{"id":15151,"date":"2021-07-02T10:29:16","date_gmt":"2021-07-02T07:29:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15151"},"modified":"2021-07-02T10:29:16","modified_gmt":"2021-07-02T07:29:16","slug":"spatii-culturale-nr-55-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15151","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 55 (12)"},"content":{"rendered":"

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

Cineva trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163i<\/strong><\/p>\n

\tSub acest subtitlu a ap\u0103rut la Editura Alpha MDM din Buz\u0103u, de cur\u00e2nd, o antologie intitulat\u0103 aproape banal, \u201eScriitori nehoieni\u201d. Volumul are \u015fi un subtitlu foarte interesant: \u201eCineva trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163i\u201d. De acest lucru se fac \u201evinova\u0163i\u201d mai mul\u0163i scriitori din spa\u0163iul Carpa\u0163ilor de curbur\u0103. Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de cel ce a fost timp de peste 30 de ani directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eV. Voiculescu\u201d din Buz\u0103u, n\u0103scut \u00een acest loc binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu, scriitorul Alexandru Oproescu \u015fi de foarte sensibilul poet al acelora\u015fi locuri Lucian M\u0103n\u0103ilescu. Lucrarea nu ar fi fost complet\u0103 dac\u0103 la realizarea ei nu \u015fi-ar fi adus obolul Marcela Chiri\u0163\u0103, una dintre cele mai apreciate discipole ale lui Alexandru Oproescu, cea care a prefa\u0163at volumul. Aceast\u0103 antologie cuprinde numele a 16 autori din Nehoiu. Fiec\u0103ruia i se face un portret cu multe date biobibliografice, dup\u0103 care sunt redate c\u00e2teva din lucr\u0103rile lor: proz\u0103, poezie, eseuri, epistole \u015f.a. Cele 16 personalit\u0103\u0163i nehoiene sunt urm\u0103toarele, \u00een ordinea din volum, care respect\u0103 ordinea na\u015fterii: Virginia R\u0103dulescu, Preot Dumitru Nicolaescu, Nicolae Pascu, George B\u0103iculescu, Eugenia Gavriliu, Alexandru Oproescu, Constantin Dene\u015f, \u015etefan Iovan, Dan Neme\u015f, Alexandru Du\u0163u, Raimonda Anghel, Petre Bucinschi, Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Gheorghe Onea, Dan Puric \u015fi Carmen Tania Grigore. Nu am s\u0103 \u00eei evoc pe fiecare \u00een parte, \u00eens\u0103 la c\u00e2\u0163iva dintre ei am s\u0103 m\u0103 opresc cu respect.
\n\tPrimul dintre ei este poetul Dan Neme\u015f. Acesta, de\u015fi s-a n\u0103scut la Arad (1 ianuarie 1944), dup\u0103 terminarea studiilor s-a stabilit la Nehoiu \u015fi aici a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii ce s-a produs la 26 noiembrie 1996. S-a implicat mult \u00een activitatea unor cenacluri \u015fi reviste literare. A publicat numai dou\u0103 volume de versuri, \u201ePodul memoriei\u201d (1995) \u015fi \u201eDelicte \u015fi erori\u201d (ap\u0103rut postum, \u00een 1997). La Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d din Buz\u0103u exist\u0103 \u015fi un al treilea volum \u201eNum\u0103r\u0103toarea de a fi\u201d, \u00een manuscris. Din crea\u0163ia poetic\u0103 a lui Dan Neme\u015f este reprodus un grupaj din care ne putem da seama de valoarea versurilor sale.
\n\tLucian M\u0103n\u0103ilescu este un scriitor care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Totu\u015fi c\u00e2teva cuvinte despre el trebuie spuse. A publicat mai multe volume de versuri, fabule, interviuri, eseuri, fiind \u015fi un neobosit realizator de reviste \u015fi almanahuri. Regretata poet\u0103 Constan\u0163a Buzea avea s\u0103 scrie \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d: S\u0103 fim aten\u0163i la numele poetului, s\u0103-l respect\u0103m \u015fi s\u0103 ne scoatem p\u0103l\u0103ria ori de c\u00e2te ori ne face cu simplitate veritabile daruri\u201d. \u00cen antologie, Lucian M\u0103n\u0103ilescu este prezent cu o evocare \u015fi un grupaj de versuri. Evocarea se refer\u0103 la o \u00eent\u00e2lnire de excep\u0163ie la Nehoiu, la Cafeneaua literar-artistic\u0103 ACAS\u0102 cu marele poet Marin Sorescu. Au mai fost prezen\u0163i Radu C\u00e2rneci, Bucur Chiriac, prof. univ. dr. Ion Rotaru, pictorul Drago\u015f Mor\u0103rescu \u015fi Tudor Gheorghe. Marin Sorescu se sim\u0163ea foarte bine la Nehoiu \u015fi, de c\u00e2te ori avea posibilitatea, venea la Nehoiu, ca la ni\u015fte dragi prieteni.
\n\tDespre Dan Puric ce se mai poate spune? S-a n\u0103scut la Nehoiu, unde p\u0103rin\u0163ii s\u0103i erau medici. Ie\u015firea din copil\u0103rie nu \u00eel mai g\u0103se\u015fte \u00een acele locuri de care este \u00eendr\u0103gostit pe vecie \u015fi de care \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu mult drag: \u201eMun\u0163ii \u00eenconjurau casele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015fi-\u0163i aminteau zilnic, prin frumuse\u0163ea lor c\u0103 Dumnezeu exist\u0103\u201d. Ca portretul s\u0103u s\u0103 fie complet, autorii antologiei au inclus fragmente din unele dintre interviurile acordate diferitelor publica\u0163ii \u015fi c\u00e2teva texte din conferin\u0163ele sale.
