{"id":15082,"date":"2021-06-26T11:51:20","date_gmt":"2021-06-26T08:51:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15082"},"modified":"2021-06-26T11:51:20","modified_gmt":"2021-06-26T08:51:20","slug":"spatii-culturale-nr-55-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=15082","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 55 (6)"},"content":{"rendered":"

Cartea (aproape) str\u0103in\u0103<\/strong><\/p>\n

A.G. SECAR\u0102<\/strong>
\n\"\"

Mun\u0163ii \u00cenal\u0163i ai Portugaliei, de Yann Martel, Ed. Polirom, 2016<\/strong><\/p>\n

Pentru cine a citit \u201eVia\u0163a lui Pi\u201d (sau, de, a v\u0103zut filmul!), a\u015fteptarea unei noi \u201edemonstra\u0163ii\u201d Martel era normal\u0103! \u015ei escalada literar\u0103 \u00een a\u015fa-zi\u015fii mun\u0163i ai Portugaliei (un fel de Mun\u0163ii Dobrogei de la noi) nu te va dezam\u0103gi, de\u015fi ai putea spune, la final, c\u0103 ai mai fi vrut ceva, c\u0103 parc\u0103 se termin\u0103 prea brusc!
\nDe\u015fi\u2026 este o carte care porne\u015fte (totu\u015fi!) greu, ca un Ford din 1904, pardon, Renault (deja uitasem!, a trebuit s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la pagina respectiv\u0103 din carte! Dar se prea poate s\u0103 fi fost un model din 1903!), ajunge la o autopsie \u00een urma c\u0103reia o b\u0103tr\u00e2n\u0103 este cusut\u0103 \u00een interiorul cadavrului (so\u0163ul b\u0103tr\u00e2n!) \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu o \u00eent\u00e2lnire cu un Zeu al Uit\u0103rii (av\u00e2nd forma unui rinocer disp\u0103rut, rinocer iberic, men\u0163ionat ultima oar\u0103 pe la 1600!), \u00eenso\u0163it de Moarte, Moarte care este unul dintre personajele principale!
\nPractic, sunt trei p\u0103r\u0163i, \u201eF\u0103r\u0103 cas\u0103\u201d, \u201eSpre cas\u0103\u201d \u015fi \u201eAcas\u0103\u201d\u2026 Trei perioade de timp diferite (1904, 1939, 1981-1983), personaje diferite, dac\u0103 nu ne referim \u015fi la vremea jurnalului unui preot de prin secolul al XVII-lea, descoperit de c\u0103tre Tom\u00e1s (eroul din prima parte, eroii lui Martel fiind ni\u015fte super-eroi \u015fi ei, dar nu ca la Marvel!), dar ve\u0163i vedea c\u0103 exist\u0103 ni\u015fte leg\u0103turi, mai mult sau mai pu\u0163in misterioase, care, dincolo de orice metafizic\u0103 a istoriei \u015fi a uit\u0103rii, \u00eei va apropia pe to\u0163i. Ne va apropia, de fapt, pe to\u0163i, cei care ne vom implica \u00een existen\u0163a \u015fi uitarea c\u0103r\u0163ii!
\n\u015ei poate to\u0163i vom fi ispiti\u0163i, cumva, \u00een semn de protest la adresa destinului, s\u0103 mergem cu spatele (sau s\u0103 \u00eencepem s\u0103 citim c\u0103r\u0163ile de la coad\u0103 la cap, cum am f\u0103cut cu una dintre c\u0103r\u0163ile lui Ciprian M\u0103ce\u015faru!), a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu Tom\u00e1s, \u00een prima parte, cu Rafael, \u00een a doua parte, sau cu unii s\u0103teni din Tuizelo, localitate cheie \u00een construc\u0163ia pove\u015ftii (\u00een fotografii arat\u0103 ca un sat din Rom\u00e2nia), \u00een a treia parte, c\u00e2nd participau la o \u00eenmorm\u00e2ntare\u2026 Este o alegere care ne aduce aminte de \u201eBaronul din copaci\u201d al lui Calvino (era s\u0103 scriu Aldani!)\u2026 Dar, mai bine, Doamne, fere\u015fte!
\nTom\u00e1s \u00ee\u015fi pierde iubita \u015fi copilul, \u00een urma unei epidemii, provoac\u0103 pierderea copilului lui Rafael \u015fi a Mariei (personajele principale din partea a doua, pe l\u00e2ng\u0103 medicul amintit \u015fi so\u0163ia lui), Peter \u00ee\u015fi \u201epierde\u201d \u015fi el copilul \u015fi nepoata, dar mai ales so\u0163ia (la propriu, r\u0103pus\u0103 de cancer), \u00een partea a treia, dar \u00ee\u015fi va g\u0103si un prieten din lumea primatelor, cimpanzeul Odo, \u015fi mai ales casa str\u0103mo\u015filor s\u0103i, c\u00e2nd \u201ese \u00eentoarce\u201d din Canada \u00een Portugalia, oarecum ira\u0163ional, p\u0103r\u0103sind o carier\u0103 politic\u0103 destul de important\u0103\u2026
\n\u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, este o carte despre Iubire (Iubirea ca o cas\u0103: \u201ecu multe \u00eenc\u0103peri\u201d, p.26-27) \u015fi despre Moarte, despre un anumit fel de a fi l\u00e2ng\u0103 Sacru, de a te raporta la existen\u0163\u0103, evolu\u0163ionism, alienare (dup\u0103 cum observa undeva Ursula K. Le Guin, referindu-se la autoalienare!), chiar asumarea \u00een alt fel\u2026 a noului p\u0103cat originar! Zice discursul la care m\u0103 refeream mai sus: \u201eNu-i de mirare c\u0103 spiritele rudimentare cred c\u0103 evreii l-au omor\u00e2t pe Iisus \u2013 e mai la \u00eendem\u00e2n\u0103, mai concret. Dar \u00een realitatea teologic\u0103 Anonimul a fost cel care l-a ucis pe Iisus din Nazaret. \u015ei cine e acest Anonim? (\u2026) Anonimul e\u015fti tu, sunt eu, suntem noi to\u0163i. Noi l-am omor\u00e2t pe Iisus din Nazaret. Noi suntem mul\u0163imea. Noi suntem Anonimul. Nu vina evreilor str\u0103bate istoria, ci vina noastr\u0103, a tuturor. Dar ce repede uit\u0103m noi asta! Nu ne prea place vinov\u0103\u0163ia, a\u015fa-i?\u201d (p.146)
\nPersonajul-fantom\u0103 continu\u0103 c\u00e2teva pagini mai t\u00e2rziu: \u201eCu to\u0163ii tr\u0103im un roman poli\u0163ist ale c\u0103rui victime suntem. Singurul gen literar modern care evolueaz\u0103 \u00een acela\u015fi registru moral \u00eenalt ca \u015fi Evangheliile este romanul poli\u0163ist, care e considerat un gen minor. Dac\u0103 suprapunem romanele poli\u0163iste ale Agathei Christie peste Evanghelii \u015fi le punem \u00een lumin\u0103, o s\u0103 observ\u0103m coresponden\u0163e \u015fi congruen\u0163e, concordan\u0163e \u015fi echivalen\u0163e. O s\u0103 descoperim modele comune \u015fi similarit\u0103\u0163i narative. Sunt h\u0103r\u0163i ale aceluia\u015fi ora\u015f, parabole ale aceleia\u015fi existen\u0163e. Din ele iradiaz\u0103 aceea\u015fi claritate moral\u0103. A\u015fa se explic\u0103 de ce Agatha Christie este cel mai popular autor din istoria lumii. Ea suscit\u0103 un interes la fel de mare \u015fi c\u0103r\u0163ile ei beneficiaz\u0103 de o circula\u0163ie la fel de larg\u0103 precum cea a Bibliei, pentru c\u0103 ea e un apostol modern, unul de sex feminin \u2013 era \u015fi timpul, dup\u0103 dou\u0103 mii de ani \u00een care b\u0103rba\u0163ii au debitat numai baliverne. Iar acest nou apostol (n.A.G.S.: discu\u0163ia are loc \u00een anul 1939!) r\u0103spunde acelora\u015fi \u00eentreb\u0103ri la care a r\u0103spuns \u015fi Iisus: ce facem noi cu moartea? Asta pentru c\u0103 \u00een romanele poli\u0163iste la final crima e \u00eentotdeauna elucidat\u0103, iar misterul se risipe\u015fte complet. Trebuie s\u0103 proced\u0103m la fel cu moartea din vie\u0163ile noastre: s-o descifr\u0103m, s\u0103-i d\u0103m un \u00een\u0163eles, s-o punem \u00een context, oric\u00e2t de greu ne-ar veni.\u201d (p.148)
