{"id":15099,"date":"2021-06-29T10:06:43","date_gmt":"2021-06-29T07:06:43","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15099"},"modified":"2021-06-29T10:06:43","modified_gmt":"2021-06-29T07:06:43","slug":"spatii-culturale-nr-55-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15099","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 55 (9)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: <\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

Efectul transplantului mitologic *
\nsau
\n\u00een c\u0103utarea purit\u0103\u0163ii pierdute (1)<\/strong><\/p>\n

\t\u201eJanuvia\u201d este o medita\u0163ie heideggerian\u0103 asupra operei de art\u0103: \u201eceea ce este\u201d \u015fi \u201ecum este\u201d acesta, care este \u201eprovenien\u0163a esen\u0163ei\u201d ei, o medita\u0163ie la cei trei termeni corelativi, artist, oper\u0103, art\u0103 ce se \u00eenv\u00e2rtesc \u00een cerc, mi\u015fcare circular\u0103 pe care autorul lui \u201eSein und Zeit\u201d o concepe ca principiu metodologic, Existen\u0163a uman\u0103 \u00een \u00eentregul ei presupune o structur\u0103 circular\u0103, \u00een care suntem inclu\u015fi prin destin: \u201eA te concepe pe tine \u00eensu\u0163i \u00eenseamn\u0103 a intra \u00een cercul existen\u0163ei umane. Nu e vorba de un cerc vicios. At\u00e2ta vreme c\u00e2t sinele autentic este originea \u015fi scopul existen\u0163ei umane, aici nu e vorba de o simpl\u0103 sau stupid\u0103 \u00eenv\u00e2rtire \u00een cerc.\u201d Doar concep\u00e2ndu-se \u00een acest cerc, pictorul Eduard Bazon \u201en\u0103scut \u00eentr-un sat de munte din Rom\u00e2nia\u201d poate porni \u00een \u201eAventura Purei Singur\u0103t\u0103\u0163i\u201d, dar nu f\u0103r\u0103 s\u0103 gloseze: \u201eMerit\u0103 oare s\u0103 vorbe\u015fti de propria singur\u0103tate f\u0103r\u0103 a fi ridicol? Nu este ea un dat primordial care te con\u0163ine?\u201d Mi-am \u00eenceput astfel demersul critic, pentru a-i sugera cititorului inocent, c\u0103 \u201em\u0103runtele protuberan\u0163e fiin\u0163iale\u201d ale autorului, mascate de \u201einerente platitudini\u201d \u00eei pot provoca la o lectur\u0103 superficial\u0103, reale blocaje hermeneutice! Dar s\u0103 nu anticip\u0103m.
\n\tNu v\u0103 ascund c\u0103 nu doar subtitlul \u201eromanul ascezei\u201d, ci \u015fi dedica\u0163ia oferit\u0103 \u201ecu aceea\u015fi veche (dar nu \u00eenvechit\u0103 !) prietenie, prozatorului \u015fi dramaturgului de \u00eenalt\u0103 clas\u0103 \u015fi original\u0103 inspira\u0163ie Viorel Savin, aceast\u0103 carte despre Singur\u0103tate, Dragoste \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Ascez\u0103\u201d mi-au inspirat prezentele \u00censemn\u0103ri critice despre privatizarea mitului\/ mitologiei de c\u0103tre poetul Daniel Corbu obligat s\u0103-\u015fi configureze \u201eInsula Dragonului\u201d, pornind de la nevoia fratelui nostru, cititorul, care nu prea ne mai iube\u015fte, de \u201ea vizualiza abstractul \u015fi de a transcende vizibilul\u201d (Gabriel Liiceanu), printr-o pluralitate de simboluri ce atenteaz\u0103 permanent la ontologia identit\u0103\u0163ii, \u015ftiut fiind c\u0103 \u201elucrurile nu sunt ceea ce sunt\u201d. Se \u00een\u0163elege c\u0103 precedentul mimetic al Januviei este oglinda acestei Lumi ce nu poate fi exprimat\u0103 deghizat \u015fi esen\u0163ializat dec\u00e2t printr-un narativ al precarit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei, \u00eenc\u00e2t \u201eceea-ce-fiin\u0163eaz\u0103-\u00een-\u015fi-pentru-sine\u201d este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat nu ca un g\u00e2nd, ci prin ceea ce nu are subzisten\u0163\u0103 \u00een sine, adic\u0103 prin \u201esens recuperat readus \u00een noi dintr-o presupus\u0103 (de mine) mitologie\u201d (p.98), gloseaz\u0103 \u00eensu\u015fi autorul, prin vocea pictorului Eduard Bazon \u201eatacat de dinl\u0103untru\u201d \u015fi decis, dup\u0103 moartea iubitei sale so\u0163ii, Rose Marie, \u00eentr-un stupid accident de avion, s\u0103 experimenteze \u00eenvingerea limitelor, iluminarea divin\u0103 sau \u201eun purificator katharsis\u201d capabil s\u0103-l transforme \u00eentr-un \u201epustnic f\u0103r\u0103 profe\u0163ii\u201d. Cui prodest asemenea pustnici?! O \u00eentrebare de tipul \u201eLa ce bun poe\u0163i? (Heidegger)
\n\tTocmai aceast\u0103 \u201eordine implacabil\u0103\u201d a mor\u0163ii i-a influen\u0163at \u201eesen\u0163ial\u201d, pictorului, \u201etranscenden\u0163a mea istoric\u0103\u201d, cum noteaz\u0103 chiar El, pe 8 septembrie \u00eentr-un (pseudo)jurnal \u2013 viitorul \u201emanuscris\u201d g\u0103sit de Toby Vianu, impresarul \u015fi nepotul s\u0103u – de (auto)exilat pe o insul\u0103 pustie din Pacific. Desigur c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 nu-\u0163i aminte\u015fti de Paul Gaugain care s-a retras \u00een Tahiti, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atins \u00eens\u0103 de blestemul scrisului \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi autoimpun\u0103 interdic\u0163ii ivite doar pentru a fi \u00eenc\u0103lcate! Nu \u015ftii dac\u0103 Daniel Corbu \u00ee\u015fi propune s\u0103 scrie un roman sau un eseu, de\u015fi el se acoper\u0103 cu spusa lui Forster, \u201epovestea e umbra oric\u0103rui gen literar\u201d (v. \u201eDou\u0103 foi de \u00eenceput\u201d, p.8). De re\u0163inut: doar \u201eumbra\u201d! \u00cen opinia noastr\u0103, citim un roman eseistic, un document postmodern \u201ede \u00eentregire a biografiei unui mare artist\u201d (v. \u201eUn preambul necesar\u201d, p.5), \u00een primul r\u00e2nd chiar a biografiei interioare a lui Daniel Corbu, ce ar putea spune f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u015feasc\u0103: Eduard Bazon sunt Eu plus \u201e\u00een\u0163elepciunea de-a accepta ce nu se poate schimba\u201d. Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem la povestea alter-ego-ului lui D. C., care a tr\u0103it aproximativ \u015fapte ani pe o insul\u0103, un analogon al Lumii, \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi frica, sentimentul de \u201elag\u0103rofobie,\u201d fatalitatea destinului \u015fi teroarea amintirilor.