\n\tAlexandru Oproescu este personalitatea care a coagulat, \u00een calitate de ferment, multe torente. Via\u0163a sa nu numai c\u0103 a fost legat\u0103 de bibliotec\u0103, \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a sa era biblioteca. \u00cen calitate de director, a avut posibilitatea s\u0103 cunoasc\u0103 mul\u0163i scriitori. Unii foarte mari. Alex. \u015etef\u0103nescu scria: \u201eExist\u0103 nu numai mari poe\u0163i, mari prozatori, mari critici literari etc., ci \u015fi mari bibliotecari. Unul dintre ei este Alexandru Oproescu, directorul Bibliotecii Jude\u0163ene \u00abVasile Voiculescu\u00bb din Buz\u0103u. De mul\u0163i ani, de fapt de o via\u0163\u0103 se ocup\u0103 de transformarea unui depozit de c\u0103r\u0163i \u00eentr-un act de cultur\u0103 \u015fi a unei func\u0163ii administrative \u00eentr-o misiune de c\u0103rturar\u201d. \u00cen afar\u0103 de activitatea administrativ\u0103 a fost \u015fi un neobosit cercet\u0103tor. A dat literaturii \u015fi bibliotecarilor lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103. Tot el a fost editorul \u015fi coordonatorul unor colec\u0163ii ap\u0103rute sub egida Bibliotecii Jude\u0163ene. Portretul literar al lui Alexandru Oproescu este \u00eentregit de reproducerea par\u0163ial\u0103 a coresponden\u0163ei cu familia Voiculescu \u015fi de c\u00e2teva amintiri literare.
\n\t\u00cen final, o concluzie s-ar impune. Volumul de fa\u0163\u0103, dincolo de omagierea unor oameni de valoare n\u0103scu\u0163i sau stabili\u0163i la Nehoiu, este \u015fi un document de lucru pentru istoricii literari. Iat\u0103 de ce cred c\u0103 demersul autorilor este mai mult dec\u00e2t l\u0103udabil, pentru care merit\u0103 felicit\u0103ri.<\/p>\n


\nIonel POPA <\/strong>
\n\"\"

PARAMNEZA de REDUPLICARE \u015fi FUNC\u0162IA EI LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Sub acest semn poate fi pus romanul lui Emil Ra\u0163iu, Turmul Col\u0163ei, Ed. Ideea European\u0103, Buc., 2016. Propunerea noastr\u0103 se bazeaz\u0103 \u015fi pe sintagma \u201e\u00eentre vreme \u015fi ve\u015fnicie\u201d, care \u00eentrege\u015fte titlul romanului. Prin romanul s\u0103u, autorul ne provoac\u0103 la o medita\u0163ie asupra existen\u0163ei noastre \u00eentre clip\u0103 \u015fi eternitate. Pornind de la marea tem\u0103 a Timpului, scriitorul schi\u0163eaz\u0103 o ontologie a \u00eendoitei fe\u0163e a fiin\u0163ei: bine\/ r\u0103u; unitate\/ fragmentare; realitate\/ ideal; materie\/ spirit.
\n1714. Sub \u201eIo Constantin Basarab Br\u00e2ncoveanu voievod, \u0163ara era bogat\u0103 \u015fi \u00een pace.\u201d Prim\u0103vara se \u00eentoarce. Oamenii se primenesc, \u00ee\u015fi primenesc \u015fi casele, c\u0103ci se apropie Pa\u015ftele. \u00cen Bucure\u015fti sose\u015fte Mustafa Aga, un vechi prieten al voievodului, dar acesta nu popose\u015fte la Curtea Domneasc\u0103. Peste dou\u0103 zile, trimisul sultanului se prezint\u0103 la Curtea Domneasc\u0103 unde Br\u00e2ncoveanu, \u00een scaunul domnesc, \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103. Turcul, poftit pe o sofa al\u0103turi de domnitor, i se adreseaz\u0103:
\n\u201e-M\u0103rite Domn, a\u015fa c\u0103 te vei supune oric\u0103rei hot\u0103r\u00e2ri a sl\u0103vitului Padi\u015fah, \u00eemputernicitul lui Alah pe p\u0103m\u00e2nt, oricare va fi ea? A\u015fa c\u0103 nu te vei \u00eempotrivi? Domnul nu \u015ftie ce vrea turcul \u015fi tace; atunci turcul \u00eel \u00eembr\u00e2nce\u015fte de pe tron \u015fi \u00eei pune deodat\u0103 pe um\u0103r n\u0103frama neagr\u0103, trimis\u0103 de sultan, semn de mazilire.\u201d (p.13-14)
\nMai e nevoie de comentariu?
\nAici e cap\u0103tul de fir de care romancierul trage pentru a dep\u0103na cuget\u0103rile personajului s\u0103u, Mihai Ciubo\u0163el, dasc\u0103l la Academia Domneasc\u0103 de la Sf\u00e2ntul Sava, \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile al c\u0103ror martor este.