\nMartel face la fel, \u00eentr-un fel, precum \u00eendeamn\u0103 personajul s\u0103u: \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze ce impact a avut moartea asupra celorlalte personaje ale sale! Tom\u00e1s, dup\u0103 pierderea fiin\u0163elor dragi, \u00eencearc\u0103 s\u0103 caute un sens, prin descifrarea unui pasaj misterios din jurnalul vechi al p\u0103rintelui numit deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Ulisses, care se refer\u0103 la un obiect la fel de misterios, despre care afl\u0103m (\u00eempreun\u0103 cu Tom\u00e1s) c\u0103 ar fi un crucifix care, \u00eens\u0103, are, ca \u201efiin\u0163\u0103\u201d crucificat\u0103\u2026 un cimpanzeu!
\nEste un soi de punere \u00een abis\u2026 evolu\u0163ionist\u0103, \u201eceva care ar fi zguduit cre\u015ftinismul din temelii\u201d (p.23) Hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 caute artefactul \u00een Mun\u0163ii \u00cenal\u0163i, cu ajutorul ma\u015finii primite de la unchiul s\u0103u, face zece zile p\u00e2n\u0103 acolo (\u00een 1981, Peter ajunge \u00een zece ore), este o c\u0103l\u0103torie ini\u0163iatic\u0103, practic \u00ee\u015fi pierde min\u0163ile, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 a omor\u00e2t un copil cu ma\u015fina (\u201eDeus ex machina\u201d?) \u015fi mai ales are revela\u0163ia reprezent\u0103rii prin cimpanzeu a divino-umanit\u0103\u0163ii: \u201ePl\u00e2nge ca un copil, cu r\u0103suflarea t\u0103iat\u0103, cu sughi\u0163uri, cu fa\u0163a sc\u0103ldat\u0103 \u00een lacrimi. Suntem animale supuse hazardului. Asta suntem \u015fi nu ne avem dec\u00e2t pe noi \u00een\u015fine, pe nimeni altcineva \u2013 nu exist\u0103 o rela\u0163ie de rang superior. Cu mult timp \u00eenaintea lui Darwin, un preot, lucid \u00een nebunia lui, a \u00eent\u00e2lnit patru cimpanzei pe o insul\u0103 african\u0103 uitat\u0103 de Dumnezeu \u015fi a descoperit un adev\u0103r teribil: suntem maimu\u0163e elevate, nu \u00eengeri c\u0103zu\u0163i. Tom\u00e1s simte c\u0103 singur\u0103tatea \u00eel sufoc\u0103.\u201d (p.120)
\n\u015etim prea bine despre ce fel de singur\u0103tate este, care cer\u015fe\u015fte miracolul. Pe Tom\u00e1s scriitorul \u00eel las\u0103 \u00een ma\u015fina distrus\u0103 sau aproape distrus\u0103, desfigurat\u0103 (de, Renault!, scuzat\u0103 s\u0103 ne fie frivolitatea!), nu mai \u0163in minte dac\u0103 \u00eel mai \u00eent\u00e2lnim, \u00eentr-un anumit sens\u2026
\nMartel ne mut\u0103 apoi \u00een preajma izbucnirii celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een noaptea dintre anii 1938 \u015fi 1939, unde \u015feful sec\u0163iei de anatomie patologic\u0103 din Bragan\u00e7a (El, un cre\u015ftin practicant!), mai exact din Spitalul San Francisco, prime\u015fte, nu chiar precum Scrooge, ni\u015fte vizite\u2026
\nSo\u0163ia sa, Maria Luisa Motaal Lozora \u015fi, ceva mai t\u00e2rziu, Maria Dores Passos Castro, o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 de la \u0163ar\u0103, mai exact din men\u0163ionatul deja Tuizelo, o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 care a venit cu cadavrul so\u0163ului s\u0103u \u00een geamantan! Da, Martel are umor, chiar \u015fi \u00een situa\u0163ii critice! O b\u0103tr\u00e2nic\u0103 care \u00eei cere medicul autopsia so\u0163ului, \u00een noaptea de revelion!
\nCeea ce se poate g\u0103si \u00eentr-un om v\u0103 va surprinde realist-magic! Printre altele, \u201e\u00een pieptul \u015fi \u00een abdomenul lui Rafael Castro, str\u00e2n\u015fi unul \u00eentr-altul, se odihnesc un cimpanzeu \u015fi, \u00eenl\u0103n\u0163uit de bra\u0163ele protectoare ale acestuia, un pui de urs mic \u015fi brun.\u201d (p.188)
\n\u015ei aproape m\u0103 opresc aici, repet\u00e2nd c\u0103 sunt multe surprize pentru cititorul r\u0103bd\u0103tor, mai ad\u0103ug\u00e2nd doar un alt citat consistent, din ceea ce \u00eei mai spune Maria Luisa so\u0163ului, d\u00e2nd scriitorului, povestitorului ceea ce este al lui (\u015fi ce este povestea f\u0103r\u0103 eroi?):
\n\u201e-Cred c\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, Iisus (N.A.G.S. Prefer varianta cu doi de \u201ei\u201d, \u00een carte apare scris \u201eIsus\u201d!) caut\u0103 s\u0103 ne fac\u0103 un bine. O poveste e ca o nunt\u0103, unde noi, cei care o ascult\u0103m, suntem mirele care \u00ee\u015fi prive\u015fte mireasa \u00eenaint\u00e2nd spre altar. \u00cempreun\u0103, \u00eentr-un act de uniune imaginar\u0103, facem s\u0103 se nasc\u0103 povestea. Acest act ne implic\u0103 total, la fel ca orice cununie, \u015fi tot a\u015fa cum nici o cununie nu seam\u0103n\u0103 \u00eentru totul cu alta, fiecare dintre noi interpreteaz\u0103 povestea \u00een felul s\u0103u, o \u00een\u0163elege \u00een felul s\u0103u. O poveste ne interpeleaz\u0103 a\u015fa cum Dumnezeu ne interpeleaz\u0103 ca indivizi – \u00ab\u015fi nou\u0103 ne place asta\u00bb. Pove\u015ftile fac un bine min\u0163ii umane. Iisus a umblat pe p\u0103m\u00e2nt cu convingerea calm\u0103 c\u0103 ne va sta al\u0103turi \u015fi noi \u00eei vom sta lui al\u0103turi at\u00e2ta vreme c\u00e2t va reu\u015fi s\u0103 ne impresioneze cu pove\u015ftile sale, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00ee\u015fi va l\u0103sa amprenta asupra imagina\u0163iei noastre uluite. \u015ei de aceea nu a venit n\u0103pustindu-se asupra noastr\u0103 \u00een goana calului, ci c\u0103l\u0103rind domol pe o poveste. (\u2026) Trebuie s\u0103 abandon\u0103m aceast\u0103 c\u0103utare reduc\u0163ionist\u0103 a unui Iisus istoric. N-o s\u0103-l g\u0103sim, pentru c\u0103 nu acolo \u2013 \u015fi nu \u00aba\u015fa\u00bb – ales el s\u0103 se fac\u0103 cunoscut. Iisus a spus pove\u015fti \u015fi a d\u0103inuit prin istorisiri. Credin\u0163a noastr\u0103 este credin\u0163a \u00een povestea lui, iar dincolo de aceast\u0103 poveste-credin\u0163\u0103 nu mai exist\u0103 mare lucru. Cuv\u00e2ntului Domnului este poveste \u015fi povestea e cuv\u00e2ntul Domnului.\u201d (pp.140-141)
\nCeea ce ne aduce aminte c\u0103, \u00eentr-un fel, Dumnezeu ne poveste\u015fte pe fiecare \u00een parte, dar pentru fiecare are un alt fel de sf\u00e2r\u015fit, numai la unii cu \u201eau tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u0163i\u201d \u015f.a.m.d.
\nLa \u00eenceput a fost Povestea\u2026<\/p>\n


