{"id":15236,"date":"2021-07-09T17:49:51","date_gmt":"2021-07-09T14:49:51","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15236"},"modified":"2021-07-09T17:49:51","modified_gmt":"2021-07-09T14:49:51","slug":"spatii-culturale-nr-54-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15236","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 54 (5)"},"content":{"rendered":"

Petru SOLONARU <\/strong>
\n\"\"

Nu purta clintirii grija spre ce nu-i<\/strong><\/p>\n

-Nu purta clintirii grija spre ce nu-i,
\nci iube\u0219te Clipa, ca jertfire Lui,
\nduhul lumii drepte f\u0103r\u0103 de hotar!…
\nC\u00e2nd ursita-\u021bi umple\u2019 \u00eenfrigurat c\u0103\u021bui<\/p>\n

cu reflec\u021bii goale, ia aminte dar:
\n\u201eTrandafirii vie\u021bii, legilor cum par,
\nsunt s\u0103 cad\u0103-\u00een stropii colbului sub frupt
\nr\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar nume pe un van stihar,<\/p>\n

dac\u0103 nu po\u021bi trece de natura-g\u00e2nd
\nce iluzioneaz\u0103 frica r\u00e2nd pe r\u00e2nd,
\npe \u201ea fi\u201d-\u00een nuime, pe \u201ea nu\u201d-\u00eenfiimi.
\nDou\u0103 ori n\u0103scut\u0103 sinea ta v\u0103z\u00e2nd<\/p>\n

roata numenal\u0103\u2019 \u00een ve\u0219nicul cerut
\nn-are astfel fapt\u0103 firii de f\u0103cut.
\nSinelui asemeni toate-i curg egal…
\nSomnu-i \u0219i vegherea-i se resorb t\u0103lmut…<\/p>\n


\nM\u00e2ntuit monarc…<\/strong><\/p>\n

Zdren\u021be-adun\u0103 mintea drept stihar de g\u00e2nd
\n\u00eenadins s\u0103-l poarte prin de\u0219ertor\u00e2nd
\nchiar de-ar \u0219ti Poetul sta primi \u00een zeu
\ninspirata noim\u0103-a zvonului t\u0103c\u00e2nd.<\/p>\n

M\u0103ri de limb\u0103\u2019 \u00een pasul parimiei vers
\ncump\u0103nind cuvinte lesne semne-au \u0219ters
\nspre asemuirea revelatei mor\u021bi
\nc\u00e2nd \u00een colb s-ar trece a mirunii mers…<\/p>\n

Numai cu r\u0103bdare por\u021bii se deschid
\ncastelor vocale\u2019 \u00een consonantul ghid
\n\u0219i, ascet c\u0103lug\u0103r, prinde roua dar
\nchibzuitei ape de un mantic vid.<\/p>\n

Fr\u00e2nghia iubirii, ve\u0219nicit\u0103\u2019 \u00een Arc,
\nr\u0103sturn\u00e2nd garafa de-alfabetic barc
\n\u00eentru r\u0103t\u0103cirea umbrelor ce nu-s
\nun Safir s\u0103rut\u0103-a m\u00e2ntuit monarc…<\/p>\n


\nNous-ul<\/strong><\/p>\n

Tat\u0103l f\u0103r\u0103 Nume peste lumi a scos,
\nc\u00e2nd v\u0103zu p\u0103catul, Nous-ul \u2013Hristos
\nca al S\u0103u \u00eent\u00e2iul soare procreat
\nce prin jertfa cast\u0103-i a salva cel Os<\/p>\n

aladamit\u0103\u021bii prins de vii erori…
\nNu reflexii oarbe\u2019 \u00een timpii apiori,
\nci etern Oglinda, iat\u0103, o d\u0103du
\ndrept a contopirii\u2019 \u00eenf\u0103\u0219urare-a zori,<\/p>\n

\u00eenlesnind chiar golul unui trup trec\u00e2nd
\nde-a-\u00eenv\u0103\u021ba din iris al pustiei g\u00e2nd
\nce scruteaz\u0103-\u00eenal\u021bii la nimicul lui.
\nEl e ruta care, t\u00e2lc anagram\u00e2nd<\/p>\n

miez \u00een miez\u0103tatea-i de m\u00e2ntuitor,
\nare paza legii spre\u2019 \u00eentreit sobor
\nce ar \u0219ti egalul \u00eentre arc \u0219i scop.
\nF\u0103r\u0103 fum v\u0103paie, neclintit izvor…<\/p>\n


\nLumi ce au cuprinde…<\/strong><\/p>\n

Lumi ce au cuprinde alte lumi se-abat
\ns\u0103 anime cuibul Sinei calchiat
\npe \u00eenalta lege c\u0103 misteru-idoar
\ndincolo de forma ce-o privim mascat…<\/p>\n

Pacea de afar\u0103-i cu l\u0103untrul calm
\nc\u00e2nd cea minte-igoal\u0103 \u2013 drept pustiu cohalm –
\n\u0219i glos\u0103m t\u0103cerea, travers\u00e2nd de v\u0103l
\nspre oglinda – \u0219coal\u0103 bizuit\u0103\u2019 \u00een psalm<\/p>\n

unde calapodul ni se pierde \u0219ir
\npe-a luminii calme vrednic tibi\u0219ir.
\nDevenind o flam\u0103 ce se scald\u0103-\u00een foc,
\nvom primi din palma bunului Sotir<\/p>\n

calea \u00eendoin\u021bei re\u00eentoars\u0103\u2019 \u00een Tot.
\n\u00cens\u0103 multe aste-abia dac\u0103\u2019 \u00eendevot
\nvom \u00eenfr\u00e2nge teama de miraj, iar sus,
\nne-om desface-apururi de zadar colbot…<\/p>\n


\n\u00cen gol e taina…<\/strong><\/p>\n

Toate-s prin f\u0103ptur\u0103 dup\u0103 bunul plac,
\norb, al num\u0103r\u0103rii celora ce tac
\n\u0219i\u2019 \u00een g\u00e2lceava lumii, ap\u0103r\u00e2nd prisos,
\n\u0219tiu c\u0103\u2019 \u00een gol e taina plinului Colac.<\/p>\n

Straiul nou \u0219i zrean\u021ba, fiecare,-au cost
\ndup\u0103 cum e vremea celui ad\u0103post
\nunde \u0219i veninul poate chiar hr\u0103ni,
\nc\u00e2nd bel\u0219ug de vipturi trece van compost.<\/p>\n

Vorbele prin vorbe \u00eentr-un joc succint
\nr\u0103spl\u0103tesc iluzii \u0219i\u2019 \u00een\u021belesul mint,
\nc\u00e2t prin p\u00e2nza veche, petic repet\u00e2nd,
\nchibzuit brodeaz\u0103-al min\u021bii m\u0103rg\u0103rint.<\/p>\n

Din aceste-\u00eenva\u021b\u0103: -Ce-i pu\u021bin e mult
\ndec\u00e2t multul care a pu\u021bin fu smult.
\nClipa, dou\u0103 v\u0103luri poart\u0103 spre orar,
\nunul tihn\u0103, mor\u021bii, altu\u2019 \u00een viu, tumult…<\/p>\n


