{"id":15182,"date":"2021-07-05T10:31:20","date_gmt":"2021-07-05T07:31:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15182"},"modified":"2021-07-05T10:31:20","modified_gmt":"2021-07-05T07:31:20","slug":"spatii-culturale-nr-54-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15182","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 54 (1)"},"content":{"rendered":"

2017 \u2013 anul MAIORESCU<\/strong><\/p>\n

Magda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

\u201e\u00cenapoi la Maiorescu!\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un articol publicat \u00een num\u0103rul 1 al revistei \u201eLimb\u0103 \u0219i literatur\u0103\u201d, din 1991, Maiorescu \u0219i cultura european\u0103, Petru Ursache \u00eencepe abrupt: \u201eTitu Maiorescu ne-a ar\u0103tat cum s\u0103 <<reintr\u0103m>> \u0219i s\u0103 ne men\u021binem \u00een Europa, cu demnitate, cu grav\u0103 r\u0103spundere, prin noi \u00een\u0219ine. Este cea mai \u00eenalt\u0103 lec\u021bie de crez r\u0103mas\u0103 de la marele c\u0103rturar \u0219i om politic (\u2026). Vechea \u0219i cunoscuta formul\u0103 \u201e\u00cenapoi la Maiorescu!\u201d poate fi din nou, cu succes, invocat\u0103, cu condi\u021bia s\u0103 acord\u0103m cuv\u00e2ntului <<\u00eentoarcere>>, ca \u00een mitul resurec\u021biei, sensul necesar creator, \u0219i nu repetitiv pur \u0219i simplu\u201d. \u0218i asta, demonstreaz\u0103 autorul, pentru c\u0103 \u201etimpul lui Maiorescu\u201d se aseam\u0103n\u0103 cu al nostru: revolu\u021bia sau ce am crezut a fi revolu\u021bie nu a radicalizat via\u021ba social\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a \u021b\u0103rii; dup\u0103 deturnarea ei de c\u0103tre \u201eemana\u021bi\u201d, opozi\u021bia la schimbare a fost violent\u0103. Dup\u0103 speran\u021b\u0103, exasperantele forme f\u0103r\u0103 fond func\u021bion\u00e2nd \u00een principii juridice, \u00een institu\u021bii, \u00een mentalit\u0103\u021bi, \u00een cultur\u0103, \u00een stil oratoric, \u00een limbaj poetic\u2026, \u00eenc\u00e2t toate \u201eobserv\u0103rile polemice\u201d maioresciene par scrise ieri. \u0218i c\u00e2t\u0103 nevoie am avea de afirma\u021biile sale de principiu \u201eplasate \u00een montura unei g\u00e2ndiri str\u00e2nse, profunde\u201d, a\u0219a cum scrie Petru Ursache; am avea nevoie totodat\u0103 de omul politic Maiorescu s\u0103 ne arate \u201eDirec\u021bia\u201d, \u201ecu degetul s\u0103u de lumin\u0103: pe aici e drumul\u201d, cum scrie Eugen Lovinescu.
\nPetru Ursache pune accent pe \u201evia dorin\u021b\u0103 de europenizare\u201d a lui Titu Maiorescu \u00eentemeietorul, accentu\u00e2nd c\u0103 nu \u0219i-a dorit \u201eo simpl\u0103 aliniere\u201d, nici \u201eo recunoa\u0219tere binevoitoare \u00eentr-o familie cu rude bogate \u0219i s\u0103race\u201d, ci o sincronizare cu spiritul Europei, cu progresul ei. Nu prin forme copiate, f\u0103r\u0103 fond, ci prin forme de creativitate original\u0103, rom\u00e2neasc\u0103. \u015ei, repetitiv: \u201eDac\u0103 ai o rela\u021bie corect\u0103 cu etnia ta, \u0219tii ce ai de f\u0103cut\u201d. Maiorescu, unul dintre reperele sale absolute, a \u0219tiut. Dup\u0103 T. Maiorescu esteticianul ar fi urmat alte dou\u0103 eseuri: T. Maiorescu \u00eendrum\u0103torul cultural \u0219i T. Maiorescu politologul. N-a fost s\u0103 fie.
\nComent\u00e2nd data \u00eentoarcerii definitive \u00een \u021bar\u0103 (noiembrie 1861), Petru Ursache subliniaz\u0103 c\u0103 Maiorescu a ales: nu \u0219i-a croit un destin \u00een cultura german\u0103, cum ar fi putut, ca premiant perpetuu (\u0219ef de promo\u021bie la Teresianische Akademie, ce revan\u0219\u0103 a junelui rom\u00e2n, izolat, ne\u00een\u021beles, nesuferit de colegi!): a venit \u00een \u021bar\u0103. \u201eVezi tu, \u00eei scria lui Th. Rosetti, limba german\u0103 nume\u0219te Grund (=origine) cauza tuturor lucrurilor.\u201d Iar Petru Ursache adnoteaz\u0103: \u201eDecizia de apostolat \u00een patrie a fost \u00een realitate o \u0219ans\u0103 pentru c\u0103 i s-a oferit solu\u021bia practic\u0103 de a face saltul <>. Forma\u021biei sale teoretice i s-a ad\u0103ugat un element nou: terenul propice pentru aplica\u021bii practice. A fost un gest de renun\u021bare, dar \u0219i de \u00een\u0103l\u021bare \u00een sfera cunoa\u0219terii spre care n\u0103zuia at\u00e2t de ardent\u201d. \u0218i \u00eenc\u0103: \u201eA filozofa \u00eenseamn\u0103 a nu pierde o clip\u0103 din vedere faptul c\u0103 lucrurile lumii au o cauz\u0103 a cauzelor aflat\u0103 \u00een taina acelui \u201efaimos cuv\u00e2nt\u201d german, Grund \u015fi c\u0103 evolueaz\u0103 \u00eentr-o ordine formal\u0103 dup\u0103 principiul unit\u0103\u0163ii \u00een varietate. Munca teoreticianului ori a practicianului ar fi s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 acea <<arhitectonic\u0103 estetic\u0103>>. Cum a f\u0103cut-o el \u00eensu\u0219i c\u00e2nd a definit conceptul multivalent de rela\u021bie sau c\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, av\u00e2nd diferite responsabilit\u0103\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i cultur\u0103, a c\u0103utat s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 promoveze p\u0103r\u021bile care constituie totalul, organismul autohton.
