{"id":14965,"date":"2021-06-16T09:44:56","date_gmt":"2021-06-16T06:44:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14965"},"modified":"2021-06-16T09:44:56","modified_gmt":"2021-06-16T06:44:56","slug":"spatii-culturale-nr-76-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14965","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 76 (10)"},"content":{"rendered":"

George DAVID <\/strong><\/p>\n

Alex Ivanov: Cu verbele mele v\u0103z\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

Balerinul din curtea spitalului (DinastyBooks Pro Editur\u0103 \u0219i Tipografie, Bucure\u0219ti, 2020) este a patra carte de versuri a pictorului Alex Ivanov, dup\u0103 V\u00e2n\u0103toare la marginea camerei (1997), Afaceri sentimentale (2000) \u0219i Mahalaua din capul meu (2007). Motivul recurent pe care \u00eel tot \u00eent\u00e2lnim \u2013 a\u0219 spune obsesiv \u2013 \u00een acest volum, cel al balerinului b\u0103tr\u00e2n din curtea spitalului, are un corespondent \u00een realitate, o imagine v\u0103zut\u0103 aievea de autor \u00een \u00eemprejmuirea aferent\u0103 unui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt psihiatric: un pacient v\u00e2rstnic execut\u00e2nd pe nea\u0219teptate o unic\u0103 piruet\u0103 de balet ca o cheie spre un alt adev\u0103r, deocamdat\u0103 inaccesibil celorlal\u021bi.
\nFiind \u00eenainte de toate om al penelului, Alex Ivanov picteaz\u0103 chiar \u0219i cu cuvintele, iar imaginile astfel create poart\u0103 viguros semn\u0103tura autorului: Vorbe\u0219te-mi despre rochia ta verde din col\u021bul cu p\u0103ianjeni \/ \u0219i despre prim\u0103verile tale de noapte. \/ Vorbe\u0219te-mi despre supinele tale din c\u0103lim\u0103ri albastre, \/ despre macii r\u0103ma\u0219i orfani \u00een gr\u00e2u \/ \u0219i despre cum \u00ee\u021bi \u00eempar\u021bi s\u00e2nii cu dou\u0103 m\u00e2ini, \/ unor vise de noapte… \/ \u00ce\u021bi voi trimite multe oglinzi cu mine, \/ \u00een care \u0219i tu ai un loc. \/ Ne vom privi lacomi \u0219i erudi\u021bi! (Ne vom a\u0219eza \u00een g\u00e2nduri). De altfel, \u00een \u00eentregul volum v\u0103zul este cel mai prezent dintre toate cele cinci (sau c\u00e2te-or fi…) sim\u021buri umane: \u00cenc\u0103 mai \u00eeno\u021bi \u00een lichidul amniotic \u0219i doar eu v\u0103d asta (O mare primejdie).
\nIar v\u0103zul poetic percepe, cum de la sine se \u00een\u021belege, o palet\u0103 extrem de bogat\u0103 \u00een culori \u0219i nuan\u021be: verdele din paradisul de tain\u0103, albastrul de Prusia, plicuri albe, halatul t\u0103u alb, cutiile galbene (cutiile cu traume, ni se livreaz\u0103 imediat explica\u021bia), lacrim\u0103 verde, rochia ta verde, c\u0103lim\u0103ri albastre, panglici galbene, tufele de liliac, clepsidre umplute cu var, r\u0103utatea ro\u0219ului aprins, h\u00e2rtie albastr\u0103 de \u00eenvelit caiete… totul culmin\u00e2nd cu tu\u0219e precum Suferin\u021ba, aceast\u0103 pat\u0103 de calcar pe nesf\u00e2r\u0219ita uimire… (Se \u00eenchide Siberia). Sau cu decolorarea ultim\u0103, f\u0103r\u0103 de leac: P\u00e2n\u0103 \u0219i eu eram obosit \u0219i decolorat \/ \u00een vara aceea, c\u00e2nd nu m\u0103 g\u0103seai… (C\u00e2nd nu m\u0103 mai g\u0103seai). Iar negrul, de\u0219i nenumit ca atare (o fi vreun feti\u0219?), este \u0219i el prezent, mai ales sub forma nop\u021bii \u0219i a \u00eennopt\u0103rii: Se aude cum vine noaptea (Furi\u0219 de vulpe siberian\u0103); To\u021bi trebuie s\u0103 aducem ofrande \u00eentunericului abia n\u0103scut (P\u0103catele clorofilei).
\nDe\u0219i at\u00e2t de divers\u0103, paleta coloristic\u0103 a poemelor lui Alex Ivanov inspir\u0103, contrar a\u0219tept\u0103rilor, mai degrab\u0103 triste\u021be dec\u00e2t optimism. Existen\u021ba unui spleen incurabil se face sim\u021bit\u0103 \u00een mai toate versurile, gener\u00e2nd aproape firesc \u0219i aproape necesar metafore ce sunt uneori de-a dreptul sf\u00e2\u0219ietoare \u00een neputin\u021ba pe care o sugereaz\u0103: Pove\u0219tile abisului nu puteau fi scrise, \/ credea fum\u0103torul de opiu. \/ Avea dreptate, \/ c\u0103ci doar viorile mai puteau fi topite \u00een vise. \/ Totul avea forma poemelor pr\u0103bu\u0219ite, \/ iar p\u0103s\u0103rile ardeau undeva la nord, lumin\u00e2nd cerul. \/ Auzisem c\u0103 o parte din iernile trecute \/ se vor pr\u0103bu\u0219i peste inten\u021biile mele. (De prin salonul 156).