\nMaria BRIEDIS MACOVEI<\/strong><\/p>\n

C\u00e2te o An\u0103 \u0219i Marie<\/p>\n

S\u0103 vorbim,
\ns\u0103 ne cunoa\u0219tem
\n\u015fi s\u0103 r\u0103m\u00eene\u021bi \u00eenc\u0103 vii!..
\nvoi, oaste de captivi
\nai propriilor goluri,
\nrobi ai dezastrelor
\nai uit\u0103rii robi!
\nIar a\u021bi pus ca
\ns\u0103 domneasc\u0103 peste voi
\nZ\u0103d\u0103rnicia!<\/p>\n

\u00cengloda\u021bi \u00een spaime,
\nr\u0103ni de \u00eentuneric
\ndelireaz\u0103-n creier,
\ncu sensuri putrede
\nvi-i cerul r\u0103sturnat
\ndar vi\u0146a, vai,
\nda\u021bi tot pe cei ce
\nierburi v\u0103 aduc de leac
\n\u0219i soarta lor \u0219i-o pun
\nsub teascul \u0103stui veac,
\nnerod \u0219i \u00eenciumat.<\/p>\n

Speran\u021be, vise spulberate
\ncer ca-n nemurire
\ns\u0103-ngropa\u021bi din nou \u00een zidul vie\u021bii
\nc\u00e2te-o An\u0103 \u0219i-o Marie…<\/p>\n


\nInstala\u021bie<\/strong><\/p>\n

„O! Ce \u015fic! Ce elegan\u0163\u0103!
\nSi c\u00e2t de sexy este!
\nAre soart\u0103 \u0219i are caracter!…
\nAvalan\u0219\u0103 de vorbe
\nciudate \u015fi \u015focante
\nauzi rostite \u00een be\u0163ia vremii
\nde cei ce delireaz\u0103
\naduna\u0163i in jurul
\nunui hoit de cizm\u0103.<\/p>\n

Agonizeaz\u0103 visele-n delir
\ncu rostul lumii r\u0103sturnat
\napocalipse prevestind
\nc\u0103 tot ce e ciumat comercial
\ndevine mai ciumat<\/p>\n

Po\u0163i s\u0103 treci de nou\u0103 iaduri
\ns\u0103 strigi cu nou\u0103 paradise
\nnimeni nu te-aude
\nc\u0103ci sunt cu to\u021bii
\name\u0163i\u0163i \u015fi \u00eenc\u00eenta\u0163i
\nde-un hoit de cizm\u0103\u2014
\nce-a m\u0103r\u015f\u0103luit totalitar
\ncu fanfare prin stafii
\nr\u00e2nd pe r\u00eend strivind
\n Marii,\u2026 Marii\u2026Marii,<\/p>\n


\nO fil\u0103 alb\u0103 de h\u00e2rtie<\/strong><\/p>\n

Ne scriem versul
\ncu vise de stea
\npe o fil\u0103 alb\u0103 \u015fi goal\u0103
\ncare eventual putea fi
\ncertificat de boal\u0103,
\nbuletin electoral,
\nbilet spre sudic-nordic pol
\nsau certificat de pace
\npentru un popor.<\/p>\n


\nTrece timpul <\/strong><\/p>\n

Trece timpul
\nr\u0103t\u0103cind \u00eennebunit
\nzi \u0219i noapte penduleaz\u0103
\n\u00eentre „da” \u0219i „nu” la infinit<\/p>\n

trece prin contraste
\nbune-rele-ireale-bipolare
\neste plin de sensuri seci
\nplin de vise \u0219i eroare<\/p>\n

urc\u0103 el pe c\u0103i ferite
\nale soartei urme \u0219terge
\ndelir\u00e2nd pribeag prin vise
\n\u0219i c\u0103z\u00e2nd mai ancestral
\ndrept-\u00een iad din paradise<\/p>\n


