{"id":14990,"date":"2021-06-17T12:28:09","date_gmt":"2021-06-17T09:28:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14990"},"modified":"2021-06-17T12:28:09","modified_gmt":"2021-06-17T09:28:09","slug":"spatii-culturale-nr-76-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14990","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 76 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong>
\n\"\"

VEGHE LA STUPUL CU MIERE<\/strong><\/p>\n

Cartea istoricului Ioan-Aurel Pop, Veghea asupra limbii rom\u00e2ne, nu este o surpriz\u0103. E firesc, era de a\u0219teptat ca dup\u0103 seria de c\u0103r\u021bi despre istoria rom\u00e2nilor, despre permanen\u021ba lor \u00een spa\u021biul carpatic-dun\u0103rean, s\u0103 urmeze una despre limba rom\u00e2n\u0103, chiar dac\u0103 autorul ei nu e specialist \u00een domeniu, \u00eens\u0103 e un bun cunosc\u0103tor al limbii \u0219i al istoriei ei \u0219i un excelent vorbitor \u0219i scriitor \u00een limba matern\u0103. Cartea este o culegere de eseuri scrise \u00eentr-o elegant\u0103 \u0219i expresiv\u0103 limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Apari\u021bia ei poate fi considerat\u0103 un eveniment editorial \u0219i cultural.
\n\u00cen Introducere, autorul motiveaz\u0103 mottoul, cules din scrierile lui Emil Cioran: \u201eS\u0103 treci de la limba rom\u00e2n\u0103 la limba francez\u0103 e ca \u0219i cum ai trece de la rug\u0103ciune la un contract\u201d: \u201eMottoul acestei c\u0103r\u021bi nu demonstreaz\u0103 altceva dec\u00e2t o dragoste ne\u021b\u0103rmurit\u0103 a marelui g\u00e2nditor fa\u021b\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103.\u201d Tr\u0103itor \u00een Fran\u021ba vreme de cinci decenii, Cioran a refuzat\/a fost nevoit s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103 \u0219i s\u0103 scrie \u00een limba lui matern\u0103, \u00eenc\u00e2t a uitat-o. \u00cen ultimele zile ale vie\u021bii, a fost cople\u0219it de o intempestiv\u0103 \u00eentoarcere la r\u0103d\u0103cini \u0219i dintr-odat\u0103 \u0219i-a amintit limba \u0219i a \u00eenceput s-o vorbeasc\u0103 din nou. \u00cen subcon\u0219tient germina ideea c\u0103 patria sa originar\u0103 este limba rom\u00e2n\u0103. Medicii \u0219i psihanali\u0219tii explic\u0103 acest fenomen al uit\u0103rii \u0219i reamintirii care \u00eenso\u021be\u0219te boala Alzheimer, confiscarea amintirilor \u00een ordinea lor invers\u0103. \u00cen cazul lui Cioran, nu mai e vorba doar de o manifestare patologic\u0103, ci de un fenomen psihic patronat de incon\u0219tient: fiul r\u0103t\u0103citor se re\u00eentoarce acas\u0103, \u201eo revenire la esen\u021bele din care acesta \u0219i-a tras seva \u0219i care i-au imprimat pentru eternitate \u00een subcon\u0219tient ideea c\u0103 patria sa originar\u0103 era limba rom\u00e2n\u0103\u201d (Ioan-Aurel Pop).
\nComentarea acestei c\u0103r\u021bi te pune \u00een fa\u021ba unei dificult\u0103\u021bi, nu de \u00een\u021belegere, ci de alegere a citatului, deoarece este de o mare densitate \u0219i profunzime ideatic\u0103 \u0219i de adev\u0103ruri.