\n\t\u00cencep\u00e2nd cu cap. II, \u201eAdev\u0103ratul st\u0103p\u00e2n al insulei, dragonul meloman\u201d, (p.20), scris \u00een 9 septembrie, fiul preotului Bazon din Frumoasa, ce \u201eare patru babe la slujb\u0103 \u015fi-un \u015farpe \u00een altar\u201d, prin plecarea definitiv\u0103 \u201ecu bilet f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere, ca \u00een moarte\u201d, ne oblig\u0103 prin idei, st\u0103ri,interoga\u0163ii, mir\u0103ri emanate din \u201epove\u015fti semnate de Mircea Eliade, Frazer sau Couchoud\u201d s\u0103 ne amintim \u00eempreun\u0103 cu Elytis: \u201eDoamne, c\u00e2t albastru cheltuie\u015fti ca s\u0103 nu te vedem!\u201d. Am inclus \u00een demersul critic, mirarea poetului grec nu at\u00e2t pentru a poten\u0163a poetica tainei omniprezent\u0103 \u00een \u00eentreaga scriitur\u0103, c\u00e2t spre a sublinia voin\u0163a naratorului \u201eInsulei Dragonului\u201d de a-l vedea \u00een infinitul \u201ealbastru\u201d, pe Dumnezeu, adic\u0103 de a ne \u00een\u0163elege semnele\/ simbolurile prin care comunic\u0103m, mai filosofic, prin intermediul c\u0103rora ne refacem permanent leg\u0103turile vizuale \u015fi intuitive cu migra\u0163ia \u00een cerc a Lumii pierdute, pe care autoexilatul o reface cu ajutorul lui Hans, \u201et\u00e2mplar ca Iosif, tat\u0103l lui Iisus, numai c\u0103 nu \u00een lemn, ci \u00een termopane\u201d. JANUVIA \u2013 \u00een esen\u0163\u0103 o ars poetica atemporal\u0103 \u2013 are tocmai func\u0163ia acestei restituiri ce ne permite saltul \u00een lumea realului nev\u0103zut, \u201ea tot ce scap\u0103 privirii\u201d. Nu trecem mai departe, p\u00e2n\u0103 nu deschidem seria\/ suita de \u00eentreb\u0103ri: de ce dragonul (meloman?) este st\u0103p\u00e2nul insulei? Pentru c\u0103 reprezint\u0103 monstrul primordial, \u00eentruchipare a haosului,? (S\u0103 nu uit\u0103m, acela\u015fi Daniel Corbu este autorul antologiei Documentele Haosului) Pentru c\u0103 este legat simultan de p\u0103m\u00e2nt, ap\u0103, foc \u015fi cer? Pentru c\u0103 este p\u0103zitorul comorilor ascunse, simbol al for\u0163ei, st\u0103p\u00e2n asupra ciclurilor vie\u0163ii?
\n\tNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een romanul ascezei scris de cel ce prime\u015fte Premiul \u201eMihai Eminescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, pentru antologia, edi\u0163ie critic\u0103, Eonul Marelui Desant, 2009, fic\u0163iunea\/ aparen\u0163a are un con\u0163inut cognitiv cuprins \u00eentr-o form\u0103 de clepsidr\u0103 sacr\u0103 \u2013 33 de capitole cu titluri aparent explicative, \u00een realitate metonimii, plus dou\u0103 \u201efoi disparate\u201d puse \u201ela \u00eenceput\u201d \u015fi c\u00e2teva note personale extrase \u201edin studii de ascez\u0103 \u015fi din practicile yogine\u201d \u2013 cu semnifica\u0163ie \u015fi semn care spune mai mult dec\u00e2t arat\u0103. Lumea fizic\u0103 a Januviei este \u00een fapt o imita\u0163ie tehnic\u0103 a secolului XXI, o completare la insula lui Daniel Defoe, 1700; ea ne vorbe\u015fte asemenea unei metafore vii, \u00eentr-un limbaj figurat. Suprafa\u0163a ei, aproape un ha. (97.050 metri p\u0103tra\u0163i) ascunde un con\u0163inut enigmatic, aproape magic. Pare s\u0103 fie transfigurat\u0103 teza lui Heraclit: \u201enaturii \u00eei place s\u0103 se ascund\u0103\u201d. \u015ei o face bine, asemenea omului! Este insinuat\u0103 teza c\u0103 \u00eentreaga materie are o memorie spiritual\u0103, de care noi oamenii nu \u0163inem cont. Violarea identit\u0103\u0163ii lucrurilor, scoaterea acestora din suveranitatea propriei identit\u0103\u0163i de c\u0103tre lucidul narator are drept scop, sub \u201evibra\u0163ia \u00eendoielilor\u201d, actualizarea capacit\u0103\u0163ii lor semantice.