\n<> era o microunitate care func\u021biona dup\u0103 principii stabilite \u00een mod programatic \u0219i acceptate \u00een unanimitate. Membrii ei reprezentau specialit\u0103\u021bi diferite, politologie, istorie, filologie, \u0219tiin\u021bele naturii, depuneau eforturi convergente pentru dinamizarea \u00eentregului mecanism autohton \u0219i vizau \u00een perspectiva mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 a treptelor de \u00een\u0103l\u021bare o <<arhitectonic\u0103 estetic\u0103>>. Astfel se confirm\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 ideea c\u0103 treptele de \u00een\u0103l\u021bare \u0219i formele f\u0103r\u0103 fond sunt dou\u0103 teze fundamentale ale filozofiei culturii elaborat\u0103 de Titu Maiorescu, singur sau \u00een colaborare cu junimi\u0219tii\u201d.
\nDirec\u021bia nou\u0103 \u00een poezia \u0219i proza rom\u00e2n\u0103 (1872) \u201ea fost preg\u0103tit\u0103 meticulos ani \u0219i ani\u201d prin \u0219edin\u021bele \u201eJunimii\u201d, conduse de mentorul ei, prin prelec\u021biunile populare, iar \u201eideea de direc\u021bie (sublinierea apar\u021bine lui P. Ursache) nu exclude, din contr\u0103, impune contactul cu tradi\u021bia, \u00een cel mai \u00eenalt grad.\u201d
\n\u00cen contra direc\u021biei de ast\u0103zi din cultura rom\u00e2n\u0103 (1868) anun\u021ba c\u0103 \u201eo nou\u0103 direc\u021bie, \u00een deosebire de cea veche \u0219i dec\u0103zut\u0103, se \u00eentemeiaz\u0103 pe adev\u0103r\u201d; \u201ezid\u0103ria na\u021bionalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne nu se poate a\u0219eza pe un fundament \u00een mijlocul c\u0103ruia zace neadev\u0103rul\u201d. Diagnostic maiorescian la fel de exact ca remediul.
\nReferindu-se la aceea\u0219i scrisoare c\u0103tre Th. Rosetti, Petru Ursache observ\u0103 c\u0103 Maiorescu pleda \u201ecu argumente suplimentare, pentru <>, ceea ce s-ar \u00een\u021belege ast\u0103zi printr-o \u0219tiin\u021b\u0103 a etnicului sau a etnologiei\u201d. \u0218i asta nea\u0219teptat de devreme, \u00een martie 1865.
\nEclectism sau sintez\u0103? se \u00eentreab\u0103 autorul eseului \u0219i opteaz\u0103 pentru a doua formul\u0103: \u201eIar strategia lui – <> – \u0219i-a conturat-o \u00een perioada studiilor \u0219i urma s\u0103 fie aplicat\u0103 cu rar\u0103 consecven\u021b\u0103 \u0219i unitate de g\u00e2ndire, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd acela\u0219i de la \u00eenceputul p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul activit\u0103\u021bii sale\u201d.
\nDetractorii, care nu-l sl\u0103besc nici la 100 de ani de la moarte, \u00eei neag\u0103 \u0219i aparatul conceptual, \u0219i tehnicile de analiz\u0103, ca \u0219i cum Comediile D-lui Caragiale (1885) \u0219i Eminescu \u0219i poeziile lui (1889) nu ar ilustra \u00eendestul \u201eDirec\u021bia\u201d.
\n\u00cen siajul marelui \u00eenainta\u0219 Petru Maior, dar \u0219i al lui N. B\u0103lcescu, Maiorescu nota \u00een Jural: \u201eRepet \u00eenc\u0103 o dat\u0103: \u00eent\u00e2i trebuie luminat poporul\u201d. De unde aprecierea f\u0103r\u0103 rezerve a criticului pentru autori dovedind \u201es\u0103n\u0103tate moral\u0103 \u0219i tinere\u021be etnic\u0103\u201d, Slavici, Creang\u0103, Negruzzi, Nicu Gane fiind l\u0103uda\u021bi pentru \u201econcep\u021bia lor curat rom\u00e2neasc\u0103\u201d.
\nNegativist Maiorescu, cum sus\u021bineau d\u00e2rz lampadoforii proletcul\u021bi \u0219i anti-intelectuali? Nici pe departe. Numai c\u0103 \u201e\u00eensemnele maiorescianismului\u201d, dup\u0103 P. Ursache, \u201ecombaterea necru\u021b\u0103toare a r\u0103ului \u0219i instaurarea adev\u0103rului \u00een toate domeniile vie\u021bii na\u021bionale, singura garan\u021bie a progresului\u201d, nu puteau s\u0103 plac\u0103 extremi\u0219tilor epocii dogmatice. \u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor eseul T. Maiorescu esteticianul se deschide cu un comentariu la un text mai pu\u021bin comentat: Despre progresul adev\u0103rului \u00een judecarea lucr\u0103rilor literare (1883), scris, \u0219i acesta, ca ieri, unde Maiorescu ajunge la adev\u0103rul adev\u0103rat: \u201eU\u0219oar\u0103 sau nu, critica a fost \u0219i va r\u0103m\u00e2ne o lucrare necesar\u0103 \u00een via\u021ba public\u0103 a unui popor. \u00cen\u021belegerea r\u0103ului este o parte a \u00eendrept\u0103rii lui.\u201d Iar \u201edegetul de lumin\u0103\u201d al lui Maiorescu s-a \u00eendreptat spre veleitarii care scriau ca s\u0103 scrie (\u201eScrie\u021bi, b\u0103ie\u021bi, numai scrie\u021bi!\u201d), arunc\u00e2ndu-le un categoric \u00cen l\u0103turi! Datoria de a sanc\u021biona minciuna \u0219i impostura, ca \u0219i \u00eencerc\u0103rile de a \u00eenc\u0103lca legea moral\u0103, a fost corelat\u0103 cu datoria de a promova criteriul estetic. Iar accentul e pus de Petru Ursache, \u00een eseul s\u0103u, pe etnoestetica pontifului \u201eJunimii\u201d, at\u00e2t de dezagreat\u0103 de proletculti\u0219ti. \u00centr-o not\u0103 critic\u0103 la \u201eprogresul\u201d realismului socialist, pe care Ceau\u0219escu voia s\u0103-l reintroduc\u0103 prin Tezele din iulie 1971, P. Ursache spune limpede c\u0103 termenul lui Maiorescu se referea la \u201esociologia succesului\u201d, progresul \u201efiind acela de la individul creator la masa receptorilor\u201d.