\n\u00centr-o chilie din pimni\u0163a Turnului Col\u0163ei tr\u0103ia o broasc\u0103 \u0163estoas\u0103 mare, proprietatea dasc\u0103lului Mihai Ciubo\u0163el. Broasca \u015fi dasc\u0103lul sunt primii \u015fi singurii locuitori ai Turnului. Din chilia sa, dasc\u0103lul Mihai Ciubo\u0163el privea g\u00e2nditor de la \u00een\u0103l\u0163ime ora\u015ful: \u201eUn alt an, o alt\u0103 prim\u0103var\u0103, \u00ee\u015fi zicea, cuprins la \u00eenceput de prim\u0103var\u0103 ca de un alean al trecerii timpului [\u2026] \u00eei venea \u00een minte [\u2026] stihurile despre z\u0103d\u0103rnicia omeneasc\u0103, despre via\u0163a lumii, ale logof\u0103tului dela Moldova, Miron Costin\u2026\u201d (p.7). Mihai Ciubo\u0163el-dasc\u0103lul trecuse de cur\u00e2nd printr-o \u201emare Turburare\u201d. \u00centr-o sear\u0103, venise la chilia sa v\u0103rul Vasile, cer\u00e2ndu-i s\u0103-l ascund\u0103 de st\u0103p\u00e2nire, fiind vinovat de uciderea fratelui s\u0103u. \u00cenduplecat, Mihai Ciubo\u0163el \u00eel ajut\u0103 s\u0103 treac\u0103 \u00een Transilvania. Fapta v\u0103rului \u2013 repetarea \u00een timp a crimei lui Cain, care \u015fi-a ucis fratele, pe Abel \u2013 d\u0103 ad\u00e2ncime \u015fi amploare medita\u0163iei dasc\u0103lului despre \u201ep\u0103catele lumii\u201d. Dasc\u0103lul Mihai din Turnul Col\u0163ei e fr\u0103m\u00e2ntat de mari probleme filosofice\u015fti \u015fi de credin\u0163\u0103. \u201eDe unde se n\u0103scuse r\u0103utatea pe lume? Fusese omul, dintru \u00eenceput, n\u0103scut r\u0103u? \u015ei de ce?\u201d (p.8). Sunt \u00eentreb\u0103ri care mereu \u015fi mereu \u00eel ispitesc. Cugetarea lui curge mai departe: taina st\u0103 \u00een cuv\u00e2nt, dar cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u201e\u00een lumea c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103cat, vai, se pierduse.\u201d Limba dumnezeiasc\u0103, \u201ede fapt, nici nu avea cuvinte [\u2026] c\u0103ci rostea numai esen\u0163a, fiin\u0163area [\u2026] adic\u0103 ideea [\u2026] \u00eentre idee \u015fi cuv\u00e2nt se strecurase o p\u00e2cl\u0103 groas\u0103 care \u00eentunecase azi adev\u0103rul\u201d (p.9).
\nMihai Ciubo\u0163el-dasc\u0103lul citise multe c\u0103r\u0163i, de la cei vechi \u015fi Biblia p\u00e2n\u0103 la cei din vremea sa. Dar cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i r\u0103m\u00e2ne Cartea lui Enoch. \u00cen cartea patriarhului ce tr\u0103ise \u00eenainte de potop st\u0103 scris trecutul, prezentul \u015fi viitorul omului creat de Dumnezeu.
\nDasc\u0103lul se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u00eentre frumuse\u0163ea lumii v\u0103zut\u0103 prin ochii trupului \u015fi frumuse\u0163ea Domnului v\u0103zut\u0103 prin ochii spiritului. Prima manifestare \u00een imanent a zbuciumului s\u0103u este iubirea lui pentru frumoasa Aglaie; el \u015fi-o dore\u015fte trupe\u015fte \u015fi spiritual, prin iubirea sa vrea s-o salveze de p\u0103catul \u00een care a c\u0103zut \u015fi de care lumea o acuz\u0103. M\u0103rturisirea, dar \u015fi pierderea iubirii au loc \u00een Ziua \u00cenvierii. Prin astfel de \u00eencerc\u0103ri vor trece \u00een timpul care curge \u015fi Mihai Ciubo\u0163el-zugravul \u015fi fiul s\u0103u adoptiv, Mihai Ciubo\u0163el – ofi\u0163er c\u0103zut eroic \u00een R\u0103zboiul de Neat\u00e2rnare, \u015fi Mihai Ciubo\u0163el – medic \u015fi Mihai Ciubo\u0163el – comunistul \u015fi Gravil Ciubo\u0163el – juristul, nepotul lui Mihai Ciubo\u0163el – medicul. To\u0163i ace\u015fti Ciubo\u0163ei sunt avatari ai lui Mihai Ciubo\u0163el-primul.
\nMihai Ciubo\u0163el \u2013 dasc\u0103lul \u2013 zugravul \u2013 medicul cu nelini\u015ftile sale filosofico-religioase coboar\u0103, cel pu\u0163in \u00een parte, din psalmistul arghezian, chestion\u00e2nd, ceva mai eretic, pe Dumnezeu pentru ce a l\u0103sat r\u0103ul pe p\u0103m\u00e2nt. Eroul lui Emil Ra\u0163iu e un om mereu \u00een confruntare cu sine \u015fi cu relele morale \u015fi politice din \u201elumea prin care a trecut\u201d, iar momentele istorice evocate ilustreaz\u0103 permanenta confruntare dintre Bine \u015fi R\u0103u (Crist \u015fi Anticrist). Scriitorul d\u0103 diserta\u0163iei sale filosofico-religioase o turnur\u0103 de roman.
\nNara\u0163iunea este o \u00eempletire a dou\u0103 axe: una e cea factual\u0103 de evenimente istorice, cealalt\u0103 a \u00eentrup\u0103rilor lui Mihai Ciubo\u0163el-dasc\u0103lul, martori a evenimentelor pe marginea c\u0103rora Mihai Ciubo\u0163el-primul \u015fi \u00eentrup\u0103rile sale cuget\u0103 \u00een paradigm\u0103 filosofico-religioas\u0103. \u015ei astfel autorul desf\u0103\u015foar\u0103 panorama unor momente de r\u0103scruce din istoria neamului, de la Br\u00e2ncoveanu la contemporaneitatea postdecembrist\u0103: R\u0103scoala mo\u0163ilor lui Horia; Mi\u015fcarea condus\u0103 de Tudor Vladimirescu; Revolu\u0163ia de la 1848; Unirea Principatelor; Regele Carol I (cel care a rostit istoricile vorbe: \u201eP\u0103\u015find pe acest p\u0103m\u00e2nt am devenit rom\u00e2n\u201d, vorbe pe care mul\u0163i din cei de azi le-au dat uit\u0103rii) \u015fi R\u0103zboiul de Neat\u00e2rnare; Marea Unire; Al doilea R\u0103zboi Mondial cu figura mare\u015falului Ion Antonescu, cel care, cu toate p\u0103catele sale impuse de istorie, \u00een fa\u0163a plutonului de execu\u0163ie girat de \u201eeliberatorii\u2019 sovietici, a rostit: \u201eLas \u0162\u0103rii tot ce a fost bun \u00een guvernarea mea. Tot ce a fost r\u0103u iau asupra mea, \u00een afar\u0103 de crim\u0103!\u201d; epoca comunist\u0103 \u015fi cea postdecembrist\u0103 a noilor fanario\u0163i. \u00cen aceast\u0103 filmare panoramic\u0103 a istoriei noastre, scriitorul face c\u00e2teva inser\u0163ii prin care aduce umbra Daciei. \u00cen toate aceste momente istorice de cump\u0103n\u0103, poporul \u015fi-a dat obolul de s\u00e2nge, jertfele cerute.