\n\tCap. III scris pe 17 \u015fi pe 19 septembrie cu un titlu \u201eSingur\u0103tatea ca dat natural. Valea \u015eerpilor. S\u0103cule\u0163ii cu margosa. Cizme lungi din piele de taur\u201d clarific\u0103 tipul de ascez\u0103 ales ce \u201enu \u00eenseamn\u0103 o negare a civiliza\u0163iei\u201d. Dimpotriv\u0103! Eroul ce-\u015fi d\u0103ruie\u015fte via\u0163a \u201epropriei asceze\u201d \u00eencepe s\u0103 cread\u0103 \u00een \u201econdi\u0163ia sacerdotului ascet, cur\u0103\u0163at de praxisul \u015fi capcanele vie\u0163ii cotidiene \u015fi \u00een for\u0163a rug\u0103ciunii \u00eentru fortificarea sinelui\u201d (p. 31), \u00ee\u015fi aminte\u015fte practicile budiste din Panciatantra, Ramayana \u015fi Rig Veda, pentru a se convinge c\u0103 asceza\/ traiul \u00een singur\u0103tate te fortific\u0103, implic\u0103 Biblia spre a ilustra cum \u201eCuv\u00e2ntul devine cuvinte\u201d, cum \u201ea lui Dumnezeu rostire\u201d se poate transfigura \u00een \u201eTrup euharistic\u201d etc. Toposul Lumii-carte bazat pe semantismul Cuv\u00e2tului, \u201eca la \u00eenceput\u201d, \u00een vederea suger\u0103rii unor semnifica\u0163ii arhetipale \u015fi misterioase. \u201eMisterul e sufletul cosmic pe care nu suntem \u00een stare s\u0103-l percepem din cauza limitelor noastre p\u0103m\u00e2nte\u015fti\u201d, pare s\u0103 fie convingerea autoexilatului. Aceasta pare s\u0103 fie \u015fi inten\u0163ia autorului care face indirect apologia insulelor, de\u015fi sus\u0163ine contrariul. Cum? Ad\u0103ug\u00e2ndu-le \u201emarca personalit\u0103\u0163ilor: Samos \u015fi Crotona sunt legate aproape ombilical de Pitagora, Lesbos de Sapho, cea mai mare poet\u0103 a antichit\u0103\u0163ii, Cnossos de Epimenide, maestrul riturilor cataharhice, Creta, insula tradi\u0163iilor ezoterice (\u2026). Dar insula insulelor, insula singur\u0103t\u0103\u0163ii binecuv\u00e2ntate este Patmos. Prin apostolul ascet \u015fi st\u00e2lp al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, Ioan, a devenit locul de na\u015ftere al Apocalipsei. O insul\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een mister, pentru c\u0103 aici a avut loc Revela\u0163ia, adic\u0103 descrierea unei ini\u0163ieri cre\u015ftine. \u015etiu c\u0103 \u00een limba german\u0103 la mai mul\u0163i traduc\u0103tori apare \u201eRevela\u0163ia lui Ioan\u201d, ceea ce e corect pentru c\u0103 apocalipsa \u00eenseamn\u0103 revela\u0163ie, dezv\u0103luire, viziune\u201d (pp.116-117). \u00centrebarea care urmeaz\u0103: \u201ePoate sem\u0103na Januvia cu insula Patmos?\u201d tr\u0103deaz\u0103 for\u0163a mitologic\u0103 a insulei pe care fiecare o poart\u0103 \u00een sine \u015fi mesajul poetului D. C.: \u201efiecare om poart\u0103 \u00een el o p\u0103rticic\u0103 a sufletului lumii care \u00eencearc\u0103 descifrarea sufletului cosmic\u201d.
\n\tCapacitatea infinit\u0103 de simbolizare proprie Januviei \u015fi lucrurilor de pe aceasta, foarte multe aduse de Toby, cu elicopterul din Australia, \u0163ine de permutabilitatea lor \u00een sisteme de simbolizare diferite, \u00eenc\u00e2t multiplicarea identit\u0103\u0163ilor nu este dec\u00e2t multipla racordare la registre tematice la motive \u015fi simboluri diferite: insula, comoara, pe\u015ftera, dragonul, turturica, mirabilul \u015fopron, osemintele naufragiatului necunoscut, Valea \u015eerpilor, Pavilionul Purei Singur\u0103t\u0103\u0163i, Dumnezeu, Moise, Rose Marie, Dalai Lama, margoza, sc\u0103rile, Tibetul, Parisul, hazardul, Faust, cadavrul r\u0103t\u0103cit pe Oceanul Pacific etc. Altfel spus, la identit\u0103\u0163ile fizice finite de pe Januvia \u015fi din Lume, Daniel Corbu le opune prin simbolism, calitatea infinit\u0103 a asociativit\u0103\u0163ii lor. Ac\u0163ioneaz\u0103 efectul asem\u0103n\u0103rilor \u015fi al coresponden\u0163elor, dar \u015fi al demonului ce \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe arti\u015fti (cu predilec\u0163ie!?) s\u0103 \u201espun\u0103 mereu c\u0103 fiecare lucru e altceva\u201d. Desigur, corela\u0163iile posibile \u00eentre lucruri, fiecare cu oricare altul \u2013 pe acest principiu se bazeaz\u0103 poetul Daniel Corbu \u2013 care sunt, desigur, incomensurabil mai multe dec\u00e2t lucrurile din Univers, ca \u015fi c\u00e2nd, cum spune undeva Petru Cre\u0163ia, \u201elumea esen\u0163elor ar fi lacom\u0103 de lumea aparen\u0163elor\u201d. Singurul locuitor al Januviei (a\u015fa s\u0103 fie?) convins c\u0103 locuie\u015fte \u201e\u00eentr-un abis r\u0103sturnat\u201d se \u00eentreab\u0103 nu doar retoric, dac\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 acum n-am purtat aceast\u0103 insul\u0103 cu mine prin lume\u201d. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 a purtat-o! Dac\u0103 nu ar fi fost a\u015fa, nu ar fi cump\u0103rat Januvia \u201eca pe avanpostul Mor\u0163ii\u201d. Cititorul va fi observat c\u0103 semnul plastic al insulei are o semnifica\u0163ie care-l transcende, o semnifica\u0163ie iconic\u0103 pe care Daniel Corbu o multiplic\u0103 \u00een fiecare capitol \u015fi pe care planteaz\u0103 o p\u0103dure de simboluri cu un poten\u0163ial inepuizabil de energie semantic\u0103, alimentat de eternul conflict \u201e\u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie\u201d. (v. \u201eC\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri disparate pe foile de final\u201d, pp. 301-308, fragment din cartea lui Albert Einstein, Dumnezeu vs. \u015etiin\u0163a, 1921).