\nM-am \u00eentrebat, preg\u0103tind pentru tipar Titu Maiorescu esteticianul, studiu hermeneutic, ap\u0103rut la Editura Junimea \u00een 1987, cum a trecut eseul lui Petru de cenzur\u0103. R\u0103spunsul? Prin cartea asta, Petru Ursache \u0219i-a \u00eemplinit destinul de c\u0103rturar necompromis, dovedind rezisten\u021b\u0103 la presiunea ideologic\u0103. A\u0219a cum Steinhardt a ie\u0219it din \u00eenchisoare om mai deplin dec\u00e2t intrase, \u0219i Petru Ursache a scris mai ad\u00e2nc, mai mult, mai bine, la sf\u00e2r\u0219it de dictatur\u0103 comunist\u0103. \u0218i-a pus, \u00eentr-o lume a ur\u00e2tului, \u00eentreb\u0103ri despre tripticul frumos-bine-adev\u0103r, \u00een plin cult al ur\u00e2ciunii. \u00cendreptarea a aflat-o \u00een \u00centoarcerea la Maiorescu, apel\u00e2nd la opinia lui Liviu Rusu, cel care s-a opus cu risc major \u00eencerc\u0103rilor proletculti\u0219tilor de a-l anihila. \u201ePerioada cuprins\u0103 \u00eentre 1861-1917 ar trebui s\u0103 se numeasc\u0103, dup\u0103 Liviu Rusu, <>\u201d, scrie Petru Ursache.
\nPrecizare necesar\u0103: recitit\u0103, edi\u021bia prim\u0103, din 1987, n-a fost corijat\u0103 de autor, pentru c\u0103 n-a fost necesar; doar c\u0103 a \u00eentregit prenumele, de\u0219i Maiorescu a semnat numai cu majuscul\u0103, b\u0103nuind ne\u0219tiin\u021ba elevilor gr\u0103bi\u021bi, afla\u021bi \u00een plin proces de dez\u00eenv\u0103\u021bare (parantetic spus: lui Petru nu i-a pl\u0103cut titlul colec\u0163iei Cartea \u015fcolarului gr\u0103bit, \u00eentrez\u0103rind involu\u0163ia procesului de educare, dar a r\u0103spuns invita\u0163iei Editurii Institutul european, \u00een 1996, cu Titu Maiorescu, O cercetare critic\u0103, Texte integrale \u015fi fragmente, not\u0103 introductiv\u0103, comentarii, documentar critic, \u00eendreptar analitic \u015fi index terminologic de Petru Ursache). \u00cen edi\u0163ia de fa\u0163\u0103 a fost completat \u0219i locul redact\u0103rii, ciuntit de cenzur\u0103: nu Neam\u021b, 1986, ci M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, 1986.
\nM-am \u00eentrebat, ca s\u0103 reiau ideea, cum a trecut de ochiul cenzurii, \u00een cel mai cumplit deceniu ceau\u0219ist, constatarea lui P. Ursache c\u0103 ne aflam, \u00een 1985-86, timpul redact\u0103rii, \u201e\u00eentr-un moment devenit iar\u0103\u0219i critic pentru cultura rom\u00e2n\u0103\u201d. Dup\u0103 cum m\u0103 minunez c\u0103 nu s-a cenzurat observa\u021bia c\u0103, postbelic, \u201eau reap\u0103rut be\u021bia de cuvinte, ofensiva asupra adev\u0103rului, confuzia valorilor etc\u201d.
\n\u00cen Oratori, retori \u0219i limbu\u021bi (1901), Maiorescu f\u0103cea disocierea necesar\u0103: \u201eAt\u00e2t oratorul, c\u00e2t \u0219i retorul \u0219i limbutul au darul vorbirii, dar oratorul vorbe\u0219te pentru a spune ceva, retorul pentru a se auzi vorbind, limbutul pentru a vorbi.\u201d \u00cendemnul maiorescian suna astfel: \u201eAsculta\u021bi-l pe orator, sur\u00e2de\u021bi de retor (evident, ironic, nota mea, Magda U.) \u0219i r\u00e2de\u021bi la limbu\u021bi.\u201d Ceau\u0219escu vorbea o limb\u0103 de lemn din care s\u0103reau a\u0219chii; dar au mini\u0219trii \u0219i prim-mini\u0219trii no\u0219tri actuali harul vorbirii elegante, de\u021bin ei proprietatea termenilor? \u0218i c\u00e2\u021bi limbu\u021bi cu m\u00e2nc\u0103rime de limb\u0103 (nu m\u0103 refer doar la politicieni), care par a se \u00eendeletnici cu stricarea rom\u00e2nei standard, ne cople\u0219esc, umpl\u00e2nd ecranele? \u201eS\u0103 spui c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu are deschidere spre filozofie dup\u0103 ce l-ai citit pe Noica e foarte hazardat\u201d, comenta m\u00e2hnit Petru, chit c\u0103 Noica nu avea deschidere spre Maiorescu, g\u0103sindu-l prea orgolios.
\nDa, mi se pare de mirare c\u0103 au trecut neobservate s\u0103ge\u021bile la cenzura timpului, ca \u0219i la dogma comunist\u0103. Vorbind de acuza\u021biile nemotivate c\u0103 T. Maiorescu i-ar fi presat pe colaboratorii \u201eConvorbirilor literare\u201d s\u0103-\u0219i corijeze textele sau c\u0103 le-ar fi modificat f\u0103r\u0103 acordul autorilor, Petru Ursache \u00eentreba: \u201eSe procedeaz\u0103 altfel ast\u0103zi?\u201d. Vigilentul director al editurii, Andi Andrie\u0219, i-a cerut s\u0103 pun\u0103 c\u0103r\u0163ii un motto din Ceau\u0219escu. Refuzul a fost ferm: \u201eDac\u0103 \u00eemi ar\u0103\u021bi unde a scris Ceau\u0219escu despre Maiorescu, \u00eel pun\u201d.
