{"id":15270,"date":"2021-07-13T22:22:36","date_gmt":"2021-07-13T19:22:36","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15270"},"modified":"2021-07-13T22:22:36","modified_gmt":"2021-07-13T19:22:36","slug":"spatii-culturale-nr-54-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15270","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 54 (9)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Venus din Milo \u00een spirit de haiku*<\/strong><\/p>\n

\tPrin cultul formei, estetismul exacerbat \u015fi expresia obiectiv\u0103, autorii poemului \u00eentr-un vers continu\u0103 \u00een (post)modernism\/ (trans)modernism, parnasianismul \u2013 Parnas, se \u015ftie: munte \u00een Focida, consacrat lui Apollo \u015fi muzelor \u00een mitologia greac\u0103 \u2013 doctrin\u0103 literar\u0103 de sorginte francez\u0103, care va relua, ca o reac\u0163ie \u00eempotriva romantismului desuet\/ declamator, de dup\u0103 1830, forme strofice vechi ce pretind virtuozitate formal\u0103 (rondelul, trioletul, sonetul, vilanela etc.), dar \u015fi \u201econcentrarea expresiei p\u00e2n\u0103 la esen\u0163ializare\u201d (v. excelenta prefa\u0163\u0103 Eternit\u0103\u0163i de-o clip\u0103 surprinse \u00eentr-un vers, de Vasile Moldovan), imit\u00e2nd formal, compozi\u0163ii orientale – rubaiat, pantum, haiku (5 \u2013 7 \u2013 5), tanka (5 \u2013 7- 5 \u2013 7 \u2013 7) etc. \u2013 \u015fi fiind obliga\u0163i s\u0103 se conformeze limitelor impuse de forme, teme, motive, simboluri, arhetipuri culturale etc. \u00cen Antologia poemului \u00eentr-un vers\/ Anthology of one line poem (1936-2016) de Vasile Moldovan (cofondator al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Haiku, 1991, \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00eentre anii 2001-2009, coautor al vol. de studii critice \u201ePoemul \u00eentr-un vers\u201d, autor al romanului istoric, Desc\u0103unarea\u201d \u015fi a mai multor c\u0103r\u0163i de poezie etc.), cei 65 de scriitori selec\u0163iona\u0163i de la Ion Pillat, la Gh. Tomozei, Florin Vasiliu, Dumitru Radu, Octavian Mare\u015f, Paula Romanescu etc. ne ofer\u0103 sub influen\u0163a liricii franceze \u015fi apoi a celei nipone, \u00eentr-un autentic spirit tradi\u0163ionalist, \u201eversuri d\u0103ruite\u201d, aparent accesibile, \u00een fapt, taine c\u0103l\u0103toare, lapidare, sobre, paradoxale, sugestive, evocatoare, muzicale, eterne, scrise \u00een cheie poetic\u0103 singular\u0103, reflexive, \u201egra\u0163ioase miniaturi \u015fi imagini-defini\u0163ii amintind tehnica lui Jules Renard\u201d (G. C\u0103linescu).
\n\tSe observ\u0103 dorin\u0163a fiec\u0103rui poet antologat de c\u0103tre V. M, de a atinge \u201elimita esen\u0163ei poetice\u201d, recordul \u201ede conciziune\u201d (G. Bacovia), autonomia de \u201emonostih pur\u201d (Traian Chelaru) \u015fi rima interioar\u0103, de a men\u0163ine \u201eabaterile\u201d de la statutul consacrat al Poeziei, de a se elibera de contamin\u0103rile de sorginte budist\u0103, de a dispune de o libertate total\u0103 \u00een alegerea temelor, motivelor, simbolurilor, de a-\u015fi manifesta disponibilitatea pentru o anumit\u0103 stare poetic\u0103, elegiac\u0103, idilic\u0103, romantic\u0103, ludic\u0103, sapien\u0163ial\u0103, suprarealist\u0103, simbolic\u0103, expresionist\u0103 etc., de a interfera \u00eentr-o alchimie proprie, categorii estetice specifice lirismului occidentalo-oriental: frumosul, gra\u0163iosul, sublimul, poeticul, tragicul etc.
\n\tLectura Anthology of one line poem edited by Vasile Moldovan are asupra cititorului efectul unei simfonii fantastice, care impresioneaz\u0103 prin \u201ejocul ielelor\u201d, prin arta apolinic\u0103 de a revela condi\u0163ia fatal\u0103 a omului de \u201eumbr\u0103 printre cuvinte\u201d (Paula Romanescu) \u015fi de prizonier al \u201et\u0103cerii\u201d sau cum se exprim\u0103 blagian aceea\u015fi P. Romanescu: \u201eNu e auz s\u0103 prind\u0103 \u00een scoica lui t\u0103cerea\u201d (Limit\u0103, p.155). Fiecare \u201epoem \u00eentr-un vers\u201d devine \u00een spirit romantico-expresionist o proiec\u0163ie simbolic\u0103 a unor aspira\u0163ii absorbante spre idealitate \u015fi absolut, care coexist\u0103 cu parnasianul gest al distan\u0163\u0103rii, al dep\u0103rt\u0103rii, al intr\u0103rii \u00een disolu\u0163ie sub presiunea unui absurd al existen\u0163ei, \u00eenc\u00e2t nu po\u0163i s\u0103 nu \u00eentrebi al\u0103turi de P. R.: de ce \u201eAt\u00e2ta amar de vorbe pentru a drapa nimicul\u201d?!