\n\tPremeditat, autorul situeaz\u0103 romanul ascezei (subliniem, nu al ascetului cum s-ar putea \u00een\u0163elege la o lectur\u0103 superficial\u0103) sub o dubl\u0103 gril\u0103 hermeneutic\u0103. Pe de o parte cele treizeci \u015fi trei de capitole ce tind s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00een procesul de fixare a \u201emor\u0163ii f\u0103r\u0103 rest\u201d (v. \u201eSecretul preg\u0103tirii sapien\u0163iale pentru via\u0163a de apoi. Moartea f\u0103r\u0103 rest\u201d, pp.283-298). Pe de alt\u0103 parte lectura univoc\u0103 este \u00eenlocuit\u0103 cu lectura plurivoc\u0103 ce se bazeaz\u0103 pe tendin\u0163a de dezvoltare a oric\u0103rui simbol. \u00cen general este recunoscut\u0103 suveranitatea pactului dintre artist \u015fi oper\u0103 ce duce la o lectur\u0103 univoc\u0103 a \u201eInsulei Dragonului\u201d, \u00eenc\u00e2t lectorul poate \u00eentocmi un util dic\u0163ionar al \u201elimbajelor pierdute\u201d capabil s\u0103 limiteze tendin\u0163a de dezvoltare natural\u0103 a oric\u0103rui simbol, cred eu, \u00een maniera \u00een care interpreteaz\u0103 Mircea Eliade (un mentor, se pare, al lui Daniel Corbu?) simbolul sacru: dezvoltarea acestuia are loc \u00een limitele semantismului originar\/ imaginii (v. cap. VII, p.67). Altfel spus nicio modificare istoric\u0103 a unui simbol (v. cap. XII, p.102) nu modific\u0103 structura simbolismului imanent.
\n\t23 septembrie \u2013 IV. \u201eP\u0103s\u0103ri \u00een sejur. S\u0103lbaticul festin. Prima furtun\u0103\u201d \u2013 pictorul, un erudit, \u00ee\u015fi reaminte\u015fte \u2013 teroarea amintirilor nu poate fi \u00eenvins\u0103 – de unde cunoa\u015fte turturica diamant (din \u201eC\u00eentarea c\u00eent\u0103rilor\u201d, din Robert Chester \u015fi desigur din poemul lui Shakespeare \u201eThe Phoenix and the Turtie\u201d), \u00eencearc\u0103 \u201elini\u015ftea singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi singur\u0103tatea lini\u015ftii\u201d, sufer\u0103 de acrofobie cronic\u0103, constat\u0103 poten\u0163area poeziei Januviei, r\u0103m\u00e2ne interesat de \u201erealitatea spiritului\u201d, \u00ee\u015fi noteaz\u0103 ideile mai vechi, \u201edup\u0103 care la originea universului se afl\u0103 elanul unei con\u015ftiin\u0163e pure, con\u015ftiin\u0163a divin\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eentreaga materie are o memorie spiritual\u0103\u201d, face plimb\u0103ri \u201ede imbecilitate curativ\u0103\u201d, st\u0103 de vorb\u0103 cu Parsifal\/ Marele Dragon pe care-l umanizeaz\u0103 cu \u201eNocturn\u0103\u201d de Chopin etc., adic\u0103 transform\u0103 Insula Dragonului \u00eentr-un \u201eliving simbol\u201d, cazul-limit\u0103 semiotic, c\u00e2nd semnul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 identitatea prin schimbare. Astfel, cititorul este atras \u00een sfera indetermin\u0103rii principiale care guverneaz\u0103 drumul ascezei ce pune accentul pe mister, pe modul de proliferare a lecturilor infinite, pe latura de inefabil \u015fi incomensurabil ce-i scap\u0103 naratorului ce se poveste\u015fte pe sine, surprins c\u0103 dou\u0103 lucruri l-ar putea schimba esen\u0163ial: frica de tot \u015fi de toate \u015fi l\u0103comia de absolut!
\n\t \u00cen \u201e30 septembrie\u201d ia hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 picteze din nou, demonstr\u00e2nd c\u0103 ut pictura poesis, iar \u00een \u201e3 octombrie\u201d, prin implicarea oniricului (v. cap.V. \u201eVisele ca prelungire a vie\u0163ii. Yamaha \u015fi pe\u015ftii. Sunt eadum omnia semper\u201d) se insinueaz\u0103 tot mai agresiv sincretismul simbolic, \u00ee\u015fi face loc principiul polivalen\u0163ei mitului privatizat \u015fi, \u00een numele lui, al posibilelor interpret\u0103ri nelimitate. Oblig\u00e2nd semnul\/ simbolul\/ ideea s\u0103 cear\u0103, nu s\u0103 ofere o interpretare, Daniel Corbu \u00ee\u015fi amenin\u0163\u0103 \u2013 estetic vorbind \u2013 cititorul inocent, ce crede c\u0103 a \u00eent\u00e2lnit o carte de aventuri, cu blocajul hermeneutic, vorbindu-i despre \u015ftiin\u0163a sufletului, ideea dezm\u0103rginirii, de traversarea \u00eentr-o singur\u0103tate discutabil\u0103 (nu \u015ftiu dac\u0103 mai e\u015fti singur c\u00e2nd pictezi, scrii, beneficiezi de toate cuceririle civiliza\u0163iei secolului XXI, \u015fi \u00eei po\u0163i visa tablourile lui Chagall, Dali etc.) a \u201eutopiei dorin\u0163ei\u201d. Aceast\u0103 situa\u0163ie atipic\u0103 survine din faptul c\u0103 autoexilatul, primul hermeneut al insulei-semn, este el \u00eensu\u015fi un semn ce locuie\u015fte \u201e\u00eentr-un abis r\u0103sturnat\u201d (v, cap. VI, p.57), vrea s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u201ecu Dumnezeu, Marele Arhitect \u015fi s\u0103-i pun\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri\u201d (p.12), caut\u0103 sensurile limbajului simbolic pierdut, organizate \u00een suprastructura spiritual\u0103 a Lumii. Dac\u0103 la Homer, \u201esensul drumului\u201d este \u201enecunoscutul\u201d, pentru Tezeu \u015fi \u201eacas\u0103\u201d, pentru Ulise, Eduard Bazon se percepe un Janus bifrons, asum\u00e2ndu-\u015fi ambele sensuri! Necunoscutul se afl\u0103 \u00eentotdeauna acas\u0103! Adic\u0103, \u00een noi\u2026