\nPentru c\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bile au soarta lor, cred c\u0103 norocul eseului a fost c\u0103 redactorul de carte nu l-a citit; pe cale de consecin\u021b\u0103, n-a sesizat abaterile de la dogm\u0103. Incuria doamnei Br\u00eendu\u0219a Ioni\u021b\u0103 e de tot clar\u0103 \u00een sumedenia gre\u0219elilor de corectur\u0103: Herbert pentru Herbart, Young pentru Jung, de-a dreptul impardonabile. Precizez c\u0103 autorul n-a primit corectura, nefiind \u00een Ia\u0219i. Am f\u0103cut-o eu \u00een locul lui, dar gre\u0219elile n-au fost eliminate, au r\u0103mas \u00een plumb, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een cazul altor colabor\u0103ri cu Editura Junimea, \u00een \u201eregia\u201d aceleia\u0219i doamne.
\nDar de c\u00e2te ori nu putem repeta \u00eentrebarea: E altfel acum? Caren\u021ba noastr\u0103 de memorie, ba chiar atacurile la memoria corect\u0103 (ca fruct interzis) \u00een problemele esen\u021biale ale \u201edestinului culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, ca s\u0103 uzez de titlul unei conferin\u021be (din 1955) a exilatului Eliade, e boal\u0103 grea \u0219i duce \u00een final la orbire. Avem borfa\u0219i la drumul mare \u0219i borfa\u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, ho\u021bi de buzunare \u0219i ho\u021bi de texte, limbu\u021bi agrama\u0163i c\u0103rora nu li se spune \u00cen l\u0103turi! Asist\u0103m la transferuri impuse de forme f\u0103r\u0103 fond sau \u201eforme lipsite de cuprins\u201d, cum formula Eminescu.
\nIar \u00een ce prive\u0219te rela\u021bia cu Eminescu, Maiorescu a ajuns, \u00een zilele noastre, caz de imoralitate social\u0103, denigrat tenace \u0219i agresiv ca un soi de uciga\u0219 al poetului, de\u0219i Direc\u021bia cea nou\u0103 \u00eencepe chiar cu Eminescu, absolut nedilematic: \u201ePe c\u00e2t se poate omene\u0219te prevedea, literatura poetic\u0103 rom\u00e2n\u0103 va \u00eencepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, \u0219i forma limbei na\u021bionale, care \u0219i-a g\u0103sit \u00een poetul Eminescu cea mai frumoas\u0103 \u00eenf\u0103ptuire p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, va fi punctul de plecare pentru toat\u0103 dezvoltarea viitoare a ve\u0219m\u00e2ntului cuget\u0103rii\u201d. Mai mult \u00eenc\u0103: etnia rom\u00e2neasc\u0103 poate fi reprezentat\u0103 \u201e\u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia \u0219i eternitatea ei, a\u0219a cum poate s-o fac\u0103 numai Eminescu, av\u00e2nd semnul celor ale\u0219i, al geniilor universale\u201d.
\nParc\u0103 premonitoriu, Petru Ursache r\u0103spunde acuzelor c\u0103 Maiorescu olimpianul ar fi fost lipsit de tulbur\u0103ri suflete\u0219ti privind boala poetului. \u0218i c\u00e2t se comenteaz\u0103 negativ c\u0103 mentorul junimist \u00ee\u0219i consulta indiferent termometrul, f\u0103r\u0103 a se \u00eengriji de criza poetului! \u201e\u00cen realitate, scrie Petru Ursache, cum rezult\u0103 din ultimele \u00eensemn\u0103ri, mai explicite, termometrul indica, dup\u0103 Titu Maiorescu, nu starea vremii, ci a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. C\u0103ldura v\u0103t\u0103m\u0103toare <> era \u0219i argumentul criticului pentru a-i explica lui Eminescu, dup\u0103 ce-\u0219i venise \u00een fire, una dintre cauzele aliena\u021biei. Este vorba de p\u0103rerea psihologului Maiorescu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea proceselor nervoase. Ea era alimentat\u0103 din opere ale unor cercet\u0103tori reputa\u021bi, autorul rom\u00e2n \u00eencerc\u00e2nd, cu ani \u00een urm\u0103, s\u0103 le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze \u0219i publicului din \u021bar\u0103, \u00een diverse prelec\u021biuni consacrate problemelor crea\u021biei\u201d.
\nA\u0219adar, obsesivele nota\u021bii zilnice (luni, \u201ePrea cald!\u201d, mar\u021bi, \u201e25 gr. la umbr\u0103\u201d, joi, \u201efoarte cald\u201d, mar\u021bi 28 iunie\/10 iulie, ziua nefast\u0103 pentru Eminescu: \u201eFoarte cald\u201d) nu ni-l arat\u0103 nici \u201epedant\u201d, nici \u201enep\u0103s\u0103tor\u201d, dimpotriv\u0103: \u201emi-a cerut s\u0103-i dau 5 lei pentru tr\u0103sur\u0103 \u0219i a plecat cu tr\u0103sura acolo (la Sim\u0163ion). De acolo e vorba s\u0103 fie dus la dr. Su\u021bu. Numai de s-ar face asta f\u0103r\u0103 greutate! \u2013 A venit apoi la mine Caragiale, la mas\u0103; a izbucnit \u00een lacrimi c\u00e2nd a auzit ce e cu Eminescu. (\u2026) Foarte cald.\u201d
\nPetru Ursache are \u00eenc\u0103 o dat\u0103 dreptate, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 Maiorescu se ap\u0103r\u0103 prin Maiorescu: \u201eMaiorescu e reabilitat prin \u00eensu\u0219i Maiorescu\u201d. QED.<\/p>\n