\n Nicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

precum<\/strong><\/p>\n

pe mu\u0219c\u0103tura nop\u021bii
\ns\u0103 planteze panselu\u021be
\n\u0219i-a zis poetul
\nadormit \u00een geam\u0103t de nori
\nnetrezit \u00eenc\u0103 \u00een scalda dimine\u021bii<\/p>\n

\u0219i-a zis
\ndar nimeni nu l-a auzit
\nnici m\u0103car el nu era sigur
\nc\u0103 s-a auzit<\/p>\n

totu\u0219i
\nprima privire \u00een clar de zi
\ni-a fost furat\u0103 de rana deschis\u0103
\npres\u0103rat\u0103 cu panselu\u021be
\n\/precum pe un morm\u00e2nt proasp\u0103t\/
\nde la genunchiul c\u0103zut \u00een rug\u0103ciune<\/p>\n


\nr\u00e2nduial\u0103<\/strong><\/p>\n

sub zori
\ndin patul \u00een care t\u00e2rziu
\nadormise poetul
\ns-a desprins \u00eengerul
\ncu manuscrisul nop\u021bii albe sub bra\u021b
\n\u0219i-ntr-un zbor t\u0103cut
\na plecat s\u0103 fac\u0103 rezervare
\nde loc de veci
\nla editura aflat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor
\nvizavi de cimitir<\/p>\n