\n\tDimensiunea estetic\u0103 a fiec\u0103rui poem\/ monostih, poten\u0163at\u0103 de un faustic sentiment al intangibilului, permite prelungirea semnifica\u0163iilor \u00een eternitate, lumin\u00e2nd o stranie \u015fi tulbur\u0103toare dimensiune parabolic\u0103 \u015fi simbolic\u0103: \u201eNu vorbele, t\u0103cerea d\u0103 c\u00e2ntecului glas.\u201d (Ion Pillat, Art\u0103 poetic\u0103); \u201e\u00cen orice zbor t\u0103cerea p\u00e2nde\u015fte r\u0103bd\u0103toare.\u201d (Paula Romanescu, \u00cenfruntare); \u201eUn \u0163ip\u0103t alb de criv\u0103\u0163 str\u0103punge miaz\u0103-noaptea.\u201d (Vasile Voiculescu); \u201e\u00cen praful de lumin\u0103, prin praful lumii, eu.\u201d (Florin Vasiliu, Nimicnicie); \u201eAt\u00e2\u0163ia stropi de rou\u0103 \u015fi-n fiecare, cerul.\u201d (Ion Untaru, Mirare); \u201ePe p\u00e2nza nemuririi minunea unei flori.\u201d (Ana Udrea, Natur\u0103 static\u0103); \u201eCaptiv\u0103 puritatea, sfid\u00e2nd zenitul pietrei.\u201d (Nicolae \u0162a\u0163omir, Licornul mun\u0163ilor); \u201eMustrarea tatei, fata \u015fi cartea de algebr\u0103\u2026\u201d (Gheorghe Tomozei, Corigen\u0163\u0103); \u201eA scuturat to\u0163i crinii peste morm\u00e2ntul proasp\u0103t.\u201d (Maria Tirenescu, Ploaie de sear\u0103); \u201eMireas\u0103 despletit\u0103-n lacrima-nser\u0103rii.\u201d (Alfred Basarab Tibereanu, Toamn\u0103); \u201eL-a prins \u015fi miezul nop\u0163ii cu-acelea\u015fi \u00eentreb\u0103ri.\u201d (\u015etefan G. Theodoru, Filozoful); \u201ePe-aripi de p\u0103s\u0103ri dansa femeia despletit\u0103.\u201d (Ion C. \u015etefan, Desp\u0103r\u0163irea de cuvinte); \u201eM-am dezlipit de cruce, doar cerul eu l-am vrut.\u201d (Victor Steron, \u00cen\u0103l\u0163are) etc.
\n\tSublimul, gra\u0163iosul, frumosul, poeticul etc. se drapeaz\u0103 \u00een tragic prin sentimentul paralizant al imposibilului generat de durerosul aspira\u0163iei spre valori care se refuz\u0103 omului. At\u00e2t la nivelul tr\u0103irii, c\u00e2t \u015fi \u00een cel al modalit\u0103\u0163ii de expresie, scriitorii selecta\u0163i de antologator r\u0103m\u00e2n ni\u015fte \u201elunatici\u201d, incorigibili ai himerei semnifica\u0163iilor ideale. Tr\u0103itori prin destin, \u00eentr-o lume \u00een care totul se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi ideea existen\u0163ei, resorbindu-se \u00eentr-un neant presim\u0163it, totul se dezumanizeaz\u0103 \/ desacralizeaz\u0103, singura salvare r\u0103m\u00e2ne evadarea \u00een cuv\u00e2nt. Poetica t\u0103cerii conjugat\u0103 cu cea a tainei se impune parc\u0103 de la sine: \u201e E uneori o art\u0103 ca s\u0103 r\u0103spunzi t\u0103c\u00e2nd.\u201d (\u015et. G. Theodoru, Talent); \u201e\u0162ip\u0103tul de cocor din miezul t\u0103cerii.\u201d (Lumini\u0163a Suse); \u201ePrin frunzele uscate c\u00e2ntec suav de \u00eengeri.\u201d (Constantin Stroe, Ghioceii); \u201eP\u0103durile de lini\u015fti se desfrunzesc de sunet\u201d (Ion Serebreanu, Pasul toamnei) etc. Nu po\u0163i s\u0103 nu faci leg\u0103tura, spre a revela ideea de continuitate, cu \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Theodosie: \u201eC\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate este t\u0103cerea, iar t\u0103cerea face oprire, oprirea face umilin\u0163\u0103 \u015fi pl\u00e2ngere, iar pl\u00e2ngerea face fric\u0103 \u015fi frica face smerenie, smerenia face socoteal\u0103 de cele ce vor s\u0103 fie, iar aceast\u0103 socoteal\u0103 face dragoste \u015fi dragostea face sufletele s\u0103 vorbeasc\u0103 cu \u00eengerii. Atunci va pricepe omul c\u0103 nu este departe de Dumnezeu.\u201d Prin urmare: s\u0103 vorbim \u015fi cu \u00eengerii\u2026
\n\tMi se pare eficient\u0103 \u00een planul recept\u0103rii, configura\u0163ia estetic\u0103 \u015fi pluralitatea viziunilor, filosofiilor celor 65 de poe\u0163i ce interpreteaz\u0103 aceast\u0103 simfonie fantastic\u0103 ce are ca supratem\u0103 destinul omului. Admirabil\u0103 for\u0163a interioar\u0103 de a reac\u0163iona gra\u0163ios, delicat, tandru etc. \u00eempotriva platitudinilor timpului prezent (prezentul etern), de a g\u0103si \u00een arta poemului \u00eentr-un vers, un spa\u0163iu dincolo de istorie, \u00een care artistul poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 el \u00eensu\u015fi \u015fi s\u0103 confirme macedonskian c\u0103 norma\/ sensul logicii poetice este \u00eensu\u015fi absurdul: \u201eDe parc\u0103 ombilicul mi-este legat de soare.\u201d(Florin Smarandache, Lumin\u0103 interioar\u0103); \u201eCu aripile oarbe aplaud\u0103 lumina.\u201d (I. Serrebreanu, Coco\u015ful); \u201eUn \u0163ip\u0103t mut \u00een noaptea cea alb\u0103 a veciei.\u201d (Romulus S\u0103l\u0103gean, Poetul) etc. Cititorul va fi observat deja, func\u0163ia revelatoare a oximoronului.