\nValentin POPA <\/strong><\/p>\n

Literatura lui Mihail Sebastian<\/strong><\/p>\n

\u00cen octombrie, anul acesta, se \u00eemplinesc 110 ani de la na\u0219terea scriitorului rom\u00e2n Mihail Sebastian (n\u0103scut la Br\u0103ila). Dedic\u0103m memoriei acestui scriitor studiul de fa\u021b\u0103 decupat din volumul aflat \u00een preg\u0103tire Eliade \u0219i br\u0103ilenii (studiu de geografie cultural\u0103).
\n\u00cen scurta sa via\u0163\u0103, Mihail Sebastian a publicat c\u00e2teva volume de proz\u0103, numeroase articole de ideologie politic\u0103 \u015fi literar\u0103, de eseistic\u0103, recenzii \u015fi studii critice, dovedind o deosebit\u0103 disponibilitate pentru crea\u0163ie. A scris \u015fi c\u00e2teva piese de teatru, unele dintre ele fiind preluate de teatrele din capital\u0103, dar nu le-a publicat \u00een timpul vie\u0163ii. A debutat cu volumul de proz\u0103 Fragmente dintr-un caiet g\u0103sit (1932), apoi a publicat volumele Femei (1933), De dou\u0103 mii de ani (1934), Cum am devenit huligan. Texte, fapte, oameni (1935), Ora\u015ful cu salc\u00e2mi (1935), Coresponden\u0163a lui Marcel Proust (1939), Accidentul (1940), Armata Ro\u015fie vine (1944). Mult mai consistent\u0103 este opera sa postum\u0103 care cuprinde piese de teatru, volume de publicistic\u0103, de eseuri.
\n\u00cen perioada interbelic\u0103 nu s-a bucurat de o receptare entuziast\u0103, principalii critici literari (C\u0103linescu, de exemplu) au exprimat o serie de rezerve, poate \u015fi ca replic\u0103 la articolele lui de polemic\u0103 literar\u0103 \u00een care nu o dat\u0103 Sebastian a atacat autorit\u0103\u0163ile \u00een materie de critic\u0103 ale momentului. Totu\u015fi analiza lui C\u0103linescu din Istoria literaturii rom\u00e2ne se dovede\u015fte obiectiv\u0103 \u015fi \u00een acord cu evalu\u0103rile de ast\u0103zi. Sebastian nu exceleaz\u0103 \u00een roman. \u00cei lipse\u015fte imagina\u0163ia \u015fi capacitatea constructiv\u0103. Piesa lui de rezisten\u0163\u0103, volumul De dou\u0103 mii de ani este, vorba lui C\u0103linescu \u201efoarte pu\u0163in roman\u201d, miza lui fiind mai degrab\u0103 de natur\u0103 ideologic\u0103, este un comentariu al dramei evreilor de pretutindeni, \u201eun eseu polemic\u201d (C\u0103linescu, G., 1985, 963).
\nMul\u0163i comentatori de ast\u0103zi merg pe aceast\u0103 evaluare \u015fi v\u0103d \u00een Sebastian un scriitor de raftul al II-lea. Prefa\u0163a lui Nae Ionescu la acest volum, pe care autorul \u00eel nume\u015fte roman, a generat \u00een anii 1934-1935 o deosebit\u0103 v\u00e2nzoleal\u0103 critic\u0103, proiect\u00e2ndu-l pe Sebastian \u00een prim planul vie\u0163ii literare, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 publice \u015fi volumul Cum am devenit huligan (1935), con\u0163in\u00e2nd reflec\u0163ii proprii asupra subiectului, pledoarii pentru ap\u0103rarea c\u0103r\u0163ii \u015fi a deciziei de a include Prefa\u0163a cu bucluc a lui Nae Ionescu, \u00een care directorul s\u0103u de con\u015ftiin\u0163\u0103 demonstreaz\u0103 de ce evreul trebuie s\u0103 sufere. Atacat din ambele direc\u0163ii \u2013 \u015fi din cea na\u0163ionalist\u0103 \u015fi din cea evreiasc\u0103 \u2013 autorul se simte \u00eentre ciocan \u015fi nicoval\u0103 \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 pentru a se salva. Probabil c\u0103 imaginea lui interbelic\u0103 a avut de c\u00e2\u0219tigat prin zgomotul produs de acest volum provocator, iar romanul cu pricina nu ar fi trezit at\u00e2ta interes f\u0103r\u0103 prefa\u0163a \u015fi mai provocatoare a lui Nae Ionescu.
\nA doua trambulin\u0103 propulsatoare pentru imaginea lui Sebastian \u00een actualitatea literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost editarea \u00een 1972 a volumului Eseuri. Cronici. Memorial. Mai to\u0163i comentatorii, apreciaz\u0103 Dorina Gr\u0103soiu, \u201eau ajuns la concluzia c\u0103 \u00abadev\u0103ratul\u00bb Sebastian aici trebuie c\u0103utat \u015fi nu \u00een beletristica sa. Eseurile, cronicile literare sau dramatice, articolele de ziar, reportajele, notele, cronicile muzicale sau de art\u0103 plastic\u0103 […] impuneau imaginea unui intelectual subtil, familiarizat cu mi\u015fc\u0103rile literare \u015fi de idei ale secolului al XX-lea, \u00een stare nu doar s\u0103 le \u00eenregistreze, ci s\u0103 le \u015fi tr\u0103iasc\u0103 intens…\u201d (Gr\u0103soiu, Dorina,1986, 94).
\n\u00cen fine, a treia trambulin\u0103 s-a dovedit a fi tip\u0103rirea \u00een 1996 a jurnalului \u0163inut de autor \u00eentre 1935 \u015fi 1944 care a produs o refertilizare de propor\u0163ii a interesului speciali\u015ftilor fa\u0163\u0103 de problematica antisemitismului. Jurnalul lui Sebastian s-a dovedit o continuare a obsesiilor care au alimentat scrierea lui de tip romanesc De dou\u0103 mii de ani \u015fi volumul de \u201eecouri\u201d Cum am devenit huligan. \u00cen Jurnal, o parte \u00eensemnat\u0103 a interesului scriitorului se direc\u0163ioneaz\u0103 spre analiza fin\u0103 a reac\u0163iilor fo\u015ftilor s\u0103i colaboratori \u015fi prieteni \u00een acele vremuri de radicalizare ideologic\u0103, c\u00e2nd valul na\u0163ionalist \u015fi antisemit lua altitudine. Majoritatea comentatorilor au c\u0103zut de acord s\u0103 aprecieze c\u0103 memorialistica ar fi adev\u0103rata lui voca\u0163ie, c\u0103 tip\u0103rirea Jurnalului a fost \u201eun eveniment literar care a relansat literatura lui Sebastian, a dinamitat locul din raftul doi al scriitorului \u015fi a schimbat complet paradigma recept\u0103rii.\u201d (Coman, Viorel,2013)
\nSuccesul Jurnalului se datoreaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 notoriet\u0103\u0163ii de care se bucura cel mai bun prieten al autorului \u2013 scriitorul \u015fi savantul Mircea Eliade, despre care \u00eencepuse s\u0103 circule \u00eenc\u0103 din anii \u201970 o serie de informa\u0163ii bine ascunse p\u00e2n\u0103 atunci – \u015fi de autor \u015fi de securitatea din Rom\u00e2nia – despre simpatiile legionare de la sf\u00e2r\u015fitul deceniului al III-lea \u015fi despre anumite atitudini antisemite. Jurnalul lui Sebastian confirma toate aceste b\u0103nuieli, toate aceste suspiciuni care \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie ventilate \u00een spa\u021biul public, mai ales la autorii de sorginte evreiasc\u0103. At\u00e2t de impenetrabil s-a dovedit sistemul de informa\u0163ii rom\u00e2nesc, \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi biograful \u015fi exegetul din Rom\u00e2nia (aflat, desigur, \u00een exil), Ioan Petru Culianu, a r\u0103mas perplex c\u00e2nd a luat prima dat\u0103 contact cu aceast\u0103 literatur\u0103, oarecum subversiv\u0103, legat\u0103 de \u201efascismul\u201d lui Eliade.
