{"id":14948,"date":"2021-06-15T09:57:03","date_gmt":"2021-06-15T06:57:03","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14948"},"modified":"2021-06-15T09:57:03","modified_gmt":"2021-06-15T06:57:03","slug":"spatii-culturale-nr-76-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14948","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 76 (9)"},"content":{"rendered":"

Ionel NECULA <\/strong>
\n\"\"

Ghica Vasile revine<\/strong><\/p>\n

Zilele acestea, scriitorul Vasile Ghica m-a gratulat cu o nou\u0103 carte \u2013 tot sprin\u021bar\u0103, reconfortant\u0103 \u0219i plin\u0103 de \u00een\u021belepciune. Am reg\u0103sit, \u0219i \u00een aceast\u0103 nou\u0103 isprav\u0103 livresc\u0103, aceea\u0219i manier\u0103 a dialogului dintre Spirit \u0219i Sine, predispus s\u0103 ia \u00een discu\u021bie, \u00een analiz\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103-n r\u0103sp\u0103r problemele acestui veac.
\n Am re\u021binut, din lecturile mele aleatorii, c\u0103 personalitatea uman\u0103 este rezultatul unei evolu\u021bii tristadiale – de la Sinele preadolescen\u021bei, cu toate instinctele \u00een stare activ\u0103, r\u0103spunz\u0103tor de conservarea de sine, la Eul n\u0103b\u0103d\u0103ios \u0219i la nevoia de a se afirma \u00een lume, \u00een confruntare deschis\u0103 cu tot ceea cea ce nu-i remarc\u0103 unicitatea \u0219i locul privilegiat ce i se cuvine \u00een lume \u0219i Supraeul maturit\u0103\u021bii c\u00e2nd legea, Ideea, Principiul, reglement\u0103rile care ordoneaz\u0103 societatea \u0219i chiar lumea devin prioritare \u0219i cov\u00e2r\u0219esc celelalte dou\u0103 instan\u021be. Acestea sunt liniamentele evolu\u021biei, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 revenirea la Sine, la organic, la somatic, la empirie, la imanen\u021b\u0103, la sim\u021buri \u0219i la senza\u021bii echivaleaz\u0103 cu o involu\u021bie, de vreme ce e stabilit c\u0103 nu exist\u0103 nimic \u00een intelect care s\u0103 nu fi fost mai \u00eenainte \u00een sim\u021buri. Nu depl\u00e2ngea Cioran suferin\u021ba unei senza\u021bii \u00een procesualitatea transform\u0103rii ei \u00een idee?
\n Ceea ce face Vasile Ghica \u00een aceast\u0103 carte este un dialog \u00eentre prima \u0219i a treia instan\u021b\u0103 din procesul trudnic al configur\u0103rii unei personalit\u0103\u021bi.
\n Ar mai fi ceva. De regul\u0103, un dialog presupune cel pu\u021bin dou\u0103 personaje ceea ce autorul evit\u0103 \u0219i prefer\u0103 s\u0103 se dedubleze, de unde, cel pu\u021bin la prima vedere, am putea spune c\u0103 dialogul este ratat, se substituie \u00een monolog, \u00eentr-o formul\u0103 sui generis de a face memorialistic\u0103. N-a\u0219 vrea s\u0103 uzez de magica formul\u0103 fotbalistic\u0103 \u00een care acela\u0219i juc\u0103tor centreaz\u0103, d\u0103 cu capul \u0219i marcheaz\u0103 \u00een acela\u0219i timp, pentru c\u0103 autorul nu cred c\u0103 se eschiveaz\u0103 de la interviul clasic, ci doar, cum am mai spus, caut\u0103 o formul\u0103 mai sprin\u021bar\u0103, mai ademenitoare de a pune \u00een discu\u021bie chiar probleme grele, spinoase \u0219i mai greu de urm\u0103rit \u00eentr-o dispunere cursiv\u0103. Probabil c\u0103 nici nu este interesat de modalit\u0103\u021bile b\u0103t\u0103torite \u0219i-ncearc\u0103 formule mai personale, caut\u0103 s\u0103 fie original, ceea ce, nici vorb\u0103 c\u0103 trebuie apreciat \u0219i pre\u021buit.
\n A mai folosit aceast\u0103 manier\u0103, probabil, tot a\u0219a, din oroarea de pasti\u0219\u0103, \u0219i-am subliniat la vremea respectiv\u0103 avantajele acestei modalit\u0103\u021bi insolite. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i un risc \u00een folosirea ei abuziv\u0103. Fuga de pasti\u0219\u0103, cum se vede, \u00eel poate duce \u00een situa\u021bia, nu prea confortabil\u0103, de a se autopasti\u0219a. P\u00e2n\u0103 una-alta, Vasile Ghica este primul \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent singurul s\u0103u discipol.
\n Acum despre carte. Despre cultura tecucean\u0103 \u0219i despre personalit\u0103\u021bile pe care arealul tecucean le-a furnizat patrimoniului na\u021bional de valori s-a vorbit mult, poate chiar exagerat de mult \u0219i dac\u0103 Vasile Ghica revine asupra acestui subiect \u0219i \u00een aceast\u0103 carte, Tecuciul \u00een ipostaze ilustre (Editura Studis, Ia\u0219i, 2021) \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i are temeiurile sale. Dincolo de subiectele tabu cu Cocu\u021ba \u0219i cu cercet\u0103\u0219ia, vorbe\u0219te, desigur, \u0219i el, despre scriitorii acestui spa\u021biu geografic, despre cei 18 academicieni, despre cele bune \u0219i mai pu\u021bin bune din via\u021ba spiritual\u0103 a ora\u0219ului, dar insist\u0103, cu prec\u0103dere asupra Festivalului Interna\u021bional al aforismului \u0219i despre implicarea Funda\u021biei Pelin \u00een afirmarea cultural\u0103 a ora\u0219ului. Sunt dou\u0103 subiecte care n-au c\u0103p\u0103tat \u00eenc\u0103 patina vremii \u0219i n-au devenit subiect de cronic\u0103, dar f\u0103r\u0103 de care Tecuciul ar fi un ilustru ora\u0219 anonim, ca \u0219i Panciu sau Bere\u0219ti. Gra\u021bie acestor dou\u0103 repere Tecuciul nu doar c\u0103 se profileaz\u0103 ca loc geografic \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva important, dar cap\u0103t\u0103 chiar \u0219i o vog\u0103 european\u0103 Faptul c\u0103 toamn\u0103 de toamn\u0103 (excep\u021bie ultima, care-a fost anulat\u0103 de pandemie) caldar\u00e2mul ora\u0219ului r\u0103sun\u0103 sub pasul at\u00e2tor personalit\u0103\u021bi ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i chiar de peste grani\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 ceva. Ca unul care m-am aplecat mai insistent asupra trecutului cultural tecucean \u0219tiu c\u0103 \u00een vremurile de odinioar\u0103 descinderea \u00een ora\u0219 a unui grup de scriitori lua propor\u021bii de eveniment epocal \u0219i alimenta mentalul locului pentru cel pu\u021bin un an de zile. E adev\u0103rat c\u0103 \u00een acele vremuri nu avea trei institu\u021bii de cultur\u0103 \u0219i nici 30 de salaria\u021bi care s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 fenomenul. Or, \u00een zilele noastre, Tecuciul este, gra\u021biei Funda\u021biei Pelin, vizitat de at\u00e2tea personalit\u0103\u021bi c\u00e2t nu se \u00eent\u00e2mpla, alt\u0103dat\u0103, \u00een c\u00e2teva decenii. Am mai spus-o \u0219i-mi pare r\u0103u c\u0103 trebuie s-o repet, Funda\u021bia Pelin face singur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 nicio implicare a s\u0103r\u0103c\u0103ciosului buget locat mai mult dec\u00e2t toate cele trei institu\u021bii de cultur\u0103.
\n Cum s\u0103 nu m\u0103 bucur c\u0103 Vasile Ghica, \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 carte, se opre\u0219te asupra acestei institu\u021bii-mecenat cu func\u021bii \u0219i rol propulsator \u00een via\u021ba cultural\u0103 a arealului cultural Tecuci? Cred c\u0103 dac-ar concepe un sistem de abonare \u0219i-ar edita un buletin informativ cu circula\u021bie \u00een Tecuci, Foc\u0219ani, Panciu, B\u00e2rlad, Gala\u021bi, cu anun\u021barea din timp a evenimentelor \u00een derulare, ar putea deveni un centru cultural zonal foarte c\u0103utat. A\u0219tept momentul c\u00e2nd palatul de la \u021aig\u0103ne\u0219ti va fi renovat \u0219i va c\u0103p\u0103ta, la fel, o destina\u021bie cultural\u0103. <\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Un alfabet al iubirii<\/strong><\/p>\n