\n\tSimbolurile eternit\u0103\u0163ii (v. fascina\u0163ia lumii stelare) ca semne intangibile ale nostalgiei absolutului creeaz\u0103 Antologiei o aur\u0103 specific\u0103: impasibilitate parnasian\u0103, predilec\u0163ia pentru tu\u015fa energic\u0103, dens\u0103, gustul pentru suculen\u0163a cromatic\u0103, oximoronic\u0103, cultul formei monostihului \u00eempietrit \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, evitarea pitorescului \u015fi a peisajului individualizat, gustul pentru taine \u015fi necunoscut etc. \u00eei clasific\u0103 \u015fi-i impune pe autori \u00een categoria \u201ec\u0103ut\u0103torilor de esen\u0163e\u201d (G. C\u0103linescu) \u015fi a \u201enemuritorilor\u201d, \u00eenc\u00e2t \u201enisipul din clepsidr\u0103 se-ntoarce \u00een poeme\u201d (R. S\u0103l\u0103gean), poeme ce ne invit\u0103 persuasiv pe noi, cititorii, la descifrarea unui cod subtil de coresponden\u0163e: \u201eNorii cern rotund flori albe de izvoare.\u201d (Cristina Rusu, Prima ninsoare); \u201ePrecum gutuiul \u00een livad\u0103, p\u0103rul meu brumat.\u201d (Dumitru Rusu, Toamn\u0103); \u201eUn cer ce \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 cocorii s\u0103-l str\u0103bat\u0103.\u201d (Dumitru Radu, Coala A4); \u201eDin teiul \u00eenflorit o ploaie de luceferi.\u201d (Vasile Pop, Ploaie); \u201eDin pra\u015ftia c\u00e2mpiei lumina c\u00e2nt\u0103 sus.\u201d (I. Pillat,Cioc\u00e2rlia); \u201eDescul\u0163\u0103 trece vara prin lanul plin de maci.\u201d (Bogdan I. Pascu, Ca o lumin\u0103); \u201eIluzia c\u0103 marea se-ndreapt\u0103 spre ceva.\u201d (Dan Norea, Valul); \u201eSub cerul plin de stele \u015fi-n iarb\u0103 licurici.\u201d (Valentin Nicoli\u0163ov, Univers); Croind at\u00e2tea forme, va da de suflet poate\u201d (Vasile Moldovan, Sculptorul) etc.
\n\tExist\u0103 \u00een ieroglifele poetice din Antologia poemului \u00eentr-un vers (1936-2016), un punct \u00een care nici o dep\u0103\u015fire nu mai este posibil\u0103. Cei 65 de autori selecta\u0163i dup\u0103 criterii estetice, de Vasile Moldovan, au atins \u00een unele poeme o puritate a tr\u0103irii tragice ce nu mai poate fi repetat\u0103. Pentru a realiza dimensiunea de profunzime a scriiturii, cititorul trebuie s\u0103 transgreseze valoarea figurativ\u0103 \u015fi de reprezentare a configura\u0163iei lirice \u015fi s\u0103 descifreze func\u0163ionalitatea ei simbolic\u0103, metaforic\u0103, atemporal\u0103. Subliniem, \u00eentreg poemul \u00eentr-un vers poate fi considerat o metafor\u0103 vie. Descifrarea configura\u0163iilor lirice din prezenta Antologie nu este la \u00eendem\u00e2na cititorului comod. Receptarea este doar aparent la \u00eendem\u00e2na oricui, \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 autorii antologa\u0163i, pentru a prinde esen\u0163a sublimo-tragic\u0103 a realit\u0103\u0163ii \u00een forma parnasian\u0103 a poemului \u00eentr-un vers au interferat \u00een alchimia liric\u0103 a scriiturii romantismul, simbolismul, expresionismul: \u201eUn poet ce-a\u015fteapt\u0103-n tain\u0103 cor\u0103bii de departe.\u201d (Ana Marinoiu, Inima); \u201e\u00cen cremene \u015fi-acum mai doarme focul ve\u015fnic.\u201d (Ioan Marinescu, Prometeu); \u201eIzvorul printre pietre mai r\u00e2de ca o fat\u0103.\u201d (Ioan Marinescu, Juventute); \u201eDin spuma alb\u0103 a m\u0103rii r\u0103sare-un pesc\u0103ru\u015f.\u201d (Octavian Mare\u015f, Amurg); \u201eLuna-nveselit\u0103 de c\u00e2ntece de greieri.\u201d (Octavian Mare\u015f, Noapte de var\u0103); \u201ePrin c\u00e2teva cuvinte s\u0103 despietre\u015fti un suflet.\u201d (Vali Iancu, Crez poetic); \u201e\u00cen vaza de pe mas\u0103 a \u00eenflorit t\u0103cerea\u201d (Ioan G\u0103budean, T\u0103cere); \u201eTot chipul \u00eenflore\u015fte sub soarele din z\u00e2mbet\u201d (Dan Floric\u0103, Feminitate); \u201eLungi degete stelare dezmiard\u0103 nesf\u00e2r\u015firea\u201d (Alexandru Firi\u0163\u0103) etc.