\nIat\u0103 ce spune \u00een acest sens Adrian Marino \u00eentr-o lucrare memorialistic\u0103: \u201e\u00cencepuse \u00een str\u0103in\u0103tate, campania de pres\u0103 \u00eempotriva lui Mircea Eliade, cu punct de plecare \u00een men\u0163iunile din jurnalul, pe atunci inedit, al lui Mihail Sebastian […] \u00een leg\u0103tur\u0103 cu articolele prolegionare \u015fi antisemite, \u00een special din Buna Vestire. Nu \u015ftiam, efectiv, nimic de existen\u0163a lor.[…] C\u00e2nd, deodat\u0103, primesc o scrisoare […] din partea lui Ioan Petru Culianu, cu rug\u0103mintea expres\u0103 de a verifica aceste acuza\u0163ii.\u201d (Marino, Adrian, 2010, 241). Culianu era \u00eengrijorat, deoarece publicase o monografie Mircea Eliade \u00een Italia (1979), f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost prevenit \u00een vreun fel asupra acestui aspect. \u00cen plus, polemizase \u00een jurul acelor acuza\u0163ii, lu\u00e2nd ap\u0103rarea savantului. Dup\u0103 mai multe tratative, poveste\u015fte Marino, a ob\u0163inut aprobarea de a consulta, pe parcursul unei singure zile, \u015fi \u2013 avea s\u0103 constate – \u00een prezen\u0163a unui ofi\u0163er de securitate foarte st\u00e2ngaci camuflat, fondul secret al B.C.U. Cluj, unde exista o colec\u0163ie a revistei Buna Vestire. A descoperit \u00een total \u015fapte texte, dintre care unul deosebit de penibil: De ce cred \u00een biruin\u0163a mi\u015fc\u0103rii legionare.
\nCel\u0103lalt biograf \u015fi prieten al lui Eliade, Mac Linscott Ricketts, a ob\u0163inut de la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne dreptul de a pleca cu fotocopii ale acestor articole \u00een urma unui troc din care institu\u0163ia \u00een cauz\u0103 r\u0103m\u00e2nea cu xeroxul folosit de cercet\u0103torul american.
\nP\u00e2n\u0103 la publicarea Jurnalului, literatura destinat\u0103 compromiterii savantului rom\u00e2n de c\u0103tre reprezentan\u0163ii radicalismului evreiesc se poticnea mai mereu de absen\u0163a dovezilor. Dup\u0103 1996 (anul tip\u0103ririi acestui extraordinar document memorialistic), tema apartenen\u0163ei savantului rom\u00e2n la mi\u015fcarea politic\u0103 de dreapta din Rom\u00e2nia a explodat literalmente, tip\u0103rindu-se cu o vitez\u0103 ame\u0163itoare – \u00een Israel, Europa \u015fi America – articole, lucr\u0103ri monografice \u015fi de analiz\u0103, consacrate acestui subiect. Desigur, dup\u0103 1990, articolele lui Eliade, cele at\u00e2t de bine protejate de cenzura comunist\u0103, se puteau consulta \u00een marile biblioteci ale \u0163\u0103rii, dar lipsea interesul. Tip\u0103rirea Jurnalului a lansat \u00eens\u0103 acest interes \u015fi literatura despre Eliade a sporit exponen\u0163ial \u00een toat\u0103 lumea, \u00eenc\u00e2t a devenit practic imposibil de cuprins \u00eentr-o via\u0163\u0103 de om. Dar \u015fi posteritatea lui Sebastian a avut de c\u00e2\u015ftigat enorm prin acest eveniment editorial. S-au publicat zeci de c\u0103r\u0163i de \u015fi despre autorul Jurnalului, inclusiv o edi\u0163ie de lux a Academiei, cum numai scriitorii clasiciza\u0163i mai au parte. Tot acest fenomen generat de o apari\u0163ie editorial\u0103 intereseaz\u0103 nu numai istoria literaturii, ci \u015fi cercet\u0103rile de sociologie a culturii.
\nA\u015fadar, tip\u0103rirea Jurnalului a fost un act benefic at\u00e2t pentru Sebastian care – iat\u0103!- a fost scos de la naftalin\u0103 \u015fi readus \u00een circula\u0163ia cultural\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru Mircea Eliade, al c\u0103rui prestigiu \u00eencepuse s\u0103 se sub\u0163ieze \u00een deceniile ce s-au scurs dup\u0103 trecerea lui \u00een nefiin\u0163\u0103. Problema care trebuie supus\u0103 unei analize atente este cea a valorii literare intrinseci a jurnalului, comparativ cu restul operei autorului s\u0103u. Privite \u00een afara perspectivelor de azi \u015fi probabil mai \u00een acord cu grilele de evaluare specifice literaturii \u2013 \u015fi nu valorilor politice, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi \u2013 scrierile diaristice ale autorului Ora\u015fului cu salc\u00e2mi nu i se par lui G. C\u0103linescu conving\u0103toare: \u201ePaginile de jurnale r\u0103mase sunt mai mult o imita\u0163ie de jurnal gidian, afectate, snobe, pline de o incon\u015ftient\u0103, de\u015fi nu disgra\u0163ioas\u0103 infatuare \u00een jurul ac\u0163iunii literaturii proprii.\u201d (C\u0103linescu, G., 1985, 964). Desigur, C\u0103linescu nu cuno\u015ftea Jurnalul \u0163inut \u00eentre 1935 \u015fi 1944, ci alte nota\u0163ii de acest tip, \u00eendeosebi paginile intitulate Jurnal de roman, publicate de t\u00e2n\u0103rul autor \u00een ziarul \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, \u00een 1929, con\u0163in\u00e2nd note privitoare la scrierea romanului Ora\u015ful cu salc\u00e2mi (1935). Astfel de scriitur\u0103 asupra laboratorului de crea\u0163ie a fost impus\u0103 \u00een literatura european\u0103 de Andr\u00e9 Gide \u00eendeosebi, iar genera\u0163ia de scriitori ce s-au format \u00een jurul anului 1930 (avem \u00een vedere aici \u00een special pe Mircea Eliade) au pus un accent deosebit pe literatura de tip diaristic. A\u015fadar C\u0103linescu, f\u0103c\u00e2nd evalu\u0103rile citate, nu avusese la dispozi\u0163ie dec\u00e2t paginile publicate de Sebastian \u00een \u201eCuv\u00e2ntul\u201d din Jurnalul unui roman sau articolele cu caracter memorialistic, publicate \u00een ziarul Rampa, \u00een 1935, av\u00e2nd ca obiect de investiga\u0163ie portretistic\u0103 scriitori pe care i-a cunoscut \u00een primii lui ani de via\u0163\u0103 literar\u0103 bucure\u015ftean\u0103, precum Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Mircea Eliade \u015fi al\u0163ii. (Sebastian, Mihail, 1935). Cu siguran\u0163\u0103 Jurnalul \u00eenceput de Sebastian \u00een 1935, dup\u0103 \u015focul tr\u0103it \u00een urma public\u0103rii volumului De dou\u0103 mii de ani, este altceva, comparativ cu ceea ce publicase \u00een domeniul diaristic, tematica lui fiind via\u0163a de zi cu zi a autorului \u015fi nu numai fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile legate de crea\u0163ie. Iar prezentarea fenomenologiei existen\u0163ei sale individuale nu putea fi realizat\u0103 \u00een afara contextului evenimen\u0163ial, jurnalul dovedindu-se astfel o foarte valoroas\u0103 surs\u0103 de documentare pentru cercet\u0103torii anilor \u201930 \u015fi ai primilor patru ani (ai prigoanei antisemite \u015fi ai r\u0103zboiului) din deceniul urm\u0103tor. Dar e mai mult ca sigur c\u0103 nivelul valoric al paginilor acestui jurnal n-ar ap\u0103rea ast\u0103zi at\u00e2t de ridicat, dac\u0103 autorul n-ar fi creionat c\u00e2teva portrete ale principalilor reprezentan\u0163i ai literelor rom\u00e2ne\u015fti, precum Nae Ionescu, Mircea Eliade, Ion Barbu, Camil Petrescu \u015fi al\u0163ii, de care istoriografia literar\u0103 se arat\u0103 at\u00e2t de interesat\u0103. Mai ales r\u0103sturn\u0103rile de propor\u0163ii pe care Jurnalul le opereaz\u0103 \u00een cazul unei personalit\u0103\u0163i emblematice a spiritualit\u0103\u0163ii universale, cum este Mircea Eliade, au f\u0103cut ca valoarea total\u0103 a jurnalului s\u0103 fie situat\u0103 cu mult peste valoarea literar\u0103.<\/p>\n