\n\tPosibilul blocaj hermenetic, insinuat, \u00een opinia noastr\u0103, programatic \u00een \u201eromanul ascezei\u201d, pe care ar putea s\u0103-l tr\u0103iasc\u0103 cititorul inocent, \u00ee\u015fi afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile \u00een faptul c\u0103 fiecare simbol trimite dincolo de el, dar \u015fi \u00een participarea mistic\u0103 a locuitorului din Pavilionul Purei Singur\u0103t\u0103\u0163i, la imaginarea afectiv\u0103 a \u201emarilor mituri\u201d: erosului, thanatosului, interdic\u0163iei, dragonului, apocalipsei, prieteniei, timpului, comorii, crea\u0163iei etc. \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00een \u201eReligia lui Buddha, religie a interiorit\u0103\u0163ii \u015fi a ilumin\u0103rilor\u201d care sus\u0163ine c\u0103 \u201e\u00een fiecare om se afl\u0103 o amprent\u0103 divin\u0103 care a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie descoperit\u0103\u201d. Teoria interiorit\u0103\u0163ii, scump\u0103 oric\u0103rui artist, pleac\u0103 de la utopia c\u0103 tot ce \u201ee \u00eenafara noastr\u0103 e iluzoriu, efemer\u201d (v. 28 octombrie, VII. \u201eDou\u0103 luni pe insul\u0103. C\u0103l\u0103torii interioare. Darma \u015fi Karma. Draco volans, \u015fop\u00e2rla cu aripi\u201d, p.62). Naratorul omnipotent, omniscient \u015fi ubicuu \u015ftie c\u0103 mitologiile europene, asiatice, sud-americane etc. interferate \u00een alchimia \u201emanualului de ascez\u0103\u201d sunt \u00een realitate depozite de sensuri ce se cer actualizate, tocmai pentru c\u0103 sunt a\u015fezate pe un teren epic de factur\u0103 religioas\u0103.
\n\t\u00cen cazul primului roman al poetului Daniel Corbu (Plimbarea prin fl\u0103c\u0103ri, 1998; Preludii pentru trompet\u0103 \u015fi patru pere\u0163i, 1992; Spre fericitul Nic\u0103ieri, 1995; C\u00e2ntece de am\u0103git \u00eentunericul, 1996; Manualul Bunului Singuratic, 1997; Duminica f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, 1998; Cartea urmelor,2001; Evanghelia dup\u0103 Corbu \u015fi alte poeme, 2006 etc.) mitologia are valoarea unei structuri apriorice, ce asigur\u0103 existen\u0163a spa\u0163iului intersubiectiv, care permite cunoa\u015ftere de tip artistic. \u201eJanuvia\u201d confirm\u0103 teza c\u0103 mitologia topit\u0103 \u00een scriitur\u0103 este fic\u0163iunea (in)con\u015ftient\u0103 a unei rase, dar \u015fi inven\u0163ia autorului contaminat de Dante, Shakespeare, Cervantes, Goethe, Eliade, Cioran etc. Cele 33 de capitole sugereaz\u0103 preluarea liber-estetic\u0103 a miturilor, simbolurilor, eresurilor, credin\u0163a poetic\u0103\/ poietic\u0103 a pictorului \u2013 simbolul etern al artistului \u2013 pentru care transplantul mitologic nu exclude inadecvarea, incongruen\u0163a \u015fi incompatibilitatea. A\u015fa s-ar putea explica impresia de \u201eabis r\u0103sturnat\u201d, deoarece transplantul mitologic migreaz\u0103 din comunitatea cultural\u0103 \u2013 de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 c\u0103tre comunitatea religioas\u0103 \u2013 de credin\u0163\u0103.
\n\tC\u00e2nd noteaz\u0103 pe 10 noiembrie \u00een caietul \u201ede format aproape A3, legat \u00een piele\u201d, cap. VIII. \u201eC\u0103tina alb\u0103. Melancolia ca ran\u0103 a frumuse\u0163ii. Apocalipsa dup\u0103 Olive,\u201d, p.67, pictorul, repet un alter-ego al poetului Daniel Corbu, ajunge la concluzia c\u0103 \u201etot ce vine din tine cu credin\u0163\u0103, sincer, puternic e salvator de tine. Salvarea ta e\u015fti Tu\u201d. Simbolismul artistic este primordial \u00een receptarea Januviei, care nu \u00eenseamn\u0103 ata\u015fare oarb\u0103 de semn \u015fi de puterea\/ fascina\u0163ia lui magic\u0103, ci intersubiectivitate \u015fi interferen\u0163\u0103 \u00eentre un spa\u0163iu religios \u015fi unul cultural-profan, ce are ca principal\u0103 func\u0163ie diversificarea spa\u0163iilor de expresivitate \u015fi a codurilor supralingvistice (v. cap. IX. \u201eAvanpostul mor\u0163ii. Arta fugilor \u015fi arta refugiilor\u2026\u201d, p.76). Sincretismul simbolic de propor\u0163ii homerice, \u201eorgoliul memoriei\u201d celui ce \u00eencalc\u0103 interdic\u0163iile (auto)impuse, mai ales, a\u015fteptarea \u015fi scrisul, \u201eiubirea care mi\u015fc\u0103 sori \u015fi stele\u201d, teroarea absen\u0163ei etc. poten\u0163eaz\u0103 criza hermeneutic\u0103, \u00eenc\u00e2t spontaneitatea descifr\u0103rii semnifica\u0163iilor simbolice nu mai este cu putin\u0163\u0103! Miercuri 21 noiembrie c\u00e2nd noteaz\u0103 cap. X. \u201eAbsen\u0163a ca teroare. Lilieci de m\u00e2ncare. Comoara din pe\u015fter\u0103\u201d, p.88,, Eduard ajunge la concluzia c\u0103 \u00een insula sa aurul descoperit, nu are nici o valoare. Lucrurile au doar valoarea pe care le-o acord\u0103m!