\nPredominan\u021ba vizualului este uneori \u00eentrerupt\u0103 \u0219i de prezen\u021ba altor sim\u021buri, precum cel olfactiv: Dar nimic nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mahalaua asta \/ plin\u0103 cu miros de cartofi pr\u0103ji\u021bi, clor \u0219i zeam\u0103 de varz\u0103 […] \/ Asta p\u00e2n\u0103 \u00een noaptea mirosului de liliac, \/ ce deschidea s\u0103rb\u0103toarea florilor de \u00eemprumut (Lumin\u0103 de var\u0103). Numai c\u0103, de\u0219i pe l\u00e2ng\u0103 olfactiv \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 loc \u0219i auditivul (Doar c\u0103 tu ai ajuns mare cucoan\u0103 \u0219i por\u021bi cercei cu auz!),domnia atotbiruitoare a celor v\u0103zute se reafirm\u0103 de \u00eendat\u0103: \u00cen lumina de var\u0103, nu m\u0103 mai caut\u0103 nimeni [\u2026] \/\/ O s\u0103 de\u0219urubez to\u021bi trandafirii de la ferestrele celor patru g\u0103ri, \/ \u00een semn de protest c\u0103 ai disp\u0103rut \u00eentr-o var\u0103 prohibit\u0103.
\n\u0218i tot acest curcubeu verbal, acest triumf al v\u0103zutelor asupra rostitelor ni se etaleaz\u0103 \u00een timp ce, aproape nesesizat, dar ubicuu, personajul principal \u2013 balerinul din curtea spitalului \u2013 b\u00e2ntuie fantomatic \u0219i discret \u00een fundal, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 tot a\u0219tept\u0103m acea piruet\u0103 unic\u0103. Ca \u0219i cum l-am a\u0219tepta pe Godot.<\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong>
\n\"\"

O tratare liric\u0103 \u00een \u201ereflec\u021bii poetice\u201d <\/strong><\/p>\n

Mai deun\u0103zi citeam \u00eentr-una din revistele noastre literare, ancorat la realitatea vie\u021bii noastre de dup\u0103 revolu\u021bia din ’89, urm\u0103toarea \u0219tire: \u201eStatisticile recente spun c\u0103 peste 90 la sut\u0103 dintre rom\u00e2ni nu cump\u0103r\u0103 nicio carte \u00eentr-un an. Iar scriitorul rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 partenerul de dialog, cititorul, pare a fi o Cassandr\u0103 care vorbe\u0219te \u00een pustiu. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 oamenii citeau, \u00een loc de altceva, \u00eentr-un timp \u00een care toate lipseau.\u201d Alte statistici ar\u0103tau c\u0103 38% din cei care totu\u0219i, au citit o carte, nu \u00een\u021beleg nimic din ce citesc, iar 31% din rom\u00e2ni n-au citit vreodat\u0103 o carte. Iar dac\u0103 e s\u0103 ne raport\u0103m la \u021b\u0103rile \u00een care cititorii au citit m\u0103car o carte pe an, suntem pe locul 27 din 28 de \u021b\u0103ri \u00een care s-a f\u0103cut statistica. C\u0103 doar 16% din tinerii no\u0219tri spun c\u0103 au citit lunar c\u00e2te-o carte, s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 e mul\u021bumitor? Cu aceste g\u00e2nduri m-am aplecat asupra celor dou\u0103 volume de \u201ereflec\u021bii seduc\u0103toare\u201d a unei poete dobrogene de constant\u0103 liric\u0103 neomodernist\u0103 care, mai recent, se prezint\u0103 cititorului cu o lucrare ca aceasta a unui, risipitor cu darurile sale, cronicar de \u00eent\u00e2mpinare: Reflec\u021bii poetice de Ottilia Ardeleanu (ed. Ex Ponto-2020). A\u0219adar, o carte care e rodul unei mai \u00eendelungate acumul\u0103ri intelectuale \u0219i culturale asupra spa\u021biului \u0219i orizontului literar-cultural de pretutindeni, unde eul liric al poe\u021bilor (19 \u00een vol. I \u0219i 27 \u00een vol. II) este prins \u00een fluxul senza\u021biilor \u0219i emo\u021biilor din spa\u021biul poetic al fiec\u0103ruia, \u00een timp ce con\u0219tiin\u021ba poetic\u0103 e a unui cronicar-observator, care studiaz\u0103 existen\u021ba lumii invocate de fiecare dintre ace\u0219tia. Mai cite\u0219te cineva astfel de c\u0103r\u021bi? Dar cu preferin\u021bele cititorului ce facem? Reu\u0219e\u0219te cronicarul s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia cititorului cu acest registru armonic de vibra\u021bii ale sentimentelor prinse \u00eentr-un tablou vizionar? De unde rolul criticii de \u00eent\u00e2mpinare, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu le face nimeni cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu cartea de poezie a fiec\u0103rui poet, \u00een fiecare col\u021b al \u021b\u0103rii? E suficient\u0103 \u0219i o astfel de tratare liric\u0103 a rela\u021biei dintre un poet \u0219i opera sa, adus\u0103 de cronicarul de \u00eent\u00e2mpinare, \u00eentr-o