{"id":14927,"date":"2021-06-13T12:21:24","date_gmt":"2021-06-13T09:21:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14927"},"modified":"2021-06-13T12:21:24","modified_gmt":"2021-06-13T09:21:24","slug":"spatii-culturale-nr-76-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14927","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 76 (7)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: <\/strong><\/em><\/p>\n

Petre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

O epopee a Eului configurat\u0103 \u00een ontologia misterului*
\nsau
\nimaginea omului terorizat de frica absolut\u0103<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\t\u201eEu \u00eens\u0103 m\u0103 bucur c\u0103 nu \u0219tiu \u0219i nu pot
\ns\u0103 \u0219tiu ce sunt eu \u0219i lucrurile din jurul meu\u201d
\n\t\t\t\t\t(Lucian Blaga)<\/em><\/p>\n

\t\u201eAzi nu mai sunt eu
\n\t\u0218i mintea m\u0103 doare
\n\tNimic nu mai vreu\u201d (Bacovia)<\/em><\/p>\n

Prin problematic\u0103, estetic\u0103, poetic\u0103\/ poietic\u0103 \u0219i filosofie, scriitoarea din T\u00e2rgovi\u0219te, Ecaterina Petrescu Botoncea, se \u00eenscrie f\u0103r\u0103 complexe, \u00eentr-o ilustr\u0103 familie de spirite a literaturii rom\u00e2ne interbelice, din care fac parte: Lucian Blaga (se \u00eenscrie prin strig\u0103tul expresionist al fiin\u021bei \u0219i transfigurarea inepuizabilei morfologii a enigmelor sufletului, prin sensibilitatea metafizic\u0103 \u0219i voin\u021ba divin\u0103, de a iubi \u201e\u0219i flori \u0219i ochi \u0219i buze \u0219i morminte\u201d, prin arta de a converti simbolurile \u00een sensuri polivalente \u0219i prin ideea c\u0103 pretutindeni \u201enu sufletul se orienteaz\u0103 dup\u0103 natur\u0103, ci natura dup\u0103 suflet\u201d, prin coloratura poetico-mitico-filosofic\u0103 a scriiturii etc.); Hortensia Papadat Bengescu – preocuparea constant\u0103 pentru adev\u0103rul sufletesc; – ideea c\u0103 omul se revel\u0103 \u00een autenticitatea sa, numai \u00een iubire, \u00een boal\u0103 \u0219i \u00een fa\u021ba mor\u021bii; – lucida descindere \u00een meandrele sufletului feminin terorizat de boal\u0103; – stilul necesar, perfect a\u0219 spune, ce urmeaz\u0103 ritmul mi\u0219c\u0103rilor suflete\u0219ti, armonia, echilibrul interior, dar \u0219i disconfortul sufletesc (stil pe c\u00e2t de sublim, pe at\u00e2t de anxios, stil de simfonie a unui destin tragic, saturat de non-culoare, pedant uneori, prin \u0219tiin\u021bism); – introspec\u021bia ce poten\u021beaz\u0103 camilpetrescian luciditatea \u0219i drama con\u0219tiin\u021bei; – procesul autoscopic al bolii corelat cu mitografia iubirii etc.; George Bacovia ( – muzica sincopat\u0103 a scriiturii, eclectismul estetic, picturalitatea atipic\u0103, ce vizualizeaz\u0103 un areal cameleonic, persisten\u021ba vidului existen\u021bial, disolu\u021bia sufleteasc\u0103 \u00een pandant cu paradisul \u00een destr\u0103mare transfigurat c\u00e2ndva, de Blaga, obiectivitatea nud\u0103 a st\u0103rilor poetice, onirism dimovian etc.), dar \u0219i al\u021bi scriitori de notorietate european\u0103: Mircea Eliade, Cioran, Camil Petrescu, Anton Holban, Garabet Ibr\u0103ileanu \u2013 cel din Adela etc.