\n\tNu e greu de observat c\u0103 \u201eromanul ascezei\u201d cere un lector eficient\/ competent capabil s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 un cod cultural universal, capabil s\u0103 traduc\u0103 mitologia asimilat\u0103 \u015fi recreat\u0103 neostentativ de Daniel Corbu, \u00een condi\u0163iile exploziei informa\u0163ionale \u015fi a contamin\u0103rii unor spa\u0163ii culturale at\u00e2t de diferite, \u00eenc\u00e2t configura\u0163ia postmodern\u0103 a statutului ideatic al scriiturii are aerul suspect al unei glosse postmoderniste. Geneza tradi\u0163ional\u0103 a universului simbolic al romanului exotic Januvia la care au participat doar fr\u00e2nturi de coduri \u015fi \u201eruperi\u201d motivate subiectiv, urm\u00e2nd poetica tainei \u00eei asigur\u0103 scriiturii un statut enigmatic, sacru, condamn\u00e2ndu-l la un ezoterism \u00een marginea c\u0103ruia se pot brodi infinite lecturi \u015fi tot at\u00e2tea argumente pentru o \u201eoper\u0103 deschis\u0103\u201d, \u00een care semnele apar \u015fi dispar c\u00e2nd te a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in (v. \u00eensemn\u0103rile din 28 noiembrie \u015fi 1 decembrie incluse \u00een cap. XI. \u201eInterminabile furtuni. Fascicolul de lumin\u0103. Contele de Saint Germain \u015fi Laboratorul alchimic\u201d, p. 95, unde naratorul include \u00een text, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, triunghiul simbolic, aparent incompatibil: Einstein, Faust \u015fi contele de Saint Germain, dar \u015fi pe controversatul Dracula). Autorul romanului pe care cititorii de poezie \u00eel cunosc din volumele: Refugii postmoderne, 2007; Apocalipsa de fiecare zi, 2009; Pofti\u0163i, Domnule Kafka, 2012; Noi ve\u015fti despre pas\u0103rea oarb\u0103 Dali, 2012; Ferestrele oarbe, 2016 etc. intuie\u015fte c\u0103 a disp\u0103rut, dac\u0103 a existat vreodat\u0103!, spiritul obiectiv capabil s\u0103 creeze coduri (supra)lingvistice unitare \u015fi un spa\u0163iu unic de expresivitate universal decodabil\u0103, \u00eenc\u00e2t ocultarea sensului bazat\u0103 pe cultul indetermin\u0103rii, dar \u015fi pe recunoa\u015fterea deschis\u0103 a noului statut al literaturii ce a pierdut contactul cu idealului \u015fi transcenden\u0163a se impune parc\u0103 de la sine.
\n\tS\u0103 \u00eensemne oare pentru scriitorul D. Corbu retragerea \u00een spatele unei \u201emorfologii\u201d f\u0103r\u0103 denotat real, negativitatea propriului parcurs al \u201eromanului ascezei\u201d, abdicarea (ne)ipocrit\u0103 de la ontologia p\u0103durilor de simboluri sem\u0103nate \u00een scriitur\u0103, \u201edincolo de logic\u0103 \u015fi cuvinte\u201d, cum ar spune Buddha? Se refuz\u0103 \u00een principiu, romanul Januvia, recept\u0103rii\/ traducerii \u015fi explic\u0103rii? Oricum cititorul este obligat s\u0103 opteze \u00eentre ocultarea sensului (\u00eenchiderea Textului \u00een negativul semnifica\u0163ii) sau \u00een teoria \u201eoperei deschise\u201d ale c\u0103rei origini se afl\u0103 \u00een distinc\u0163ia f\u0103cut\u0103 de Goethe \u00eentre alegoria legat\u0103 de univocitate \u015fi simbolul ce acrediteaz\u0103 \u015fi poten\u0163eaz\u0103 plurivocitatea \u201efantasmagoriei\u201d lui Eduard Bazon!<\/p>\n

(continuarea \u00een num\u0103rul urm\u0103tor al revistei)
\n*Daniel Corbu<\/strong>, JANUVIA. Insula Dragonului \u2013 romanul ascezei<\/em>, Editura Princeps, Multimedia, Ia\u015fi, 2017<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN <\/strong>
\n\"\"

CEZARINA ADAMESCU – TETRALOGIE MARIN PREDA<\/strong><\/p>\n

Patru volume despre via\u021ba \u0219i opera lui Marin Preda, scrise \u00een anii 2014-2015 de Cezarina Adamescu, pot constitui o \u00eentreag\u0103 edi\u021bie critic\u0103, dar \u0219i o monografie ampl\u0103, roman\u021bat\u0103, a celui mai iubit prozator rom\u00e2n din veacul trecut. Pentru Cezarina Adamescu, ea \u00eens\u0103\u0219i un scriitor de anvergur\u0103, prolific \u0219i dedicat scrisului cu \u00eentreaga via\u021b\u0103, Marin Preda a r\u0103mas \u201eo personalitate titanic\u0103, ce constituia pentru mine un model\u201d.
\nF\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, c\u0103r\u021bile Cezarinei Adamescu, dar \u0219i articolele de critic\u0103, bibliografia \u0219i comentariile cu referire la integrala Marin Preda, denot\u0103 nu numai pasiune pentru opera predist\u0103, dar \u0219i \u0219tiin\u021ba teoriei \u0219i istoriei literare care l-a a\u0219ezat pe scriitor \u00een panteonul nemuririi.