\n\tSecretul artei autorului de poeme \u00eentr-un vers \u2013 cititorul va fi observat deja \u2013 este de a \u015fti s\u0103 fac\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t, sub lapidaritatea formei, toate zonele poeticului s\u0103-\u015fi corespund\u0103, oblig\u00e2ndu-le totodat\u0103 s\u0103 se exileze \u00eentr-un univers \u00eenchis, suficient sie\u015fi: \u201eDivin\u0103 armonie: omul, ceruri \u015fi p\u0103m\u00e2nt.\u201d (Olga Du\u0163u, Ikebana); \u201eUn mac incendiind c\u00e2mpul de alb\u0103strele.\u201d (Elia David, Amurg); (\u201eT\u00e2nguitoare umbre proptesc pere\u0163ii casei.\u201d (Magdalena Dale, Trise\u0163e); \u201e\u00cencrustat\u0103-n piatr\u0103 o rochie de dantel\u0103.\u201d (Mihaela Cojocaru, Art\u0103 baroc); \u201eSe-apleac\u0103-n valuri s\u0103lcii pe maluri de uitare.\u201d (Andana C\u0103linescu, La mal) etc. De observat cum vagul, fluidul, inefabilul, muzicalitatea c\u00e2nd enescian\u0103, c\u00e2nd wagnerian\u0103, sonurile cu deschidere spre lumin\u0103, cromatica sugereaz\u0103 universuri imaginare prin excelen\u0163\u0103 ireductibile: \u201eE tragic s\u0103 ai aripi c\u00e2nd ai \u015fi r\u0103d\u0103cini.\u201d (Jules Cohn Botea, Contradic\u0163ie); \u201eCe trist, nu po\u0163i r\u0103spunde la nici o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare.\u201d (Jules Cohn Botea, Venus din Milo) \u2026
\n\t\u00cen concluzie, Anthology of one line poem edited by Vasile Moldovan este o carte absolut necesar\u0103 \u00een peisajul liricii autohtone. Impune dup\u0103 criterii estetice, o ordine valoric\u0103 \u00een Istoria poemului \u00eentr-un vers de la Ion Pillat la \u2026 Opera\u0163ie de ordonare valoric\u0103 ce se impune \u015fi la celelalte specii ale genului liric, azi, c\u00e2nd impostura \u015fi epigonismul au atins cote inimaginabile! \u00centr-o expresie sobr\u0103 \u015fi demn\u0103 unei d\u0103ruiri de sorginte divin\u0103, cei 65 de poe\u0163i prezen\u0163i \u00een Antologie cultiv\u0103 o geometrie mistic\u0103 a lirismului reflexiv, \u00een cea mai autentic\u0103 tradi\u0163ie pillatian\u0103 parnasiano-simbolisto-expresionist\u0103, \u00eenc\u00e2t reu\u015fesc s\u0103 cuprind\u0103 \u201eImensitatea toat\u0103 \u00een c\u00e2teva cuvinte\u201d ( Cornelia Atanasiu, Ion Pillat). Despre versiunea \u00een limba englez\u0103 contemporan\u0103 traduc\u0103torului Vasile Moldovan, voi folosi aser\u0163iunea lui O. Paz: \u201eOrice crea\u0163ie este o traducere \u015fi orice traducere este o crea\u0163ie\u201d ce ne comunic\u0103 peste \u201eOlimp, mode \u015fi timp\u201d misterul \u015fi inefabilul sufletesc al omului etern. Ce ar trebui s\u0103 nu uite cititorul acestei Antologii: c\u0103 doar \u00een \u201egolul\u201d poemului \u00eentr-un vers se afl\u0103 \u201etemeiul lucrurilor\u201d \u015fi doar acolo este posibil\u0103 \u201emi\u015fcarea\u201d sufletului \u015fi dialogul cu \u00eengerii.<\/p>\n

*Un singur nai\u2026\/ Only one panpipe\u2026 Antologia poemului \u00eentr-un vers<\/strong> (1936-2016)\/ Anthology of Poem in One Vers (1936-2016) Realizat\u0103 de\/ Edited by Vasile Moldovan, Editura Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Rom\u00e2ni, Bucure\u015fti, 2017<\/p>\n


\nDumitru PAN\u0102<\/strong><\/p>\n

despre singur\u0103tate la \u015fase diminea\u0163a \u00eentr-o
\nduminic\u0103 de septembrie. cine-\u0163i deschide
\nu\u015fa cine o \u00eenchide \u2013
\ntu pentru tine singur: v\u0103 \u015ftiu eu
\nvoluptatea singur\u0103t\u0103\u0163ii dar nu singur\u0103tatea . <\/p>\n

te am\u0103ge\u015fti din nou cu o u\u015foar\u0103 b\u0103taie \u00een u\u015f\u0103 <\/p>\n


\nOctavian CONSTANTINESCU <\/strong><\/p>\n

TALENT, IMAGINA\u0162IE, CREATIVITATE \u015eI ERUDI\u0162IE, LA UN LOC: \u201c\u015eOBOGR\u00c9 -155 de povestiri scurte \u015fi ultrascurte- * CHIROMANTUL REGINEI – nuvel\u0103\u201d, de Adrian Botez<\/strong><\/p>\n

Noul volum de proz\u0103 al scriitorului Adrian Botez (,,\u015eOBOGR\u00c9 -155 de povestiri scurte \u015fi ultrascurte- * CHIROMANTUL REGINEI – nuvel\u0103\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Rm. S\u0103rat, Editura Rafet, 2017) \u00eenc\u00e2nt\u0103, \u00eenc\u0103 de la primele pagini, ochiul cititorului – prin bog\u0103\u0163ia erudit\u0103 a document\u0103rii, prin sprinteneala reflec\u0163iilor \u015fi profunzimea cuget\u0103rii la \u201ccele ale lumii\u201d. Cele 155 de scurte povestiri sunt mici diamante, fiecare din ele atent \u015flefuit, toate pl\u0103m\u0103dite din felurite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, fie mitologice, fie istorice, fie din zgura \u015fi t\u0103ciunii realit\u0103\u0163ii, presate sub teribila greutate a spiritului atent, scrut\u0103tor, al neiert\u0103torului de sminteli umane – Autorul. Povestirile, unele dintre ele, dezv\u0103luind taine (\u00eempov\u0103r\u0103toare, patetice sau amuzante…), din biografiile unor cunoscu\u0163i scriitori sau din existen\u0163a unor (\u00eenc\u0103) neuitate personaje\/ personalit\u0103\u0163i istorice (Carol I Stuart, Oliver Cromwell, Jorge Luis Borges, Vincent Van Gogh, Charles Dickens, Mihail Bulgakov, Bacovia, Eminescu, Fran\u00e7ois Villon etc.) – poart\u0103 spre noi prospe\u0163imea \u015fi autenticitatea surprizei.
\nCea care d\u0103 titlul colec\u0163iei de micropovestiri, \u015eobogre (de pild\u0103!), \u00eel are ca erou pe smintitul marchiz de Sade, cel c\u0103ruia perversiunile sexuale \u00eei erau singura \u015fi de c\u0103p\u0103t\u00e2i preocupare. \u00cen disperare de cauz\u0103 (\u201einternat\u201d fiind el la Bastilia…), dementul experimentator sexual \u00eencearc\u0103, \u00een nebunia sa, \u00eencruci\u015farea dintre o \u015fobol\u0103ni\u0163\u0103 \u015fi un biet greiere. Deliciul povestirii vine din dezv\u0103luirea semantic\u0103: marchizul s-a g\u00e2ndit s\u0103 boteze inchipuitul rezultat al \u201c\u00eencruci\u015f\u0103rii\u201d cu o al\u0103turare a numelor celor dou\u0103 viet\u0103\u0163i: RACIGALLE ( rat -fr. \u015fobolan \u2013 \u015fi, respectiv, cigalle \u2013 greiere) Autorul duce imagina\u0163ia mai departe dec\u00e2t ne-am a\u015ftepta, denumind ipotetica vietate (\u201ehibridat\u0103\u201d ca o culme a absurdului!) \u201c\u015fobogr\u00e9\u201d, adic\u0103 prescurt\u0103rile de la \u201c\u015fobolan\u201d \u015fi \u201cgreiere\u201d!