\nInsist, Ecaterina Petrescu Botoncea s-a integrat prin volumul Numele meu este Tu \u00een spiritul literaturii interbelice, asimil\u00e2ndu-l postmodernist \u0219i ad\u0103ug\u00e2ndu-i docufic\u021biunea\/ biofic\u021b\u00edunea \u0219i palimpsestul; \u201eadaos\u201d ce presupune\/ impune o scriitur\u0103 sub semnul lui trans – (transindividual – personajele nu au nume – transistoric, transna\u021bional etc.) \u0219i inter – (intersubiectivitate, interdiscursivitate, interdisciplinaritate), scriitur\u0103 sferic\u0103 care interconecteaz\u0103 experien\u021be unice, voci auctoriale, filosofii, \u0219tiin\u021be, v\u00e2rste literare, istorice, estetice – aparent ireconciliabile, dar, mai ales, intui\u021bii imprevizibile. S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103-i identific\u0103m chiar pe Text, particularit\u0103\u021bile estetice, poetice ale predecesorilor, pe care le continu\u0103 str\u0103lucit, transfigur\u00e2nd o problematic\u0103 \u201ede o monstruoas\u0103 actualitate\u201d (Lucian Strochi), unde se produce, totu\u0219i, estetic vorbind, \u201econjunc\u021bia sufletelor\u201d (Vianu Mure\u0219an). Observa\u021bi cum se insinueaz\u0103, \u00eentr-un context tragic, pandemia ca destin \u0219i ca o posibil\u0103 \u201enou\u0103 ordine mondial\u0103\u201d, cum spun politologii: \u201e- are nevoie de internare, e grav! I-am spus.
\nLa ci\u0219meaua din curte m-am sp\u0103lat pe m\u00e2ini, am pl\u0103tit ou\u0103le \u0219i m-am \u00eentors cu ele la mine acas\u0103, a\u0219ez\u00e2nd pe u\u0219a frigiderului ou cu ou, \u00een graba mare, nu m-am mai sp\u0103lat pe m\u00e2ini a doua oar\u0103, tr\u0103iam \u00eentr-o hipnoz\u0103!
\nC\u00e2nd \u021bi-am auzit vocea la telefon, trecuser\u0103 cincisprezece ani, am sim\u021bit un miracol, toat\u0103 fiin\u021ba mea a fost invadat\u0103 de o lumin\u0103, o conexiune inexplicabil\u0103 cu o alt\u0103 fiin\u021b\u0103 de peste m\u0103ri, dar \u0219i cu Marea Fiin\u021b\u0103, se petrecea de parc\u0103 un chirurg des\u0103v\u00e2r\u0219it al \u00een\u0103l\u021bimilor ne-ar fi mutat \u00een cosmos, pentru a ne opera \u0219i a ne sutura energiile \u00een continuitate, nu am \u00een\u021beles ce s-a \u00eent\u00e2mplat, am \u00een\u021beles doar c\u0103 ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri pe care nu le putem \u00een\u021belege.
\nEste din nou t\u00e2rziu, de la o vreme totul este t\u00e2rziu, stau cu ochii \u00eenchi\u0219i \u0219i privesc \u00een urm\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu dac\u0103 mai exist\u0103 \u0219i un \u00eenainte, \u00een jurul meu puf\u0103ie ventilatoarele, eu nu am dec\u00e2t o masc\u0103 de oxigen, cred c\u0103 ast\u0103zi m\u0103 bucur c\u0103 sunt pacient\u0103 \u0219i nu doctor, m\u0103 pot odihni, pot visa, m\u0103 pot l\u0103sa invadat\u0103 de aduceri aminte…, t\u0103rgile alearg\u0103 \u00een jurul meu, unii bolnavi pleac\u0103 \u00eenvin\u0219i pentru a…\u201d
\n\tPluralitatea registrelor stilistice confirm\u0103 viziunea interdisciplinar\u0103, jocurile poetice ale g\u00e2ndirii mitico-\u0219tiin\u021bifice (frecven\u021ba de tip Alpha, interdependen\u021ba psihofizic\u0103, mitografia iubirii – Euridice \u0219i Orfeu, Beatrice \u0219i Dante, Aeticus \u0219i Marea Preoteas\u0103 etc.), corela\u021bia misterioas\u0103, Ethos – Thanatos \u00een conjunc\u021bie cu sublimul, tragicul \u0219i absurdul existen\u021bial, epifaniile angoasei sau optimismul fiin\u021bei umane \u00een fa\u021ba temporalit\u0103\u021bii v\u0103zut\u0103 ca tr\u0103ire a erosului sau transparen\u021b\u0103 a mor\u021bii, disloc\u0103rile imprevizibile, spa\u021biale \u0219i temporale, transmiterea energiei prin puterea g\u00e2ndului, poetica tainei, lirismul imanent etc. au generat admirabile structuri narativo-descriptive ale imaginarului, configurate poetic, mitic, magic, filosofic (pitagoreic: acela\u0219i ritm str\u0103bate \u0219i suflete \u0219i stele) \u00eentr-un roman feminin postmodern de aspira\u021bii metafizice \u0219i nostalgii (neo)romantice.