Structurat \u00een dou\u0103 cicluri de poeme (\u201ela umbra lunii\u201d \u0219i \u201ecu aer de mister pierdut\u201d), volumul de debut al Ramonei Roman se remarc\u0103 prin sinceritatea mesajului, \u00een care sunt decelabile, al\u0103turi de temele fundamentale (iubirea, via\u021ba, condi\u021bia scriitorului), \u00eentreb\u0103ri \u0219i posibile r\u0103spunsuri lirice privind condi\u021bia uman\u0103 \u00een general. Lep\u0103darea metaforic\u0103 de cuv\u00e2nt pare, dincolo de frond\u0103, dovada unei spaime \u00een fa\u021ba lipsei de sens \u0219i scop a lumii \u00een care fiin\u021b\u0103m: \u201etac\/ cos cu a\u021b\u0103 alb\u0103\/ g\u0103urile\/ din pledurile \u00eemb\u00e2csite\/ de at\u00e2tea nefapte\/ e mult praf\/ \u00een ce\u0219tile voastre\/ cafea ordinar\u0103\/ <>\/ m\u0103 lep\u0103d\u2026\/ \u0219i ascult\/ cum unghiile mele\/ zg\u00e2rie << Psaltirea>>!\u201d (\u201em\u0103 lep\u0103d de cuv\u00e2nt\u201d), de\u0219i scrisul exercit\u0103 o continu\u0103 fascina\u021bie \u0219i, evident, un mod de via\u021b\u0103: \u201evreau s\u0103 scriu despre iarn\u0103\/ \u00een fiecare var\u0103\/ \u0219i despre noi\/ pe toate zidurile caselor\/ f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\/\/ mai vreau\/ s\u0103-mi curg\u0103 prin vene\/ s\u0103 pot dona s\u00e2nge\/ \u0219i celor ce iubesc \u00een \u0219oapt\u0103\u201d (\u201e\u00eenc\u0103 mai vreau\u201d).
\nPentru o poet\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, iubirea poate deveni un fel de nobil\u0103 religie: \u201eam b\u0103ut din c\u0103u\u0219ul palmelor\/ unor \u00eenseta\u021bi de iubire\/ doar c\u00e2teva guri de curaj\/ \u0219i-abia atunci\/ am \u00eenv\u0103\u021bat <>\/ cu adev\u0103rat\u201d (\u201em\u0103 \u00eentorc\u201d), at\u00e2ta timp c\u00e2t \u201ecerul poate fi mereu senin\/ fiindc\u0103 soarele r\u0103sare din interior\/ spre exterior\/ dintotdeauna\u201d (\u201edintotdeauna\u201d). Pus\u0103 deci sub semnul luminii \u00een intrat\u0103 \u00een c\u00e2mpul semantic al sacralit\u0103\u021bii, iubirea este \u201ealfabetul limbii \u00een care vorbesc\u201d, spune poeta, pentru care expresia sublimat\u0103 \u00een versuri a sentimentelor este mai presus de \u201eteoreme\u201d \u0219i de ceea ce este artificial ori \u00een suprasatura\u021bie toxic\u0103: \u201enu m\u0103 iubi prea mult\/ sunt toxic\u0103\/ spal\u0103-m\u0103 cu ap\u0103 din Iordan\/ nume\u0219te-m\u0103\/ red\u0103-m\u0103 lumii vie \u0219i nev\u0103t\u0103mat\u0103\/ cu aripi albe \u0219i ochi\/ s\u0103 pot vedea\u201d (\u201etoxic\u201d).
\nExist\u0103 \u00een volum o retoric\u0103 a iubirii, pe care poeta o manevreaz\u0103 cu destul\u0103 dib\u0103cie, situ\u00e2ndu-se \u00eentre naivitatea\/ingenuitatea primei iubiri \u0219i r\u0103sf\u0103\u021bul unei \u00eentrez\u0103rite maturit\u0103\u021bi: \u201espune-mi dac\u0103 mai \u0219tii\/ c\u00e2nd ziua\/ se \u00eeng\u00e2n\u0103 cu noaptea\/ mai vin\/ iubirile noastre pe-acas\u0103?\/ mai vin soli de pace\/ s-aduc\u0103 amprente\/ de-apusuri de soare?\/ dar dac\u0103 nu \u0219tii\/ sau de-ai uitat\/ m\u0103 la\u0219i s\u0103-mi pun capul\/ pe um\u0103rul t\u0103u\/ \u0219i s\u0103-\u021bi spun\/ cum ar fi?\u201d (\u201ecum ar fi?\u201d). Nevoia de certitudini genereaz\u0103 ritualuri bizare, situate la grani\u021ba dintre magia alb\u0103 \u0219i cea neagr\u0103: \u201ed\u0103-mi o can\u0103 de zah\u0103r\/ s-o pun la r\u0103d\u0103cina\/ unui cire\u0219 s\u0103lbatic\/ s\u0103 creasc\u0103\/ \u0219i s\u0103 m\u0103 fereasc\u0103\/ de toate clipele\/ c\u00e2nd \u00eemi va fi foame\/ de um\u0103rul t\u0103u drept\/\/ s\u0103 m\u0103 \u00eenfrupt cu nesa\u021b\/ odihn\u0103 s\u0103-mi fie clipa de umbr\u0103\/ c\u00e2nd soarele se va oglindi\/ \u00een privirea mea\/ s\u0103-\u0219i vad\u0103 sur\u00e2sul\/ imprimat pe s\u00e2nii mei\/ acoperi\u021bi de p\u00e2nza unui nor\/ aproape orb!\u201d (\u201eclipa\u201d); de cele mai multe ori, \u00eens\u0103, poeta pare s\u0103 fi ajuns la \u00een\u021belegerea iubirii ca joc fascinant tocmai prin efemeritatea lui, dar \u0219i prin caracterul orfic: \u201eeRam \u0219i azi\/ la poalele muntelui cred de-at\u00e2ta verde\/ privind cum \u00eei flutur\u0103 frunzele-n v\u00e2nt\/ prinse-n clame din coaj\u0103 de stejar\/\/ sunt \u0219i azi acolo\/ a\u0219tept\u00e2nd umbra lunii din mai\/ \u0219i serenada ploilor ce vin doar s\u0103 plece\/ c\u00e2nt\u00e2nd la o lir\u0103\/ pe-acorduri de pas\u0103re Phoenix\u201d (\u201eeRam \u0219i azi\u201d).
\nPrecump\u0103nitoare printre temele din volum, iubirea are conota\u021bii diverse, unele livre\u0219ti, altele dintr-un cod personal de bune purt\u0103ri \u0219i sentimente: de la joc cu m\u0103\u0219ti (\u201ece masc\u0103-\u021bi pui tu azi\/ iubitul meu\/ \u0219i-al tuturor pierdutelor\/ \u00een ale tale valuri\/ de am\u0103giri\/ de vise\/ \u0219i \u0219oapte deocheate\/ pe care o alegi\/ \u0219i care-\u021bi st\u0103 mai bine\/ dintre toate?\u201d \u2013 \u201evei \u0219ti?\u201d), la drum ce trebuie parcurs (\u201ede-ar ploua s-ar \u0219terge urma pa\u0219ilor mei\/ \u0219i de-ar ninge\/ mi-ar \u00eengropa c\u0103rarea spre noi\/ de n-ai fi tu\/ cine m-ar \u00eenv\u0103\u021ba alfabetul t\u0103cerii\/ s\u0103 pot scrie cu fum\/ poemele compuse \u00een crucea amiezii?\u201d \u2013 \u201ec\u0103rarea\u201d), iubirea este ardere (\u201eau ars\u201d), prag \u00eentre spiritual \u0219i carnal (\u201eb\u0103t\u0103ile inimii tale\/ \u00een palma mea\/ cum sunt cuvintele\/ \u00een\u021belepte dintr-o carte\/ ce nici un muritor\/ nu a citit-o\/ v\u0103zut-o sau atins-o\/ \u0219i iar\/ mi-e dor de inima ta\u201d \u2013 \u201e\u0219i iar\u201d), tain\u0103 \u0219i descoperire a sensului existen\u021bial: \u201ecum r\u0103m\u00e2ne cu mine?\/ spuneai c\u0103\/ vorbe\u0219ti pe \u00een\u021belesul meu\/ \u0219i \u00eencerci\/ s\u0103 m\u0103 \u00een\u021belegi\/ \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103\/ s\u0103 m\u0103 traduci\/ s\u0103-mi dai alt sens?\/ ascunde-m\u0103 \u00een g\u00e2ndul t\u0103u\/ \u0219i scoate-m\u0103 doar\/ la lumina lunii\/ pentru c\u0103\/ smaraldele str\u0103lucesc\/ doar \u00een tain\u0103\u201d (\u201ealt sens\u201d).
\nRemarcabil la Ramona Roman este faptul c\u0103 nu se legitimeaz\u0103 genera\u021bionist \u0219i nu scrie asemenea tinerilor poe\u021bi de ast\u0103zi, \u00een sensul c\u0103 nu poetizeaz\u0103 banalul, trivialul, vidul \u0219i, \u00een general, universul fracturat \u00een care, cel mai adesea debusola\u021bi\/dezabuza\u021bi, se situeaz\u0103 ceilal\u021bi. Poeta b\u0103c\u0103uan\u0103 are curajul de a construi un discurs liric sincer, f\u0103r\u0103 asperit\u0103\u021bi lingvistice, bagajul ei lexical demonstr\u00e2nd nu at\u00e2t refuzul agresivit\u0103\u021bii, c\u00e2t c\u0103utarea unui mod de exprimare care s\u0103 corespund\u0103 temperaturii \u00eenalte a propriei intimit\u0103\u021bi.<\/p>\n