\nMihaela Roxana BOBOC<\/strong>
\n\"\"

originalitate <\/strong><\/p>\n

vorbesc cu un poet despre originalitate
\nca despre o g\u0103in\u0103 \u00een cuibarul murdar din pia\u021b\u0103
\nluat\u0103 de-o arip\u0103 poezia d\u0103 socoteal\u0103 viilor
\n\u0103\u0219tia de mi\u0219un\u0103 precum g\u00e2ndacul f\u0103r\u0103 cap
\nmor\u021bii nu mai conteaz\u0103 s-au arhivat demult odat\u0103 cu tr\u0103irile \u0219i spaimele nerostite
\npisica e doar o pisic\u0103 fie c\u0103 miaun\u0103 toarce sau doarme \u00eentr-un col\u021b
\nlocul ei nu e \u00een poezie
\nfiecare cu pisica lui o tai \u00een dou\u0103
\nde singur\u0103tate zic c\u0103 e mai comun\u0103 dec\u00e2t o b\u0103t\u0103tur\u0103 \u00een talp\u0103
\nacoperi anotimpul cu plasturi dar mesteac\u0103nul mai doare un pic
\nnoiembrie p\u0103\u0219e\u0219te autentic pe strada viitorului cu sens unic
\ne ziua mor\u021bilor arhiva\u021bi \u00een sertarele memoriei
\ncolivele adun\u0103 bob cu bob triste\u021bea omniprezent\u0103
\npe morminte vinul se \u00eempr\u0103\u0219tie \u00een gura r\u0103posa\u021bilor nicio pic\u0103tur\u0103
\nironii existen\u021biale dragul meu
\ncum s\u0103 scrii despre nemurire c\u00e2nd mori \u00eencet \u0219i prive\u0219ti strada cu spatele la tine.<\/p>\n


\nfrunze iradiate <\/strong><\/p>\n

Va fi bine. O s\u0103 fii bine, o s\u0103…
\n\u00eenve\u021bi s\u0103 prive\u0219ti lumea prin acuarela din ochi
\ntumorile devin mai mici aproape palide \u00een fa\u021ba mor\u021bii
\nm\u0103 prive\u0219ti surprins spovedaniile nu-\u021bi priesc
\nar fi mai u\u0219or s\u0103 tac \u0219i ceasul s\u0103 indice ora exact\u0103
\nora \u00een care marionetele calc\u0103 pe frunze iradiate
\ntoamna sunetele \u00eemping ascu\u021bit \u00een coaste \u0219i respira\u021bia devine greoaie
\n\u00een lumina goal\u0103 a dimine\u021bii coco\u0219ul pl\u00e2nge
\nleag\u0103nul sc\u00e2r\u021b\u00e2ie aproape de t\u00e2mple, mama se roag\u0103
\nsub genunchi cre\u0219te o icoan\u0103, pruncul \u00eemi \u0219terge acuarela din ochi
\ncu m\u00e2neca dreapt\u0103 acop\u0103r cerul
\nplou\u0103 \u0219i doare, mam\u0103.<\/p>\n


\nOchii lor de jad <\/strong><\/p>\n

cine e\u0219ti de-mi \u00eencui z\u0103rile toamnei
\nelibereaz\u0103-m\u0103 de mine, dragoste,
\ncu poemele ne\u00eembl\u00e2nzite \u00een s\u00e2n
\ncopil\u0103ria s\u0103-mi salte sub p\u0103p\u0103diile galbene
\n\u0219i m\u00e2inile s\u0103-mi cuprind\u0103 t\u00e2mplele arz\u00e2nd
\ncoloane de vr\u0103bii mu\u0219c\u0103 din p\u0103m\u00e2ntul poe\u021bilor
\n\u00eemi v\u0103d fiul verii \u00eentrupat \u00een cuv\u00e2nt
\nfiul t\u0103u dezleg\u00e2ndu-\u0219i bucuria la moara cerului unde-am pl\u00e2ns
\ncu norii \u00eentor\u0219i \u00een bra\u021bele p\u0103rinte\u0219ti
\nfrunzele se pitesc dup\u0103 amintirile copilei
\nobrajii ro\u0219ii ciupesc zorile, e \u00eenc\u0103 toamn\u0103 \u0219i doare
\noamenii \u0219optesc p\u0103s\u0103rilor albe
\nfr\u00e2nturi de vise din cochilia lor ascult\u0103 ecoul,
\nDoamne, ochii lor de jad \u0219i iad r\u0103sturnat
\ncu spi\u021be de os fluier\u00e2nd \u00een coasta anotimpului
\ncine spune luminii s\u0103 coas\u0103 \u00een urm\u0103
\ndorul se a\u0219terne \u00een chiciura vremii
\n\u0219i p\u0103rul copilei st\u0103 despletit pe pern\u0103.<\/p>\n


\nCopila c\u0103rbunilor \u00eencin\u0219i <\/strong><\/p>\n

Cred \u00een scrisorile din miez de toamn\u0103
\ntimbrele ei galbene se lipesc de limba dimine\u021bii
\npe malul apei scriu pe frunze \u0219i ele pl\u00e2ng de parc\u0103 a\u0219 scrijeli poeme
\nla cel\u0103lalt cap\u0103t deschizi plicul \u0219i z\u00e2mbe\u0219ti
\ncerneala din ochi se prinde \u00een paginile goale
\ne\u0219ti aproape, tat\u0103, iar eu copila c\u0103rbunilor \u00eencin\u0219i
\ncu t\u0103lpile goale pe strada unirii
\ndinspre big spre armata a doua, mama p\u0103\u0219e\u0219te pe coastele copil\u0103riei
\ncu o p\u00e2ine \u00een m\u00e2n\u0103 c\u00e2t un pact nescris cu via\u021ba
\ndurerea ei o sfin\u021be\u0219te, \u00eemi devine anafur\u0103 \u0219i dorul toarn\u0103 vin
\npeste ran\u0103
\ncred \u00een toamna ca un leg\u0103m\u00e2nt nerostit
\n\u00een cutia po\u0219tal\u0103 scrisorile vin \u0219i pleac\u0103 – p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare
\nuneori din alt anotimp se r\u0103t\u0103cesc cuvinte
\nle dau drumul \u00een acuarele \u0219i apa dilueaz\u0103 amintirea lor
\n\u00eentr-o virgul\u0103.<\/p>\n


\nIstorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Diana VRABIE<\/strong>
\n\"\"

ADELA SAU TENTA\u021aIA TRECUTULUI ETERN<\/strong><\/p>\n

Lansat \u00een 1933, \u00eentr-un cadru competitiv de cea mai \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103, al\u0103turi de romanele Patul lui Procust, Creanga de aur, Maitreyi, Ioana, Rusoaica, romanul Adela reu\u0219e\u0219te s\u0103 se impun\u0103 imediat, beneficiind de cel mai important premiu na\u021bional pentru proz\u0103. Aceasta se produce \u00een contextul \u00een care redactorul \u201eVie\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d devenise, dup\u0103 1930, mai degrab\u0103 un figurant dec\u00e2t o prezen\u021b\u0103 \u00een mi\u0219carea literar\u0103 a vremii. Refractar noilor tendin\u021be literare, care fr\u0103m\u00e2ntau deceniul al treilea, indolent fa\u021b\u0103 de noua estetic\u0103 instalat\u0103, G. Ibr\u0103ileanu editeaz\u0103 un roman de o indubitabil\u0103 valoare literar\u0103, \u0219oc\u00e2nd pletora de critici interbelici, unanimi \u00een a aprecia valoarea literar\u0103 excep\u021bional\u0103 a acestei lucr\u0103ri, unice \u00een felul ei, \u00een contextul literaturii rom\u00e2ne. \u201eCel mai bun roman de analiz\u0103 pe care \u00eel avem\u201d, era verdictul lui G. C\u0103linescu, la apari\u021bia Adelei, \u00een timp ce E. Lovinescu \u00eel declara \u201eun model de literatur\u0103 psihologic\u0103\u201d, iar Tudor Vianu semnala \u201emarea surpriz\u0103\u201d, pe care o prilejuise apari\u021bia romanului.
\nCe-i drept, anumite disponibilit\u0103\u021bii latente ale criticului pentru crea\u021bia artistic\u0103, identificabile \u00een secven\u021be anterioare de proz\u0103 (Un manuscris r\u0103t\u0103cit, 1895, Din carnetul unui om de ieri, 1910) \u0219i deghizate sub varii pseudonime, nu excludeau apari\u021bia unui roman la un moment dat. \u0218i dac\u0103 \u021binem cont de afirma\u021bia lui G. Ibr\u0103ileanu, conform c\u0103reia crea\u021bia artistic\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca substitut al vie\u021bii, nu imita\u021bie steril\u0103, atunci suntem obliga\u021bi s\u0103 citim romanul Adela \u00een cheia sugerat\u0103 de autor. Dincolo de autenticitatea asigurat\u0103 de conven\u021bia jurnalului, Adela relev\u0103 \u0219i o inten\u021bie teoretic-demonstrativ\u0103, o punere \u00een practic\u0103 a reflec\u021biilor din Privind via\u021ba \u0219i din Crea\u021bie \u0219i analiz\u0103, la care se adaug\u0103 \u0219i tenta\u021biile de experiment ludico-intertextual.
\nAdmirator al lui Proust \u0219i al lui Flaubert, lector inteligent al lui Turgheniev \u0219i Tolstoi, interpret subtil al lui Goethe, G. Ibr\u0103ileanu ne propune prin Adela jurnalul nota\u021biilor sugestive ale doctorului Emil Codrescu, surprins la v\u00e2rsta scrut\u0103rii propriilor abisuri, \u00een \u00eencercarea asum\u0103rii unei atitudini existen\u021biale. Chinuit de incertitudinea de a se \u0219ti iubit, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de contradic\u021biile iminente, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, cvadragenarul Codrescu caut\u0103 certitudinea capacit\u0103\u021bii sale de a mai trezi iubirea unei femei \u0219i, mai ales, certitudinea virtu\u021bii de a-i putea rezista. Drama acestuia va fi cu at\u00e2t mai profund\u0103, cu c\u00e2t are impruden\u021ba s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de t\u00e2n\u0103ra Adela, care a crescut sub ochii lui, irig\u00e2ndu-i cu intensitate emo\u021biile paterne. Refuz\u00e2nd din ra\u021biuni etico-morale s\u0103 \u00eentind\u0103 m\u00e2na \u0219i s\u0103 cer\u0219easc\u0103 fiin\u021ba femeii pe care o iube\u0219te acum cu toat\u0103 pasiunea, Codrescu \u00ee\u0219i va tr\u0103i drama iubirii sale e\u0219uate, \u00eentregul s\u0103u jurnal devenind o \u201epatetic\u0103 elegie a dragostei nefericite\u201d (Al. Piru). Cei interesa\u021bi de aspectul psihologic al romanului decodific\u0103 \u00een Adela, \u201emonografia psihologic\u0103 a iubirii cu toate tulbur\u0103rile ei intelectuale, afective \u015fi fizice, dar, mai ales, extraordinar de profunda analiz\u0103 a \u00eendoielii\u201d (G. C\u0103linescu) \u0219i a voin\u021bei de a rezista \u00een fa\u021ba pasiunii devastatoare. Nicolae Balot\u0103 re\u021bine caracterul experimental-abstract al romanului, care \u201enu e numai de analiz\u0103, ci al analizei ca atare\u201d.
\n\u021aes\u0103tura romanului, festonat\u0103 \u00een timp cu migal\u0103 \u0219i r\u0103bdare, se pl\u0103m\u0103de\u0219te chiar din esen\u021ba personalit\u0103\u021bii complexe a prozatorului \u00eensu\u0219i, cu tot ce presupune aceasta: sentimente, atitudini, tr\u0103iri, idei, reverii, obsesii. Infuzia elementului biografic tr\u0103it \u0219i propensiunea elementelor reale \u00eenscriu romanul Adela \u00een familia literaturii autenticit\u0103\u021bii, cu numeroase manifest\u0103ri \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 (Maitreyi, de Mircea Eliade, De dou\u0103 mii de ani, de Mihail Sebastian, Jocurile Daniei, de Anton Holban, Inimi cicatrizate, de Max Blecher \u0219.a.). Obsesia autenticit\u0103\u021bii genereaz\u0103 o cert\u0103 calitate a observa\u021biei \u00een crearea de situa\u021bii-cheie, pe tiparul unei existen\u021be reale \u0219i al unor emo\u021bii asumate. Prozatorul \u00ee\u0219i nutre\u0219te, astfel, romanul cu situa\u021bii memorabile din propria biografie, din propria iubire t\u00e2rzie pentru Olga Tocilescu, asistenta sa. Altminteri, titlul ini\u021bial al romanului era Olga, \u00een amintirea prototipului real. S\u0103 nu ne a\u0219tept\u0103m \u00eens\u0103 la o confesiune sentimental\u0103, transparent\u0103, ce nu mai \u021bine cont de coeficientul de crea\u021bie. Dimpotriv\u0103, criticul va evita confesiunea, abolind contractul de identitate dintre doctorul Emil Codrescu \u0219i autorul romanului, canaliz\u00e2ndu-\u0219i energia \u00een crearea de episoade estetizante, pline de poezia naturii, de reverii intelectuale etc.