\n\u00cen curgerea timpului, Mihai Ciubo\u0163el-primul, odat\u0103 cu succesivele \u00eentrup\u0103ri, trece \u015fi prin fenomenul de reduplicare \u015fi al\u0103turi de el apar pe r\u00e2nd: Mihai Ciubo\u0163el-ofi\u0163er, fiul adoptiv; Mihai Ciubo\u0163el-activistul comunist coco\u0163at \u00een \u00eenalte func\u0163ii de conducere; Gavril Ciubo\u0163el-juristul. Romancierul reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 din aceste reduplic\u0103ri personaje care se mi\u015fc\u0103 independent \u00een scenariul epic. To\u0163i ace\u015ftia au parte de o moarte-jertf\u0103: t\u00e2n\u0103rul ofi\u0163er Ciubo\u0163el cade eroic \u00een R\u0103zboiul de Neat\u00e2rnare; Ciubo\u0163el-comunistul \u201emoare\u201d dezic\u00e2ndu-se de doctrina comunist\u0103, devenind nebun-predicator al Evangheliei de sub Casa Poporului; Ciubo\u0163el-juristul este omor\u00e2t la ie\u015firea din tribunal de o ma\u015fin\u0103, asasinul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd de neg\u0103sit, iar \u00een \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feala \u201eaccidentului\u201d dispare servieta cu actele prin care juristul Ciubo\u0163el urma s\u0103 dovedeasc\u0103 crimele prin care noii fanario\u0163i au ruinat \u0163ara \u015fi i-au terfelit demnitatea.
\n\u00cen via\u0163a fiec\u0103rui Ciubo\u0163el exist\u0103 c\u00e2te o femeie care \u00eei tulbur\u0103 existen\u0163a. La un moment dat, ele dispar (violent sau pa\u015fnic) \u00een necunoscut, \u00eenso\u0163ite de un halou de tain\u0103.
\nTrec\u00e2nd prin at\u00e2tea experien\u0163e de via\u0163\u0103, martor la at\u00e2tea evenimente istorice glorioase \u015fi de \u00eenfr\u00e2ngeri, Mihai Ciubo\u0163el-dasc\u0103lul-zugravul-medicul ajunge la concluzia pesimist-stoic\u0103: \u201eEra negre\u015fit un blestem \u00een crea\u0163ia omului de la \u00eenceputul lumii!\u201d (p.315). Cain care \u015fi-a ucis fratele \u015fi-a l\u0103sat pecetea peste lume. Pornind de la un verset din biblica C\u00e2ntare a c\u00e2nt\u0103rilor, Mihai Ciubo\u0163el cuget\u0103: \u201eBiserica drept\u0103\u0163ii \u015fi Biserica p\u0103catului erau \u00eempreun\u0103 biserica lui Hristos \u015fi biserica lui Anticrist, \u00eentr-un singur trup p\u00e2n\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul lumii, la Judecata de Apoi! Atunci va avea loc marea <>, desp\u0103r\u0163ire, \u015fi revela\u0163ia definitiv\u0103 a tainei nedrept\u0103\u0163ii pe lume!\u201d (p.315).
\nOrologiul din cartea Timpului a ajuns acum la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u. Al\u0103turi de broasca \u0163estoas\u0103 care se stinge \u015fi ea \u015fi cu g\u00e2ndul la puiul de c\u0103prioar\u0103 din Etiopia, Mihai Ciubo\u0163el \u201erefuz\u0103 o nou\u0103 via\u0163\u0103 prin \u00eentrupare \u00een trup nou \u00een gurile negre ale timpului, unde este marele orologiu al universului\u201d, motiv\u00e2nd: \u201eLa ce bun o via\u0163\u0103 desp\u0103r\u0163it\u0103 pe frac\u0163iuni. Nu era aceasta mare condamnare de la \u00eenceputul lumii?\u201d (p.317). G\u00e2ndul lui Ciubo\u0163el \u00cent\u00e2iul prime\u015fte replica, care vine de la \u015firul nesf\u00e2r\u015fit al str\u0103mo\u015filor (romancierul citeaz\u0103 pe Radu Gyr): \u201c<>\u201c (p.318).
\nFinalul romanului e poematic, vizionar dup\u0103 modelul poemului Eminescu al lui Aron Cotru\u015f: \u201ePentru c\u0103 a\u015fa cum dup\u0103 Anticrist vine Hristos, dup\u0103 minciun\u00e2 adev\u0103rul, dup\u0103 pseudoRom\u00e2nia va izb\u00e2ndi Rom\u00e2nia, cuget\u0103 Mihai Ciubo\u0163el, \u00een timp ce ca un Prometeu, ca un Orfeu, Eminescu, <>! Mihai se contope\u015fte cu c\u00e2ntecul, cu d\u00e2n\u015fii, cu raza luminii, a ve\u015fniciei, de la \u00eenceputul lumii din cartea prorocului Enoch, \u00een Anima Mundi, se contope\u015fte cu Rom\u00e2nia etern\u0103, suprema iubit\u0103 pe care a avut-o \u2026\u201d (p.318).