\nAdrian Botez identific\u0103 gesturi, oarecum similare cu cele ale marchizului de Sade, nu doar la oamenii contemporani nou\u0103, ci chiar \u015fi la\u2026 Dumnezeu:
\n\u201c (\u2026) Numai c\u0103 experimentul s-a oprit cam pe-aici\u2026 – \u2026adic\u0103, n-a trecut de prima sa faz\u0103. Pentru c\u0103 greiera\u015ful (de sub stea neagr\u0103!) s-a \u00eenecat \u00een umorile din vaginul \u015fobol\u0103ni\u0163ei\u2026 adic\u0103, exact ce nu prev\u0103zuse marchizul \u00eentreprinz\u0103tor\u2026
\nDin toat\u0103 isprava \u201calchimistului\u201d (care a st\u0103ruit s\u0103 p\u0103streze cadavrul ghinionistului greiere, \u00een vaginul \u015fobol\u0103ni\u0163ei\u2026 poate-poate, \u015fi \u00een moarte, \u201ccigale\u201d-ul va slobozi ceva, cumva, \u00een matricea \u015fobol\u0103neasc\u0103\u2026!) s-a cam ales praful. Ca urmare, \u015fobol\u0103ni\u0163a a murit, a doua zi dup\u0103 decesul greiera\u015fului, de un soi de \u201csepticemie \u015fobol\u0103neasc\u0103\u201d\u2026iar \u201c\u015fobogre\u201d-ul a murit, \u015fi el, \u00eenainte de a se na\u015fte. A decedat, cum s-ar zice \u2013 \u00eenc\u0103 din starea de\u2026 proiect!
\n\u2026Ceea ce arat\u0103 c\u0103 demen\u0163a experimentatorilor dep\u0103\u015fe\u015fte, uneori, cu mult, media acceptat\u0103, de oameni \u015fi de Dumnezeu\u2026 A se vedea, printre at\u00e2tea altele, \u015fi cazul de la Geneva, cu \u201calchimi\u015ftii antimateriei\u201d !
\n\u2026Pe de alt\u0103 parte, stai \u015fi te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 astfel de experimente, f\u0103r\u0103 cap \u015fi f\u0103r\u0103 coad\u0103, se fac \u015fi la nivel divin. Spre exemplu, Dumnezeu a vrut s\u0103 corceasc\u0103 un \u00eenger c-un drac \u2013 \u015fi-a ie\u015fit\u2026 omul! Z\u0103u c\u0103 n-a ie\u015fit ceva de seam\u0103, cum se tot laud\u0103 Preabunul: o ar\u0103tare, pe de-o parte, proast\u0103 ca un greiere, c\u00e2nt\u00e2nd, flec\u0103rind \u015fi p\u0103l\u0103vr\u0103gind f\u0103r\u0103 rost\u2026 pe de alta, cu o fire lacom\u0103 \u015fi apuc\u0103toare, r\u0103ut\u0103cioas\u0103 \u015fi crud\u0103, precum \u015fobolanul\u2026
\nDa-da, z\u0103u c\u0103 n-are cu ce se l\u0103uda (\u2026\u201ccapodopera Crea\u0163iei\u201d, \u201ccapodopera Zilei a \u015easea\u201d – auzi!)\u2026El, \u201dMarchizul Celest\u201d\u2026!
\n\u00cen esen\u0163\u0103, povestirile din volum sunt parabole, totalitatea lor reprezint\u0103 un fel de catehism al normalit\u0103\u0163ii, prin concluziile ce str\u0103lucesc, luminoase, \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorului. Un fel de \u201ca\u015fa s\u0103 nu face\u0163i\u201d – pare s\u0103 fie strig\u0103tul disperat ce r\u0103zbate din fiece poveste-povestire-parabol\u0103.
\nCine s-ar fi g\u00e2ndit c\u0103 onorabilul, dar poate prea prolificul Honor\u00e9 de Balzac – s\u0103 fi fost, \u00een realitate, un gr\u0103san ahtiat dup\u0103 c\u00e2\u015ftigul de bani, un ahtiat dup\u0103 femei, un foarte prost gestionar al afacerilor sale literare \u015fi un snob, \u00een cautare de parvenire, cu orice pre\u0163?
\nAdrian Botez este, \u00een general, prea pu\u0163in reveren\u0163ios, cu personajele sale, oric\u00e2t de sus-puse ar fi fost ele, c\u00e2ndva, \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii terestre. Spre exemplu, el afirm\u0103, despre amiralul englez Horatio Nelson, care, dup\u0103 moarte, a fost \u201cconservat\u201d, de marinarii s\u0103i (ca s\u0103-l aduc\u0103 \u015fi \u00eengroape, dup\u0103 moartea sa, \u00een b\u0103t\u0103lia de la Trafalgar – \u00een Anglia), \u00eentr-un butoi enorm, cu un amestec format din vin, coniac \u015fi whisky:
\n\u201c…Ceea ce impresioneaz\u0103, \u00een biografia acestui erou britanic, mort la datorie (pe vasul-amiral, Victory… \u2013 ultimele vorbe ale amiralului au fost: \u201eMul\u0163umesc lui Dumnezeu \u015fi Emmei, mi-am f\u0103cut datoria!\u201d) – este modul cum \u015ftiu englezii nu doar s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, ci s\u0103 \u015fi moar\u0103: trupul decedatului (\u015fi at\u00e2t de iubitului amiral, despre a c\u0103rui pierdere, legat\u0103 de victoria Angliei, asupra Fran\u0163ei napoleonice, la Trafalgar, \u00eensu\u015fi regele Angliei, George al III-lea, ar fi spus, cu lacrimi \u00een ochi: „Am pierdut, mai mult dec\u00e2t am c\u00e2\u015ftigat\u201d\u2026) amiral-erou a fost adus, \u00een Anglia, spre a fi \u00eenhumat… – …\u00ceNTR-UN BUTOI IMENS, CARE CON\u0162INEA O CANTITATE, CU TOTUL RESPECTABIL\u0102, DE CONIAC, AMESTECAT CU VIN \u015eI WHISKY…
\n…Ce plea\u015fc\u0103 (…invidiat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de irlandezi \u015fi de sco\u0163ieni!) au unii, dom’le – chiar \u015fi dup\u0103 moarte…!