*Ramona Roman<\/strong>, \u201eERam\u201d<\/em>, Ed. Art Book, Bac\u0103u, 2017<\/p>\n


\nRamona ROMAN<\/strong>
\n\"\"

Ce-ar fi ?
\nCe-ar fi dac\u0103 vara ar fi
\nun noian de raze albe
\nde z\u0103pad\u0103
\n\u0219i iarna o explozie de bulg\u0103ri
\nde soare
\nCred c\u0103 atunci te-a\u0219 iubi
\nCred c\u0103 atunci te-a\u0219 ninge pe t\u00e2mple
\n\u0219i te-a\u0219 l\u0103sa s\u0103 pl\u00e2ngi cu frunze de salcie…
\nNu te-a\u0219 mai alunga
\nte-a\u0219 planta \u00een gr\u0103dina
\nde la apus \u0219i te-a\u0219 s\u0103pa ad\u00e2nc
\ns\u0103 nu te ofile\u0219ti nicic\u00e2nd!
\nCe-ar fi?<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

Mai mult dec\u00e2t \u0219oapte<\/strong><\/p>\n

\tAnul trecut am avut surpriza pl\u0103cut\u0103 s\u0103 cunosc un scriitor deosebit. Este \u0219colit, este t\u00e2n\u0103r \u0219i foarte talentat. Este vorba de preotul Alexandru Pripon, poet, prozator \u0219i publicist. Proza sa se refer\u0103, \u00een principal, la teme legate de profesiunea sa. Sunt texte cu specific religios ce au ap\u0103rut, majoritatea, \u00een cotidianul \u201eLumina\u201d, al Patriarhiei Rom\u00e2ne, dar \u0219i \u00een portalul \u201eDoxologia\u201d. Am \u00een fa\u021b\u0103, \u00een afara acestui nou volum de versuri, trei c\u0103r\u021bi minunate ap\u0103rute la Editura Arhiepiscopiei Buz\u0103ului \u0219i Vrancei, sub semn\u0103tura sa, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Pa\u0219i \u00eentru lumin\u0103 (publicistic\u0103, 2015), La por\u021bile sublimului (versuri, 2016) \u0219i Printre r\u00e2nduri – Pa\u0219i prin istorie – (publicistic\u0103, 2018). Toate aceste c\u0103r\u021bi au ap\u0103rut cu binecuv\u00e2ntarea \u00cenaltpreasfin\u021bitului P\u0103rinte Ciprian, Arhiepiscopul Buz\u0103ului \u0219i Vrancei.
\n\t\u00centr-un articol publicat \u00een ziarul \u201eLumina\u201d \u00een anul 2018 p\u0103rintele Alexandru Pripon afirma cu t\u0103rie: \u201eEu cred \u00een semenii mei, f\u0103r\u0103 a m\u0103 considera, \u00een vreun fel, diferit de cei \u2013 buni ori r\u0103i \u2013 ce p\u0103\u0219esc pe c\u0103r\u0103rile acestei lumi, \u00een acest veac neprielnic umanit\u0103\u021bii. Eu cred \u00een ceea ce suntem \u0219i, mai ales, \u00een ceea ce putem deveni, sub semnul Adev\u0103rului \u00een\u021beles ca mod de via\u021b\u0103, nu simplu concept abstract\u201d. Afirma\u021bii pertinente \u0219i perfect adev\u0103rate.
\n\tDe la acest crez, al p\u0103rintelui \u0219i al meu, am pornit la lecturarea noului volum de versuri, T\u0103cerile \u0219oaptei. Alexandru Pripon, poetul, \u00ee\u0219i transcende condi\u021bia \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 performan\u021b\u0103 \u00een ceea ce al\u021bi purt\u0103tori de ve\u0219minte preo\u021be\u0219ti au reu\u0219it, devenind un demn urma\u0219 al purt\u0103torilor de slov\u0103, de credin\u021b\u0103 \u0219i smerenie. Noul s\u0103u volum nu este unul preponderent religios \u00eens\u0103, \u00een aproape fiecare poem, ne vorbe\u0219te despre via\u021b\u0103, moarte, iubire, patrie \u0219i alte \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi biblice, o tematic\u0103 de mare diversitate, profunzime \u0219i de o gravitate conform timpurilor pe care le str\u0103batem. Iar raportarea la divinitate este discret\u0103 \u0219i se simte cu putere. Chiar \u0219i \u00een acele poeme, \u0219i nu sunt pu\u021bine, cu v\u0103dit caracter patriotic. \u0218i nu ar putea fi altfel pentru c\u0103, la urma urmei, ce am fi f\u0103r\u0103 patrie, f\u0103r\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 cultur\u0103, f\u0103r\u0103 spa\u021biu geografic, adic\u0103 f\u0103r\u0103 identitate, f\u0103r\u0103 aspira\u021bii? Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Holbea scria \u00een prefa\u021ba volumului de versuri La por\u021bile sublimului urm\u0103toarele, \u00eent\u0103rind aceste adev\u0103ruri \u0219i d\u00e2ndu-le greutatea cuvenit\u0103: Apropierea de Dumnezeu este ultima \u0219i singura solu\u021bie viabil\u0103 a omului contemporan, cov\u00e2r\u0219it de durere \u0219i dezn\u0103dejde, aplecat de povara grijilor, dezorientat de agresivitatea cu care \u00eel \u00eenv\u0103luie veacul necredin\u021bei. Apropierea de Dumnezeu \u00eenseamn\u0103, de fapt, reg\u0103sirea echilibrului \u0219i a lini\u0219tii sufletului omenesc, reg\u0103sirea Edenului pierdut de mult, reg\u0103sirea, \u00een definitiv, a sinelui. Pentru c\u0103 Dumnezeu este indisolubil legat de sinele nostru. El s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een fiin\u021ba noastr\u0103 mai mult dec\u00e2t aerul pe care \u00eel respir\u0103m, mai mult dec\u00e2t orice ne define\u0219te.