Bibliografie: <\/p>\n

C\u0103linescu, G., 1985, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, edi\u0163ie \u015fi prefa\u0163\u0103 de Al. Piru, Editura Minerva, Bucure\u015fti
\nComan, Viorel, ,2013, Provincia magna, Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, Br\u0103ila
\nGr\u0103soiu, Dorina,1986, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, Editura Minerva, Bucure\u015fti
\nMarino, Adrian, 2010, Via\u0163a unui om singur, Editura Polirom, Ia\u015fi
\nSebastian, Mahail, 1935, Cum i-am cunoscut!, \u00een \u201eRampa\u201d din 30 decembrie 1935
\nSebastian, Mihail, 1990, De dou\u0103 mii de ani, \u00een vol. Mihail Sebastian, De dou\u0103 mii de ani \u015fi Cum am devenit huligan, Editura Humanitas, Bucure\u015fti
\nSebastian, Mihail, 1996, Jurnal 1935-1944, text \u00eengrijit de Gabriela Om\u0103t, prefa\u0163\u0103 \u015fi note de Leon Volovici, Editura Humanitas, Bucure\u015fti<\/p>\n


\nDiana VRABIE <\/strong>
\n\"\"

VASILE FLUTUREL: POETUL NINSORILOR GALBENE<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce debuteaz\u0103 editorial cu volumul de versuri Cinci puncte cardinale, \u00een1996, scriitorul Vasile Fluturel (n. 14.10.1946, M\u00e2nje\u0219ti) pactizeaz\u0103 pe termen lung cu poezia, taton\u00e2nd multiple registre stilistice \u0219i cochet\u00e2nd cu cele mai surprinz\u0103toare specii literare (de la elegie, od\u0103, imn, colind la rondel, sonet, haiku, micropoem etc.). Poetul manifest\u0103 o disponibilitate \u00eencurajatoare at\u00e2t pentru poezia patriotic\u0103, istoric\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru cea de dragoste, pentru copii etc., pe care o \u00eembrac\u0103 fie \u00een stil clasic, tradi\u021bional, fie \u00een stil modern, apel\u00e2nd, dup\u0103 caz, chiar la poeme \u00eentr-un vers.
\nVolumele de versuri, \u00een ordine cronologic\u0103, T\u00e2rziu de noiembrie (1999), \u00cen umbra columnei (jurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een Italia) (2002), Vibra\u021bii (2002), Simple (2005), Vorbe (2007), Rezervat pentru vis\u0103tori (2009), Rondeluri (2013), Arpegii sentimentale (2015), ri(t)mate \u0219i nerimate, \u00eentre\u021besute de poeme \u00eentr-un vers, vin s\u0103 divulge imperioasa necesitate de autoidentificare a unui reflexiv incurabil. Afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o c\u0103utare fireasc\u0103 a stilului, poetul parcurge calea labirintic\u0103 de la faza romantismului contemplativ, caracterizat\u0103 printr-o poezie lirico-reflexiv\u0103, conceput\u0103 \u00eentr-un stil temperat, logic echilibrat, discret solemn \u0219i uneori patetic, la faza neoexpresionismului vibrant. Din acelea\u0219i ra\u021biuni, poetul \u00eencearc\u0103 s\u0103 se apropie de teme extrem de variate: Moarte, Destin, Dragoste, Timp, Libertate, Natur\u0103, Istorie, pe care le filtreaz\u0103 prin oglinda propriei interiorit\u0103\u021bi. Apar medita\u021bii pe seama \u201euniversului\u201d, a leg\u0103turii dintre Dumnezeu \u015fi om, a rela\u021biilor dintre b\u0103rbat \u0219i femeie, a raportului poet-poezie, poet-univers, toate reluate \u00een registrul metafizic \u015fi subminate temporar pentru contrast de o \u00eendoial\u0103 pasager\u0103: \u201eBa exist, \/ ba nu sunt.\/ Cineva acolo, sus,\/ Cineva, parc\u0103, acolo, jos, undeva\/ \u00eentre pl\u00e2ns \u0219i sur\u00e2s \u2026\u201d (Aplauze vr\u0103jma\u0219e). Oferind cicluri de poeme voit moderne, poetul cocheteaz\u0103 deopotriv\u0103 cu \u201edorul unor clasice valori\u201d, confes\u00e2ndu-se: \u201ePoet de mod\u0103 veche-s c\u00e2teodat\u0103 \/ Ideea le d\u0103 unora fiori. \/ Ei, \u0219i? N-o s\u0103 primesc destule flori \/ C\u0103ci scriu o poezie demodat\u0103\u201d (Rondelul poetului (III)). Sensibilitatea, rafinamentul uman, lirismul ontologic i-au prefigurat, \u00een fapt, destinul poetic.
\nCrea\u021biile scriitorului de la M\u00e2nje\u0219ti s-au bucurat \u00een timp de aprecierile unor critici \u0219i esei\u0219ti importan\u021bi, cum ar fi Constantin Ciopraga, Al. Husar, Mihai Cimpoi, Cassian Maria Spiridon, Valeriu Stancu, Marius Chelaru, Nicolae Busuioc, Tudor Palladi \u0219. a., care au \u00eencurajat condeiul celui pentru care \u201erimele se ascund suspin\u00e2nd \/ dincolo de bunul sim\u021b; \/ poetul \u00ee\u0219i ia pe umeri \/ rostul existen\u021bei, asum\u00e2ndu-\u0219i riscul \/ devenirii \u00eentru cuv\u00e2nt\u201d (Proscri\u0219ii).
\nDifuz\u00e2ndu-\u0219i timp de decenii energia debordant\u0103 \u00een calitate de profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, de director de \u0219coal\u0103, fondator de cercuri \u0219i cenacluri literare, participant activ la manifest\u0103rile culturale din Rom\u00e2nia de pe ambele maluri, Vasile Fluturel se decide, \u00een anul 2016, s\u0103-\u0219i adune \u00eentreaga crea\u021bie poetic\u0103 \u00eentre copertele generoase ale antologiei Rostiri necesare, ap\u0103rut\u0103 la Editura Princeps Multimedia. Riguros conceput\u0103 de autorul \u00eensu\u0219i, aceasta reface traseul evolutiv al poetului din Cinci puncte cardinale, completat de reverbera\u021biile lirice din T\u00e2rziu de noiembrie, \u00een versiune trilingv\u0103, condimentat cu Pic\u0103turi de \u00een\u021belepciune, primenit cu poeme din Vibra\u021bii, Rezervat pentru vis\u0103tori, Rondeluri, Arpegii sentimentale \u0219i Addenda. Antologia con\u021bine \u0219i o serie de \u201eziceri cunoscute, dar pu\u021bin contraf\u0103cute\u201d, epigrame din Sertarul cu epigrame \u0219i versuri pentru copii (Agen\u021bia \u201eCucurigu\u201d), toate complet\u00e2nd \u00een chip sugestiv universul crea\u021biei lui Vasile Fluturel. Av\u00e2nd o prefa\u021b\u0103 semnat\u0103 de istoricul literar \u0219i eseistul Nicolae Busuioc, cu repere biobibliografice de Constantin M\u0103nu\u021b\u0103, referin\u021be critice \u0219i iconografie, antologia \u00ee\u0219i revendic\u0103 toate ingredientele specifice unei astfel de lucr\u0103ri, denot\u00e2nd faptul c\u0103 pentru autor, antologia presupune o carte cu o structur\u0103 aparte, bine g\u00e2ndit\u0103. Dincolo de respectarea structurii tipice unei astfel de lucr\u0103ri, autorul \u00ee\u0219i anun\u021b\u0103 spiritul autoironic \u0219i ludic chiar din debutul antologiei, unde, dup\u0103 cuv\u00e2ntul \u00eenainte al lui Nicolae Busuioc, face loc unei altfel de prefe\u021be: \u201eOrice carte \/ sau aproape orice carte \/ \u00eencepe, se \u0219tie, cu obi\u0219nuitul \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d\/. \u201eEi, \u0219i!