\nSalonul revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d<\/strong>
\n\"\"

\u00cen ziua de 9 septembrie 2017 a avut loc la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat edi\u0163ia I a Salonului revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d. Evenimentul a fost organizat \u015fi s-a desf\u0103\u015furat \u00een conformitate cu planul \u00eentocmit dup\u0103 o minu\u0163ioas\u0103 colaborare dintre dou\u0103 institu\u0163ii: revista \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d prin redactorul-\u015fef \u015fi sufletul ei, scriitoarea Valeria Manta T\u0103icu\u0163u, pe de o parte, \u015fi Violeta V\u00eelcu, directoare \u015fi Sorin C\u0103lin, referent, din partea Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d. Acestea se vor desf\u0103\u015fura lunar \u00een aceea\u015fi loca\u0163ie \u015fi aproximativ dup\u0103 acela\u015fi tipic. \u201eSalonul\u201d se dore\u015fte a fi o \u00eencercare de coagulare a ceea ce este mai valoros \u00een plan literar r\u00e2mnicean \u015fi o mai str\u00e2ns\u0103 colaborare cu scriitori din alte centre de cultur\u0103 din jude\u0163 \u015fi din \u0163ar\u0103, a\u015fa cum a declarat Valeria Manta T\u0103icu\u0163u la deschiderea primei edi\u0163ii. La fiecare dintre manifest\u0103ri vor fi invita\u0163i scriitori din alt\u0103 localitate, \u00een afar\u0103 de gazde, iar unul dintre ei \u00ee\u015fi va lansa o carte. \u015ei gazdele vor avea un autor ce va face acela\u015fi lucru. Apoi va urma podiumul scriitorilor invita\u0163i dup\u0103 care vor urma gazdele. Oaspe\u0163i la aceast\u0103 prim\u0103 edi\u0163ie au fost scriitori buzoienii: Nicolae Pogonaru, Emil Niculescu, Dumitru Pan\u0103, Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Tudor Cicu \u015fi Stan Brebenel. A mai fost prezent\u0103, din Vrancea, Nina Plopeanu, so\u0163ia lui Petrache Plopeanu considerat autor r\u00e2mnicean, deoarece este profesor \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat. Din partea gazdelor au fost prezen\u0163i: Camelia Manuela Sava, Mioara Bahna, Cornelia Ionescu Ciurumelea, Nina Beldie, Ecaterina Chifu, \u015etefania Pavelescu Selegean, Lauren\u0163iu Selegean, Genovel Fr\u0103\u0163il\u0103, Costel Suditu, Dan Manciulea, Sorin C\u0103lin, Nicolai T\u0103icu\u0163u \u015fi Valeria Manta T\u0103icu\u0163u. \u00cenainte de a se trece la programul propriu zis a avut loc un micro recital de pian sus\u0163inut de Florin Boroghin\u0103, urmat de un moment de reculegere \u00een memoria scriitorului Gheorghe Istrate, ce s-a stins pe data de 2 septembrie a.c. la v\u00e2rsta de 77 de ani.
\nConform programului anun\u0163at, se lanseaz\u0103 cartea de versuri \u201eGravuri de ocazie\u201d a poetului buzoian Nicolae Pogonaru. Prezentarea acesteia este f\u0103cut\u0103 de Lucian M\u0103n\u0103ilescu \u015fi de Tudor Cicu. Apoi, autorul cite\u015fte dou\u0103 poeme din acest volum. Dup\u0103 acest moment, urmeaz\u0103 \u201ePodiumul poe\u0163ilor buzoieni\u201d, \u00een care fiecare invitat este rugat s\u0103 citeasc\u0103 ceva din propria crea\u0163ie. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, citesc Dumitru Pan\u0103, Tudor Cicu, Emil Niculescu, Stan Brebenel \u015fi, din nou, Nicolae Pogonaru. Urmeaz\u0103 un intermezzo muzical, av\u00e2ndu-l ca protagonist pe cantautorul Dan Manciulea, prozator \u015fi autor al versurilor unora dintre c\u00e2ntece.
\nDup\u0103 aceea este lansat\u0103, din partea gazdelor, cartea de versuri \u201e\u015fi cum v\u0103 spuneam\u2026\u201d a lui Nicolai T\u0103icu\u0163u. Prezentarea este f\u0103cut\u0103 de Petrache Plopeanu printr-un expozeu extins. Autorul cite\u015fte un poem, dup\u0103 care dore\u015fte s\u0103 aud\u0103 versurile sale recitate de altcineva, ace\u015ftia fiind: Cornelia Ionescu Ciurumelea, \u015etefania Pavelescu Selegean \u015fi Costel Suditu. Se continu\u0103 cu \u201ePodiumul poe\u0163ilor r\u00e2mniceni\u201d. Au citit, r\u00e2nd pe r\u00e2nd: Cornelia Ionescu Ciurumelea, Nina Beldie, Costel Suditu, Camelia Manuela Sava, \u015etefania Pavelescu Selegean, Genovel Fr\u0103\u0163il\u0103, Ecaterina Chifu, Lauren\u0163iu Selegean, Nina Plopeanu, Mioara Bahna, Sorin C\u0103lin \u015fi Valeria Manta T\u0103icu\u0163u. Manifestarea se \u00eencheie cu un nou intermezzo muzical oferit de Dan Manciulea.<\/p>\n

A consemnat Stan Brebenel<\/strong><\/em><\/p>\n

REGULAMENT
\nFestivalul-concurs Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d
\nEdi\u0163ia a XLIX-a, T\u00e2rgovi\u015fte, 3 – 4 noiembrie 2017<\/strong><\/p>\n