\nDimensiunea narativ\u0103 a romanului con\u0163ine o serie de nuclee epice nuvelistice: paginile cu biografia lui Vasile, v\u0103rul lui Mihai Ciubo\u0163el; episodul cu Eminescu \u015fi Junimea; paginile despre eroismul \u201eosta\u015filor no\u015ftri\u201d; povestea despre Teodora, modelul zugravului Mihai Ciubo\u0163el; povestea copilei pe nume Floare. O mininuvel\u0103 este capitolul Departe. Evocarea transfigureaz\u0103 momentul biografic (autorul a fost medic voluntar \u00een Etiopia) \u00eentr-o cvasiparabol\u0103 politic\u0103 cu adres\u0103 bine circumscris\u0103 temporal \u015fi spa\u0163ial. Spre deosebire de calitatea literar\u0103 a acestor nuclee nuvelistice, \u00een paginile despre perioada postdecembrist\u0103 a neofanario\u0163ilor, discursul narativ sl\u0103be\u015fte \u00een expresivitate literar\u0103, alunec\u00e2nd \u00een discursivitate de reportaj cu inflexiuni de pamflet. E drept c\u0103 autorul e cople\u015fit de sentimentul revoltei \u015fi noteaz\u0103 cu n\u0103duf o realitate diavoleasc\u0103, dar romanul este o fic\u0163iune literar\u0103 cu propriile ei legi, c\u0103rora li se supune problematica (social\u0103, moral\u0103, politic\u0103, filosofic\u0103, religioas\u0103). Alteori autorul se las\u0103 furat de entuziasmul patriotic \u015fi atunci pagina devine prea lirico-retoric\u0103, intr\u00e2nd \u00een dezacord cu epicul sobru. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, spre exemplu \u00een paginile despre Unirea Principatelor.
\nImfrastructura meditativ\u0103 a romanului este o \u0163es\u0103tur\u0103 de teme \u015fi motive filosofico-religioase \u015fi literare. Discursul meditativ este pus sub emblema pove\u015ftii biblice despre Cain \u015fi Abel, alias R\u0103ul \u015fi Binele. Ca tehnic\u0103 de construc\u0163ie narativ\u0103 este folosit\u0103 doctrina metempsihozei, pe care romancierul o folose\u015fte \u00eentr-un mod personal. \u00cen curgerea celor trei veacuri de istorie \u2013 timpul narat \u2013 Mihai Ciubo\u0163el \u00cent\u00e2iul trece succesiv prin re\u00eentrup\u0103ri ale memoriei. Fiecare nou\u0103 re\u00eentrupare poart\u0103 engramele celor anterioare. \u00cen structura narativ-ideatic\u0103 a romanului, Mihai Ciubo\u0163el este arheu care ne poart\u0103\/ne \u0163ine \u00een curgerea timpului.
\nToat\u0103 povestea din roman, cu \u00een\u0103l\u0163\u0103rile, pr\u0103bu\u015firile din istoria noastr\u0103, cu virtu\u0163iile \u015fi p\u0103catele ei, ne duce cu g\u00e2ndul spre un posibil model, surs\u0103 de inspira\u0163ie: Panorama de\u015f\u0103rt\u0103ciunilor, marele poem al lui Eminescu. Tema metempsihozei\/re\u00eentrup\u0103rilor ne duce tot spre Eminescu (Avatarii faraonului Tla, S\u0103rmanul Dionis). Fiind vorba de posibile modele, s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m amintirea romanului Adam \u015fi Eva de Liviu Rebreanu. Aceast\u0103 posibil\u0103 filia\u0163ie nu d\u0103uneaz\u0103 cu nimic romanului lui Emil Ra\u0163iu.
\nFilosofia lui Mihai Ciubo\u0163el este una eclectic\u0103, e o aducere \u00eempreun\u0103 a unor idei filosofice de la cei din vechime la cei din vremea lui, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor din Biblie, a unor elemente de mit, la care se adaug\u0103 referin\u0163e \u015fi asocia\u0163ii istorice \u015fi culturale. Rol de liant \u00eentre narativ \u015fi cugetare \u00eel are parabola (parabol\u0103 sunt tablourile lui Ciubo\u0163el-zugravul; parabol\u0103 este d\u0103r\u00e2marea Turnului Col\u0163ei; parabol\u0103 este punerea \u00een scen\u0103 de c\u0103tre Ciubo\u0163el-medicul a piesei Prometeu; parabol\u0103 este scena cu c\u00e2inele maidanez care refuz\u0103 hot-dog-ul oferit de Gavril Ciubo\u0163el.
\nRe\u00eentrup\u0103rile memoriei lui Ciubo\u0163el \u00cent\u00e2iul sunt flancate de dou\u0103 simboluri majore: broasca \u0163estoas\u0103 \u015fi bufni\u0163a. Brosca \u0163estoas\u0103 e animalul primordial pe care se sprijin\u0103 universul, av\u00e2nd o via\u0163\u0103 lung\u0103, iar pe carapacea ei fiind desenate figuri geometrice misterioase, simbolizeaz\u0103 taina, \u00een\u0163elepciunea, imortalitatea (cf. Ivan Evseev, Dic\u0163ionar de magie, demonologie \u015fi mitologie rom\u00e2neasc\u0103, Ed. Amacord, timi\u015foara, 1997). Prin carapacea rotund\u0103 cu liniile misterioase, broasca \u0163estoas\u0103 simbolizeaz\u0103 cerul, iar prin partea de jos plat\u0103 \u015fi cu picioare simbolizeaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Astfel, ea constituie \u00een sine o cosmografie, o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2mt, \u00eentre sus \u015fi jos. Retragerea ei \u00een carapace \u00eenseamn\u0103 retragere \u00een medita\u0163ie (cf. Jean Chevalier \u2013 Alain Gheerbrant, Dic\u0163ionar de simboluri, vil.1, Ed. Artemis, 1994).
\nBufni\u0163a e pas\u0103rea nocturn\u0103, simbol al tainei \u015fi \u00een\u0163elepciunii. Ea e asociat\u0103 de vechii greci zei\u0163ei Atena, iar de romani zei\u0163ei Minerva (cf Ivan Evseev, op.cit.).
\n\u00censu\u015fi Mihai Ciubo\u0163el\/Turnul Col\u0163ei este un simbol \u2013 martor \u015fi memorator al istoriei noastre, o replic\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103 a Marelui Orologiu.