\n\t\u00cen cuprinsul volumului Alexandru Pripon folose\u0219te dou\u0103 tehnici: tehnica versului alb \u0219i cea a versului clasic, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie diferen\u021be de valoare \u00eentre ele. \u00cen cazul versului alb autorul nu folose\u0219te semnele de punctua\u021bie, \u0219i bine face. Despre acest aspect scriitoarea Passionaria Stoicescu, pun\u00e2nd punctul pe i, scria: Lipsa punctua\u021biei \u00een cuprinsul poemelor e o libertate oferit\u0103 cititorului de a da versurilor o intona\u021bie cerut\u0103 de sim\u021b\u0103m\u00e2ntul propriu al recept\u0103rii personale, care poate s\u0103 nu fie \u00een acord cu inten\u021bia autorului. \u0218i de aici, cred eu, autorul \u00ee\u0219i supune cititorul la exerci\u021bii de a reda fiec\u0103rui poem propria versiune, propria interpretare. Poate c\u0103 acest lucru l-a urm\u0103rit. Tot Passionaria Stoicescu spunea: Cartea \u00eens\u0103 respir\u0103 acel echilibru necesar \u00eentre mesaj \u0219i expresie. Citesc de foarte mul\u021bi ani poezie \u0219i a\u0219 putea spune c\u0103 sunt la curent cu aproape tot ce au scris \u0219i scriu poe\u021bii de limba rom\u00e2n\u0103 indiferent de meridianele pe unde \u00ee\u0219i duc existen\u021ba. Nu mai vorbesc de poe\u021bii str\u0103ini. \u00cen ultimii ani, prin rubrica din ziarul buzoian \u201eOpinia\u201d, am citit aproape toate volumele celor prezenta\u021bi. Am citit mult \u0219i din cei pe care nu i-am prezentat \u00eenc\u0103. A\u0219adar, sunt la curent \u0219i pot s\u0103 afirm c\u0103 poezia lui Alexandru Pripon se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tendin\u021bele actuale din toate punctele de vedere, inclusiv ca valoare.
\n\tIntr\u00e2nd \u00een profunzimile c\u0103r\u021bii acolo unde autorul ne invit\u0103 cu elegan\u021b\u0103, cu decen\u021b\u0103, dar \u0219i cu har afl\u0103m o prim\u0103 tem\u0103 drag\u0103 de-a sa: dorul de spa\u021biu, f\u0103r\u0103 sa\u021biu a\u0219a cum metaforic \u0219i inspirat scria Emil Botta. \u0218i odat\u0103 cu acesta, zborul. O sete pe care poetul vrea s\u0103 o curme str\u0103b\u0103t\u00e2nd veacurile \u0219i misterele: Nimb zadarnic peste fala clipelor de-odinioar\u0103,\/ Zbor. Privire peste veacuri prizoniere \u00een secund\u0103.\/ Am p\u0103\u0219it pe-aceste drumuri pentru cea din urm\u0103 oar\u0103\/ Parc\u0103 ieri, atunci c\u00e2nd norii \u00eenc\u0103 nu \u0219tiau s-ascund\u0103\/ Nici speran\u021b\u0103, nici c\u0103dere, nici mir\u0103ri ce se scufund\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri f\u0103r\u0103 vise, f\u0103r\u0103 g\u00e2nd, f\u0103r\u0103 s\u0103 doar\u0103,\/ \u0218i, c\u00e2nd lini\u0219tea coboar\u0103, desp\u0103r\u021birea e u\u0219oar\u0103. (Zbor). Nu-i a\u0219a c\u0103 ne aminte\u0219te de Mihai Eminescu? Mai \u00eent\u00e2lnim poezii care ne amintesc de versurile lui George Bacovia, George Top\u00e2rceanu sau Adrian P\u0103unescu. Deci, are un registru larg. \u00cen ceea ce prive\u0219te poezia patriotic\u0103 autorul o \u00eembin\u0103 cu cea de natur\u0103 religioas\u0103. \u0218i nici nu ar avea cum. Iat\u0103 un exemplu: Ascunse-s s\u0103rb\u0103torile str\u0103bune\/ \u00centr-un sertar, cu grij\u0103 ferecat,\/ Ei au \u0219tiut c\u0103 nu ne vom opune\/ S-avem un trist Cr\u0103ciun, \u00eensingurat.\/\/ Ne pl\u00e2ng str\u0103mo\u0219ii f\u0103r\u0103 pomenire,\/ Ne pl\u00e2ng colindele refugiate-n dor\/ \u0218i, dincolo de orice amintire,\/ Suspin\u0103 Pruncul Sf\u00e2nt M\u00e2ntuitor. (Cr\u0103ciun \u00eensingurat). Este strig\u0103tul care se aude, este purt\u0103torul de mesaj al tuturor rom\u00e2nilor ca o ripost\u0103 la pandemie \u0219i la opreli\u0219tile puse de autorit\u0103\u021bi credincio\u0219ilor, fie de Cr\u0103ciun sau de Pa\u0219te. Odat\u0103 cu acesta mai are un mesaj \u0219i pentru tr\u0103d\u0103torii \u0219i v\u00e2nz\u0103torii de neam \u0219i de \u021bar\u0103. Sper\u0103 ca strig\u0103tul s\u0103u s\u0103 fie auzit de cei viza\u021bi, de popor \u0219i de divinitate: Nu cred c\u0103 va mai fi vreodat\u0103 var\u0103,\/ Am tot sperat c\u0103 totu-i doar un joc.\/ S\u0103rmani naivi! Noi am v\u00e2ndut o \u021bar\u0103,\/ De\u0219i nu am primit nimic \u00een loc.\/ S-au str\u00e2ns prea multe ierni \u00een c\u0103limar\u0103? \u0218i toat\u0103 \u021bara e un iarmaroc… (Prea mult). Aceea\u0219i obid\u0103, aceea\u0219i revolt\u0103 mut\u0103 le reg\u0103sim \u0219i \u00een poeziile Dor de Eminescu, Str\u0103in sau Neputin\u021b\u0103 din care citez o strof\u0103: Prin secolul de ur\u0103 \u0219i tr\u0103dare,\/ De sentimente crude \u0219i z\u0103lude,\/ Privim \u00een jur \u0219i-n noi cu \u00eentristare,\/ Descoperim, cu cinic\u0103 mirare,\/ C\u0103 suntem to\u021bi neputincio\u0219i. \u0218i iude… Se poate lesne observa mirarea c\u0103 nu \u00ee\u0219i poate explica cum urma\u0219ii unui popor demn, drept, viteaz \u0219i harnic au devenit la\u0219i \u0219i tr\u0103d\u0103tori. Fa\u021b\u0103 de toate aceste fapte ce se petrec sub ochii no\u0219tri autorul are \u0219i c\u00e2teva dorin\u021be. Cele mai interesante se reg\u0103sesc \u00een poeziile: Prin prezenta, Proces-verbal \u0219i Cerere, poezii pline de o ironie fin\u0103. De aceea\u0219i ironie beneficiaz\u0103 \u0219i anumi\u021bi m\u00e2nuitori de condeie, ce \u00ee\u0219i chinuie cititorii cu sumbre… poezii, chinuind h\u00e2rtia. (Mie).