Consiliul Jude\u0163ean D\u00e2mbovi\u0163a, prin Centrul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 D\u00e2mbovi\u0163a, \u00eempreun\u0103 cu Societatea Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eI.H.R\u0103dulescu\u201d, Complexul Na\u0163ional Muzeal \u201eCurtea Domneasc\u0103\u201d \u015fi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een perioada 3-4 noiembrie 2017, a XLIX-a edi\u0163ie a Concursului Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d, structurat pe patru sec\u0163iuni de crea\u0163ie: poezie, proz\u0103 scurt\u0103, eseu \u015fi teatru scurt.
\nFestivalul – concurs Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d, edi\u0163ia a XLIX-a este finan\u0163at de Ministerul Culturii \u015fi Identit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale.
\nConcursul se adreseaz\u0103 creatorilor de literatur\u0103 din toat\u0103 \u0163ara, care nu au \u00eemplinit 40 de ani, indiferent dac\u0103 sunt membri ai uniunilor de crea\u0163ie sau au publicat volume de autor.
\nConcursul urm\u0103re\u015fte s\u0103 descopere, s\u0103 sprijine \u015fi s\u0103 promoveze o literatur\u0103 de cert\u0103 valoare umanist-estetic\u0103, deschis\u0103 tuturor abord\u0103rilor, c\u0103ut\u0103rilor \u015fi inova\u0163iilor din interiorul oric\u0103ror experien\u0163e ale canonului specific rom\u00e2nesc ori universal. Concuren\u0163ii \u2013 care pot participa la una sau mai multe sec\u0163iuni – se vor prezenta la concurs cu un grupaj de maxim 10 titluri pentru sec\u0163iunea de poezie, 3 proze, \u00eensum\u00e2nd maximum 8 pagini la sec\u0163iunea proz\u0103 scurt\u0103, 1-2 piese (inclusiv pentru copii), pentru sec\u0163iunea teatru scurt. Se pot aborda teme la alegere. Pentru sec\u0163iunea eseu, este necesar\u0103 o lucrare de circa 4\u20135 pagini, pe tema: \u201eMircea Horia Simionescu \u0219i \u0218coala prozatorilor t\u00e2rgovi\u0219teni\u201d.
\nLucr\u0103rile trebuie editate \u00een word, cu fontul Times New Roman, corp 12, la un r\u00e2nd \u015fi jum\u0103tate. Acestea vor avea un motto, ce se va reg\u0103si \u00eentr-un plic \u00eenchis, con\u0163in\u00e2nd un CV detaliat (numele concurentului, data na\u015fterii, activitatea literar\u0103, adresa \u015fi, obligatoriu, num\u0103rul de telefon) \u015fi vor fi trimise prin po\u015ft\u0103 (imprimate pe h\u00e2rtie \u015fi pe un CD), p\u00e2n\u0103 la data de 13 octombrie 2017, pe adresa: Centrul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 D\u00e2mbovi\u0163a, str. A. I. Cuza nr.15, cod po\u015ftal 130007, T\u00e2rgovi\u015fte. \u00cen cazul \u00een care lucr\u0103rile vor fi trimise prin po\u015fta electronic\u0103 (e-mail \u2013 strategiiculturale@yahoo.com), acestea vor fi \u00eenso\u0163ite de un motto, precum \u015fi de un CV (care s\u0103 cuprind\u0103 datele personale solicitate mai sus), organizatorii asigur\u00e2nd confiden\u0163ialitatea acestora p\u00e2n\u0103 ce juriul va delibera \u015fi va stabili premian\u0163ii edi\u0163iei. Concuren\u0163ii care nu vor trimite toate datele de identificare vor fi elimina\u0163i din concurs.
\nConcuren\u0163ii care au ob\u0163inut un premiu la una dintre sec\u0163iuni, \u00een edi\u0163iile anterioare, se vor putea \u00eenscrie \u00een concurs doar la o alt\u0103 sec\u0163iune.
\nNu vor participa la concurs lucr\u0103rile care vor fi trimise dup\u0103 13 octombrie 2017, data po\u015ftei.
\nPremian\u0163ii vor fi invita\u0163i de c\u0103tre organizatori \u00een zilele 3 \u015fi 4 noiembrie 2017, la T\u00e2rgovi\u015fte, la manifest\u0103rile organizate \u00een cadrul Festivalului-concurs Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eMo\u015ftenirea V\u0103c\u0103re\u015ftilor\u201d \u2013 edi\u0163ia a XLIX-a, 2017.
\nCele 18 premii, \u00een valoare total\u0103 de cca. 5000 lei, vor fi acordate concuren\u0163ilor, \u00een vechea Cetate de Scaun, cu ocazia festivit\u0103\u0163ii de premiere a concursului, ce va avea loc pe data de 4 noiembrie 2017. Lucr\u0103rile premiate vor fi publicate \u00eentr-un volum editat de Centrul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 D\u00e2mbovi\u0163a, \u00een colaborare cu Editura \u201eBibliotheca\u201d.
\nRela\u0163ii suplimentare:
\nCentrul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 D\u00e2mbovi\u0163a \u2013 telefon-0245\/611184; e-mail \u2013 strategiiculturale@yahoo.com, web www.cjcd.ro (unde vor fi publicate \u015fi rezultatele finale).
\nNot\u0103 final\u0103:
\nOrice modificare a actualului regulament va fi notificat\u0103 \u00een procesul-verbal de jurizare \u015fi adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a publicului de c\u0103tre juriul na\u0163ional, alc\u0103tuit din personalit\u0103\u0163i recunoscute ale vie\u0163ii cultural-literare na\u021bionale.<\/p>\n


\nMarius NECULAE
\n\"\"

\u0218tefan TORC\u0102RESCU<\/strong>
\n\"\"

 <\/p>\n

120 de ani de la inaugurarea Palatului Administrativ \u0219i de Justi\u021bie din R\u00e2mnicu S\u0103rat
\n(1897 \u2013 2017)<\/strong>
\n\"\"