\u201d, ar zice unii, \u201ese poate \u0219i f\u0103r\u0103\u201d.\/ Dar cine a spus c\u0103 nu \/ totul e relativ pe aceast\u0103 lume …\u201d (O altfel de prefa\u021b\u0103).
\nAflat la v\u00e2rsta revizuirilor, a bilan\u021burilor existen\u021biale, poetul din prima secven\u021b\u0103 a antologiei, Cinci puncte cardinale, tr\u0103ie\u0219te necesitatea redimension\u0103rii treptelor sale poetice \u00eentr-o paradigm\u0103 a autodefinirii. Poetul caut\u0103 s\u0103 se afle \u00een imperioas\u0103 nevoie a reg\u0103sirii sinelui pierdut. \u201eHoinar \u00een serile cu lun\u0103\u201d, \u201ebiet muritor\u201d, \u201enegustor de visuri de m\u0103rire\u201d, \u201ec\u0103l\u0103tor prin lacrima de vis\u201d, cavaler al unui ev de mult apus\u201d, cum se autodefine\u0219te, poetul este \u201eprea singur pe acest p\u0103m\u00e2nt\u201d, n\u0103scut \u201e\u00een poiana de pe vale \/ Unde-am v\u0103zut lumina prima dat\u0103\u201d, acolo unde \u201eDumnezeu p\u0103\u0219ea agale \/ Iarna, prin troienele de vat\u0103 \u2026\u201d (Rondelul satului natal), adresa sa \u2013 \u201eo adres\u0103 oarecare\u201d, \u201emeridianul 26. \/ blocul din fa\u021ba Soarelui, etajul doi, u\u0219a cu vizor \/ spre infinit\u201d (Carte de vizit\u0103), unde \u00ee\u0219i bea \u201ecafeaua preferat\u0103 \/ pe fundalul concertului \/ \u0219inelor de tramvai\u201d (Cine spune \u2026), are nevoie arz\u0103toare \u201ede mult\u0103 lumin\u0103 \/ \u00een imperiul acesta rotund\u201d (Nelini\u0219te (I)), \u00een care culoarea preferat\u0103 devine galbenul amiezii din toamn\u0103: \u201eNinge galben prin livezi \/ Galben se aprind gutuii. \/ Parcu-i galben pe alei, \/ Galben – cre\u0219tetul statuii\u201d (Cromatic\u0103). Poetul se \u00eenchin\u0103 \u201e\u00een fa\u021ba lini\u0219tii absolute\u201d, deschiz\u00e2nd \u201eochii mari\u201d, p\u0103\u0219ind \u201egrav \/ \u00een altarul zilei\u201d (Jocul de cuvinte), f\u0103c\u00e2nd \u201eslalom \/ printre g\u00e2nduri\u201d (Probabilitate). E, \u00een fapt, \u201eun autoportret plural \u00een mi\u0219care\u201d, cum bine observ\u0103 Horia Zilieru, \u00een care sunt adunate st\u0103rile de spirit, temerile, dilemele, obsesiile poetului. Poemele transmit plurivalen\u021ba spiritului poetului, scindat \u00eentre resemnare \u0219i revolt\u0103, contemplare \u0219i r\u0103bufnire, luciditate \u0219i reverie. \u00cen leag\u0103nul reveriei, insolvabilele semne de \u00eentrebare asupra destinului solicit\u0103 imperativ r\u0103spunsuri: \u201eCe se-nt\u00e2mpl\u0103 cu noi, oameni buni, \/ De-s at\u00e2t de largi izvoarele urii?\u201d (De ce?).
\n\u00cencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i identifice locul \u0219i rostul \u00een univers, poetul se fr\u0103m\u00e2nt\u0103, se caut\u0103, (\u00ee\u0219i) pune \u00eentreb\u0103ri \u0219i tatoneaz\u0103 r\u0103spunsuri. Unele titluri de poeme sunt chiar r\u0103spunsuri \u00een sinuosul drum al autoidentific\u0103rii \u0219i autocunoa\u0219terii: Alt\u0103 An\u0103, alt Manole, \u00cen \u021aara Nim\u0103nui, Iarn\u0103 incomod\u0103 \u0219.a. Infuziunile biografice \u0219i referin\u021bele livre\u0219ti \u00eentre\u021bin jocul c\u0103ut\u0103rilor poetice, induc\u00e2nd sentimentul realului. Poetul invoc\u0103 marii mae\u0219tri ai literaturii, pe Borges, Shakespeare, Rilke, pe corifeii picturii (Van Gogh, Rembrandt), oferindu-ne o poezie dialogic\u0103, u\u0219oar\u0103, scuturat\u0103 de acroba\u021bii stilistice inutile, \u00een care lumea celor vechi comunic\u0103 cu cei noi. C\u0103ut\u00e2nd esen\u021ba lucrurilor, poetul reu\u0219e\u0219te s\u0103 o capteze \u0219i, ce este \u0219i mai important, s\u0103 o transmit\u0103 \u00een forme simple, purificate, decantate. Alchimia savant\u0103 este atenuat\u0103 de autoironie \u0219i spirit ludic, care ofer\u0103 un nou suflu poemelor.
\n\u00cen \u00eencercarea de a-\u0219i decodifica propria individualitate, \u00een cea de-a 25-a or\u0103 a zilei, poetul rea\u0219az\u0103 mituri (Alt\u0103 An\u0103, alt Manole), oferindu-ne, finalmente propria mitologie po(i)etic\u0103, caut\u0103 adev\u0103ruri (Geometrie), \u00ee\u0219i \u00eenmul\u021be\u0219te canalele de comunicare cu lumea obiectual\u0103 (Cinci punte cardinale). Privirea poetului asupra universului e trist\u0103, \u00eel doare soarta \u021a\u0103rii Nim\u0103nui, \u00een care oamenii sunt \u201esuspenda\u021bi \u00eentre \u201eda\u201d \u0219i \u201enu\u201d\u201d, \u201e\u00eentre \u201eaici\u201d \u0219i \u201enic\u0103ieri\u201d\u201d, \u201e\u00eentre \u201etotul\u201d \u0219i \u201enimic\u201d, \u00een care \u201ev\u00e2nz\u0103torii de iluzii\u201d sunt \u00eens\u0103rcina\u021bi cu \u00eentre\u021binerea dorin\u021bei, \u00een care ploaia se revars\u0103 pentru a mai sp\u0103la \u201edin p\u0103catele omenirii\u201d, \u00een care \u201enici viscolul \/ nu mai e viscol \/ nici ploile, ploi \/ nici floarea, floare, \/ nici visul, vis\u201d (Ce mai faci, domnule Dumas?), iar \u201ecozile de popor\u201d jubileaz\u0103. \u00cendemnul \u201eOmule, nu te \u00eendemn \/ s\u0103 traversezi ilegal \/ dec\u00e2t grani\u021ba \/ propriei tale indiferen\u021be\u201d sun\u0103 dramatic \u00eentr-un context al ignoran\u021bei totale, pe care ar putea-o anula doar bunul Dumnezeu: \u201eOcrote\u0219te-\u021bi, Doamne, \/ f\u0103pturile, d\u00e2ndu-le g\u00e2nduri curate\u201d (Cine?).