\nSe pune \u00eentrebarea de ce istoricul Ioan-Aurel Pop e preocupat de problemele limbii \u0219i de ce o ap\u0103r\u0103 cu at\u00e2t de demn\u0103 \u00eenfocare? R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim \u00een diferite propozi\u021bii prezente \u00een paginile c\u0103r\u021bii: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este efigia cea mai pregnant\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d; \u201ecea mai important\u0103 crea\u021bie a poporului rom\u00e2n este limba sa\u201d; idiomul cu originea \u0219i credin\u021ba religioas\u0103 sunt factorii principali de coagulare a comunit\u0103\u021bilor etnice numite popoare [\u2026] \u00een vremurile mai noi, na\u021biuni.\u201d
\n\u00cen istoria rom\u00e2nilor, prin destin, afla\u021bi \u00eentr-un mediu geopolitic ostil \u0219i agresiv, ap\u0103rarea limbii era mai presus chiar dec\u00e2t ap\u0103rarea vie\u021bii. Aceast\u0103 lupt\u0103 \u00ee\u0219i are \u201ecap \u0219i \u00eencep\u0103tur\u0103\u201d \u00een d\u00e2rzenia locuitorilor, din acest spa\u021biu istorico-geografic, de ap\u0103rare a mo\u0219tenirii daco-romane, \u00eempotriva tuturor n\u0103v\u0103lirilor barbare, apoi \u00eempotriva invaziilor lingvistice (turceasc\u0103, greceasc\u0103) din veacurile trecute, iar mai aproape de zilele noastre \u00eempotriva maghiariz\u0103rii \u0219i rusific\u0103rii \u00een teritoriile rom\u00e2ne\u0219ti ocupate cu for\u021ba armelor. Ioan-Aurel Pop este un demn \u0219i puternic continuator al acestei lupte pentru ap\u0103rarea limbii, \u201efagure de miere\u201d (Mihai Eminescu). Lu\u00e2nd pozi\u021bie lupt\u0103toare \u00eempotriva du\u0219manilor \u0219i stric\u0103torilor de limb\u0103, Ioan-Aurel Pop urmeaz\u0103 adev\u0103rul ontic rostit de POET: \u201eNoi nu suntem st\u0103p\u00e2nitorii limbii, ci limba e st\u0103p\u00e2na noastr\u0103\u201d; \u00een limbaj filosofic (Heidegger) \u201elimba este casa fiin\u021bei noastre\u201d.
\nCelor care dispre\u021buiesc limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i stric\u0103torilor limbii, Ioan-Aurel Pop le aminte\u0219te c\u0103 nu exist\u0103 limbi superioare \u0219i limbi inferioare, c\u0103 fiecare limb\u0103 \u00ee\u0219i are specificul ei intrinsec care \u00eei confer\u0103 unicitate \u0219i originalitate. De asemenea, \u00eei informeaz\u0103 c\u0103 \u00een urma unei cercet\u0103ri interna\u021bionale f\u0103cute, pe baza unui complex de criterii (Barometrul limbilor lumii \u2013 2017), asupra c\u00e2torva sute de limbi ale unor comunit\u0103\u021bi mari care au alfabet, scriere \u0219i crea\u021bii spirituale \u00een limbile lor, limba rom\u00e2n\u0103 ocup\u0103 un loc mai mult dec\u00e2t onorabil: \u201ePornind de la aceste criterii, trecute prin anumi\u021bi factori ponderatori, s-a acordat limbilor un scor intrinsec, unul demografic [num\u0103rul de vorbitori], unul bazat pe prestigiu \u0219i prin \u00eensumare \u0219i ponderare, un scor global. Astfel, sub aspect intrinsec, rom\u00e2na ocup\u0103 locul al 11-lea [\u2026], sub aspect demografic, limba rom\u00e2n\u0103 este a 21-a \u00een lume, iar din punct de vedere al prestigiului este a 24-a. Cumularea \u0219i ponderarea acestor criterii plaseaz\u0103 rom\u00e2na pe locul 15 \u00eentre limbile importante din lume.\u201d Concluzia: \u201eDar \u0219i ambian\u021ba \u00een care se afl\u0103 rom\u00e2na este extraordinar\u0103 [cele 15 limbi frunta\u0219e: patru sunt surorile limbii noastre, patru sunt germanice] [\u2026] situarea limbii (\u0219i a literaturii) rom\u00e2ne \u00eentr-o asemenea companie select\u0103 arat\u0103 c\u0103 poporul rom\u00e2n \u0219i-a \u00eendeplinit, sub aspect cultural, misiunea sa istoric\u0103, deopotriv\u0103 \u00eentre latinitate \u0219i globalitate\u201d.
\n\u00cen compara\u021bie cu limbile surori (franceza, italiana, spaniola, portugheza) limba rom\u00e2n\u0103 are c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi specifice care o fac important\u0103 pentru cercetarea lingvistic\u0103, pentru drumul istoric de la mama latin\u0103 la fiicele neolatine (romanice). Din exemplele expuse \u0219i analizate de Ioan-Aurel Pop spicuim: dintre toate urma\u0219ele Romei, numai rom\u00e2na a p\u0103strat cuv\u00e2ntul romanus (cet\u0103\u021bean al Romei \u2013 al Imperiului Roman) devenit rom\u00e2n, termen prin care ne numim ca entitate etnolingvistic\u0103, ca urma\u0219\u0103 a Romei; limba rom\u00e2n\u0103 p\u0103streaz\u0103 din fondul arhaic latin peste o sut\u0103 de cuvinte absente \u00een limbile surori: dominus \u00een formele domn, domnitor, Dumnezeu, p\u0103curar, ovis (oaie), ai (pentru usturoi), a la; la aceste dovezi de latinitate putem ad\u0103uga majoritatea termenilor religio\u0219i vechi p\u0103stra\u021bi din latin\u0103, dovad\u0103 a prezen\u021bei cre\u0219tinismului \u00een mod natural \u00eenc\u0103 din perioada romaniz\u0103rii; cre\u0219tinarea noastr\u0103 nu s-a f\u0103cut ulterior prin act politic al unui conduc\u0103tor, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu popoarele migratoare care au n\u0103v\u0103lit \u00een Imperiu, sau cu cele din afara lui precum cu ungurii, britanicii, vikingii, slavii. Tot numai rom\u00e2na a p\u0103strat formele latine\u0219ti de perfect simplu \u0219i perfect compus ale verbului a fi.