carte de comentarii critice? Iat\u0103 doar c\u00e2teva din \u00eentreb\u0103rile puse \u00een timpul lecturii celor dou\u0103 volume. \u00centreb\u0103ri care nu pot avea dec\u00e2t un singur r\u0103spuns: receptarea poeziei este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu starea de fascina\u021bie a celui aflat \u00een actul crea\u021biei. Av\u00e2nd luciditatea unei priviri retrospective asupra celor dou\u0103 volume lecturate, Diana Dobri\u021ba B\u00eelea ne face o radiografiere a tr\u0103irilor interioare, dup\u0103 trecerea \u00een revist\u0103 a celor dou\u0103 volume: \u201eCitind aceste reflec\u021bii seduc\u0103toare, ivite din p\u0103m\u00e2ntul fertil al unei g\u00e2ndiri poetice \u0219i \u00eentotdeauna lucide, c\u0103ut\u0103torul de frumos nu poate r\u0103m\u00e2ne indiferent\u201d. \u0218i asta pentru c\u0103, spune ea: \u201eImpresiile de lectur\u0103 sunt exprimate metaforic, senten\u021bios-juc\u0103u\u0219, precipitat de multe ori pentru c\u0103 recenzenta parcurge un text lyric dintr-o suflare \u0219i tot dintr-o suflare \u00eel comenteaz\u0103, p\u00e2n\u0103 nu se sting fl\u0103c\u0103rile dulci ale poeziei \u00een care a ars\u201d. C\u0103ut\u00e2nd diverse interpret\u0103ri ale emo\u021biilor \u0219i sentimentelor de tot felul, \u00een c\u0103r\u021bile poe\u021bilor comenta\u021bi, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00een voia pl\u0103cerii de a divaga pe tema vie\u021bii trec\u0103toare a iubirii, a timpului, a mor\u021bii\u2026 etc. Pentru a-\u0219i plasa opiniile sub semnul admira\u021biei, cronicarul caut\u0103 argumente conving\u0103toare \u00een tot ceea ce propune interpret\u0103rii. Ca-n versul eminescian: \u201eNoaptea-ad\u00e2nc-a ve\u0219niciei el \u00een \u0219iruri o dezleag\u0103\u201d.
\n Dar pentru \u201ea fi \u00eenl\u0103untrul fenomenelor\u201d (cum spunea Nichita), s\u0103 trecem la impactul lecturii (din primul volum) asupra cronicarului, \u00eencerc\u00e2nd \u201eun tu\u0219eu iubicid \u00eentre o poemes\u0103 \u0219i un poeziu\u201d (vezi cap. despre Lumini\u021ba Zaharia cu vol. Singularia tantum). Vom descoperi o poet\u0103 cu \u201eo singularitate vesel\u0103\u201d, \u00eentruc\u00e2t: \u201eSingur\u0103tatea r\u0103m\u00e2ne \u00een\u0103untru. Doar veselia scap\u0103 fiindc\u0103 \u0219tie cum. Dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103r: una otr\u0103vit\u0103\u201d. Pe de alt\u0103 parte, temeritatea autoarei se asociaz\u0103 cu perspicacitatea \u0219i cu sim\u021bul rigorii, \u0219i continu\u0103 cu analize \u00eenc\u0103rcate de bl\u00e2nde\u021be \u0219i melancolie, dar cu o prospe\u021bime a recept\u0103rii care ajut\u0103 ideile s\u0103 se \u00eendrepte spre o viziune critic\u0103: \u201eEa \u0219tie s\u0103 fac\u0103 haz de necaz, \u00eei place s\u0103 diminueze dramele vie\u021bii \u0219i s\u0103 m\u0103reasc\u0103 tragicomicul… Lumini\u021bei nu-i scap\u0103 nimic de sub ochiul satiric-umoristic: via\u021ba, moartea, miracolele, femeia, b\u0103rbatul, singur\u0103tatea, inspira\u021bia, dragostea, p\u0103catul, iluzia, natura, codul bunelor maniere, visarea, povestea, zborul, realitatea.\u201d Iar ceea ce caut\u0103 lectorul \u00een fiecare poet\/poet\u0103, \u00een volumele analizate, e adev\u0103rul \u00eenso\u021bit de frumuse\u021bea unor tr\u0103iri fire\u0219ti, tr\u0103iri care s\u0103-l emo\u021bioneze \u0219i s\u0103-l pun\u0103 \u00een situa\u021bia de a-\u0219i g\u00e2ndi propriile convingeri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u021ba. Astfel: la Ana Maria G\u00eebu (din Cafea cu z\u00e2mbet de rebel\u0103) vol. ei de la 14 ani, spune c\u0103 \u201enu fragilitatea v\u00e2rstei \u0219ocheaz\u0103, ci puterea cu care ac\u021bioneaz\u0103 la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103.\u201d; la Teodor Dume (din Moartea, un fluture alb), poezia lui \u201eeste un cutreier \u00eentre na\u0219tere \u0219i moarte\u201d. Via\u021ba \u0219i moartea (\u00een poezie) \u201esunt dou\u0103 lini\u0219ti\u201d la acest \u201epoet al st\u0103rilor\u201d (cu un concept de a\u0219teptare, de spovedanie, medita\u021bie, visare, nedeterminare, nedumerire… adic\u0103 un poet al obsesiilor de tot felul); iar George Pa\u0219a (din C\u00e2ntece din Alindoria) e un poet al \u201emetaforelor delicate\u201d \u0219i \u201eun vis\u0103tor incurabil, \u00eemboln\u0103vit de onirism\u201d.