\nAuzi, el, NELSON, puritan, abstinent convins! – …\u015fi cadavrul lui p\u0103strat \u00eentr-un butoi cu CONIAC, AMESTECAT CU VIN \u015eI WHISKY! Phii!
\n\u201eNelson s\u0103 fii, noroc s\u0103 ai!\u201d
\nToate povestirile sunt savuroase. Unele dintre ele, datorit\u0103 erudi\u0163iei \u015fi acribiei autorului, par oarecum fantastice, deci greu de acceptat, ca adev\u0103ruri istorice. Altele – au concluzii dezarmant de simple, aproape de neacceptat, \u015fi ele… tocmai din pricina golului surprizei bru\u015fte (\u201cc\u0103scat\u201d ca o genune, \u00een fa\u0163a preatihnitului cititor!) – gol format \u00een mintea unui cititor ori snob, ori prea sofisticat\u2026 Te a\u015ftep\u0163i ca personajul s\u0103 cad\u0103 \u00een genunea de posibilit\u0103\u0163i ale pr\u0103bu\u015firii\u2026 \u015fi te pomene\u015fti cu el c\u0103z\u00e2nd \u00eentr-o banal\u0103\u2026 F\u00c2NT\u00c2N\u0102!
\nF\u00c2NT\u00c2NA \u2013 ca FEREASTR\u0102 spre Mistica Transcenden\u0163\u0103\u2026
\n Oric\u00e2te paradoxuri fascinante construie\u015fte – din toate povestirile autorului r\u0103zbate talentul de povestitor \u015fi imagina\u0163ia debordant\u0103 a scriitorului Adrian Botez. Volumul beneficiaz\u0103 de ample introduceri explicative, atent documentate \u015fi fin detaliate, de parc\u0103 autorului i-ar fi team\u0103 s\u0103 nu fie gre\u015fit \u00een\u0163eles. De altfel, ceea ce este de ramarcat, la modul pozitiv, \u00een plus fa\u0163\u0103 de calit\u0103\u0163ile enumerate mai sus, este atenta documentare a autorului. Vastele note de subsol, adev\u0103rate incursiuni istorice, sunt nu doar o expresie a respectului fa\u0163\u0103 de cititorul avizat\/ neavizat, ci chiar un mijloc didactic extrem de eficient, dovedind apartenen\u0163a autorului la nobila \u201c\u015fleaht\u0103\u201d a educatorilor \u201c\u00eenr\u0103i\u0163i\u201d… Un autor mistagog-pedagog mistic (ini\u0163iator!), care te oblig\u0103, pur \u015fi simplu, S\u0102 \u00ceNVE\u0162I.
\nS\u0102 AFLI. S\u0102 \u015eTII. S\u0102 DESCOPERI.
\nNuvela Chiromantul reginei exceleaz\u0103, din acest punct de vedere. A\u015fa cum am putut constata (tot r\u0103sfoind \u201copurile\u201d mistagogului Adrian Botez\u2026), Revolu\u0163ia sau, m\u0103 rog, a\u015fa-zisa \u201cRevolu\u0163ie Francez\u0103\u201d este aproape o marot\u0103, pentru onorabilul autor. Este subiectul multor proze de-ale sale, semn c\u0103 evenimentul istoric cu pricina \u00eel obsedeaz\u0103, prin nefirescul \u015fi nedrept\u0103\u0163ile, prin atrocit\u0103\u0163ile implicate \u00een \u201cRevolu\u0163ia Francez\u0103\u201d, autorul consider\u00e2nd c\u0103 acest episod istoric a nenorocit, pe vecie, Fran\u0163a, prin impactul negativ asupra no\u0163iunilor de regalitate legitim\u0103, prin r\u0103sturnarea sc\u0103rii normale a valorilor morale, prin adoptarea \u201canormalului\u201d pe post de normalitate. Povestea reginei sc\u0103pate de ghilotin\u0103, prin substituirea sa, ocult\u0103, cu o sosie parc\u0103 n\u0103scut\u0103 ad-hoc (\u015fi chiar a\u015fa \u015fi este, \u00een poveste\u2026!), e prea savuroas\u0103 ca s-o devoal\u0103m noi, aici. Personajele pove\u015ftii-nuvelei sunt absolut \u201cmeseria\u015f\u201d creionate, obscurul Cagliostro\/ Joseph Balsamo, aventurier admirabil descris, aparent naivul cavaler\u2013chiromant, un fel de confident sui-generis al nobilei regine, sau chiar regina \u00eens\u0103\u015fi – sunt personaje vii, parc\u0103 s\u0103rite dintre coper\u0163ile c\u0103r\u0163ii, \u00een fa\u0163a cititorului uluit.