\n\tReu\u0219ita acestei frumoase pove\u0219ti a omului care-\u0219i pierde identitatea \u00een cel\u0103lalt \u2013 Numele meu este Tu \u2013 nu o vom g\u0103si doar \u00een medita\u021biile Alpha, \u00een ghemul tragic din fire de nisip al vie\u021bii, \u00een dezechilibrele fatale ale oamenilor din ora\u0219ul-spital\/ P\u0103m\u00e2ntul-spital, \u00een radiografierea fricii \u0219i a frigului existen\u021bial, a singur\u0103t\u0103\u021bii, a iubirii \u2013 \u201eboal\u0103 divin\u0103\u201d, \u00een corela\u021bia sublim \u2013 tragic – absurd, \u00een luciditatea bolnavului (c\u00e2t\u0103 luciditate, at\u00e2ta con\u0219tiin\u021b\u0103, c\u00e2t\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, at\u00e2ta dram\u0103) etc., etc., sau \u00een arta scriitorului-medic ce se (re)descoper\u0103 sisific, liric-introspectiv, configurat \u00eentr-un intermitent proces autoscopic, de o \u00een\u021belepciune corupt\u0103 nu at\u00e2t de \u201en\u201d pandemii doctrinare, c\u00e2t mai ales \u00een voin\u021ba Eului auctorial, de a c\u0103uta \u201eomul normal\u201d, \u00eentr-un utopic echilibru interior, ori \u00eentr-o eventual\u0103 purificare spiritual\u0103 de sorginte exotic\u0103. A\u0219a se explic\u0103 permanenta voin\u021b\u0103 poetic\u0103\/ poietic\u0103 a scriitoarei Ecaterina Petrescu Botoncea, de a \u00eemp\u0103ca \u00eentr-un halou estetic de simfonie neterminat\u0103, pe c\u00e2t de sublim\u0103, pe at\u00e2t de tragic\u0103, \u00een substan\u021ba Textului, filosofia, cu \u00een\u021belepciunea Zen, cu \u0219tiin\u021ba (simptomatologia aproape exhaustiv\u0103 provocat\u0103 de Covid 19 o po\u021bi afla \u0219i din aceast\u0103 carte), mitologia \u0219i religia; cu ra\u021biunea, sentimentul \u0219i energia cosmic\u0103 misterioas\u0103, cu lini\u0219tea interioar\u0103 (mai mult visat\u0103!), cu armonia apolinic\u0103. Pentru criticii \u0219i istoricii literaturii autohtone, romanul-eseu Numele meu este Tu ofer\u0103 imaginea reconfortant\u0103 a continuit\u0103\u021bii. Ecaterina P.B. reabiliteaz\u0103 original poetica prozei de analiz\u0103 psihologic\u0103 re\u00eennod\u00e2nd firul continuit\u0103\u021bii, cu romanul de analiz\u0103 din perioada interbelic\u0103: H.P. Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Gib Mih\u0103escu, M. Sebastian, M. Eliade etc.
\n\t Este repus \u00een drepturi, personajul tragic, care \u00ee\u0219i include \u00een strategie, g\u00e2ndirea \u0219i iubirea ca singura modalitate de supravie\u021buire. Citim, de fapt, un jurnal de g\u00e2ndire, al c\u0103rui obiect este g\u00e2ndirea \u00eens\u0103\u0219i: \u201e – hei, mi-a spus vocea, nu te-ai s\u0103turat s\u0103 diseci toate astea, tu te-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 dac\u0103 insisten\u021ba privirii tale peste aceste locuri \u0219i suflete bolnave nu este o indiscre\u021bie, o agresiune, un viol. Scormoni\u021bi oamenii \u00een m\u0103runtaiele lor, pe to\u021bi \u00eei dezbr\u0103ca\u021bi, \u00eei purica\u021bi, le scoate\u021bi inclusiv chilo\u021bii, \u00eei a\u0219eza\u021bi pe mese lungi \u0219i la aparate incomode, \u00eei pune\u021bi la microscop sau la alte forme de scanare, de parc\u0103 nu ar fi oameni, asta crezi tu c\u0103 poate fi normal sau apropiere de Dumnezeu? mai bine concentreaz\u0103-te s\u0103 respiri ad\u00e2nc! – cum a\u0219a? Eu \u0219tiu c\u0103 prin imaginea \u0219i chipul celuilalt p\u0103trundem \u00eentr-un spa\u021biu al fiin\u021bei interioare, ajung\u00e2nd la acel s\u00e2mbure de divinitate care se ascunde \u00een fiecare dintre noi, \u0219i la acele dezechilibre fine din care poate proveni boala,
\n-ei bine, atunci s\u0103 te v\u0103d cum vei reac\u021biona p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een ipostaza asta nou\u0103, c\u00e2nd nu iei tu asupra ta suferin\u021ba altora, ci ea te ia pe tine, iar din observator ajungi tu \u00een situa\u021bia de a fi scormonit \u0219i observat de al\u021bii… de\u0219i, po\u021bi fi \u0219i propriul t\u0103u observator…\u201d.