\n\tO poezie sintetizeaz\u0103 experien\u021ba de via\u021b\u0103 a autorului ce ar fi trebuit s\u0103 o aib\u0103 \u00een viitor, la anii senectu\u021bii, dar se pare c\u0103 acel viitor a venit doar prin cunoa\u0219tere mult prea devreme. Este \u00een ea \u0219i o revolt\u0103 strunit\u0103 asupra nedrept\u0103\u021bilor acestui ev ne\u0219tiut \u0219i buimac, cum inspirat l-a denumit un cunoscut scriitor \u00een poezia-pamflet Mafia e-n toate! pentru c\u0103, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, planeta care ne g\u0103zduie\u0219te este un imens poligon\/ laborator \u0219i care nu mai este de mult albastr\u0103. Tabloul descris pare desprins dintr-un film SF unde imaginile aproape apocaliptice le \u00eent\u00e2lnim la tot pasul: Prin g\u00e2ndul meu curg sloiuri c\u0103tre mare,\/ \u00cen vocea mea ard focuri sus, pe deal, \/ \u0218tiu s\u0103 tr\u0103iesc pe culme, \u00een uitare,\/ \u0218i visele s\u0103 le \u00eengrop la mal,\/\/ Printre idei \u0219i ghe\u021buri se scufund\u0103\/ B\u0103rci de pescari; speran\u021be pier sub val,\/ C\u00e2mpii \u0219i dealuri apele inund\u0103,\/ Plutesc ucise vise \u00een aval.\/\/ Sunt altfel. M\u0103 \u00eendrept spre \u00eenserare\/ Mult mai t\u00e2rziu, aproape de final\/ Prin g\u00e2ndul meu curg sloiuri c\u0103tre mare,\/ \u00cen vocea mea ard focuri sus, pe deal,\/ Vestind str\u0103ine vremuri, de uitare,\/ \u0218i-mi url\u0103 lupi \u00een suflet\/ gutural. (Altfel).
\n\u00cen ciuda tabloului deprimant \u0219i a tonului pesimist exist\u0103 ca \u00eentotdeauna \u0219i o speran\u021b\u0103. Este vorba despre iubire, despre ironie \u0219i despre frumuse\u021bile naturii, iar autorul nu este deloc zg\u00e2rcit cu aceste dragi teme. \u00cen poeziile cuprinse \u00een volum am observat c\u0103 are o predilec\u021bie pentru folosirea pe scar\u0103 larg\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie sup\u0103r\u0103tor, a unor cuvinte precum uimire, mirare \u0219i s\u0103lbatic. Cuv\u00e2ntul uimire este folosit pentru ca autorul s\u0103-\u0219i arate admira\u021bia f\u0103r\u0103 s\u0103 fie tulburat de ceea ce vede \u0219i simte, cu o mirare cump\u0103tat\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te cuv\u00e2ntul s\u0103lbatic nu trebuie privit ca pe ceva ne\u00eembl\u00e2nzit sau nedomesticit, ci ca pe ceva nelocuit sau neumblat, adic\u0103 \u00een locuri \u0219i sfere necuprinse. Dovede\u0219te, prin aceasta, c\u0103 este destul de priceput \u0219i abil \u00een folosirea cuvintelor lexicului, av\u00e2nd disponibilit\u0103\u021bi neb\u0103nuite.
\nDin acest nou volum fiecare cititor are posibilitatea s\u0103 afle cum este \u00een realitate Alexandru Pripon. Se descrie, \u00een poezia Eu, \u00een felul urm\u0103tor: abia m\u0103 \u0219tiu\/ am \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\/ cu mine \u00eensumi\/ c\u00e2teva iluzii\/ etern trec\u0103toare\/ dar \u00eemi port\/ uneori\/ c\u00e2nd supravie\u021buiesc\/ un respect demn\/ \u00eenso\u021bit de priviri piezi\u0219e\/ semn c\u0103\/ f\u0103r\u0103 a-mi fi tocmai du\u0219man\/ m-a\u0219 dobor\u00ee oric\u00e2nd\/ a\u0219 ar\u0103ta\/ vreun semn de sl\u0103biciune\/ peste timpul\/ care m\u0103 separ\u0103\/ de mine. Eu l-am cunoscut \u0219i din scrierile sale care mai denot\u0103 ceva. Transmite uneori, pentru c\u0103 a acumulat foarte multe cuno\u0219tin\u021be \u0219i pentru c\u0103 are con\u0219tiin\u021b\u0103, c\u0103tre cineva, \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele la care a ajuns. Ar fi bine s\u0103 \u021binem seama de ele. Legat de activitatea sa publicistic\u0103 intens\u0103 \u0219i consistent\u0103 trebuie s\u0103 subliniez faptul c\u0103 \u00een anul 2020 a devenit membru al Uniunii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia.
\n\u00cen \u00eencheierea acestei scurte prezent\u0103ri a\u0219 vrea s\u0103 mai remarc un aspect al poeziei sale, transparen\u021ba, deoarece prin ea se v\u0103d simbolurile a\u0219a cum foarte frumos a spus Gheorghe Grigurcu.<\/p>\n