\n\u00cen secven\u021ba poetic\u0103 T\u00e2rziu de noiembrie poetul ne ofer\u0103 o antologie de micropoeme de format nipon, dar rom\u00e2ne\u0219ti ca sensibilitate \u0219i emo\u021bie estetic\u0103. Reflec\u021biile pe tema timpului constituie canavaua acestor pagini: timpul e \u201eflux \u0219i reflux\u201d, se cerne, \u201ecurge ne-ncetat \/ din abis \u00eenspre abis\u201d, \u00eencetine\u0219te c\u00e2nd \u201esoarele semneaz\u0103 \u00eencet \/ actul de na\u0219tere al zilei\u201d. Timpul este condimentat de a\u0219tept\u0103ri \u00een care \u201eorologiul nu mai \u0219tie s\u0103 bat\u0103 orele\u201d, acela\u0219i orologiu \u201etaie-n felii eternitatea\u201d. Poetul se lamenteaz\u0103 c\u0103 nu poate m\u0103sura ve\u0219nicia, nu o poate mic\u0219ora, nici extinde, spre final de mileniu el surprinde \u201eun b\u0103tr\u00e2n \u00een c\u00e2rj\u0103 \/ interog\u00e2nd timpul\u201d. \u201eV\u00e2n\u0103torul de secunde\u201d \/ \u201everitabilul t\u00e2lhar de secunde\u201d ne invit\u0103 s\u0103 st\u0103m la sfat cu noi \u00een\u0219ine, s\u0103 ne cump\u0103r\u0103m \u201eGhid de conversa\u021bie eu-eu\u201d \u00een dimine\u021bile de var\u0103, c\u00e2nd razele de soare \u201efac din cerdac sanctuar\u201d. Scriitorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 confere imaginii poetice un anumit grad de transparen\u021b\u0103, de luciditate, care s\u0103-i asigure transpunerea u\u0219oar\u0103 \u00een limbajul comun.
\n\u00cen e\u0219antionul Vibra\u021bii poetul r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i liric meditativ, perpetu\u00e2nd conota\u021biile etico-civice din volumele anterioare. G\u0103se\u0219te ingrat\u0103 condi\u021bia poetului c\u0103ruia greu \u201ei-ar putea num\u0103ra cineva zilele \u0219i nop\u021bile\u201d (Poetul), care \u201e\u021bine-un stol de doruri \/ Sub fruntea lui \u00eeng\u00e2ndurat\u0103\u201d (Rondelul poetului), ar\u0103t\u00e2ndu-se nedumerit de dispari\u021bia acestuia: \u201eAu pierit poe\u021bii, \/ au plecat departe; \/ s-au ascuns de lume \/ pe t\u0103r\u00e2muri moarte?\u201d (Nedumerire). \u00cen ideea reabilit\u0103rii condi\u021biei de poet, accept\u0103 s\u0103 se plece \u201edoar \u00een fa\u021ba mamei \/ \u0219i a poe\u021bilor lumii, \/ pref\u0103cu\u021bi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \/ \u00een visuri \/ din care cresc, \/ rotund, \/ \u00eemplinirile noastre \/ cu iz de eternitate\u201d (Recuno\u0219tin\u021b\u0103). Poetul continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i transcrie tr\u0103irile, \u00ee\u0219i contabilizeaz\u0103 dualit\u0103\u021bile, evad\u0103rile, \u00eenfr\u00e2ngerile, care erup din spiritul s\u0103u, \u00eens\u0103 o face prea explicit uneori, tenta moralizatoare dilu\u00e2nd emo\u021bia estetic\u0103 \u00een unele poeme. \u00cen dorin\u021ba de a fi c\u00e2t mai \u201epe \u00een\u021belesul\u201d lumii, versul cade uneori prad\u0103 codului univoc de comunicare, fantezia poetului limit\u00e2ndu-\u0219i \u00een\u0103l\u021bimea zborului: \u201eSe-ndoaie axa lumii \/ \u0219i n-o putem reface, \/ Prea mult iubim prezentul \/ \u0219i prea pu\u021bin vecia \u2026 (Se-ndoaie axa lumii). Situat la confluen\u021ba paradigmelor, Vasile Fluturel caut\u0103 clipa revela\u021biei la intersec\u021biile firii, la hotarul dintre somn \u0219i trezire, viz\u00e2nd punctul de \u00eent\u00e2lnire a st\u0103rii de vis cu starea de veghe: \u201eVom dormi ascun\u0219i \u00eentr-un vis \/ De copil n\u0103scut din petale, \/ Vizavi de-un sperat Paradis \/ Ocrotit de-ale nop\u021bii vestale\u201d (Metamorfoz\u0103).
\nConsolarea unic\u0103 a poetului \u00eentr-un univers anost este natura \u00een toate ipostazele sale: ploaie, ger, viscol, ar\u0219i\u021b\u0103, bezn\u0103, coame de deal, spuze de v\u0103i, z\u0103ri \u00eentomnate, cu flora sa afabil\u0103, \u00een care regii sunt plopii, teii, cire\u0219ii, iar berzele, r\u00e2ndunelele, cocorii, melcii, buburuzele sunt invita\u021bii de onoare. Veritabile ode naturii sunt dedicate \u00een secven\u021ba poetic\u0103 Rondeluri: Rondelul petalelor de trandafiri, Rondelul firului de iarb\u0103, Rondelul cire\u0219ilor \u00een floare, Rondelul concertului \u00een lunc\u0103, Rondelul nourului singuratic, Rondelul curcubeului, Rondelul sf\u00e2r\u0219itului de var\u0103 etc.
\nRapsod al prim\u0103verii, \u201ec\u00e2nd brazda tresare a eternitate\u201d \u0219i al solarului discret (\u201eclam\u00e2nd lumina (\u201emai mult\u0103 lumin\u0103\u201d), pe care o portretizeaz\u0103 \u00een Rondelul prim\u0103verii, Rondelul soarelui cu din\u021bi, Rondelul cire\u0219ilor \u00een floare, Rondelul concertului \u00een lunc\u0103 (cel din urm\u0103 amintind de pastelul lui Vasile Alecsandri), poetul g\u0103se\u0219te iarna incomod\u0103: \u201eva mai suna oare de ie\u0219ire \/ din temni\u021ba alb\u0103?\u201d (Iarn\u0103 incomod\u0103), adnot\u00e2nd: O iarn\u0103-n an ne e de-ajuns.