\n Uneori ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 poetul chiar \u0219tie totul despre existen\u021ba lumii invocate \u00een poezia sa, ori, maestru al interpret\u0103rii aurei de pe fruntea poetului nu e cine ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 g\u0103se\u0219ti ie\u0219irea dintr-un labirint al c\u0103r\u021bilor lecturate, ci e acela care ne \u00eenva\u021b\u0103 prin exemplul s\u0103u consemnarea acelor pedanterii tehniciste \u0219i anticip\u0103ri ale substan\u021bei operei \u00eentr-un nou labirint al scrierilor asupra c\u0103rora s-a aplecat cronicarul. Iar ceea ce caut\u0103 el \u00een fiecare poet\/poet\u0103, din volumele analizate, e adev\u0103rul \u00eenso\u021bit de frumuse\u021bea unor tr\u0103iri fire\u0219ti, tr\u0103iri care s\u0103-l emo\u021bioneze \u0219i s\u0103-l pun\u0103 \u00een situa\u021bia de a-\u0219i g\u00e2ndi propriile convingeri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u021ba. La Melania Briciu (din Eu sunt Spartacus), afl\u0103m c\u0103 are versuri \u201ede atitudine, de propagand\u0103 a libert\u0103\u021bii, lucru care r\u0103zbate chiar \u0219i din titluri… (\u0219i) poemele sunt militante pentru libertate \u00een cuv\u00e2nt, ac\u021biune, g\u00e2ndire\u201d, \u00een vreme ce Angela Nache-Mamier (din scara b apartament 3) este \u201epoeta care administreaz\u0103 pastile de umor, pic\u0103tura chinezeasc\u0103 a r\u00e2nduielilor umane care situeaz\u0103 femeia pe locul venit din \u00eentunericul istoriei.\u201d Av\u00e2nd percep\u021bia privirii, \u00een ansamblu, al decodific\u0103rii lucrurilor, caracteristic pentru autoare, atunci c\u00e2nd analizeaz\u0103 pe text o anumit\u0103 carte, Ottilia Ardeleanu implic\u0103 o complexitate aparte a percep\u021biei, ori simte \u0219i surprinde momentul c\u00e2nd ochiul ei a\u021bintit se deschide unei mai largi perspective asupra fenomenului intuit de poet, dar \u0219i vizionar asupra lumii fascinante care i l-a scos \u00een cale. Ori, pozi\u021bia luat\u0103 de cronicar e ca \u0219i cum, \u00eempreun\u0103 cu el, am privi ore \u00een \u0219ir cu fruntea lipit\u0103 de \u201efereastra interioar\u0103\u201d a poetului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descifr\u0103m odgoanele-leg\u0103turi ale acestei pun\u021bi de trecere: dinspre poet, spre poezie, dinspre fiin\u021ba sa material\u0103, spre fiin\u021ba sa spiritual\u0103. Adic\u0103 privirea cronicarului care \u0219tie s\u0103-\u0219i valorifice cuv\u00e2ntul \u0219i s\u0103 fac\u0103 din el clopotul s\u0103u de ceremonie la care ne adun\u0103 dinaintea paginii scrise. \u00cen fapt, cum o \u0219i facem, \u0219i ne aliniem la linia sim\u021birii actului de crea\u021bie, odat\u0103 cu cronicarul, pentru a g\u0103si, \u00een cazul poetei Gela Enea (din M\u0103\u0219ti), singurul cod \u201eal prognozelor de orice fel\u201d: \u201eMetaforele nu-i sunt simple sintagme, ci, de multe ori idei \u00eentregi \u00eencorporate \u00een una sau mai multe strofe, p\u00e2n\u0103 la \u00eentreaga poezie\u201d, cu finaluri \u201eprovocatoare, tran\u0219ante, dureroase, realiste\u201d, adic\u0103 acolo unde \u201epoeta de\u021bine cheia unei ironii fine secondate de un patetism programat. Ea \u00ee\u0219i controleaz\u0103 st\u0103rile emo\u021bionale, nu las\u0103 la vedere zbuciumul interior\u201d. Primul volum al \u201ereflec\u021biilor\u201d se \u00eencheie cu o cronic\u0103 la vol. Lodebar al Danielei Varvara, cartea \u201ecu z\u0103brele imaginare\u201d. \u00cen poezia acesteia autoarea volumului insist\u0103 asupra c\u00e2ntecului de leag\u0103n \u201eal pajurii aurii\u201d (mai mult un desc\u00e2ntec); \u0219i continu\u0103 cu acel \u201ec\u00e2ntec de dragoste \u0219i de moarte, fiindc\u0103 dragostea este pas\u0103re f\u0103r\u0103 cuib care \u00ee\u0219i \u00eenfige ghearele \u00een carnea fiin\u021bei, iar aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 \u00ee\u0219i pariaz\u0103 dragostea pe moarte\u201d. Astfel, autoarea \u0219tie s\u0103 trezeasc\u0103 nu numai interesul, ci \u0219i pl\u0103cerea cititorului, inclusiv prin citate savuroase, din care siluetele umbrelor imaginare, care \u00eel macin\u0103 pe poet, se ha\u0219ureaz\u0103 cu umbrele celor care lupt\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, cu morile de v\u00e2nt \u00een lumea real\u0103. <\/p>\n


\nNina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Ionel Necula despre Nietzsche \u0219i Kierkegaard \u00een Secven\u021be de filozofie universal\u0103<\/strong><\/p>\n

\t\u201eN-am fost un exeget prea harnic \u00een abordarea fenomenului filosofic universal, dar m-am \u00eencumetat uneori, cel mai adesea cu ocazia unor omagieri, s\u0103 m\u0103 aplec insistent asupra unor idei sau f\u0103clieri ai mir\u0103rii filosofice \u0219i s\u0103 dau seama de ispr\u0103vile lor \u00een domeniu\u201d m\u0103rturisea criticul literar Ionel Necula \u00een cuv\u00e2ntul de \u00eent\u00e2mpinare la volumul Secven\u021be de filozofie universal\u0103 ap\u0103rut la Editura Studis, Ia\u0219i, 2019. Cu toate acestea, am constatat c\u0103 din cele 64 de c\u0103r\u021bi scrise de autorul amintit, 22 abordeaz\u0103 fenomene filosofice na\u021bionale sau universale, iar din acestea jum\u0103tate sunt dedicate lui Emil Cioran.
\nNu m-a\u0219 fi aplecat cu aten\u021bie asupra acestei lucr\u0103ri dac\u0103 nu mi-a\u0219 fi amintit c\u0103 de fapt sunt absolvent\u0103 a facult\u0103\u021bii de istorie \u2013 filozofie a universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Din p\u0103cate, nu am predat filosofie dec\u00e2t foarte pu\u021bin la \u00eenceputul carierei de profesor \u0219i, cu toate acestea, \u00een ciuda dezinteresului actual pentru \u0219tiin\u021ba \u0219tiin\u021belor, am constatat c\u0103 \u00eenc\u0103 iubirea, dragostea de \u00een\u021belepciune m\u0103 atrage. Volumul Secven\u021be de filozofie universal\u0103 este structurat \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi. Prima parte este intitulat\u0103 Cronici \u0219i dispuneri filosofice \u0219i cuprinde prezentarea a dou\u0103 c\u0103r\u021bi. Cea dint\u00e2i ne vorbe\u0219te despre Origene \u0219i apar\u021bine profesorului Sergiu Tofan ( discipol al reputatului profesor de filozofie de la Universitatea din Bucure\u0219ti Gheorghe Vl\u0103du\u021bescu, despre care am numai amintiri la superlativ), secunda aduce \u00een prim plan o lucrare a C\u0103t\u0103linei Alina Dobre intitulat\u0103 Angoasa ca fenomen existen\u021bial, care ne transpune \u00een filosofia lui Kierkegaard, cel mai important g\u00e2nditor danez \u0219i unul dintre cei mai renumi\u021bi filosofi ai secolului al XIX-lea.
\n\u00cen a doua parte a volumului amintit, intitulat\u0103 Medalioane filosofice, Ionel Necula aduce aproape de noi o serie de filosofi precum: Friedrich Nietzsche, Francis Bacon, Auguste Compte, Heidegger, Arthur Schopenhauer \u0219i Soren Kierkegaard. Nu voi aborda \u00een \u00eencercarea mea de a atrage aten\u021bia asupra acestei lucr\u0103ri to\u021bi filosofii de mai sus, ci m\u0103 voi opri doar asupra celui dint\u00e2i \u0219i a celui din urm\u0103, apropia\u021bi poate prin ceea ce noi numim destin sau \u00een filosofia hindus\u0103 poart\u0103 numele karm\u0103.