\n Lucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong>
\n\"\"

LIVADA<\/strong><\/p>\n

Ieri a fost toamn\u0103, copil\u0103ria
\nc\u0103\u0163\u0103rat\u0103 \u00een m\u0103r era o pisic\u0103 galben\u0103
\ncu gheare fo\u015fnitoare,
\ntimpul, fuior de fum,
\nse topea departe, \u00een zare.<\/p>\n

Tata se odihnea
\npe un bra\u0163 de f\u00e2n, \u00een livad\u0103,
\ndar ieri a fost tare demult,
\nprin ochii lui, viscolind a z\u0103pad\u0103,
\ncerul se scurgea \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Acum toate-s vechi de c\u00e2nd lumea,
\nlivada-i pustie de un an,
\nstau de vorb\u0103 cu tata \u015fi a\u015ftept s\u0103 apun\u0103
\nultimul m\u0103r ionatan.<\/p>\n


\nBOWLING<\/strong><\/p>\n

St\u0103m alinia\u0163i pe cruce,
\nsp\u00e2nzura\u0163i de ma\u015fin\u0103ria
\ncare ne urc\u0103 \u015fi ne coboar\u0103…
\nLa cap\u0103tul pistei, Dumnezeu
\nprive\u015fte concentrat bila
\nneagr\u0103 de bowling,
\npreg\u0103tit s\u0103 rostogoleasc\u0103
\npe pist\u0103 o nou\u0103 lume…
\nNoi a\u015ftept\u0103m!…<\/p>\n


\nValentin POPA <\/strong>
\n\"\"