\nPrivind \u00eenapoi cu speran\u021b\u0103 – eseu monografic asupra operei lui Marin Preda, Editura InfoRapArt, 2014, \u00eencepe cu confesiunea autoarei \u00een Scrisul ca temei de r\u0103m\u00e2nere care motiveaz\u0103 acest demers critic \u00een cele mai sincere \u0219i juste m\u0103rturisiri:
\n\u201eCert e c\u0103 m-am l\u0103sat prins\u0103 \u00een aceast\u0103 aventur\u0103 livresc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pun grani\u021b\u0103 sau limite. Ce-a ie\u0219it? Ceva ce nu b\u0103nuiam la \u00eenceput c\u00e2nd am scris recenzia la cartea lui Sorin Preda despre Morome\u021bii. Ultimul capitol. Ea a fost \u021b\u00e2\u021b\u00e2na, bob\u00e2rnacul care m-au propulsat \u00een lumea fascinant\u0103 a c\u0103r\u021bilor pe care le-am avut la c\u0103p\u0103t\u00e2i toat\u0103 copil\u0103ria, toat\u0103 adolescen\u021ba, toat\u0103 maturitatea \u0219i \u00eenceputul acestei senectu\u021bi la care m\u0103 aflu\u201d. Volumul cuprinde povestea Morome\u021bilor \u00een tandem cu via\u021ba real\u0103 a scriitorului, remarcabil\u0103 fiind documentarea autoarei pe mai multe planuri biografice, extrasele din cronicile vremii fiind comentate, coroborate, deslu\u0219ite. \u00cencep\u00e2nd cu date necunoscute marelui public ale filmului Morome\u021bii al lui Stere Gulea, cu premiera \u00een 1987, p\u00e2n\u0103 la argumentarea \u0219i analiza caracterului scriitorului Marin Preda (bun\u0103tatea \u0219i dreptatea lui erau cople\u0219itoare), Cezarina Adamescu reu\u0219e\u0219te o cronic\u0103 a vie\u021bii scriitorului din mai multe planuri biografice \u0219i critice.
\nUnitatea acestor direc\u021bii diferite de analiz\u0103 \u0219i studiu va fi fost demonstrat\u0103 la finalul volumului. Dar p\u00e2n\u0103 acolo iat\u0103 c\u00e2\u021biva vectori din analiza rodnic\u0103 a Cezarinei Adamescu intitulat\u0103 modest \u201eeseu monografic\u201d, dar cu certe caracteristici ale unei edi\u021bii critice complete, exegetice. Tematicile dezvoltate cuprind:
\n–\tMemoriala lui Sorin Preda, Morome\u021bii. Ultimul capitol \u2013 \u201eo for\u021b\u0103 extraordinar\u0103 a evoc\u0103rii\u201d, cu un limbaj \u201eplin de umor \u0219i de t\u00e2lcuri pe care doar sili\u0219tenii le \u00een\u021beleg\u201d.
\n–\tMarin Preda – o con\u0219tiin\u021b\u0103 a neamului. 34 de ani f\u0103r\u0103 cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni – omagiu scriitorului de neegalat \u00eenc\u0103 pentru c\u0103 ajungea la esen\u021be, \u201eprin am\u0103nunte, prin detalii semnificative, prin nuan\u021be de interpretare, ajungea la timp potrivit la miez, la fundamentul problemei tratate\u201d.
\n–\tDinamica lumii lui Marin Preda, fiind \u201eobservator neobosit al comportamentului oamenilor, pe un t\u0103r\u00e2m miraculos care este satul morome\u021bian\u201d.
\n–\tPersonajul Moromete, \u201epoarta de intrare a lui Marin Preda \u00een lumea literar\u0103\u201d.
\n–\tConsiderente la recitirea romanului Via\u021ba ca o prad\u0103.
\n–\tCritica despre opera predist\u0103.
\n\u00centreaga structur\u0103 a c\u0103r\u021bii Privind \u00eenapoi cu speran\u021b\u0103 este fundamentat\u0103 pe analiza dubl\u0103 realizat\u0103 de autoare: caracteristicile scrisului lui Marin Preda \u0219i al impactului s\u0103u asupra epocii contemporane literare, dar \u0219i Omul Marin Preda, \u00een rela\u021bionare cu scriitorii \u0219i criticii epocii.
\nUn alt aspect semnificativ ar fi metoda romanesc\u0103 a volumului, via\u021ba \u0219i opera lui Marin Preda sunt decelate auctorial de un personaj central, autoarea, de aceea epicul are nuan\u021be de povestire, focusat\u0103 pe mrejele \u0219i uimirile Cezarinei la lecturile reluate acum, la v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii intelectuale \u0219i privindu-\u0219i mentorul, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-i scrisul, cu ochi de profesionist.
\nEste \u00een aceast\u0103 carte un anume entuziasm de cititor profund marcat, iar celelalte trei volume dedicate lui Marin Preda vin s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 acest demers l\u0103udabil.
\nTot \u00een anul 2014, Cezarina Adamescu tip\u0103re\u0219te al doilea volum dedicat, sub titlul Marin Preda – un drum al memoriei, la aceea\u0219i editur\u0103 InfoRapArt, subtitlu: eseu memorialistic – partea a II-a. Memorie, neuitare, comparabilitate, admira\u021bie sunt cuprinse \u00een explica\u021bii sincere, dar devotate acestui prozator: \u201eCu Marin Preda s-a \u00eent\u00e2mplat urm\u0103torul fapt: i-am citit \u00een tinere\u021be operele de maturitate, operele scrise aproximativ la v\u00e2rsta mea de acum. M-a subjugat, m-a cucerit.\u201d Iar eseurile, recenziile, comentariile la opera lui Marin Preda vin s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o bibliotec\u0103 \u00een rezumat a acestor lucr\u0103ri, sub auspiciile unei admira\u021bii profunde pentru, a\u0219a cum declar\u0103 autoarea, \u201ereperul fundamental \u0219i modelul suprem al creatorului total \u0219i nedisimulat\u201d.
\nAici, recenziile \u00ee\u0219i accentueaz\u0103 caracterul romanesc al comentariilor, ca \u0219i cum autoarea retr\u0103ie\u0219te scrisul prozatorului, o lectur\u0103 cald\u0103, participativ\u0103, transform\u00e2nd recenzorul \u0219i recenzatul \u00eentr-un tandem literar.