\n\tDac\u0103 la un Robert Musill descoperim tipul \u201eomului f\u0103r\u0103 \u00eensu\u0219iri\u201d, la E.P.B. descoperim omul f\u0103r\u0103 viitor, care se opune predestin\u0103rii \u0219i incomunicabilit\u0103\u021bii cu Cel\u0103lalt. Scriitoarea exceleaz\u0103 \u00een descrierea st\u0103rilor limit\u0103, \u00een obiectivarea obsesiilor \u0219i mai ales \u00een revelarea fricii absolute, ce guverneaz\u0103 comportamentul omului (inter)planetar; frica de moarte ca obsesie colectiv\u0103 \u2013 un spa\u021biu gol chiar de expresie. Autoarea st\u0103p\u00e2ne\u0219te bergsonian, poetica inspira\u021biei provocate. A\u0219a se explic\u0103 de ce factura scriiturii sale devine predominant eseistic\u0103. Suprema\u021bia discursului postmodern este eviden\u021biat\u0103 de limbajul polemic, cerut de problematica transfigurat\u0103, de \u0219tiin\u021ba scriitorului-medic de suflete \u00eenfrico\u0219ate \u0219i \u00eensingurate, de voin\u021ba de a dovedi at\u00e2t teza, c\u00e2t \u0219i antiteza. Spa\u021biul romanesc poetizat autentic\/ naturalist confer\u0103 continuitate scriiturii.
\nPersonajul principal numit Tu, devenit propriul s\u0103u \u201eobservator\u201d, are metafizica complex\u0103 cunoscut\u0103 din romanele de analiz\u0103 \u0219i aminte\u0219te, prin psihanalizarea tr\u0103irilor, de personajele create de Augustin Buzura, George B\u0103l\u0103i\u021b\u0103, Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc, Romulus Guga, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu etc. Eroina se ap\u0103r\u0103 de sine \u0219i de lume, prin violen\u021ba erosului \u0219i a e\u0219ecului, prin retragerea romantic\u0103 \u00een idee \u0219i simbol, prin atomizarea \u0219i acuitatea tr\u0103irilor\/ st\u0103rilor (frica, luciditatea, convingerea predestin\u0103rii, sim\u021bul ridicolului etc.). Prefer s\u0103-i dau cuv\u00e2ntul protagonistei ce joac\u0103 \u00een sistemul epic al scriiturii – care \u00eenchide o existen\u021b\u0103 – o pluralitate de roluri (narator, personaj-actant, martor, judec\u0103tor, \u00eenso\u021bitor) atunci c\u00e2nd povestind se poveste\u0219te\/ configureaz\u0103 pe sine, dar \u0219i pe noi cei ce supravie\u021buim sub dictatura viru\u0219ilor.