\nNatura romantic\u0103 a poetului, al c\u0103rui \u201edor de stele\u201d hoin\u0103re\u0219te prin cer, se dezl\u0103n\u021buie \u00een ciclurile erotice, \u00een care rezoneaz\u0103 \u00eendeaproape cu imaginile eminesciene: \u201eDin ochi \u00eei izvor\u0103sc sc\u00e2ntei \/ \u0218i el tot soarbe din priviri \u2026\u201d (Rondelul petalelor de trandafiri). Iubirea este interpretat\u0103 drept o \u201einunda\u021bie necesar\u0103\u201d, devenind un sentiment, prin excelen\u021b\u0103, purificator \u0219i vindicativ: \u201edar eu \u0219tiu \/ c\u0103 doar tu \/, c-un sur\u00e2s \/, m\u0103 po\u021bi vindeca \/ de singur\u0103tate\u201d (Vid). Iubirea e \u201ep\u00e2nz\u0103 diafan\u0103\u201d, \u201emare fr\u0103m\u00e2ntat\u0103\u201d, \u201estea mereu arz\u00e2nd\u0103\u201d (Posibile defini\u021bii). Suavitatea romanticului e detectabil\u0103 \u0219i \u00een e\u0219antioanele: M-a\u0219 fi vrut sur\u00e2sul t\u0103u pref\u0103cut \u00eentr-un poem, Cu tine \u00eenv\u0103\u021basem cum s\u0103 citesc \u00een stele. Poetul \u00ee\u0219i caut\u0103 iubirea \u201edin spuma z\u0103rii \/ peste creste\u201d (Stop cadru II), t\u00e2nguindu-\u0219i \u201edorul printre flori\u201d, evoc\u00e2nd s\u0103rutul \u201etivit cu raze de lun\u0103\u201d (O altfel de scrisoare). Chipul iubitei este ref\u0103cut \u201eprintre g\u00e2nduri permanent\u201d, sur\u00e2sul ei \u201ee o \u00eentrupare \/ a neb\u0103nuitului \/de dincolo de g\u00e2nd\u201d (Inunda\u021bie necesar\u0103), sufletul ei e \u201elaboratorul \/ unde m-a\u0219 angaja cu pl\u0103cere \/ ca simplu laborant\u201d (\u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103). \u00cen aceste confesiuni lirice poetul resuscit\u0103 motivul dorului, al a\u0219tept\u0103rii, al t\u0103cerii, \u00eempletindu-le cu reflec\u021bii existen\u021biale: \u201eDac\u0103 \/ mai \u021bii minte \/ versuri din Homer \/ \u0219i mai tresari \/ la acorduri de Liszt, \/ dac\u0103 te mai \u00eenc\u00e2nt\u0103 Villon \/ \u0219i te mai \u00eentristeaz\u0103 \/ Baudelaire, \/ atunci \/ nu regret c\u0103 exist\u201d (Dac\u0103 \u2026).
\nReu\u0219ind performan\u021ba de a descoperi rela\u021bii interioare \u00eentre lucruri prin intermediul unui supraochi ultrasensibil, poetul (re)cl\u0103de\u0219te \u0219i rena\u0219te lumi \u00een Rezervat pentru vis\u0103tori: \u201e\u0218i te-ai \u00eentors, \/ c\u0103l\u0103torule, \/ acolo unde \u0219tiai \/ c\u0103 te po\u021bi na\u0219te \/ a doua oar\u0103\u201d (Rena\u0219tere). Chiar dac\u0103 se dovede\u0219te un vis\u0103tor incurabil (\u201ea visa\u201d fiind unul din verbele recurente \u00een antologie), poetul nu vinde \u0219i nici nu cump\u0103r\u0103 iluzii, av\u00e2nd o percep\u021bie pregnant\u0103 a realit\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te: \u201eNu-\u021bi face zadarnic iluzii, \/ Juc\u0103m \u00eentr-o pies\u0103 banal\u0103 \u2026 \/ Decorul e plin de confuzii, \/ Iar sala-i imens\u0103, dar goal\u0103 \u2026\u201d (Nu-\u0219i face iluzii). Luciditatea \u0219i coeren\u021ba percep\u021biei fac corp comun cu emo\u021biile \u0219i reveria \u00een aceste poeme.
\nSpiritul ludic, combinat cu ironia subtil\u0103 se resimte \u00een numeroase poeme. Persiflarea \u00eei vizeaz\u0103 c\u00e2nd pe editorii care recurg, f\u0103r\u0103 un oarecare succes, la hr\u0103nirea cu linguri\u021ba a cititorilor: \u201e\u00cenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 g\u00e2ndi\u021bi f\u0103r\u0103 creier\u201d, \u201eCum scriem f\u0103r\u0103 litere\u201d) sau la alte tertipuri spirituale menite s\u0103 le asigure succesul comercial (\u201eCurs intensiv de \u00eenv\u0103\u021bare a limbii\u2026 cu m\u0103sline\u201d), c\u00e2nd pe cei certa\u021bi cu regula bunului sim\u021b: \u201eSimt c\u0103 \/ sirena de avarie a istoriei \/ trebuie neap\u0103rat acordat\u0103 \/ pe lungimea de und\u0103 \/ a bunului sim\u021b\u201d (Regretabil\u0103 eroare). Poetul amestec\u0103 sensibilitatea genuin\u0103 \u0219i medita\u021bia lucid\u0103, scintila\u021bia autoironic\u0103 \u0219i am\u0103r\u0103ciunea reflexiv\u0103.
\nAntologia Rostiri necesare \u00eencorporeaz\u0103, prin urmare, pasteluri delicate, ode anotimpurilor \u0219i umanit\u0103\u021bii, nota\u021bii de atmosfer\u0103 interioar\u0103, st\u0103rile unui subiect sensibil la venerabila splendoare a naturii \u015fi subjugat de melancolia \u201etrecerii\u201d. Poetul opteaz\u0103 pentru alternan\u021ba versului clasic cu versul alb, unde rostirea grav\u0103 \u015fi vocabularul ales \u0163in de neoexpresionism, acele incanta\u021bii menite s\u0103 tulbure spiritul apelor, al p\u0103durii, mai mult prin enun\u021barea lor dec\u00e2t pe curtarea unui motiv anume. \u00cen concep\u021bia estetic\u0103 a scriitorului, poemul trebuie s\u0103 fie rezultanta unei alchimii interioare: \u201eCuvintele se-nchid cumin\u021bi \u00een mine \/ Ca \u00eentr-un sipet tainice comori\u2026\u201d (Lumina cuvintelor). Cultiv\u00e2nd o poezie subtil reflexiv\u0103, scindat\u0103 \u00eentre spiritul ludic \u0219i solemnitatea rostirii, \u00eentre liric \u0219i real, concret \u0219i abstract, autorul Rostirilor necesare se aliniaz\u0103 treptat poeziei moderne f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 o problem\u0103 din concilierea tradi\u021bionalismului cu modernitatea.
\nOferindu-ne un volum antologic inspirat \u0219i bine conceput din punct de vedere structural, scriitorul promite \u0219i alte apari\u021bii editoriale: \u201eCu \u00eeng\u0103duin\u021ba Celui de Sus, visarea va continua \u0219i se va materializa \u00een alte apari\u021bii editoriale \u00een anii ce vor urma\u201d. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tept\u0103m materializarea promisiunii lansate\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petru SOLONARU Nu purta clintirii grija spre ce nu-i -Nu purta clintirii grija spre ce nu-i, ci iube\u0219te Clipa, ca<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15236"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15236"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15236\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15237,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15236\/revisions\/15237"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15236"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15236"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15236"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}