\nPentru a evita orice posibil\u0103 asociere dintre propria persoan\u0103 \u0219i cea a protagonistului s\u0103u, scriitorul va recurge la diverse trucuri, atribuindu-i identitate, stare civil\u0103 \u0219i meserie diferite de ale sale. Tocmai de aceea a sim\u021bit nevoia s\u0103-\u0219i escorteze textul cu o L\u0103murire conven\u021bional\u0103, pus\u0103 pe seama editorului, \u00een care, suspect de insistent, va \u021bine s\u0103 sublinieze: \u201eAdela nu e un roman autobiografic al domnului G. Ibr\u0103ileanu, ci o succesiune de fragmente ale jurnalului lui Emil Codrescu, grupate \u00een jurul personajului feminin al c\u0103rui nume e \u0219i titlul romanului. Ac\u021biunea romanului e situat\u0103 cu mai bine de treizeci de ani \u00een urm\u0103. A\u0219adar, faptele, comport\u0103rile personagiilor, ideile lor, modul lor de a se exprima, gluma, ironia, vis\u0103rile lor apar\u021bin unei alte genera\u021bii, substan\u021bial diferen\u021biat\u0103 de cele actuale \u0219i chiar de cele recente \u00een amintirea lectorului de azi. Din acest punct de vedere, romanul e prezentat de autor ca un document al sensibilit\u0103\u021bii unui intelectual din acea vreme\u201d.
\nToate aceste tentative de a \u00eempiedica asocierea cu persoana real\u0103 a autorului, la care se adaug\u0103 \u0219i plasarea ac\u021biunii romanului \u201ecu mai bine de treizeci de ani \u00een urm\u0103\u201d, dar \u0219i re\u021binerea de peste un deceniu a manuscrisului \u00een sertar nu vor aboli suspiciunile legate de identific\u0103rile transparente. F\u0103c\u00e2nd abstrac\u021bie de m\u0103surile de \u201epruden\u021b\u0103 delicat\u0103\u201d, Vladimir Streinu, de pild\u0103, declara r\u0103spicat: ,,Totul nu este dec\u00e2t o disimulare romantic\u0103. Doctorul Emil Codrescu e \u00eensu\u0219i G. Ibr\u0103ileanu, Adela e femeia real\u0103, dup\u0103 cum real este \u00eensu\u0219i cadrul naturalistic, B\u0103l\u021b\u0103te\u0219ti.\u201d Pompiliu Constantinescu se dovede\u0219te de aceea\u0219i p\u0103rere: ,,Romanul se compune din ni\u0219te \u00eensemn\u0103ri intime ale eroului, doctorul Emil Codrescu, \u00eend\u0103r\u0103tul persoanei c\u0103ruia \u00eel ghicim pe G. Ibr\u0103ileanu \u00eensu\u0219i, chiar dac\u0103 toate eforturile de deghizare, adesea puerile p\u00e2n\u0103 la \u00eenduio\u0219are, sunt \u00eentreprinse spre a \u00eendep\u0103rta orice asemenea impresie\u201d.
\nDincolo de toate acestea devoal\u0103ri, oric\u00e2t de mic\u0103 ar fi distan\u021ba dintre via\u021b\u0103 \u0219i fic\u021biune, biografia este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 absorbit\u0103 de literatur\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00eensu\u0219i G. Ibr\u0103ileanu recunoscuse drept surs\u0103 principal\u0103 a eroilor din romane st\u0103rile suflete\u0219ti ale prozatorilor. Ace\u0219tia proiecteaz\u0103 \u00een personaje propriile tr\u0103iri, g\u00e2nduri, obsesii, model\u00e2ndu-le din ingredientele inepuizabile ale propriului suflet. A suprapune \u00eens\u0103 integral biografia real\u0103 cu via\u021ba pl\u0103smuirilor unui scriitor constituie o grav\u0103 eroare, chiar dac\u0103 scriitorul ar st\u0103rui asupra autenticit\u0103\u021bii crea\u021biei sale. Oric\u00e2te elemente autobiografice ar exista \u00een romanul lui G. Ibr\u0103ileanu, acestea r\u0103m\u00e2n, \u00eenainte de toate, fic\u021biuni, realit\u0103\u021bi transfigurate artistic. Chiar dac\u0103 Adela con\u021bine mult \u021besut autobiografic, romanul se impune, \u00een primul r\u00e2nd, prin excep\u021bionala for\u021b\u0103 de fic\u021biune. Aceasta instituie un labirintic univers de analiz\u0103, \u00een care se produce sinuoasa scanare a unor procese de con\u0219tiin\u021b\u0103.
\nFaptul de via\u021b\u0103 brut nu comunic\u0103 nimic f\u0103r\u0103 interpretarea din unghiul unor semnifica\u021bii. Biografismul pedestru \u00een interpretarea critic\u0103 i-a displ\u0103cut profund autorului Adelei. Eul empiric, eul artistic al scriitorului \u0219i universul fic\u021biunii nu se confund\u0103. Creatorul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00een sine doar schema personajelor, \u201eanatomia\u201d lor moral\u0103, tr\u0103s\u0103turile lor esen\u021biale. Aceste scheme centrale, adev\u0103rate linii de for\u021b\u0103, pot constitui puncte de plecare pentru reveria constructiv\u0103 a autorului. Pornind de la aceste tendin\u021be latente, creatorul \u00eencheag\u0103, \u00een construc\u021bii sintetice, profiluri de personalit\u0103\u021bi imaginare. Romancierul G. Ibr\u0103ileanu transfigureaz\u0103 experien\u021ba sa subiectiv\u0103, \u00een care numai memoria spontan\u0103 este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 furnizeze substan\u021b\u0103 scrierii, \u00eentruc\u00e2t via\u021ba \u0219i scrisul se confund\u0103 p\u00e2n\u0103 la nerecunoa\u0219tere, iar realitatea tr\u0103irii existen\u021biale este absorbit\u0103 de preocup\u0103rile literare.