\n\u00cen 2014 s-au \u00eemplinit \u0219aptezeci de ani de la na\u0219terea lui Friedrich Nietzsche. Cu acest prilej Ionel Necula publica Nietzsche \u2013 via\u021ba \u0219i filosofia vie\u021bii. Un destin tragic, despre care Ionel Necula consider\u0103 c\u0103 ar fi preluat blestemul, \u201etragismul neconsumat\u201d care plana asupra familiei. Pastorul protestant Karl Ludwig Nietzsche disp\u0103rut dintre cei vii prematur, tat\u0103l filosofului, i-a l\u0103sat mo\u0219tenire, pe l\u00e2ng\u0103 numele \u00eemp\u0103ratului care a realizat unificarea Germaniei, o boal\u0103 ereditar\u0103 care i-a m\u0103cinat \u00eentreaga tinere\u021be. A\u0219a cum remarc\u0103 autorul studiului amintit, primii ani din via\u021ba unui om sunt hot\u0103r\u00e2tori pentru destinul s\u0103u, mai ales dac\u0103 insul respectiv va deveni peste ani un creator: scriitor, filosof, pictor, muzician. Dramele din familie, educa\u021bia primit\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 se vor reflecta cu prisosin\u021b\u0103 asupra crea\u021biei acestuia, pentru c\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea lui Nietzsche ,,doar arta justific\u0103 via\u021ba\u201d. \u00cen copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, Nietzsche s-a refugiat \u00een muzic\u0103, a studiat dintre titanii acestei arte, dar a \u0219i compus lieduri sau piese pentru pian. Ceea ce am remarcat la criticul literar Ionel Necula este faptul c\u0103 se apleac\u0103 minu\u021bios asupra fiec\u0103rui aspect din via\u021ba lui Nietzsche, nu neglijeaz\u0103 nimic, tocmai pentru faptul c\u0103 este con\u0219tient c\u0103 orice am\u0103nunt poate fi definitoriu asupra operei. Desigur, moartea tat\u0103lui l-a maturizat pe micul Friedrich \u00eenainte de vreme, iar \u0219coala primar\u0103 i-a cultivat \u201edorin\u021ba ne\u00eenvins\u0103 de a \u0219ti\u201d. \u00cen timpul studen\u021biei, mai ales pe c\u00e2nd studia la Universitatea din Leipzig, \u00ee\u0219i alege modele. Filosofia lui Schopenhauer \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 suflete\u0219te, \u00eei relev\u0103 lumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare \u00een timp ce el o percepea ca putere \u0219i voin\u021b\u0103, iar muzica lui Wagner \u00eei vorbe\u0219te despre prietenie. La aproape 25 de ani \u00eei este recunoscut\u0103 solida preg\u0103tire prin numirea ca profesor la Universitatea din Basel. De regul\u0103, geniile se afirm\u0103 de timpuriu. Putem aminti cazul lui Napoleon Bonaparte, care a devenit general la 24 de ani. La Basel, \u00een Elve\u021bia cunoa\u0219te Nietzsche o perioad\u0103 de lini\u0219te, de armonie \u0219i fericire \u00eentrerupt\u0103, \u00eens\u0103, de r\u0103zboiul franco-prusac din anii 1870-1871, c\u00e2nd, de\u0219i nu mai avea cet\u0103\u021benie german\u0103, a cerut s\u0103 fie \u00eenrolat. Dup\u0103 p\u0103rerea lui Ionel Necula, de\u0219i a participat la doar c\u00e2teva luni de campanie, \u201evia\u021ba de cazarm\u0103 i-a afectat s\u0103n\u0103tatea iremediabil\u201d. Foarte mult l-au afectat pe t\u00e2n\u0103rul depresiv \u0219i solitar ne\u00eemplinirile din via\u021ba sentimental\u0103. De\u0219i, Ionel Necula consider\u0103 c\u0103 e\u0219ecul leg\u0103turii cu Lou Salomee nu a contribuit la \u00eentunecarea min\u021bii \u00eentemeietorului filosofiei existen\u021biale, sunt tentat\u0103 s\u0103 afirm c\u0103 o so\u021bie iubitoare, \u00een\u021beleg\u0103toare ar fi am\u00e2nat \u0219i atenuat, poate, declicul nervos al celui care, de\u0219i a fost toat\u0103 via\u021ba un om bolnav, a propov\u0103duit virtu\u021bile unui om viguros, st\u0103p\u00e2n pe instinctele sale, care sus\u021bine libertatea pe umerii s\u0103i. \u00cen 1889, an \u00een care Eminescu, un alt admirator al lui Schopenhauer, a apus m\u0103cinat de o boal\u0103 asem\u0103n\u0103toare, \u00een urma unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri aparent banale, Nietzsche clacheaz\u0103, \u00ee\u0219i dezv\u0103luie toate frustr\u0103rile, proclam\u0103 cu adev\u0103rat moartea unei lumi, \u00een care omul era ceva ce trebuia dep\u0103\u0219it.