\nAlte tr\u0103s\u0103turi o fac interesant\u0103: rom\u00e2na este o limb\u0103 \u201eprimitoare\u201d, dar \u0219i chibzuit\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eemprumuturile – a nu se confunda neologismele, fire\u0219ti \u0219i necesare, naturale \u00een limb\u0103, cu vocabulele str\u0103ine impuse \u0219i st\u00e2lcite de factori extralingvistici; limba rom\u00e2n\u0103 are mare putere creatoare interioar\u0103 (vezi bog\u0103\u021bia de sintagme metaforice de tipul piciorul podului, poalele muntelui), bog\u0103\u021bia sinonimic\u0103 lexical\u0103 \u0219i perifrastic\u0103.
\nUrm\u0103rind succesiunea celor 27 de eseuri, ajutat de titlurile lor, identifici problemele \u0219i aspectele limbii rom\u00e2ne asupra c\u0103rora se opre\u0219te istoricul \u0219i omul de cultur\u0103 Ioan-Aurel Pop: geneza poporului \u0219i a limbii sale; limba izvor \u0219i document istoric; semnifica\u021bia \u0219i utilizarea unor termeni \u00een exprimarea unor fapte istorice; primejdiile la care e supus\u0103 limba (gramatic\u0103, lexic, proprietatea cuvintelor, pronun\u021bie \u0219i scriere) de c\u0103tre \u201estric\u0103torii limbii\u201d. Autorul c\u0103r\u021bii, abord\u00e2nd evantaiul de probleme \u0219i aspecte ale limbii, nu scrie despre ele la modul general-global, ci punctual, concret, \u00een exerci\u021biul func\u021biei limbii, cu multe exemple \u00eenso\u021bite de explica\u021bii clare \u0219i riguros \u0219tiin\u021bifice sub aspect istoric \u0219i lingvistic.
\nLu\u00e2nd ap\u0103rarea limbi, Ioan-Aurel Pop \u00eei combate ferm \u0219i argumentat pe cei care neag\u0103 originea roman\u0103 a poporului sau o falsific\u0103, din interes politic, adev\u0103rul istoric consemnat de documente ori afirmat de-a lungul timpului, \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, de \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i oameni de cultur\u0103 din afara grani\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u0219i pe adep\u021bii extremelor (\u201eConservarea etimonului Romanus numai la rom\u00e2ni\u201d; \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 \u0219i numele ei corect\u201d; \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 ca izvor istoric\u201d; \u201eM\u0103rturii externe \u0219i interne despre latinitatea limbii rom\u00e2ne din secolele al XV-lea \u0219i al XVI-lea\u201d. Confuziile \u0219i interpret\u0103rile eronate ale unor evenimente istorice provenite din necunoa\u0219tere, din nerespectarea propriet\u0103\u021bii cuvintelor \u0219i chiar din rea-voin\u021b\u0103 (\u201eRom\u00e2nia \u0219i simbolurile sale improvizate \u2013 erori de exprimare istoric\u0103 \u0219i lingvistic\u0103 \u201c; \u201eUnii termeni istorici \u0219i sensurile lor contemporane gre\u0219ite\u201d). Sub acest aspect, ilustrativ este eseul \u201eDespre unii termeni referitori la Unire\u201d. Folosirea gre\u0219it\u0103 a termenilor duce la interpret\u0103ri politice gre\u0219ite ori evazive, care pur \u0219i simplu falsific\u0103 adev\u0103rul istoric. Respectivul eseu porne\u0219te de la cazul lui Mihai Viteazul, c\u0103ruia i s-a negat (\u00een primul r\u00e2nd de vecinii \u201eprieteni\u201d) realizarea primei Uniri a principatelor rom\u00e2ne sub acuza c\u0103 acestea au fost cucerite, cotropite de un \u201econdotier\u201d, unealt\u0103 a unor interese str\u0103ine, \u00een spe\u021b\u0103 a monarhiei habsburgice. Mihai Viteazul, afirm\u0103 istoricul, cu argumente istorice \u0219i lingvistice, nu a \u201ecucerit\u201d \u0219i nici nu a \u201ealipit\u201d Transilvania \u0219i nici Moldova, teritorii absolut rom\u00e2ne\u0219ti. Prin urmare, termenul corect pentru fapta domnitorului rom\u00e2n este unire. Tocmai de aceea \u00een mentalul rom\u00e2nilor, Mihai este erou na\u021bional. Citind cele scrise de istoricul Ioan-Aurel Pop despre fapta lui Mihai, mi-am amintit de Rom\u00e2nii supt Mihai-Voievod Viteazul de Nicolae B\u0103lcescu.