\nAltminteri, gesta\u021bia \u00eendelungat\u0103 a romanului \u00een sertarele criticului, ce l-a privat de titlul de glorie al autorului primului roman rom\u00e2nesc de analiz\u0103 psihologic\u0103, are mai multe explica\u021bii. Prima ar \u021bine de autocenzura acribioas\u0103, pe care nu o putea evita un redutabil critic de factura lui Ibr\u0103ileanu, aflat \u00een c\u0103utarea formulei estetice ideale. Acest fapt va duce inclusiv la redact\u0103ri succesive ale romanului. A doua ar deriva tocmai din dorin\u021ba invocat\u0103 a scriitorului de a evita grila biografismului pedestru, spre care trimitea latura autobiografic\u0103 a romanului. A citi \u00eens\u0103 romanul, neglij\u00e2nd \u00eentru totul filonul autobiografic, \u00eenseamn\u0103 a ignora unele coresponden\u021be vizibile din via\u021ba real\u0103 a autorului \u0219i cea a doctorului Codrescu. De\u0219i transfigurate artistic, numeroase episoade, pretins fic\u021bionale, echivaleaz\u0103 cu tribula\u021biile erotice \u0219i conjugale ale scriitorului. Editarea unui astfel de \u201edosar l\u0103untric\u201d, document uman revelator, i se p\u0103rea lui Ibr\u0103ileanu, prezum\u0103 criticul Antonio Patra\u0219, \u201eun act de exhibi\u021bionism, de care avea oroare\u201d. \u00cen Amintirile din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, ap\u0103rute postum, G. Ibr\u0103ileanu recunoa\u0219te de altfel: \u201eGroaza de sentimentalism, spiritul de analiz\u0103, jena de a-mi deschide sertarele cele mai din fund ale sufletului m-au paralizat\u201d. A\u0219a se face c\u0103 excesul autocenzurii, spaima de a nu ar\u0103ta ridicol \u0219i sentimental, temerile legate de decodarea suprapunerii eroului cu autorul au \u021binut, timp de un deceniu, departe de ochii publicului cititor \u201ecopilul spiritual\u201d al criticului.
\n\u201ePrimul cu adev\u0103rat roman de analiz\u0103\u201d (G. C\u0103linescu), \u201eromanul unui sentiment\u201d (Radu G. \u021aeposu), \u201emodel de literatur\u0103 psihologic\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de o poezie real\u0103\u201d (E. Lovinescu), \u201eminu\u021bioas\u0103 analiz\u0103 a \u00eendoielii\u201d (Alexandru Dobrescu), \u201eroman de analize psihologice microscopice\u201d (Nicolae Manolescu), Adela reprezint\u0103 romanul unui dosar existen\u021bial, \u00een care biografia autorului joac\u0103 un rol important, model\u00e2nd \u00een manier\u0103 decisiv\u0103 mi\u0219carea psihologic\u0103 a personajului.
\nJurnal al unui roman erotic, camuflat sub forma discontinu\u0103 \u0219i fragmentar\u0103, impus\u0103 de clauza diaristic\u0103, Adela reprezint\u0103 o radiografie subtil\u0103 a tribula\u021biilor l\u0103untrice, relevate \u00een con\u0219tiin\u021ba medicului de provincie, Codrescu, \u00eendr\u0103gostit de t\u00e2n\u0103r\u0103 Adela, pe care o cunoa\u0219te din copil\u0103ria ei. Aceasta r\u0103spunde tuturor ini\u021biativelor doctorului, dar el ezit\u0103 s\u0103 treac\u0103 la ac\u021biuni concrete, clarificatoare, din excesiv\u0103 luciditate, responsabilitate, iubire, din frica de a fi ridicol. Critica psihanalitic\u0103 a explicat respectiva re\u021binere prin prezen\u021ba complexului lui Oedip: el ar identifica, incon\u0219tient, propria mam\u0103 cu Adela, apropierea de t\u00e2n\u0103ra fat\u0103 \u00eembr\u0103c\u00e2nd semnifica\u021bia unui incest virtual. Cert r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 Emil Codrescu nu va apela la \u0219ansa unei elucid\u0103ri, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een imposibilitatea traducerii expresive a sentimentului erotic. \u00centr-o astfel de atmosfer\u0103, b\u0103rbatul \u00ee\u0219i interzice \u0219i refuz\u0103 s\u0103 iubeasc\u0103 femeia r\u00e2vnit\u0103. \u201eNu iubesc \u015fi nu vreau s\u0103 iubesc pe Adela\u201d reprezint\u0103 firul melodic al acestei partituri literare.
\nPersonaj autoreflexiv, tr\u0103ind cu acuitate voluptatea \u00eendoielii, Codrescu noteaz\u0103 impresii, emite reflec\u021bii de ordin general, surprinde etapele proceselor de con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00een \u00eencercarea de a se descoperi \u0219i de a se explica. Spirit ultralucid din tagma personajelor camilpetresciene, Codrescu tinde s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00een timpul procesului pe care tocmai \u0219i l-a intentat. C\u00e2\u0219tig\u00e2nd dragostea unei femei de dou\u0103zeci de ani, el se arat\u0103 m\u0103\u00accinat totu\u0219i de incertitudini, suspect\u00e2nd \u015fi analiz\u00e2nd orice gest al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. C\u00e2nd i se pare c\u0103 a sesizat un am\u0103nunt care anterior \u00eei sc\u0103pase, el are un fel de satisfac\u021bie, o adev\u0103rat\u0103 voluptate a durerii. Dar acest masochism nu \u00eel face vulnerabil, ci, dimpotriv\u0103, \u00eel relev\u0103 drept un om \u00eenzestrat cu o uimitoare voin\u021b\u0103, fiindc\u0103 \u201e\u0219tie s\u0103 se opreasc\u0103 la limita pe care \u0219i-a hot\u0103r\u00e2t-o\u201d (Paul Georgescu).
\nPlec\u00e2nd de la trama anodin\u0103 a dragostei unui intelectual pentru o fat\u0103 mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t d\u00e2nsul, scriitorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u021bese un fin poem al iubirii imposibile, animat nu de oameni, ci de dramele lor l\u0103untrice, de iubirea ca proces cognitiv. \u00cen acest sens, \u00eel ajut\u0103 spiritul analitic, superioara contemplativitate, lirismul intelectual, p\u0103trunderea sensibilit\u0103\u021bii umane, a agentului feminin, predilec\u021bia pentru feminitatea complex\u0103, pledoaria pentru memoria afectiv\u0103, aten\u021bia sporit\u0103 pentru semnifica\u021bia detaliilor, capacitatea subtil\u0103 de proiec\u021bie a mi\u0219c\u0103rii psihologice a personajelor. Sensibil la \u201eeternul feminin\u201d, sedus de iluzia fericirii \u00een dragoste, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 reflexiile tinere\u021bii duse, Emil Codrescu \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te drama ezit\u0103rii, savur\u00e2nd voluptatea analizei introspective. Povestea doctorului Codrescu e, \u00een cele din urm\u0103, drama unei sensibilit\u0103\u021bi exacerbate \u0219i u\u0219or maladive, a unei profunde nostalgii dup\u0103 trecut, dar, dac\u0103 admitem afirma\u021bia criticului referitoare la faptul c\u0103 \u201esingurul real e trecutul, prezentul nu exist\u0103 \u00een realitate, filozofice\u0219te\u201d, el \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te drama \u00eentr-un trecut etern. <\/p>\n