\nTrec\u00e2nd de la via\u021b\u0103 la filosofia vie\u021bii, Ionel Necula subliniaz\u0103 pe bun\u0103 dreptate c\u0103 \u201ea vorbi despre filosofia lui Nietzsche, \u00eenseamn\u0103, printre altele, a vorbi despre conceptele pl\u0103smuite de filosof\u201d. \u00cen 1885, cel mai de seam\u0103 filosof al secolului al XIX-lea publica A\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra \u00een care anun\u021ba supraomul \u0219i \u00een care, a\u0219a cum afirma Ionel Necula, \u201e\u00cencrederea cu care Nietzsche \u00eenconjoar\u0103 fiin\u021bele puternice, spiritele alese, \u00eel conduc \u00eentr-o direc\u021bie elitist\u0103, dar exact asta \u0219i urm\u0103re\u0219te filosoful, s\u0103 impun\u0103 o moral\u0103 nou\u0103, dur\u0103, aspr\u0103, inclement\u0103, chiar dispre\u021buitoare fa\u021b\u0103 de masa amorf\u0103 a celor mul\u021bi, marca\u021bi de violen\u021b\u0103, de vicii \u0219i mediocritate\u201d.
\nNietzsche preia de la Schopenhauer conceptul de individua\u021bie, dar pentru a vedea cum se raporteaz\u0103 omul la individua\u021bie se \u00eendreapt\u0103 spre Apollo \u0219i Dionysos, cele dou\u0103 zeit\u0103\u021bi grece\u0219ti ale artei, at\u00e2t de diferite la prima vedere, dar care \u00een final se dovedesc a se completa una pe cealalt\u0103 \u0219i a demonstra c\u0103 nu pot exista solitare, dincolo sau dincoace de v\u0103lul transparent al zei\u021bei Maya. Ionel Necula \u00eel percepe pe Nietzsche ca un autentic vitalist pentru care \u201etr\u0103irea plenar\u0103, opulent\u0103 \u0219i dezinhibat\u0103, c\u0103r\u0103u\u0219ind aluviunile subcutanate ale vie\u021buirii \u00een lume avea o importan\u021b\u0103 capital\u0103\u201d.
\n\u201eCe via\u021b\u0103! Soren Kierkegaard (1813-1855) a vindecat mult\u0103 lume de complexe \u00eenchipuite\u201d. A\u0219a \u00ee\u0219i \u00eencepe Ionel Necula studiul despre filosoful danez, care \u201ea dovedit c\u00e2t se poate de evident c\u0103 se poate capta interesul public chiar dac\u0103 autorul unei teorii (c\u0103r\u021bi, idei, viziuni) provine dintr-o limb\u0103 aproape anonim\u0103, dac\u0103 ideile cu care vrei s\u0103 ventilezi lumea sunt vii, percutante, prezint\u0103 interes \u0219i r\u0103spund unui anumit moment al devenirii istorice\u201d. \u00centre anii 1830-1840, Soren Aabye Kierkegaard studiaz\u0103 teologia la Universitatea din Copenhaga. Cu toate c\u0103 renun\u021b\u0103 la ideea de a deveni pastor evanghelist, filosofia sa r\u0103m\u00e2ne foarte aproape de teologie. Ne\u00eemplinirile din via\u021ba personal\u0103, \u00eendeosebi ruperea logodnei cu Regine Olsen, se pare c\u0103 i-au afectat \u00eentreaga via\u021b\u0103, mai ales c\u0103 a intrat \u00een vizorul revistei satirice Corsarul \u0219i a opiniei publice daneze. P\u0103rintele filosofiei existen\u021bialiste a fost sedus p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 de dragostea de \u00een\u021belepciune. A\u0219a cum eviden\u021biaz\u0103 \u0219i Ionel Necula, \u201eideile lui au f\u0103cut o frumoas\u0103 carier\u0103 \u00een tratamentul g\u00e2nditorilor existen\u021biali\u0219ti. \u00cen special distinc\u021bia dintre existen\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103, dintre existen\u021ba \u00een sine \u0219i existen\u021ba pentru sine \u0219i cea de angoas\u0103 au antrenat multe lu\u0103ri de pozi\u021bie \u00een filosofia contemporan\u0103\u201d. De\u0219i a scris un singur eseu despre Conceptul de angoas\u0103, starea de nelini\u0219te, de nesiguran\u021b\u0103, de ne\u00eencredere este \u00eent\u00e2lnit\u0103 at\u00e2t \u00een Jurnalul seduc\u0103torului, c\u00e2t \u0219i \u00een Vinovat-nevinovat influen\u021b\u00e2ndu-i starea de spirit \u0219i manifestarea creativ\u0103. Unele voci pun aceste manifest\u0103ri pe baza faptului c\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 destul de fraged\u0103, \u0219ase ani, a asistat la decesul unor apropia\u021bi printre care \u0219i mama sa. Scriitorul tecucean nu este de acord cu exege\u021bii care au asociat filosofia lui Kierkegaard cu sensibilitatea