\n\u00cei doresc lui Adrian Botez s\u0103 scrie c\u00e2t mai multe asemenea minunate c\u0103r\u0163i (de tip \u201c\u015feherezadic\u201d!), prin care s\u0103 re-\u00eenvie spiritul autenticului CITITOR-DE-CARTE\/ PAGIN\u0102!<\/p>\n


\nGrigore CODRESCU <\/strong><\/p>\n

Stanomir Petrovici: Saga s\u0103rmanilor*<\/strong><\/p>\n

Simpaticul autor al c\u0103r\u0163ii, juristul timi\u015forean Miroslav-Gheorghe, n\u0103scut la S\u00e2nnicolaul Mare \u015fi cu o existen\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103, profesional\u0103, politic\u0103 \u015fi familial\u0103 tumultuoas\u0103, are posibilitatea s\u0103 cunoasc\u0103 medii, localit\u0103\u0163i \u015fi persoane foarte diferite, din numeroasele etnii ale Banatului \u2013 nem\u0163i, unguri, evrei, s\u00e2rbi, rom\u00e2ni, croa\u0163i, austrieci; reprezent\u00e2nd totodat\u0103 un clan impresionant \u2013 bunici, unchi, m\u0103tu\u015fi, fra\u0163i, veri, nepo\u0163i etc., av\u00e2nd \u015fi lecturi apreciabile, \u00eemprumut\u0103 un termen dinspre cultura scandinav\u0103, saga, pe care \u00eel plaseaz\u0103 chiar \u00een titlul acestei c\u0103r\u0163i cu format mare, 380 de pagini, proiect\u00e2nd pe copert\u0103 o fascinant\u0103 scen\u0103 biblic\u0103 cu \u201eNecredin\u0163a lui Toma\u201d realizat\u0103 de Caravaggio.
\nTat\u0103l, Branco Alexandru Petrovici, se n\u0103scuse \u00een 1911, ca fiu al lui Branco Petrovici, care \u00ee\u015fi \u00eencercase norocul c\u00e2ndva la San Francisco \u00een America, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi nevasta cu \u015fapte copii acas\u0103; nu a f\u0103cut avere acolo \u015fi s-a \u00eentors acas\u0103 \u00een Banat. Se va consacra repar\u0103rii \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintei \u015fi confec\u0163ion\u0103rii \u015flapilor, aplic\u00e2nd pingele ori flecuri; mai t\u00e2rziu se angajeaz\u0103 pantofar la Cooperativa Me\u015fte\u015fug\u0103reasc\u0103 \u201eB\u0103n\u0103\u0163eanul\u201d \u00een S\u00e2nnicolaul Mare. A visat s\u0103 fie preot, dar n-a avut mijloace s\u0103 fac\u0103 \u015fcoal\u0103.
\nVor urma cele mai tensionate \u015fi cunoscute momente pentru oamenii p\u0103m\u00e2ntului: r\u0103zboiul, seceta, brutalit\u0103\u0163ile regimului prosovietic, nesiguran\u0163a propriet\u0103\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului, a vitelor \u015fi a altor bunuri. Autorul reu\u015fe\u015fte, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 creeze o atmosfer\u0103, un ritm \u015fi o cuprindere spa\u0163ial\u0103 de saga, termen care \u00een dic\u0163ionarele clasice denume\u015fte povestirile vechii literaturi scandinave (sec. X-XIV), \u00een care apar evenimente din istoria Islandei, a regilor norvegieni \u015fi din mitologia nordic\u0103.
\nImpresia de cascad\u0103, ori de avalan\u015f\u0103 din cartea timi\u015foreanului tr\u0103itor la Bac\u0103u, este puternic\u0103 \u015fi cred c\u0103 vine din motiva\u0163ia viziunii sale \u2013 reflexive \u015fi melancolice cum c\u0103 Banatul s\u0103u, t\u0103iat de istorie, de fapt \u00een trei (rom\u00e2nesc, s\u00e2rbesc \u015fi unguresc), este o mic\u0103 Europ\u0103 multicultural\u0103, unde oamenii de at\u00e2tea etnii au comunicat, au convie\u0163uit \u015fi au creat o civiliza\u0163ie invidiabil\u0103.
\nClanul Petrovici are reprezentan\u0163i \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia, Serbia, dar \u015fi \u00een Germania, \u00een America, Belgia \u015fi Olanda; chiar s\u00e2ngele lor este polietnic, \u00een spirit solidar umanist, iar dac\u0103 \u00een carte cite\u015fti oripilat suferin\u0163ele b\u0103n\u0103\u0163enilor \u00een stepa B\u0103r\u0103ganului, ori spaima m\u0103tu\u015filor v\u00e2nate de nazi\u015ftii ce aveau ordin hitlerist s\u0103 lichideze pe slavii din Banat, totul trece pe seama unei crunte Istorii. Mi-am amintit c\u0103, la vremea sa, Cancelarul Hitler \u00eei propusese Mare\u015falului Antonescu s\u0103 ia pentru Rom\u00e2nia \u00eentregul Banat. Acesta a refuzat oferta. Se vede c\u0103 fusese un cunosc\u0103tor excelent \u015fi al Istoriei. Astfel, peste Banatul lui Petrovici \u015fi-au l\u0103sat amprentele multe figuri ale veacurilor: \u00cemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza a poruncit construirea unui pod \u015fi a unei cl\u0103diri; autorit\u0103\u0163ile austro-ungare \u015fi-au \u00eensu\u015fit un tezaur fascinant g\u0103sit \u00een subsolul din S\u00e2nnicolaul Mare, Dej \u2013 slugoiul lui Stalin se sim\u0163ea eclipsat de Tito \u015fi incomodat de puternicul sentiment de proprietate al \u0163\u0103ranilor b\u0103n\u0103\u0163eni, Ceau\u015fescu imprimase o puternic\u0103 mi\u015fcare spre uniformizarea totalitarist\u0103; p\u00e2n\u0103 \u015fi Eminescu a trecut pe la S\u00e2nnicolaul Mare; Petrovici vibreaz\u0103 la orice atingere cu poezia \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103; Bella B\u00e1rtok a admirat folclorul muzical rom\u00e2nesc, integr\u00e2ndu-l \u00een crea\u0163ia sa \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-l cunoscut peste hotare. Instan\u021ba auctorial\u0103 e tot timpul m\u00e2ndr\u0103 de ba\u0219tina sa.
\nTonul epopeic intr\u0103 uneori \u00een coliziune aproape cu s\u0103r\u0103cia \u015fi necazurile unor familii; dar \u00ee\u015fi revine repede, c\u0103ci naratorul, tot timpul implicat \u00een existen\u0163a familiilor \u015fi a comunit\u0103\u0163ii, este fascinat de frumuse\u0163e, de valorile spiritului, de evenimentele rom\u00e2nilor, ale s\u00e2rbilor, nem\u0163ilor \u015fi ungurilor; chiar un pui de \u0163igan, curat, harnic \u015fi iste\u0163, \u00eei smulge admira\u0163ia.