Biciul de p\u0103p\u0103die al lui Mihai Vintil\u0103<\/strong><\/p>\n

\tMihai Vintil\u0103 este un intelectual straniu. Economist, jurist, afacerist, publicist, poet \u0219i critic literar, acest reprezentant insolit al vie\u021bii intelectuale br\u0103ilene reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 prin tot ceea ce \u00eentreprinde c\u0103 are harul reu\u0219itei, at\u00e2t \u00een afaceri c\u00e2t \u0219i \u00een literatur\u0103. Se pare c\u0103 s-a ivit \u00eentr-o zodie norocoas\u0103. Sup\u0103rat pe lipsa de ini\u021biativ\u0103 a autorit\u0103\u021bilor locale, dar \u0219i a comunit\u0103\u021bii intelectualilor din zon\u0103, care au l\u0103sat spa\u021biul cultural local f\u0103r\u0103 o revist\u0103 literar\u0103 reprezentativ\u0103, Mihai Vintil\u0103 a \u00eenfiin\u021bat o revist\u0103 (\u201eLitera 13\u201d) \u0219i o editur\u0103 (\u201eInfoest\u201d), c\u0103rora le-a stabilit re\u0219edin\u021ba la Sili\u0219tea, adic\u0103 \u00eentr-o comun\u0103 din vecin\u0103tatea relativ\u0103 a Br\u0103ilei (15 km). \u00cen jurul revistei, pe care o finan\u021beaz\u0103 din resurse proprii, a promovat o grupare literar\u0103 (format\u0103 mai ales din tineri) pe care a numit-o \u201eMi\u0219carea Literar\u0103 Litera 13\u201d. Ca autor, a publicat p\u00e2n\u0103 acum mai multe volume de poezie (Primii Pa\u0219i \u2013 Br\u0103ila, Editura Edmund, 2005, Fiare \u0219i oameni, Ia\u0219i, Editura Pim, 2012, Ordine \u00een g\u00e2n-duri \u2013 Ia\u0219i, Editura Pim, 2013, Sensul Cuvintelor – Chi\u0219in\u0103u, Editura Grafema Libris, 2014, volum rom\u00e2n – rus, Adev\u0103ruri mari scrise cu litere mici – Sili\u0219tea, jude\u021bul Br\u0103ila, Editura Infoest, 2015, Dirijorul de cuvinte, Infoest, 2017 \u0219i unul de critic\u0103 literar\u0103, cel, asupra c\u0103ruia ne aplec\u0103m aici: Biciul de p\u0103p\u0103die \u2013 Sili\u0219tea, jude\u021bul Br\u0103ila, Editura Infoest, 2020, 231 pagini.
\nSubintitulat, pe pagina 3, \u201eNote de lector\u201d, volumul de fa\u021b\u0103 este rodul colabor\u0103rii autorului cu recenzii \u0219i articole de critic\u0103 literar\u0103 la mai multe publica\u021bii din preajma Br\u0103ilei (Gala\u021bi, Buz\u0103u, R\u00e2mnicu S\u0103rat), precum \u0219i \u00een revista pe care o conduce \u2013 \u201eLitera 13\u201d. Dac\u0103 cei mai mul\u021bi dintre autorii de literatur\u0103 critic\u0103 nu public\u0103 dec\u00e2t comentarii ale c\u0103r\u021bilor care merit\u0103 s\u0103 fie comentate \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, tonul general este cel laudativ, Mihai Vintil\u0103 scrie despre tot ceea ce cite\u0219te \u0219i, de aceea, uneori tonul critic este destul de sever. \u0218i cite\u0219te mult \u0219i variat. Culegerea de fa\u021b\u0103 este compartimentat\u0103 pe genuri de literatur\u0103 astfel: \u201ePoezie\u201d (6 comentarii), \u201eProz\u0103\u201d, incluz\u00e2nd aici \u0219i eseistic\u0103 (30 comentarii), \u201eAltele\u201d (istorie, istorie literar\u0103, S.F., edi\u021bii, cartea umoristic\u0103\u2026 – 19 comentarii).
\n\t\u00cen prezent\u0103rile sale, autorul Biciului de p\u0103p\u0103die, reu\u0219e\u0219te, \u00eentr-un spa\u021biu editorial restr\u00e2ns, s\u0103 spun\u0103 tot ce este de spus despre o carte, subliniind at\u00e2t reu\u0219itele c\u00e2t \u0219i eventualele ne\u00eempliniri, busola critic\u0103 func\u021bion\u00e2ndu-i f\u0103r\u0103 gre\u0219. Urmeaz\u0103, \u00een comentariile sale, stilul de abordare critic\u0103 al lui Alex \u0218tef\u0103nescu, caracterizat prin simplitate \u0219i claritate, inclusiv din volumul acestuia despre cum nu trebuie f\u0103cut\u0103 literatura (Cum te po\u021bi rata ca scriitor. C\u00e2teva metode sigure \u0219i 250 de c\u0103r\u021bi proaste, Bucure\u0219ti, Ed. Humanitas, 2009). \u00centr-adev\u0103r, Mihai Vintil\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te timp (inclusiv, r\u0103bdare) \u0219i pentru citirea unor c\u0103r\u021bi proaste, pe care nu ezit\u0103 s\u0103 le arate cu degetul. De altfel, \u00een \u201eLitera 13\u201d, \u0219i-a exersat instrumentul de m\u0103surat valoarea literar\u0103 a produc\u021biilor mediocre la rubrica \u201eAriciul literar\u201d. \u00cencondeierea unor astfel de volume se face adesea cu arma ironiei. Astfel despre un volum intitulat Poezii pentru v\u0103duve (Marcica Belearta) autorul este de p\u0103rere c\u0103 volumul nu trebuie recomandat \u201enim\u0103nui, nici m\u0103car v\u0103duvelor care, \u00een triste\u021bea lor, dup\u0103 ce ar citi volumul, poate le-ar veni dorul de a fi al\u0103turi de r\u0103posatul so\u021b\u201d (p. 11). O alt\u0103 autoare (Andrada Cosmina Posedaru) care a lansat simultan trei produc\u021bii de carte este \u0219i ea tratat\u0103 necru\u021b\u0103tor de c\u0103tre exeget, c\u00e2nd descoper\u0103 derapaje: \u201eLa un moment dat ai impresia c\u0103 nu cite\u0219ti o carte, ci post\u0103ri pe facebook\u2026\u201d (p. 93). Nici chiar un autor (Horia Vicen\u021biu P\u0103tra\u0219cu) a c\u0103rui carte (Idealul valah) \u00eei bucur\u0103 spiritul nu scap\u0103 de s\u0103puneal\u0103. Volumul ofer\u0103 o bun\u0103 \u0219i instructiv\u0103 analiz\u0103 a fenomenului P\u0103ltini\u0219. Din p\u0103cate, autorul adaug\u0103 la sf\u00e2r\u0219it \u0219i un jurnal socio-politic 2009-2015 \u00een care se raporteaz\u0103 la liderii acestei \u021b\u0103ri. \u201eAl\u0103turarea de P\u0103ltini\u0219 a lui B\u0103sescu, Geoan\u0103 sau Ponta mi se pare de un prost gust maxim\u201d (p. 88), conchide, sup\u0103rat, criticul de la Sili\u0219tea. O carte despre g\u00e2ndirea pozitiv\u0103, pe care o apreciaz\u0103 ca util\u0103 \u0219i bine elaborat\u0103, \u00eei inspir\u0103 lui M. Vintil\u0103 c\u00e2teva compara\u021bii cu autori din domeniu: \u201eCum la Norman Vincent Peale \u00eentreaga construc\u021bie (\u2026) este bazat\u0103 pe credin\u021ba protestant\u0103, dat\u0103 fiind profesia sa de pastor, iar la Dale Carnegie totul este cartezian (\u2026), la Constantin Gumann totul este un mixt: E mereu cartezian, cre\u0219tin \u0219i alteori parc\u0103 preot.\u201d (p. 157). Autorul comentariului nu precizeaz\u0103 dac\u0103 e bine sau r\u0103u ceea ce constat\u0103 \u00een aceast\u0103 concluzie. Ne las\u0103 pe noi, cititorii, s\u0103 decidem.
\n\tScris\u0103 \u00een acest stil nepreten\u021bios \u0219i oarecum prietenos cu cititorul, cartea intitulat\u0103 at\u00e2t de sugestiv Biciul de p\u0103p\u0103die reprezint\u0103 un debut promi\u021b\u0103tor al unui critic literar sigur pe intui\u021biile sale privind valoarea c\u0103r\u021bilor prezentate.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong>
\n\"\"