\n Mihaela AIONESEI<\/strong>
\n\"\"


\nStarea de fiu r\u0103t\u0103citor<\/strong><\/p>\n

Nici un c\u00e2rd imens de ciori blocat
\npe culoarea ro\u0219ie a unui semafor
\nnu mai re\u021bine aten\u021bia. Pierdut\u0103 \u00een punctele pe I
\nomenirea n-are timp s\u0103 mai urm\u0103reasc\u0103
\ncrimele, violurile, tr\u0103d\u0103rile, s\u0103r\u0103cia
\n\u0219i toat\u0103 ho\u021bia \u0219tirilor de la ora cinci
\ncare repet\u0103 ca un papagal \u00eencep\u0103tor
\ngroz\u0103viile care las\u0103 casele f\u0103r\u0103 emo\u021bie,
\nf\u0103r\u0103 lacrimi, f\u0103r\u0103 noi.<\/p>\n

Precum baba Dochia ne \u00eenarm\u0103m cu ace \u0219i cojoace
\ns\u0103 nu p\u0103trund\u0103 nimic \u00een sufletul inundat
\nde de\u0219ert\u0103ciunea de\u0219ert\u0103ciunilor \u2013 lumea.
\nStarea avansat\u0103 de ebrietate a siguran\u021bei de sine
\nface tenul frumos \u0219i tot ce-i dincolo de tv
\npare doar un fleac desenat de-o duduie cu s\u00e2ni imen\u0219i
\nsingurii pe care to\u021bi \u00eei v\u0103d chiar de sunt orbi.<\/p>\n

Monumente de nep\u0103sare amendate de timp, dar nu la timp,
\nv\u00e2slim pe valurile nep\u0103s\u0103rii, c\u0103dem din joi \u00een pa\u0219ti
\n\u00een lumina faptelor bune de pus \u00eentr-un col\u021b de icoan\u0103 sau de basma.
\nNe amintim rar spre mai deloc de m\u00e2inile str\u0103bune care au s\u0103pat
\nprin istorii tunele ca s\u0103 respire. Au leg\u0103nat prin
\nmun\u021bii sticlo\u0219i doruri \u0219i lacrimi de mame.
\nAu umplut cerul cu foamea pruncilor neboteza\u021bi
\np\u00e2n\u0103 au ajuns odat\u0103 cu ei la ultimul strop de r\u0103bdare \u0219i sfin\u021bii.<\/p>\n

Lega\u021bi bine la ochi s\u0103 nu-l vedem pe orfanul gol,
\npentru a nu \u00eemp\u0103r\u021bi plapuma care \u021bine de cald,
\nfacem legi dup\u0103 legi s\u0103 protejeze neclintirea \u00een care st\u0103ruim
\nca statuia Libert\u0103\u021bii. Invent\u0103m dopuri pentru urechi
\ns\u0103 nu auzim glasul celui ce strig\u0103 \u00een zadar pe cruce:
\n\u201eDoamne, cum s\u0103 ies din starea de fiu r\u0103t\u0103citor?\u201d<\/p>\n

Singur \u0219i aproape uitat, Dumnezeu caut\u0103 solu\u021bii
\n\u00een timp ce p\u0103m\u00e2ntul \u00ee\u0219i poart\u0103 durerea ca un cangur
\npuiul \u00een marsupiu\u2026 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea (aproape) str\u0103in\u0103 A.G. SECAR\u0102 Mun\u0163ii \u00cenal\u0163i ai Portugaliei, de Yann Martel, Ed. Polirom, 2016 Pentru cine a citit \u201eVia\u0163a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15082"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15082"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15084,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15082\/revisions\/15084"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}