\nRomanele lui Emil Ra\u0163iu, venite din diaspora rom\u00e2neasc\u0103, nu trebuie ignorate. Desigur, nu au anvergura celor ale lui Vintil\u0103 Horia (maestrul lui Emil Ra\u0163iu), dar fac parte din aceea\u015fi familie.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Poezia cu vers liber vs. poezia cu rim\u0103=superior vs. inferior? (I)<\/strong><\/p>\n

Subliniam \u00een articolul anterior:
\n1.\tPoezia este instrumentul care ofer\u0103 accesul, la fel ca un al treilea ochi, asupra unei lumi a esen\u021belor, asupra transcendentului, care nu este \u00een\u021beles aici \u00een sens exclusiv religios;
\n2.\tRaportul dintre poezie \u0219i cultur\u0103, dominat de a doua, nu se traduce neap\u0103rat prin calitatea celei dint\u00e2i, ci prin intelectualizare, care, de multe ori, nu faciliteaz\u0103 accesul cititorului, ci doar al unui grup destul de restr\u00e2ns de \u201eini\u021bia\u021bi\u201d. Un nivel precar de cultur\u0103 (limbaj, bagaj cultural) duce la crea\u021bii poetice nesemnificative \u00een ambele stiluri, dac\u0103 nu este suplinit de harul poetic, condi\u021bie exotic\u0103 \u00een existen\u021ba creatorului, sau, cel pu\u021bin, de talent. La fel, un nivel sporit de cultur\u0103, dac\u0103 nu este \u00eenso\u021bit de talent \u0219i de capacitate de adaptare la context, poate genera crea\u021bii slabe.
\n3.\tMajoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a poe\u021bilor recunoscu\u021bi sunt defini\u021bi \u00een acest fel de c\u0103tre critica de specialitate, uneori \u00een contradic\u021bie cu gustul public sau ne\u021bin\u00e2nd seama de acesta. Principalul criteriu de evaluare este, de cele mai multe ori, respectarea sincronismului dintre respectivele crea\u021bii din spa\u021biul na\u021bional \u0219i acelea din Europa Occidental\u0103 sau America de Nord. \u0218i moda.
\n4.\tOrice afirma\u021bie a acelora care condamn\u0103 fie poezia cu rim\u0103, fie pe aceea cu vers alb trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een deplin\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 participativ\u0103. Cei care consider\u0103 c\u0103 poezia cu rim\u0103 ilustreaz\u0103 o inferioritate cultural\u0103, s\u0103 fi scris statornic mai \u00eent\u00e2i poezie cu rim\u0103 \u0219i apoi s\u0103 fi trecut la poezia \u00een vers alb datorit\u0103 unei necesit\u0103\u021bi interiore de a trece de la ceva la altceva diferit, dar nu superior.
\n5.\tIndividualitatea este esen\u021bial\u0103, at\u00e2t \u00een poezia cu rim\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea \u00een vers alb.
\nAdaug acum:
\n6.\tAuto-situarea pe pozi\u021bia postmodernist\u0103 sau pe aceea clasicizant\u0103 nu creeaz\u0103 \u00een mod automat calitate;
\n7.\tMesajul, de asemenea, nu creeaz\u0103 calitatea. \u00cenc\u0103 Titu Maiorescu sublinia c\u0103 a c\u00e2nta \u00een versuri neamul rom\u00e2nesc \u0219i durerile sale nu duce cu necesitate la realiz\u0103ri artistice de calitate.
\nNu po\u021bi exprima orice prin poezia cu rim\u0103, clasic\u0103 a\u0219adar, cum n-o po\u021bi face nici prin aceea cu vers alb. A\u0219a cum rolul poeziei este unul diferit de acela al prozei, a\u0219a cum diferitele arte surprind lumea \u00een mod diferit unele fa\u021b\u0103 de altele.
\nPoetul asupra c\u0103ruia m-am oprit \u00een articolul de fa\u021b\u0103 este Dumitru Br\u0103neanu, cu volumul de versuri Destr\u0103marea lumii, ap\u0103rut la Editura Ateneul Scriitorilor din Bac\u0103u, \u00een 2016.
\nDe la bun \u00eenceput este necesar s\u0103 stabilim c\u00e2teva date concrete pe care le identific\u0103m \u00een contextul lecturii volumului respectiv:
\na.\tVolumul con\u021bine poezie \u00een stil clasic;
\nb.\tMesajul poeziilor are un caracter subiectiv-religios;
\nc.\tPoeziile au o form\u0103 fix\u0103 cu 14 versuri, ordonate fie \u00een c\u00e2te trei strofe sub form\u0103 de catrene urmate de un distih, fie \u00een c\u00e2te dou\u0103 strofe sub form\u0103 de catrene, urmate de c\u00e2te dou\u0103 ter\u021bine, a\u0219adar de sonet;
\nd.\tM\u0103sura este specific\u0103 sonetului, de 11 silabe;
\ne.\tVolumul este \u00eemp\u0103r\u021bit inegal \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: \u201eSub criv\u0103\u021bul \u00eemp\u0103timirii\u201d, prima parte, care cuprinde 85 sonete, iar partea a II-a, \u201eSub cereasc\u0103 arip\u0103\u201d, 15;
\nf.\tExist\u0103 un incipit, \u201e\u00cen loc de prefa\u021b\u0103\u201d, sub forma de poem \u00een vers alb;
\ng.\tCele trei p\u0103r\u021bi \u00eencep cu c\u00e2te un motto relevant pentru ceea ce urmeaz\u0103.