SUPLICIERI GREU DE CICATRIZAT<\/strong><\/p>\n

G\u0103sim \u00een cartea Danielei Luca, Vatra Luminoas\u0103 (Casa de Editur\u0103 Max Blecher, Bistri\u021ba, 2019), o ingenioas\u0103 abordare liric\u0103 \u00een cheie autenticist\u0103, fiind eviden\u021biate numeroase tensiuni interioare. Bucure\u0219tiul este piatra unghiular\u0103 proprie acestor rememor\u0103ri fruste. Adeseori, versurile sunt rodul unor plurivalente glis\u0103ri ideatice. Plasticiz\u0103ri miniaturale contribuie la prezentele creion\u0103ri. Incon\u0219tientul ora\u0219ului depoziteaz\u0103 cele ce (\u00eenc\u0103) nu au fost scrise. Clarobscuritatea \u0219i amintirea suplicierilor se situeaz\u0103 constant \u00een proximitate: ,,nu vreau s\u0103 scriu\/ despre na\u0219terea ta\/ despre istoria ta\/ despre pove\u0219tile tale\/ nici despre r\u0103zboaie sau revolu\u021bii\/ nici despre politica m\u00e2r\u0219av\u0103\/ care te-a degradat\/ te-a demolat\/ te-a mutilat\/ \u00een ace\u0219ti 27 de ani\/ sub privirile mele umbrite\/ de nostalgia orizontului\/ larg deschis\u201d. Despre constantele patologice ale Bucure\u0219tiului poeta refuz\u0103 s\u0103 se pronun\u021be, numind totu\u0219i ,,spitalul acela\/ degradant \u0219i uciga\u0219\/ din Berceni\u201d. Totu\u0219i, la nivel general, primeaz\u0103 caracterul benign al locului, ceea ce nu exclude persisten\u021ba fascinant\u0103 a misterului. Aici se manifest\u0103 profundele straturi suflete\u0219ti. Bucure\u0219tiul \u0219i c\u0103utarea centrului… Iat\u0103 o problematic\u0103 a pasiunii pentru fundamente. Reamintirile, uneori supliciante, reliefeaz\u0103 \u0219i o fa\u021bet\u0103 thanatic\u0103 proprie ora\u0219ului. La nivelul istoriei personale ne situ\u0103m ,,\u00een cea mai sumbr\u0103 c\u0103l\u0103torie\/ \u00eenapoi spre cas\u0103”, teribil\u0103 expresie a regresiei. Sunt configura\u021bii interioare greu de cicatrizat, uneori sub aparen\u021be fulgurante. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd izbucnesc detaliile unui Bucure\u0219ti al flagel\u0103rii, spa\u021biu care maculeaz\u0103: \u201e\u00eemi refuz somnul aici, Bucure\u0219ti\/ \u00eemi refuz odihna\/ \u00eemi refuz sf\u00e2r\u0219itul\/ dincolo de matca\/ Tomisului meu\/ a\u0219a cum \u00ee\u021bi refuz\/ mizeria\/ del\u0103sarea\/ promiscuitatea\/ de\u0219\u0103n\u021barea\/ degringolada\/ putreziciunile\/ gunoaiele\/ \u0219obolanii\u201d. Neantul nu este departe, printre versurile Danielei Luca unde g\u0103sim totu\u0219i nuan\u021bele salvatoare. Pentru c\u0103 ,,poezia te face s\u0103 \u00eenduri\/ suferin\u021ba\/ maladia\/ agonia\/ moartea”. Lu\u0103m parte la un timp mutabil ce caut\u0103 s\u0103 integreze inevitabila fric\u0103. Din umbr\u0103 vegheaz\u0103 constant adev\u0103rate spectacole inavuabile, ceea ce justific\u0103 delimit\u0103ri esen\u021biale. Spectrul ,,sicriului vertical\u201d determin\u0103 angoase profunde. Na\u0219terea \u0219i moartea sunt amalgamate cu intensitate, pasionant, \u00een acest cuprinz\u0103tor elan liric despre Bucure\u0219ti. Sunt momente c\u00e2nd amintirile devin inflamabile, predispuse metamorfozei. Printre fl\u0103c\u0103ri \u0219i accentu\u0103ri fruste, evanescen\u021bele au impact deosebit. Fluidizarea sensibil\u0103 este primordial\u0103, av\u00e2nd libertatea drept etalon. Apar detalii de odinioar\u0103: ,,mai sunt \u0219i unele duminici c\u00e2mpene\u0219ti\/ c\u00e2nd lini\u0219tea se ridic\u0103 din p\u0103m\u00e2nt\/ ca o-ntindere nesf\u00e2r\u0219it\u0103\/ de lavand\u0103\/ \u0219i nici sunetul g\u00e2ndurilor\/ nu se mai aude\/ ca atunci \u00een aba\u021bia din Normandia\/ unde pentru c\u00e2teva ore\/ am fost\/ o t\u0103cere vibrant\u0103 \u0219i at\u00e2t\u201d. Cu toate aceste evad\u0103ri tandre, resim\u021bim aproape epidermic eviden\u021ba dramei. Volumul Danielei Luca, Vatra Luminoas\u0103, privilegiaz\u0103 poezia \u0219i pluralitatea ipostazelor autentice. Conform subtilei caracteriz\u0103ri a lui Octavian Soviany, ,,Asum\u00e2ndu-\u0219i riscurile unei discursivit\u0103\u021bi dezl\u0103n\u021buite, cascadele de enumera\u021bii, patetismul, Daniele Luca realizeaz\u0103 un amplu poem al Bucure\u0219tiului contemporan, \u00een care istoria mai recent\u0103 a ora\u0219ului \u0219i <> se intersecteaz\u0103 parc\u0103 \u00een virtutea unei fatalit\u0103\u021bi. (…) Cartea Danielei Luca (chiar dac\u0103 s-ar putea s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 scepticismul ,,este\u021bilor\u201d) este esen\u021bialmente cartea unei con\u0219tiin\u021be \u0219i toate meritele sale vin de aici.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel NECULA Ghica Vasile revine Zilele acestea, scriitorul Vasile Ghica m-a gratulat cu o nou\u0103 carte \u2013 tot sprin\u021bar\u0103, reconfortant\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14948"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14948"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14948\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14949,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14948\/revisions\/14949"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}