Cl\u0103direa Palatului Administrativ \u0219i de Justi\u021bie de pe bulevardul Nicolae B\u0103lcescu, nr. 1, a fost ridicat\u0103 \u00een perioada 1895 \u2013 1897, prefect fiind atunci Alexandru T\u0103t\u0103ranu, iar primari Vasile Cristoforeanu, Ienache Zamfirescu, respectiv Sava Gherghiceanu.
\nCu privire la arhitectul dup\u0103 planurile c\u0103ruia a fost ridicat\u0103 cl\u0103direa, ne-au fost indica\u021bi, \u00een lucr\u0103rile de prezentare a localit\u0103\u021bii, Filip Xenopol (1) \u0219i Constantin B\u0103icoianu (2), dar \u0219i italianul Antonio Ulmioni (3). \u021ain\u00e2nd cont de stil \u0219i corelarea cu alte surse (4), consider\u0103m c\u0103 arhitec\u021bii au fost Filip Xenopol \u0219i Constantin B\u0103icoianu.
\nImobilul este clasat ca monument istoric de categoria A, ap\u0103r\u00e2nd \u00een L.M.I. 2015 (5) la pozi\u021bia 743, cod BZ \u2013 II \u2013 m \u2013 A \u2013 02453, unde apare datarea 1898.
\nReferitor la aceast\u0103 datare, \u0219tim c\u0103 licita\u021bia pentru construirea edificiului a fost adjudecat\u0103 de E. Keller, la 20 martie 1895, lucrarea av\u00e2nd un deviz ini\u021bial de 414.895,5 lei (6), jude\u021bul contract\u00e2nd \u00een acela\u0219i an un \u00eemprumut \u00een acest sens (7). Antreprenorul s-a apucat imediat de lucrare, cea mai mare problem\u0103 \u00eent\u00e2mpinat\u0103 fiind lipsa apei (8), localul Palatului Administrativ \u0219i de Justi\u021bie, ocupat de prefectur\u0103 \u0219i tribunal fiind finalizat \u00een anul 1897 (9).
\nEdificiul a fost ridicat pe locul unde s-a aflat palatul familiei Niculescu (10), la cap\u0103tul dinspre centrul ora\u0219ului al noului bulevard, al G\u0103rii, azi N. B\u0103lcescu, la \u00eentret\u0103ierea acestuia cu bulevardele Nicole\u0219tilor (azi N. B\u0103lcescu) \u0219i Justi\u021biei (Prefecturii – din 1912, Independen\u021bei – \u00een perioada comunist\u0103, Ion Mihalache – azi) (11).
\nCum noua gar\u0103 a ora\u0219ului a fost construit\u0103 \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 la cca. 400 de metri de cl\u0103direa palatului, s-a considerat necesar\u0103 construirea unui bulevard care s\u0103 lege cele dou\u0103 puncte. \u00cen acest sens, s-au expropriat 30 de propriet\u0103\u021bi (12) \u0219i a fost contractat un \u00eemprumut de 1.500.000 lei (13), licita\u021bia pentru darea \u00een antrepriz\u0103 a pav\u0103rii cu piatr\u0103 cubic\u0103 a noului bulevard \u021bin\u00e2ndu-se \u00een data de 10 iunie 1898 (14).
\n\u00cen fa\u021ba intr\u0103rii \u00een cl\u0103dire, \u00een partea de vest, a fost amenajat un spa\u021biu verde, \u00een timpul primariatului lui Constantin Lupescu (1901 \u2013 1903) (15), loc unde a fost ridicat un monument al eroilor din 1877\/1913, mutat \u00een parcul ora\u0219ului \u0219i \u00eenlocuit cu bustul lui Alexandru T\u0103t\u0103ranu (1924-1948) (16) \u0219i, \u00een 1957 cu monumentul 1907, placa de de acesta spun\u00e2nd c\u0103 AICI A AVUT LOC,\/ \u00ceN MARTIE 1907\/ O CIOCNIRE S\u00ceNGE\/ROAS\u0102 \u00ceNTRE \u021a\u0102RA\/NII R\u0102SCULA\u021aI DIN\/ 30 DE SATE \u015eI\/ ARMAT\u0102\u2026 (17), de\u0219i \u0219tim c\u0103 ciocnirile nu au avut loc aici (18). Placa a fost reamplasat\u0103 \u00een 1968 pe peretele cl\u0103dirii, iar textul a fost modificat dup\u0103 1990. Tot pe peretele de vest, \u00een cealalt\u0103 parte, a fost dezvelit\u0103, \u00een 1994, o plac\u0103 ce aminte\u0219te de atestarea R\u00e2mnicului S\u0103rat (19).
\n\"\"