\nTitlurile celor dou\u0103 p\u0103r\u021bi principale ale volumului sunt l\u0103muritoare pentru sonetele pe care le con\u021bin, termenii folosi\u021bi de poet fiind necesari pentru a crea acea stare de a\u0219teptare tensionat\u0103 sau, dimpotriv\u0103, senin\u0103, \u00een scopul asigur\u0103rii catharsisului: \u201ecriv\u0103\u021bul\u201d \u0219i \u201e\u00eemp\u0103timirea\u201d duc la crearea unei st\u0103ri contradictorii, exprimat\u0103 prin antiteza dintre r\u0103ceala v\u00e2ntului geros \u0219i fierbin\u021beala patimii. Cel\u0103lalt titlu, al celei de-a doua p\u0103r\u021bi, ilustreaz\u0103, dimpotriv\u0103, o stare de lini\u0219te, de senin\u0103tate, de \u00eemp\u0103care: atributul \u201ecereasc\u0103\u201d \u0219i substantivul \u201earip\u0103\u201d duc ambele la aceea\u0219i reprezentare semantic\u0103, verbal\u0103, dar \u0219i grafic\u0103, a divinului. \u00centre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale volumului exist\u0103, chiar la acest nivel al \u00eenceputurilor, al anun\u021b\u0103rii inten\u021biilor poetice ale autorului, o diferen\u021biere voit\u0103, bine\u00een\u021beles, care plaseaz\u0103, de o parte, \u201e\u00eemp\u0103timirea\u201d, cu anumite trimiteri specifice spre patim\u0103 \u0219i p\u0103cat, iar de cealalt\u0103 parte \u201ecereasc\u0103\u201d, isp\u0103\u0219irea sau r\u0103splata. La nivelul motto-urilor folosite de autor, se subliniaz\u0103 aceste inten\u021bii artistice: \u201e\u00cemp\u0103timirea atrage dup\u0103 ea spre exterior toate puterile noastre suflete\u0219ti. Ea e cleiul care ne leag\u0103 de suprafa\u021ba lumii exterioare\u201d (P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloaie). Lumea exterioar\u0103 este lumea umbrelor, dup\u0103 Platon, a iluziilor care sunt, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, \u0219i ispite, care, repetate, se transform\u0103 \u00een patimi, de unde \u201e\u00eemp\u0103timirea\u201d despre care scrie poetul. Al doilea motto cu care \u00eencepe a doua parte este un catren dintr-un Sonet al lui Mihai Eminescu: \u201eC\u00e2nd \u00eensu\u0219i glasul g\u00e2ndurilor tace\/ M\u0103-ng\u00e2n\u0103 c\u00e2ntul unei dulci evlavii\/ Atunci Te chem: chemarea asculta-vei?\/ Din neguri reci plutind te vei desface?\u201d. Glasul g\u00e2ndurilor, care tace, adjectivul \u201edulce\u201d, substantivul \u201eevlavii\u201d trimit la o stare de lini\u0219te, de senin\u0103tate \u0219i de smerenie, care fac posibil\u0103 chemarea c\u0103tre divinitate. Leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi se realizeaz\u0103 prin cele dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u201echemarea asculta-vei?\u201d \u0219i \u201eDin neguri reci plutind te vei desface?\u201d, fiind evident\u0103 aici o anumit\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acceptarea\/ refuzul ascult\u0103rii chem\u0103rii \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, cu acceptarea\/ refuzul \u201edesfacerii\u201d din acele \u201eneguri reci\u201d, care reprezint\u0103 indeterminarea principiului ca principiu \u0219i chiar o anumit\u0103 auto-negare a sinelui divin. Aceast\u0103 \u00eendoial\u0103, exprimat\u0103 \u00een dublul registru al ascult\u0103rii \u0219i al determin\u0103rii, leag\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale volumului, une\u0219te \u201e\u00eemp\u0103timirea\u201d, care are prezent\u0103 \u00een notele ei caracteristice \u0219i \u00eendoiala, cu \u201ecerescul\u201d, \u00een care dubita\u021bia deriv\u0103 din misterul necunoscutului sacru.
\nA\u0219adar, volumul prezint\u0103 un caracter omogen din aceast\u0103 perspectiv\u0103 a proiect\u0103rii demersului poetic, \u00eentr-un crenscendo\/ descrescendo al tr\u0103irilor poetice.
\nAceea\u0219i omogenitate se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 la parcurgerea titlurilor poemelor din fiecare parte; citez cu titlu de exemplu titluri din prima parte: \u201eAzi m\u0103 \u00eentorc din patimi\u201d, \u201e\u00cengenunchez \u00een fa\u021ba ta, Divine!\u201d, \u201eAm\u00e2n\u0103 seceri\u0219ul, Doamne!\u201d, \u201eMai am pu\u021bin\u201d, \u201eZadarnic sper\u201d, \u201eNostalgie\u201d, \u201eNelini\u0219te\u201d, \u201eDin cupa ta, eu\u2026\u201d, \u201eM\u0103 ag\u0103\u021b cu disperare\u201d, \u201eAscult\u0103-mi rug\u0103ciunea\u201d, \u201eM\u0103 lupt cu timpul\u201d, \u201ePatim\u0103 cresc\u201d, \u201eVulcanic\u0103 tinere\u021bea \u00eencet s-a stins\u201d, \u201eVia\u021ba noastr\u0103\u201d, \u201e\u00cen crugul vie\u021bii noastre se face sear\u0103\u201d, \u201ePrin v\u0103mi de taine\u201d, \u201eFirav ca umbra unui \u00eenger\u201d, \u201eTrudim o via\u021b\u0103, Doamne, visul nemuririi\u201d, \u201e\u00cen g\u00e2ndul t\u0103u sunt picur de lumin\u0103\u201d, \u201eSunt candel\u0103 aprins\u0103\u201d, \u201e\u00centre noi e criv\u0103\u021b\u201d, \u201e\u00cen lumea mea de lut\u201d, \u201eParc\u0103 murim cu fiecare clip\u0103\u201d, \u201eT\u00e2lhar sau sf\u00e2nt\u201d, \u201eSonetul \u00cenvierii\u201d, \u201eDestr\u0103marea lumii\u201d. Sunt multe enumer\u0103ri, dar sunt necesare unei minime analize, \u00een care patima s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 sub diferitele sale manifest\u0103ri \u0219i forme, \u00een care s\u0103 se creeze sufletului acele pun\u021bi de trecere spre \u201eCereasca arip\u0103\u201d, prin raportarea la acele cuvinte \u00eenc\u0103rcate de instrumentalismul apropierii de divin.