\nReferindu-se la actul istoric de la 24 ianuarie1859, st\u0103p\u00e2nind proprietatea cuvintelor, istoricul arat\u0103 c\u0103 sunt gre\u0219ite istoric \u0219i lingvistic sintagmele \u201ealipirea Moldovei la \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eunirea Moldovei cu Muntenia\u201d (r\u0103m\u00e2n pe dinafar\u0103 Oltenia care e provincie a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, iar Muntenia nu e un sinonim pentru \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Corect\u0103 este formularea: cele dou\u0103 principate s-au unit \u00eentr-un singur stat, la \u00eenceput cu denumirea oficial\u0103 \u201ePrincipatele Unite ale Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, mai t\u00e2rziu, dup\u0103 R\u0103zboiul de Neat\u00e2rnare din 187-1879 oficial statul s-a numit ROM\u00c2NIA. Evenimentul de la 1859 este, aminte\u0219te undeva istoricul, identic cu cel care, tot \u00een secolul al XIX-lea, a dus la formarea statului unitar Germania, Italia. Referindu-se, apoi la evenimentul istoric 1 Decembrie 1918, istoricul afirm\u0103 \u00een lumina adev\u0103rului istoric: Rom\u00e2nia nu s-a unit cu Bucovina, Basarabia, Transilvania, Maramure\u0219, Banat, Cri\u0219ana, ci toate aceste provincii rom\u00e2ne\u0219ti, ale aceluia\u0219i spa\u021biu etnolingvistic, vorba POETULUI , au venit ca fiicele \u0219i fiii \u00een s\u00e2nul maicii lor, Rom\u00e2nia.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103 sensul, unii se \u00eencumet\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 expresii latine\u0219ti ca acestea: doctor honoris causa; in nuce; ad hoc; ad initio; grosso modo; cum grano salis, provoc\u00e2nd neclarit\u0103\u021bi, confuzii \u00een exprimare. Neclarit\u0103\u021bi \u0219i confuzii care uneori chiar provoac\u0103 nerespectarea propriet\u0103\u021bii (sensul) cuvintelor. Astea sunt dovezi ale inculturii \u0219i ale nebunei dorin\u021be de a fi \u0219ic, cool. (\u201eTot latina, bat-o vina\u201d; \u201eLatina \u0219i dreptul sau honeste vivere\u2026\u201d \u201eLimbajul teologic \u0219i bisericesc\u201d).
\nAlte stric\u0103ciuni provocate limbii rom\u00e2ne (lexic, morfologie, sintax\u0103) vin din partea acelor care \u201etraduc\u201d \u0219i folosesc gre\u0219it cuvintele engleze\u0219ti ori franceze \u0219i nu respect\u0103 legile limbii pentru care traduc. Astfel, \u00een eseul \u201eA treia cea mai mare loca\u021bie din lume \u00een anul dou\u0103zeci-dou\u0103zeci\u201d, autorul ia la bani m\u0103run\u021bi folosirea gre\u0219it\u0103 \u0219i abuziv\u0103 a unor cuvinte, precum acestea: loca\u021bie, manager, banking, business, ron\/roni, curivile \u00een loc de curicula.