sa genetic\u0103. El consider\u0103 c\u0103 \u201eunele \u00eencredin\u021b\u0103ri pot fi explicate prin nestatorniciile g\u00e2ndului \u0219i ale fondului s\u0103u sentimental\u201d. Mie mi s-a p\u0103rut interesant faptul c\u0103 tat\u0103l s\u0103u, care credea \u00een predestinare, era convins c\u0103 fiul s\u0103u preferat, c\u0103ruia i-a l\u0103sat mica mo\u0219tenire str\u00e2ns\u0103 cu greu, va muri \u00een jurul v\u00e2rstei de 34 de ani. Un bun numerolog ar putea desigur s\u0103 fac\u0103 asociere cu v\u00e2rsta de 43 de ani la care Soren Kierkegaard s-a stins dup\u0103 ce s-a gr\u0103bit s\u0103-\u0219i termine opera. C.G. Jung definea sincronicit\u0103\u021bile sub aspectul coinciden\u021belor semnificative. Aceasta ne duce cu g\u00e2ndul la faptul c\u0103 individul, la diferite intervale de timp, este confruntat cu evenimente care devin adev\u0103rate lec\u021bii de via\u021b\u0103. c\u0103 Cifra 3 semnific\u0103 originalitate, fluen\u021b\u0103, credin\u021b\u0103 \u00een umanitate, iar patru vine \u00een completare cu anticipare, meticulozitate, vibra\u021bie, h\u0103rnicie \u0219i baz\u0103 solid\u0103 pentru via\u021b\u0103. \u0218aptele, care rezult\u0103 din adunarea celor dou\u0103, este cifra lui Dumnezeu, perfec\u021biunea divin\u0103, motorul vie\u021bii.
\nApreciem efortul scriitorului Ionel Necula care s-a aplecat cu minu\u021biozitate asupra omagierii unor mari spirite din filosofia universal\u0103 \u0219i ne-a bucurat \u0219i pe noi cititorii cu revela\u021bii care s\u0103 ne apropie de dragostea de \u00een\u021belepciune \u0219i de \u00een\u021belegerea \u0219tiin\u021bei \u0219tiin\u021belor pentru c\u0103 a\u0219a cum afirma \u00een studiul Eminescu filosof ?, publicat \u00een revista Pro Saeculum, nr 7-8, decembrie 2020 \u201eun filosof este un vizionar, este cel care \u0219i-a format o concep\u021bie despre lume, despre existen\u021b\u0103 \u00een general despre ceea ce este \u0219i ceea ce constituie existen\u021ba \u00een \u00een\u021belesul de totalitate\u201d. De asemenea \u201eUn filosof trebuie s\u0103 fie un erudit, s\u0103 circule cu aceea\u0219i lejeritate prin mai multe domenii ale cunoa\u0219terii, s\u0103 cunoasc\u0103 legile naturii, dar \u0219i principiile vie\u021bii sociale\u201d.<\/p>\n


\nMirela GRIGORE<\/strong>
\n\"\"

Noi<\/strong><\/p>\n

Noi \u00eenflorim gr\u0103dinile iubirii,
\nAvem \u00een suflet numai prim\u0103var\u0103,
\nC\u00e2nd se deschid \u00een suflet trandafirii
\nSub geana nop\u021bii care ne-mpresoar\u0103.
\nDin carnea s\u00e2nger\u00e2nd\u0103, f\u0103r\u0103 ran\u0103,
\nNoi am umplut pocalul de cuvinte,
\nCa s\u0103 ne fie \u00een t\u0103cere hran\u0103
\n\u0218i-n m\u00e2ng\u00e2iere rugul cel fierbinte.<\/p>\n

Purt\u0103m pe umeri drumul pasiunii,
\nC\u00e2nd \u00een obraji ne \u00eenfloresc bujorii
\n\u0218i alerg\u0103m prin ploaie, ca nebunii,
\nS\u0103 prindem printre pic\u0103turi to\u021bi sorii.
\nNoi suntem c\u0103l\u0103tori printre destine,
\n\u00cen ochii mari \u00eencremenim dorin\u021ba
\n\u0218i, printre rug\u0103ciunile cre\u0219tine,
\nNe punem r\u0103t\u0103ciri \u0219i neputin\u021ba.<\/p>\n

Noi ne urzim povestea de iubire
\n\u0218i \u021besem seri de-amor printre s\u0103ruturi,
\nC\u00e2nd luna evadeaz\u0103 prin tr\u0103ire,
\n\u0218i pune-n lan\u021buri colonii de fluturi.
\nPurt\u0103m pe bra\u021be c\u00e2mpul de narcise
\n\u0218i-n pa\u0219ii no\u0219tri valsul prim\u0103verii
\nIar \u00een priviri dorin\u021bele ucise
\nDe focul prins \u00een tainele pl\u0103cerii. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George DAVID Alex Ivanov: Cu verbele mele v\u0103z\u00e2nd Balerinul din curtea spitalului (DinastyBooks Pro Editur\u0103 \u0219i Tipografie, Bucure\u0219ti, 2020) este<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14965"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14965"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14966,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14965\/revisions\/14966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}