\nCartea aceasta masiv\u0103 \u015fi complex\u0103 a juristului \u015fi a autorului de c\u0103r\u0163i Miroslav Petrovici, nu e u\u015for de calificat. Studiile, profesia \u015fi existen\u0163a \u00eel propulseaz\u0103 \u00een istorie, politologie, literatur\u0103, sociologie \u015fi etnologie, de\u015fi, recunosc, mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 apar\u0103 mai multe secven\u0163e marcate de expresivitatea beletristic\u0103, iar arhitectonica s\u0103 \u00eemprumute \u015fi ceva de la romanele moderne. Paginile narativ-dramatice \u015fi descriptiv-memorialistice-confesive se citesc cu l\u0103comia pentru informa\u0163ie a oric\u0103rui cititor. Este o excelent\u0103 scriere cu o valoare stilistic\u0103-denotativ\u0103 indiscutabil\u0103 despre un teritoriu \u015fi o comunitate totu\u015fi prea pu\u0163in cunoscut\u0103. Pe de alt\u0103 parte, oamenii cu care a convie\u0163uit Miroslav au trecut prin acelea\u015fi evenimente \u015fi situa\u0163ii precum al\u0163i cititori; mai ales \u00een ultimele decenii: via\u0163a politic\u0103, bulvers\u0103rile economice dup\u0103 Decembrie \u201989, mi\u015fc\u0103rile demografice, multe cu consecin\u0163e grave pentru \u0163ar\u0103, mo\u015ftenirea mai mult trist\u0103 a regimului predecembrist, gre\u015felile de management guvernamental sau institu\u0163ional, reac\u0163iile psihologice ale comunit\u0103\u0163ilor la contactul cu Occidentul \u2013 toate au fost cam la fel, \u00een toate provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti; diferen\u0163ele au ap\u0103rut doar prin nivelurile dezvolt\u0103rii economice \u00eentre localit\u0103\u0163i \u015fi provincii, psihologiile unor etnii, sau tradi\u0163iile acestora. Cu toat\u0103 politica tenace a vechiului regim de \u201eomogenizare social\u0103\u201d, dus\u0103 \u00een patru decenii, multe diferen\u0163e s-au perpetuat. Naratorul nostru, care a fost apropiatul lui Cerveni \u2013 mare avocat \u015fi politician, a fost primit pentru un lung dialog cu celebrul Ion Ra\u0163iu \u015fi a venit \u00een Decembrie \u201989 \u00een contact cu autorii Frontului Democratic Rom\u00e2n \u015fi ai articolului 8 de la Timi\u015foara, a avut \u015fansa de a intra \u00een intimitate cu marea Istorie. El are capitole dense \u00een care se \u00eengrije\u015fte s\u0103 comunice totul fiului s\u0103u, adic\u0103 Adev\u0103rul despre momentele tr\u0103ite de clanul Petrovici, de Comunitatea Timi\u015foarei, de genera\u0163ia sa.
\nAdesea cartea place \u015fi prin sinceritatea brutal\u0103 a confesiunilor, prin diversitatea portretistic\u0103 a femeilor \u015fi b\u0103rba\u0163ilor cu care a venit \u00een contact, prin proiec\u0163iile descriptive asupra comunit\u0103\u0163ilor \u015fi localit\u0103\u0163ilor pe care copilul, elevul, studentul, muncitorul \u015fi juristul le-a cunoscut \u00een S\u00e2nnicolaul Mare, Timi\u015foara, Bucure\u015fti, Bra\u015fov, Baia Mare, Cluj, Bac\u0103u \u015f.a.m.d. Este o desf\u0103tare s\u0103 receptezi g\u00e2nduri, informa\u0163ii, sentimente \u015fi vibra\u0163ii stilistice de la un rom\u00e2no-s\u00e2rb \u015fi s\u00e2rbo-rom\u00e2n la \u00eenceputul acestui mileniu total interogativ \u015fi dramatic. Cu un asemenea tat\u0103, chiar dac\u0103 matrimonial acesta nu a fost prea norocos \u015fi stabil, Elena-Vera, Celestine \u015fi Stanomir Gheorghe Mirel se pot considera ferici\u0163i p\u00e2n\u0103 la un punct.
\nLa cap\u0103tul tuturor portretelor din sutele de pagini ale acestui Saga, citim o secven\u0163\u0103 portretistic\u0103 ce o vom cita pentru expresivitatea ei \u015fi sensibilitatea naratorului: \u201e\u00cen lungul str\u0103zii str\u0103b\u0103tea doar vesel glasul unor copii care \u00ee\u015fi disputau mingea \u00eentr-un joc de fotbal. O feti\u0163\u0103, curioas\u0103 \u015fi g\u00e2nditoare, st\u0103tea lini\u015ftit\u0103 pe banc\u0103 privind f\u0103r\u0103 a comenta joaca b\u0103ie\u0163ilor. Era o fat\u0103 cu piele catifelat\u0103, m\u0103slinie, de vreo paisprezece ani, n\u0103ltu\u0163\u0103, cu p\u0103rul castaniu c\u00e2rlion\u0163at \u015fi cu ni\u015fte ochi mari verzi, bl\u00e2nzi, plini de curiozitate, care \u00eencercau s\u0103 cuprind\u0103 prin iri\u015fii lor, toat\u0103 lumea… Abia \u00ee\u015fi st\u0103p\u00e2nea r\u00e2sul colorat, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 doar un z\u00e2mbet prins \u00een t\u0103cerea privirii sale…
\nCopila sem\u0103na cu Eva adolescen\u0163ei mele…\u201d (p. 377). Este o imagine din S\u00e2nnicolaul Mare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI Venus din Milo \u00een spirit de haiku* Prin cultul formei, estetismul exacerbat \u015fi expresia obiectiv\u0103,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15270"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15270"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15271,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15270\/revisions\/15271"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}