\nIdentific, a\u0219adar, \u00een toate aceste titluri \u0219i, desigur, \u0219i \u00een con\u021binutul lor, trei direc\u021bii analitice: \u00een primul r\u00e2nd, aceea a patimii care creeaz\u0103 \u201e\u00eemp\u0103timirea\u201d, \u00een al doilea r\u00e2nd, aceea a pun\u021bii create spre divin \u0219i, \u00een al treilea r\u00e2nd, aceea a elementului instrumental, care face posibil\u0103 apropierea de divinitate. Poetul cre\u0219te patima \u201esub gr\u00e2ul din priviri\u201d (Patim\u0103 cresc), av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba nutririi acesteia de c\u0103tre ochi, cel obi\u0219nuit, acesta fiind deschis spre exterior, spre lume, spre ispite \u0219i patimi. Al\u0103turarea celor patru cuvinte legitimeaz\u0103 na\u0219terea \u0219i existen\u021ba patimii. Metafora, cu o putere de sugerare deosebit de evident\u0103, trimite la cre\u0219terea treptat\u0103, a\u0219a cum planta germineaz\u0103 din s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 \u0219i se ridic\u0103 \u00eencet spre soare, a\u0219a cum p\u00e2inea cre\u0219te \u0219i ea \u0219i se coace, dar trimite \u0219i la calitatea ochiului de a crea lumea \u00een moduri diferite pentru fiecare, deoarece \u0219i patimile sunt diferite de la om la om, de la v\u00e2rst\u0103 la v\u00e2rst\u0103. Ochiul creeaz\u0103, dar ia \u0219i \u00een st\u0103p\u00e2nire ceea ce intr\u0103 \u00een raza privirii sale. Patima se na\u0219te, se m\u0103re\u0219te \u0219i este posibil ca, la un anumit moment, s\u0103 devin\u0103 chiar o lume, e adev\u0103rat, denaturat\u0103, care s\u0103-l st\u0103p\u00e2neasc\u0103 pe cel supus ei. Poetul are, \u00eens\u0103, puterea de a declara: \u201eAzi m\u0103 \u00eentorc din patimi r\u0103t\u0103cite\/ \u00cen temni\u021ba cuv\u00e2ntului mi-e bine\u201d (Azi m\u0103 \u00eentorc din patimi). Dou\u0103 elemente opuse, rostite clar, \u201epatimi r\u0103t\u0103cite\u201d \u0219i \u201etemni\u021ba cuv\u00e2ntului\u201d, dar \u0219i cu trimiteri indirecte necesare: patimile s-au n\u0103scut, au crescut, s-au r\u0103t\u0103cit, r\u0103t\u0103cindu-l \u0219i pe cel care \u0219i-a format chip \u0219i lume din ele, dar oferindu-i, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i o iluzie a libert\u0103\u021bii. R\u0103t\u0103cirea este o libertate care devine prea vast\u0103, este o exagerare a libert\u0103\u021bii, chiar pentru ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i pentru cel care o dore\u0219te, incontrolabil\u0103. Invers, al doilea element, \u201etemni\u021ba\u201d, restr\u00e2nge libertatea p\u00e2n\u0103 la limita supravie\u021buirii, introduce controlul aproape total asupra celui \u201e\u00eentors\u201d. Crearea cuplului \u201etemni\u021ba cuv\u00e2ntului\u201d vine \u0219i atenueaz\u0103 aceast\u0103 limitare, conferindu-i semnifica\u021bii noi, din care putem deduce \u0219i natura patimilor \u0219i a \u00eemp\u0103timirii poetului. Termenului de \u201ecuv\u00e2nt\u201d \u00eei pot fi date aici semnifica\u021bii diferite: cuv\u00e2ntul folosit \u00een vorbire, \u00een scris, dar \u0219i Cuv\u00e2ntul, principiul sacru, creator al lumii. Aici sensul este de cuv\u00e2nt-temni\u021b\u0103, cuv\u00e2nt-loca\u0219 de recluziune, de retragere \u00een solitudine \u0219i putem, acum, \u00eendr\u0103zni s\u0103 d\u0103m un anumit chip \u201epatimilor r\u0103t\u0103cite\u201d, acela care s\u0103 reprezinte opusul cuv\u00e2ntului-temni\u021b\u0103: cuv\u00e2ntul-libertate, cuv\u00e2ntul folosit \u00een orice mod posibil, ne\u00eengr\u0103dit. \u00centre cuv\u00e2ntul-libertate \u0219i cuv\u00e2ntul-temni\u021b\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 toat\u0103 \u201er\u0103t\u0103cirea\u201d poetului, care este, de fapt, via\u021ba sa creatoare de valoare artistic\u0103. Putem extinde, nu \u0219tim dac\u0103 permis sau nepermis analiza, spun\u00e2nd: cuv\u00e2ntul-libertate este mai apropiat de profan, \u00een timp ce cuv\u00e2ntul-temni\u021b\u0103 este apropierea poetului de sacru, de divin. \u0218i putem spune, de asemenea, c\u0103 sonetul este o revenire, din perspectiva instrumentelor artistice \u0219i stilistice ale poetului, la cuv\u00e2ntul-temni\u021b\u0103, \u00een sensul de obliga\u021biile impuse de poezia fix\u0103 de acest tip.
\nDespre patimi, puntea c\u0103tre divin \u0219i instrumentul de apropiere de divinitate, despre \u201eCereasca arip\u0103\u201d, \u00een num\u0103rul urm\u0103tor.<\/p>\n

*Dumitru Br\u0103neanu<\/strong>, Destr\u0103marea lumii<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan BREBENEL Cineva trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163i Sub acest subtitlu a ap\u0103rut la Editura Alpha MDM din Buz\u0103u, de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15151"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15151"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15151\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15152,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15151\/revisions\/15152"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}