\nLa cartea Jurnal intim. Carnete de atelier, publicat\u0103 la Cartex Serv \u00een 2007, cu o prefa\u021b\u0103 de Eugen Simion, analizele se axeaz\u0103 mult pe omul Marin Preda, pe tr\u0103irile sale suflete\u0219ti, pe op\u021biunile sale sentimentale:
\n\u201eAd\u00e2ncindu-ne \u00een lectura acestor pagini confesive, \u00eent\u00e2lnim un Preda b\u00e2ntuit de \u00eendoieli \u0219i nelini\u0219ti, dar, \u00een acela\u0219i timp, puternic, de o luciditate extrem\u0103, analiz\u00e2ndu-\u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 se cru\u021be, toate tr\u0103irile, toate inten\u021biile, \u00eentorc\u00e2ndu-\u0219i sufletul pe toate fe\u021bele.\u201d
\nContinu\u00e2nd cu Carnet de atelier al romanului Risipitorii \u0219i Delirul – \u00eentre voca\u021bie, aspira\u021bie \u0219i inspira\u021bie, finaliz\u00e2nd volumul cu Arta naratorului \u00een Marele singuratic, Cezarina Adamescu reu\u0219e\u0219te \u00een acest al doilea volum un adev\u0103rat manual de literatur\u0103, din care s-ar putea foarte bine constitui subiecte comentate la orice examen de bacalaureat sau universitare, \u00eentruc\u00e2t bibliografia este bine exemplificat\u0103, limpede folosit\u0103, iar reperele punctate sunt borne pe itinerarul operei lui Marin Preda, explicite \u0219i evidente.
\n\u00cenc\u0103 dou\u0103 volume: 35 de ani f\u0103r\u0103 Marin Preda \u0219i \u00cen a\u0219teptarea lui Moromete, editate \u00een 2015, \u00eentregesc edi\u021bia critic\u0103 \u00een discu\u021bie, tetralogia \u00eensum\u00e2nd peste 1000 de pagini \u0219i vin, printre alte sute de crea\u021bii dedicate marelui prozator, s\u0103 sporeasc\u0103 viziunea ampl\u0103 \u0219i, de ce nu, grandioas\u0103, asupra acestei personalit\u0103\u021bi extraordinare a literaturii rom\u00e2ne, Marin Preda.
\nAceast\u0103 edi\u021bie critic\u0103, de 1000 de pagini, str\u00e2nge bun\u0103 parte din ce s-a scris despre Marin Preda, dar predomin\u0103 p\u0103rerile personale ale autoarei. Chiar \u00een cartea \u00cen a\u0219teptarea lui Moromete, unde autoarea porne\u0219te de la volumul nepotului de frate, Sorin Preda, Morome\u021bii. Ultimul capitol, tonul romanesc ne deschide via\u021ba interioar\u0103, sufletul lui Marin Preda, iat\u0103, la a doua privire, prin ochii celui care este rud\u0103 de s\u00e2nge cu mare prozator.
\n\u201e\u0218i pentru c\u0103 nimeni nu \u0219tie a reda mai fidel t\u0103cerile pline de t\u00e2lc, ezit\u0103rile, atmosfera rural\u0103 din Sili\u0219tea-Gume\u0219ti, lumea satului morome\u021bian, a\u0219a cum a fost ea odinioar\u0103, pe vremea c\u00e2nd salc\u00e2mul nu era t\u0103iat \u0219i v\u00e2ndut lui B\u0103losu \u0219i nici rumoarea \u0219i verva politic\u0103 din fier\u0103ria lui Iocan nu s-au stins \u00eenc\u0103, iat\u0103 c\u0103 Sorin Preda s-a \u00eencumetat s\u0103 le aduc\u0103 \u00eenapoi, pentru o vreme \u0219i pentru \u00eenc\u0103 o vreme \u0219i pentru toate vremurile care au fost, care sunt \u0219i care vor veni, dac\u0103 Timpul va mai avea pu\u021bintic\u0103 r\u0103bdare cu oamenii.\u201d
\nCrea\u021bia cultural\u0103 a Cezarinei Adamescu consacrat\u0103 vie\u021bii \u0219i operei lui Marin Preda, scris\u0103 dual, romanesc \u0219i documentar-informativ, reprezint\u0103 un v\u00e2rf de erudi\u021bie \u00een opera scriitoarei, un punct culminant \u00een \u00eendelungata sa carier\u0103 literar\u0103. Opiniile sale estetice, dar \u0219i rezultatele unei atente cercet\u0103ri documentare pot face subiectul unor aplica\u021bii at\u00e2t teoretice c\u00e2t \u0219i practice \u00een literatura de specialitate, ori de aceea, lucrarea se \u00eencadreaz\u0103 perfect la interesul didactic. O felicit \u0219i \u00eei mul\u021bumesc \u0219i eu, cu modestie, pentru aceast\u0103 complet\u0103 lec\u021bie de dragoste fa\u021b\u0103 de cultura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Nota bene: sunt foarte legat\u0103 de aceast\u0103 excep\u021bional\u0103 lucrare: Sae Preda, fratele uria\u0219ului scriitor, a murit aici, la Bac\u0103u, \u00eenmorm\u00e2ntat prin grija unor rude dragi, \u00een cimitirul din Cartierul CFR. La \u00eenmorm\u00e2ntare nu a fost nimeni dintre scriitori, nici rude, de\u0219i mai are rude parte din intelectualitatea b\u0103c\u0103uan\u0103. C\u00e2nd i-am aprins lum\u00e2narea m-am g\u00e2ndit la Marin Preda, la fiii lui Sae Preda, Sorin \u0219i Marin, cel de-al doilea fiind \u00eenmorm\u00e2ntat tot la noi, la Bac\u0103u, \u00een Cimitirul Central. O floare pentru ace\u0219ti ne\u0219tiu\u021bi urma\u0219i ai Morome\u021bilor, flori multe pentru cea care i-a adus \u00een nemurirea cuv\u00e2ntului scris, Cezarina Adamescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI Efectul transplantului mitologic * sau \u00een c\u0103utarea purit\u0103\u0163ii pierdute (1) \u201eJanuvia\u201d este o medita\u0163ie heideggerian\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15099"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15099"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15099\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15100,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15099\/revisions\/15100"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}