___________________________________________________________________________________________
\n1) R\u0103zvan Theo Chirac, R\u00e2mnicu S\u0103rat: ghid turistic, Ed. Rafet, R\u00e2mnicu S\u0103rat, 2010, p. 44.
\n2) Idem, R\u00e2mnicu S\u0103rat: itinerar subiectiv, Ed. Rafet, R\u00e2mnicu S\u0103rat, 2008, p. 43.
\n3) Gheorghe Petcu, Maria Dumitrache, Sofia Robe, Municipiul R\u00e2mnicu S\u0103rat, album monografic, Ed. Alpha, Buz\u0103u, 2005, p. 46\/ Gh. Petcu (coord.), Jude\u021bul Buz\u0103u, tradi\u021bii, legende, obiceiuri…, Ed. Editgraph, Buz\u0103u, 2012, p. 20.
\n4) Toader Popescu, Proiectul feroviar rom\u00e2nesc (1842 \u2013 1916), Ed. Simetria, Bucure\u0219ti, 2014, p. 208.
\n5) Lista Monumentelor Istorice \u2013 Jude\u021bul Buz\u0103u, anex\u0103 la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828\/2015.
\n6) Decretul nr. 2839 din 7 iunie 1895, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 55 din 10\/22 iunie 1895, p. 1922.\u00cen Gazeta s\u0103teanului, nr. 6\/1885, p. 199, avem informa\u021bia c\u0103 E. Keller s-a angajat a executa lucrarea cu un sc\u0103z\u0103m\u00e2nt de lei 5.30 % sub suma din devisul de lei 414,896 bani 50.
\n7) Romulus Ioachim, Expunerea situa\u021biunii jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat pe anul 1919, Institutul de Arte Grafice Unirea, Bucure\u0219ti, 1920, p. 18.
\n8) [Domnule Primar] Subsemnatul E. Keller antreprenorul lucr\u0103rilor de construire a palatului Administrativ din acest ora\u0219iu, voind a introduce la locul construc\u021biei apa trebuitoare, cu onoare v\u0103 rog, s\u0103 bine voi\u021bi a-mi da autoriza\u021bia cuvenit\u0103 d\u2019a introduce aceast\u0103 ap\u0103 din iazul morilor prin locul d-lui Petrache Gheorghiu [\u2026]. Cf. adresei nr. 3312\/25 iunie 1895, S.J.B.A.N., fond Prim\u0103ria Ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat, dos 3 (54)\/1985. De men\u021bionat c\u0103 \u00een acela\u0219i dosar se g\u0103se\u0219te o bogat\u0103 coresponden\u021b\u0103 \u00eentre antreprenor, prim\u0103rie \u0219i prefectur\u0103, pe problemele introducerii apei necesare construc\u021biei \u0219i a transportului materialelor de construc\u021bie.
\n9) Romulus Ioachim, op. cit., p. 20.
\n10) Valeriu Nicolescu, Un col\u0163 de \u0162ar\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Jude\u021bul Slam R\u00e2mnic, vol. V, Ed. Editgraph, Buz\u0103u, 2013, p. 148.
\n11) Marius Neculae, Planul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat \u2013 1912, Analele Buz\u0103ului, IV, 2012, pp. 221 \u2013 231.
\n12) S.J.B.A.N., fond Prim\u0103ria Ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat, dos 2 (60)\/ 1897, fila 7, respectiv dos.1 (64)\/1898, fila 3, cf, adresei nr. 3444\/18 iunie 1898.
\n13) S.J.B.A.N., fond Prim\u0103ria Ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat, dos 2(73)\/1897 fila 1 \u2013adresa nr. 608\/5 februarie 1989; Ibidem, fila 14 \u2013 \u00cenaltul decret Regal nr. 2033\/27 mai 1898; Ibidem, fila 27 \u2013 Contract de \u00eemprumut pe 20 de ani, nr. 50144\/01 octombrie 1898, \u00eencheiat \u00eentre ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat (primar Sava Gherghiceanu) \u0219i Casa de Depuneri, Consemna\u021biuni \u0219i Economie.
\n14) Ibidem, fila 8 \u2013 Publica\u021biune nr. 1834\/3 aprilie 1898.
\n15) Constantin Atanasiu, Paul Nicolescu, Almanahul R\u00e2mnicului S\u0103rat \u2013 1933, Institutul de Arte Grafice, Bucure\u0219ti, 1933, p. 40.
\n16) Marius Neculae, R\u00e2mnicu S\u0103rat \u2013 opere de for public, monumente \u0219i pl\u0103ci comemorative, Ed. Editgraph, Buz\u0103u, 2013, p. 11.
\n17) Ibidem, pp. 32 \u2013 33.
\n18) Valeriu Nicolescu, Anul de foc 1907 la Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, Ed. Editgraph, Buz\u0103u, 2007, pp. 8 \u2013 9.
\n19) Marius Neculae, op. cit., pp. 33 \u2013 34.
\n20) Universul Literar, nr. 41 din 15 octombrie 1901, unde, pe copert\u0103, apare c\u0103direa \u00een fa\u021ba c\u0103reia defileaz\u0103 trupele; Gazeta s\u0103teanului, octombrie 1901, p. 346; Valeriu Nicolescu, Constantin Marafet, Un col\u021b de \u021aar\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Jude\u021bul Slam R\u00e2mnic, vol. I, Ed. Rafet, R\u00e2mnicu S\u0103rat, 2008, p. 184.
\n21) R\u00e2mnicu S\u0103rat \u2013 C\u0103l\u0103uz\u0103, \u00eentocmit\u0103 de Octavian Mo\u0219escu, Ed. M\u00e2rvan, Bucure\u0219ti, 1931, p. 83.
\n22) Valeriu Nicolescu, Constantin Marafet, op. cit., p. 298.
\n23) Romulus Ioachim, op. cit., p. 13.
\n24) Valeriu Nicolescu, Un colt…., vol. V, pp. 196 \u2013 197.
\n25) Ioan Scurtu (coord.), Rom\u00e2nia. Via\u021ba politic\u0103 \u00een documente. 1946, Arhivele Statului din Rom\u00e2nia, Bucure\u0219ti, 1996, p. 294.
\n26) Dorin Ivan, Slam R\u00e2mnic. Repere culturale \u0219i istorice, Ed. Tempus, Bucure\u0219ti, 2003, p. 52.
\n27) Un nou ceas a fost montat, prin grija autorit\u0103\u021bilor locale, \u00een iulie 2017. Mai multe despre aceasta \u00een: Marius Neculae, Ceasul din cupola Palatului Administrativ \u0219i de Justi\u021bie din R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00een Sensul R\u00e2mnicean, nr. 4 (serie nou\u0103), din 18 august 2017, p. 4. De asemenea, \u00een octombrie 2016, au fost amplasate, deocamdat\u0103 provizoriu, pe cele dou\u0103 laturi ale intr\u0103rii principale, statuile Lupa Capitolina \u0219i Draco, realizate de artistul r\u00e2mnicean Leontin P\u0103un.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

2017 \u2013 anul MAIORESCU Magda URSACHE \u201e\u00cenapoi la Maiorescu!\u201d \u00centr-un articol publicat \u00een num\u0103rul 1 al revistei \u201eLimb\u0103 \u0219i literatur\u0103\u201d,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15182"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15182"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15182\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15190,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15182\/revisions\/15190"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}