\nUn rol esen\u021bial \u00een rostirea \u0219i scrierea corect\u0103 a limbii \u00eel au accentul \u0219i semnele diacritice, pe care mul\u021bi le ignor\u0103 ca fiind \u201em\u0103run\u021bi\u0219uri\u201d, f\u0103r\u0103 valoare (\u201eCuvinte vechi, accente, semne diacritice \u0219i roni\u201d; \u201eErori curente de pronun\u021bie \u0219i scriere\u201d; \u201eDin nou despre accent \u0219i pronun\u021bie\u201d)
\nDin vremea comuni\u0219tilor, exper\u021bi \u00een schimbarea numelui, f\u0103r\u0103 o motiva\u021bie logic\u0103 (vezi cazurile: One\u0219ti devine Gheorghe Gheorghiu-Dej; Cioara (numele unui sat din jude\u021bul Alba) devine S\u0103li\u0219te; Valea Boului\/Capul Bovis devine P\u0103ltini\u0219; \u0218tei e schimbat cu Dr. Petru Groza) vine aceast\u0103 boal\u0103 a schimb\u0103rii numelui. Istoricul Ioan-Aurel Pop, cu sim\u021bul limbii, dezaprob\u0103 amestecul politicului \u00een chestiunile limbii. Ast\u0103zi, cu fiecare nou guvern, se schimb\u0103 denumirea ministerelor (\u00eenc\u00e2t nu se mai \u0219tie care e obiectul muncii sale), a institu\u021biilor. Iat\u0103 dou\u0103 exemple edificatoare: Curtea de Conturi (cu vechime din 1864) a devenit Curtea Superioar\u0103 de Control Financiar; Garda Financiar\u0103 a devenit DGAF – Direc\u021bia General\u0103 Antifraud\u0103 Fiscal\u0103 (Nume vechi \u0219i nume noi). Unele din aceste schimb\u0103ri provoac\u0103 r\u00e2sul, un r\u00e2s amar. De exemplu, primarul unui ora\u0219 a cerut, foarte vocal, schimbarea (\u0219i a ob\u021binut-o) numele Dostoievski, dat unei str\u0103zi, cu Generalul Milea. Propun\u00e2nd noul nume, primarul respectiv a uitat sau n-a vrut s\u0103 \u0219tie, c\u0103 statutul civic al generalului este\u2026 incert (dubios). Motivul schimb\u0103rii: Dostoievski e un \u201escriitor comunist sovietic\u201d. No comment!
\nAstfel de schimb\u0103ri dezv\u0103luie incultura \u0219i chiar precaritatea intelectual\u0103 a multora dintre deciden\u021bi.
\nPrintre stric\u0103torii de limb\u0103, periculo\u0219i, se num\u0103r\u0103 f\u0103c\u0103torii de reclame, prezente p\u00e2n\u0103 la grea\u021b\u0103 la TV. Radio, Pres\u0103, \u0219i de lozinci pentru demonstran\u021bi, care de multe ori nici nu \u0219tiu pentru ce au ie\u0219it \u00een strad\u0103. Crea\u021biile acestor f\u0103c\u0103tori sunt exemple de analfabetism func\u021bional, spune bl\u00e2nd Ioan-Aurel Pop \u00een eseul \u201eDin nou despre accent \u0219i pronun\u021bie\u201d.
\nSunt aspecte de limb\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 nu numai cu istoria, ci \u0219i cu geografia, cu aritmetica, cu\u2026 (\u201eLimba \u0219i geografia: nume bucluca\u0219e\u201d; \u201eLimba \u0219i aritmetica\u201d). Problematica eseurilor e adus\u0103 la zi: \u201eLimba \u0219i pandemia\u201d.
\nToate eseurile au titluri sugestive \u0219i expresive, unele fiind de-a dreptul surprinz\u0103toare prin subtilitatea lor, cum este acesta \u201eComputerul \u0219i limba lui Cicero\u201d. Ultimul capitol al c\u0103r\u021bii intitulat \u201e\u00cencheiere\u201d, evident doar \u00eencheiere scriptural\u0103, este o recapitulare enumerativ\u0103 a categoriilor de gre\u0219eli de exprimare oral\u0103 \u0219i scris\u0103 pricinuite de incultura\u2026 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een \u0219coala l\u0103sat\u0103 de izbeli\u0219te. Ioan-Aurel Pop avertizeaz\u0103 c\u0103 o adev\u0103rat\u0103 bomb\u0103 cu ceas este statutul la care a fost redus\u0103 Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 ca obiect \u0219colar.
\n\u00cen contextul social, moral, politic \u00een care limba ca fiin\u021b\u0103 \u0219i simbol este amenin\u021bat\u0103 de tot felul de bombe, testamentul lui Ien\u0103chi\u021b\u0103 V\u0103c\u0103rescu \u00ee\u0219i dovede\u0219te nu perenitatea, ci necesitatea: Urma\u0219ilor mei V\u0103c\u0103re\u0219ti\/ Las vou\u0103 mo\u0219tenire\/ Cre\u0219terea limbii rom\u00e2ne\u0219ti\/ \u0218i-a patriei cinstire.
\nCartea Veghe asupra limbii rom\u00e2ne, cu toate c\u0103 este un semnal de alarm\u0103, exprim\u0103 \u0219i convingerea c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 are for\u021ba \u0219i resursele s\u0103 \u00eenving\u0103 primejdiile ce o amenin\u021b\u0103. Stric\u0103torii de limb\u0103 nici cu g\u00e2ndul nu g\u00e2ndesc c\u0103 vor avea soarta t\u00e2lharului care a intrat ilicit \u00een stupul cu miere.
\n\u00centruc\u00e2t cartea academicianului Ioan-Aurel Pop are un fond ideatic informativ \u0219i instructiv-educativ puternic \u0219i ofer\u0103 o veritabil\u0103 lec\u021bie despre ce \u00eenseamn\u0103 patrie, patriotism \u0219i a fi patriot este carte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103.
\nPentru valoarea \u0219i calit\u0103\u021bile ei, Veghea asupra limbii rom\u00e2ne este una din c\u0103r\u021bile anului 2020.<\/p>\n


\nTatiana SCURTU<\/strong><\/p>\n

Nou\u0103 apari\u021bie editorial\u0103 \u2013 o carte-document \u2013 \u201eFire din caierul amintirilor\u201d<\/strong><\/p>\n

Unii oameni, dincolo de devenirea lor, au grij\u0103 \u0219i de evolu\u021bia altora, de bunul mers al lucrurilor din societate, prin cumsec\u0103denie, onestitate, altruism, profesionalism \u0219i d\u0103ruire necondi\u021bionat\u0103. Aceasta este \u0219i povestea de via\u021b\u0103 a profesorului, scriitorului, publicistului \u0219i omului de cultur\u0103 Ilie \u0218andru, evocat\u0103 cu bl\u00e2nde\u021be, asemenea lui Creang\u0103, \u00een volumul de memorii \u201eFire din caierul amintirilor\u201d, ap\u0103rut la editura Vatra veche din T\u00e2rgu-Mure\u0219 \u00een 2021 \u0219i lansat la Topli\u021ba, pe 19 martie, cu ocazia anivers\u0103rii autorului.
\nBlajin\u0103tatea nu poate fi mimat\u0103, a\u0219a cum nici talentul, \u00een\u021belepciunea sau iubirea nu pot fi ascunse dup\u0103 vreo masc\u0103, iar domnul Ilie \u0218andru a tr\u0103it cu aceste bucurii cere\u0219ti \u0219i cei 86 de ani, pe care i-a \u00eemplinit, au fost \u00eencununa\u021bi, dincolo de toate greut\u0103\u021bile vie\u021bii, cu cea mai simpl\u0103 \u0219i mai curat\u0103 form\u0103 a senin\u0103t\u0103\u021bii, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een leag\u0103nul copil\u0103riei \u0219i s\u0103 purcedem fiecare pe propria cale a amintirilor, cu demnitate \u0219i statornicie.
\nCartea se deschide cu un Cuv\u00e2nt nostalgic \u0219i metaforic al autorului, intitulat \u201eInima Timpului\u201d: \u201eZboar\u0103 vremea \u00een f\u00e2lf\u00e2itul neauzit de aripi al \u0219irului alb-negru, ne\u00eentrerupt, de zile \u0219i nop\u021bi, \u00eengrop\u00e2nd \u00een urm\u0103 ani, decenii \u0219i veacuri, genera\u021bii dup\u0103 genera\u021bii. Doar cerul singur, cu t\u0103ria sa albastr\u0103, cu Soarele \u0219i Luna, cu Ursa Mare \u0219i Ursa Mic\u0103, cu Fecioara \u0219i Steaua Polar\u0103, cu stele \u0219i luceferi, r\u0103m\u00e2ne \u00een eternitatea mileniilor. \u00cen rest, \u00een urma noastr\u0103, timpul \u00eenseamn\u0103 via\u021b\u0103 \u0219i moarte. Doar Inima Timpului bate \u00eentruna, neobosit\u0103, \u00eemping\u00e2nd omenirea \u00een cel de-al treilea Mileniu al Erei Cre\u0219tine. Noi, buchetul de genera\u021bii de azi \u2013 unele abia \u00eembobocite, altele \u00eenflorite, ofilite sau chiar \u0219i ve\u0219tejite! \u2013 am p\u0103\u0219it \u00een noul Mileniu, scrut\u00e2ndu-i orizonturile, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ghicim dac\u0103 acestea vor fi sau nu \u201ecap\u0103t al osiei lumii\u201d.\u201d Limita unui secol sau, poate, mult mai pu\u021bin de at\u00e2t, \u00eei este, parc\u0103, insuficient\u0103 unui om \u0219i, mai ales, unui om de cultur\u0103, pentru realiz\u0103rile sale, pentru tot ce ar vrea s\u0103 spun\u0103, s\u0103 fac\u0103, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103\u2026 Astfel, Inima Timpului bate \u0219i \u00een peni\u021ba scriitorului, num\u0103r\u00e2ndu-i anii \u0219i volumele. Dar Ilie \u0218andru se poate m\u00e2ndri cu o bogat\u0103 activitate scriitoriceasc\u0103, semn\u00e2nd, de-a lungul timpului, mii de articole \u0219i \u201evreo 25 de c\u0103r\u021bi\u201d.
\nPrimul capitol, \u201eSub zodia mu\u021beniei\u201d, treze\u0219te cele mai fragede amintiri, din perioada prunciei autorului, care s-a n\u0103scut \u00een satul S\u0103calu de P\u0103dure, comuna Br\u00e2ncovene\u0219ti, din jude\u021bul Mure\u0219: \u201ePeste S\u0103cal se l\u0103sase prim\u0103vara. Cobor\u00e2se parc\u0103 din p\u0103durile de pe Glodo\u0219el, cu bra\u021bele \u00eenc\u0103rcate de flori, r\u0103sp\u00e2ndind nu numai parfumurile lor, \u00eenso\u021bite de ciripitul vesel al p\u0103s\u0103relelor, dar \u0219i de rena\u0219terea naturii\u201d. Aici scriitorul vede lumina zilei \u0219i roste\u0219te, t\u00e2rziu, \u00eengrijor\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rin\u021bii, primele sale cuvinte: \u201eErau cele dint\u00e2i cuvinte care \u0219i-au luat zborul din\u0103untrul fiin\u021bei mele, unde s-au tot acumulat, ca \u00eentr-un fel de rezervor\u201d.
\nAnii de \u0219coal\u0103 primar\u0103 sunt ilustra\u021bi \u00een cel de-al doilea capitol, \u201eSub zodia \u00eentuneca\u021bilor ani 40\u201d, perioad\u0103 \u00een care Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei: \u201eBadea Istrate \u00eei spunea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului cum se numea copilul, acesta st\u0103tea c\u00e2teva momente \u0219i se g\u00e2ndea, apoi \u00eei trecea numele \u00een catalog dup\u0103 cum \u00ee\u0219i \u00eenchipuia c\u0103 s-ar traduce \u00een limba maghiar\u0103. (…) Deveniser\u0103 cu to\u021bii unguri!\u201d. Mai t\u00e2rziu, protagonistul urmeaz\u0103 \u201e\u0218coala de apostolat\u201d (Pedagogic\u0103) la Reghin \u0219i devine dasc\u0103l, fiind repartizat \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor-director la \u0218coala de 4 ani din satul Platone\u0219ti, comuna S\u0103rma\u0219. Nu z\u0103bove\u0219te aici nici c\u00e2t s\u0103 \u00eenceap\u0103 anul \u0219colar, c\u0103ci este transferat la Bilbor, pentru c\u0103 \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 dea afar\u0103 din \u0219coal\u0103 un tovar\u0103\u0219 de la partid: \u201etransferul acesta este un fel de exil. Fiindc\u0103 Bilborul este localitatea \u00een care ajung to\u021bi cei care, \u00eentr-un fel sau altul, intr\u0103 \u00een conflict cu autorit\u0103\u021bile. (…) De jur-\u00eemprejur numai mun\u021bi, purt\u00e2nd pe spin\u0103rile lor \u00eentinse p\u0103duri de conifere. Pe culmile \u0219i v\u0103ile de la poalele acestora, case \u00eempr\u0103\u0219tiate, l\u0103sate, parc\u0103, cu para\u0219uta dintr-un avion\u201d. La Bilbor o cunoa\u0219te pe colega sa, Lia (Paula T\u0103nase), care era \u0219i ea \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare: \u201eNu \u0219tiu de ce, \u00eens\u0103 \u00een acel moment am sim\u021bit a\u0219a, un fel de fior, o c\u0103ldur\u0103 pl\u0103cut\u0103, ce mi s-a transmis prin palma ei, ce mi-a cuprins \u00eentreaga fiin\u021b\u0103.\u201d Se c\u0103s\u0103toresc aici, peste un an, iar \u00een anul urm\u0103tor, se na\u0219te primul lor fiu, Dan. La scurt timp, prime\u0219te ordin de \u00eencorporare \u0219i ajunge la T\u00e2rgu Jiu, ca militar \u00een termen, la un regiment de artilerie grea, unde urma s\u0103-\u0219i slujeasc\u0103 patria \u00een urm\u0103torii doi ani. Este admis apoi la Facultatea de Istorie-Filozofie, din cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, din Ia\u0219i.
\nDasc\u0103l, om de cultur\u0103 \u0219i jurnalist, Ilie \u0218andru tr\u0103ie\u0219te momente istorice, ba chiar \u0219i particip\u0103 la ele. Construie\u0219te, adun\u0103 oameni \u00een jurul s\u0103u, \u00eei sus\u021bine, \u00eei promoveaz\u0103, are performan\u021be, de\u0219i anii se anun\u021b\u0103 tot mai grei… Evenimentele istorice, pentru unii, salvatoare, iar pentru al\u021bii, ca o piatr\u0103 de moar\u0103, \u00ee\u0219i pun inevitabil amprenta pe destinul scriitorilor: \u201e\u00centr-o bun\u0103 zi \u2013 era vinerea, c\u00e2nd mergeam la redac\u021bie \u0219i f\u0103ceam ziarul \u2013 m-am pomenit cu redactorul-\u0219ef \u00een birou. Avea un vraf de h\u00e2rtii \u00een m\u00e2n\u0103, nu \u0219tiam ce sunt. Mi le-a aruncat pe mas\u0103, spun\u00e2ndu-mi: – Bune pentru \u201eEuropa Liber\u0103\u201d! Erau articolele mele care nu ap\u0103ruser\u0103.\u201d Timpul trece frumos \u0219i inevitabil peste S\u0103cal, Bilbor, Topli\u021ba, a\u0219a cum trece \u0219i peste autorul acestui volum, iar din caierul amintirilor se toarce o poveste a pove\u0219tilor, pe care v-o recomand, deoarece Ilie \u0218andru \u0219tie s\u0103 istoriseasc\u0103 precum naratorii sadovenieni, la Hanul Ancu\u021bei. S\u0103 ne adun\u0103m, deci, l\u00e2ng\u0103 focul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor de odinioar\u0103, ca \u00een jurul unei sobe, c\u0103ci, a\u0219a cum semneaz\u0103 poetul Nicolae B\u0103ciu\u021b, pe coperta a patra a c\u0103r\u021bii: \u201eAm crezut, de la bun \u00eenceput, \u00een harul scriitoricesc al lui Ilie \u0218andru, dincolo de traseul s\u0103u profesional labirintic, dar \u00eentotdeauna intersectat cu drumurile lumii scrisului. \u0218ansa i-a sur\u00e2s \u0219i i-a dat destul\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i lungime de zile, \u00eenc\u00e2t s\u0103 reu\u0219easc\u0103, \u00een ultimele trei decenii, s\u0103 dea substan\u021b\u0103 destinului s\u0103u literar, s\u0103 adune carte dup\u0103 carte, rezultatul unui preaplin existen\u021bial. Ceea ce-i aduce note de originalitate este arta cu care a restituit istoria unor locuri \u0219i a unor oameni, \u00een care s-a reg\u0103sit adesea, cu propria-i biografie.\u201d<\/p>\n


\nDorina STOICA<\/strong>
\n\"\"

O altfel de var\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00een fiecare noapte exist\u0103 cuvintele, altfel copacul atins…\u201d<\/em><\/p>\n

de ziua aproape pierdut\u0103
\n\u0219i ce-a mai r\u0103mas din vara asta
\ndup\u0103 o pandemie de fric\u0103 global\u0103
\nce-a pus lac\u0103te mari
\npe biseric\u0103 \u0219i pe \u0219coal\u0103.
\nNi\u0219te \u00eengeri cumin\u021bi r\u0103t\u0103ci\u021bi
\nprin ora\u0219e pustii se \u00eentreab\u0103
\nunde e cerul?
\nunde-i p\u0103m\u00e2ntul?
\nunde e iadul?
\nunde e sf\u00e2ntul?<\/p>\n


\nSfat \u00een doi<\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi de ziua ta vino iubite
\ns\u0103 bem cu paiul un soare pl\u0103p\u00e2nd
\n\u0219i ce-a mai r\u0103mas din vara aceasta
\ncu prea multe flori r\u0103s\u0103dite
\npe morm\u00e2ntul mamei,
\npicamer vie\u021bii noastre.
\nA\u0219eza\u021bi la un sfat \u00een doi
\ns\u0103 punem la cale un praznic
\ncum nu s-a mai v\u0103zut
\nla care s\u0103 poftim to\u021bi s\u0103racii cu duhul,
\npe acei ce pl\u00e2ng \u0219i \u00eenseto\u0219eaz\u0103 de dreptate,
\npe f\u0103c\u0103torii de pace
\n\u0219i pe cei prigoni\u021bi pentru dreptate.
\nGr\u0103bind mi\u0219carea timpului,
\ns\u0103 a\u0219tept\u0103m \u00eenvierea mor\u021bilor
\nelement cu element
\n\u0219i a doua venire a lui Hristos.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA VEGHE LA STUPUL CU MIERE Cartea istoricului Ioan-Aurel Pop, Veghea asupra limbii rom\u00e2ne, nu este o surpriz\u0103. E<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14990"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14990"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14991,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14990\/revisions\/14991"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}