\n Fluxul memoriei \u201edicteaz\u0103\u201d nara\u021biunea care, la r\u00e2ndu-i fixeaz\u0103 nu imagini ale lumi exterioare, c\u00e2t sentimente, mi\u0219c\u0103ri suflete\u0219ti, st\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103, interoga\u021bii, mir\u0103ri \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, efectul spaimei de singur\u0103tate: \u201ec\u00e2nd simt c\u0103 m\u0103 sufoc, ochii mi se bulbuc\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 gata s\u0103 \u00eemi ias\u0103 din orbite, atunci \u00eemi aduc aminte de c\u00e2inele meu pechinez pe care l-am pierdut, rupt \u00een col\u021bi de al\u021bi c\u00e2ini, \u0219i aproape paralizat s-a t\u00e2r\u00e2t peste c\u00e2mp, s\u0103-mi moar\u0103 la picioare, \u00een ochii lui se reflecta \u00eentreaga imagine a suferin\u021bei, deschi\u0219i larg, uimi\u021bi, lua\u021bi prin surprindere, abandona\u021bi mie ca unui zeu, sub blana sf\u00e2\u0219iat\u0103 cre\u0219teau deja larve, iar viermii \u00ee\u0219i etalau siluetele resping\u0103toare, l-am m\u00e2ng\u00e2iat \u0219i l-am iubit mai mult ca niciodat\u0103, dar nu l-am putut omor\u00ee, de\u0219i acesta ar fi fost cel mai mare semn de iubire, da pe moarte ar fi trebuit s\u0103 o chem cu tandre\u021be, pentru a-l purta cu dragoste de sor\u0103 \u00een \u021binutul \u00eendep\u0103rtat \u0219i enigmatic, unde om \u0219i dobitoace ajung fra\u021bi am v\u0103zut plec\u00e2nd, ca spre o lumin\u0103 boreal\u0103… c\u00e2\u021biva s-au \u00eentors \u0219i au spus c\u0103 acolo au sim\u021bit, \u00eentr-o atingere de sfere colorate, iubirea divin\u0103 printre ei, odat\u0103 \u0219i eu…\u201d.
\n Sub aura spiritual-estetic\u0103 a triunghiului echilateral Hortensia Papadat Bengescu \u2013 Lucian Blaga \u2013 George Bacovia, talentata romancier\u0103 Ecaterina Petrescu Botoncea impune \u0219i configureaz\u0103 condi\u021bia autorului \u00eensu\u0219i aflat \u00een \u201er\u0103zboi\u201d cu sine, dar \u0219i cu o pluralitate de \u201epandemii\u201d, autor pe care-l transform\u0103 dintr-un mit \u2013 mitul medicului m\u00e2ntuitor – \u00eentr-un personaj cerebral, interogativ, m\u0103cinat de convingeri contradictorii \u0219i de o profund\u0103 dezam\u0103gire \u00een fa\u021ba mediocrit\u0103\u021bii lumii din jur, o lume bolnav\u0103, c\u0103reia \u00eei opune o atitudine critic\u0103 \u0219i lucid\u0103, dar sf\u00e2\u0219iat\u0103 de temeri, de angoase, anxiet\u0103\u021bi. Sensibilitatea feminin\u0103 poten\u021beaz\u0103 autentic confesiunea uluitoare a unei personalit\u0103\u021bi complexe, de un egocentrism specific medicului, \u00een care coexist\u0103 filosoful, poetul \u0219i naratorul.
\n\u00cendrept\u00e2nd poetica romanului mai mult spre poietic\u0103, spre actul obi\u0219nuit al facerii operei, E.P.B. impune \u00een vol. Numele meu este Tu, triumful reflexivit\u0103\u021bii poten\u021bat\u0103 de boal\u0103, al relativit\u0103\u021bii, al disloc\u0103rilor spa\u021biale \u0219i temporale, al liminarei sincerit\u0103\u021bi, al relat\u0103rii mediat\u0103 de reflectori \u0219i de farmecul iubirii, al ontologiei misterului \u0219i nu, \u00een ultimul r\u00e2nd, al omului terorizat de frica absolut\u0103. Prin fic\u021biunea romanului autoscopic, ce tinde spre \u201eperfect \u0219i multiplu\u201d, cum ar fi spus Thibaudet, autoarea mi se pare o str\u0103lucit\u0103 continuatoare a \u201e\u0218colii de la T\u00e2rgovi\u0219te\u201d \u2013 Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Ol\u0103reanu.
\nNu ai cum s\u0103 nu observi \u00een aceast\u0103 tragic\u0103 epopee a Eului, cum omul, de\u0219i fiin\u021b\u0103 \u00eendumnezeit\u0103 prin iubire, se ascunde \u00een \u201econfesiunea din interiorul fricilor\u201d, cum ne m\u0103rturise\u0219te una din vocile a(u)ctoriale. De cine ne ascundem? \u0218i mai ales, ce vrem s\u0103 ascundem? Cuv\u00e2ntul oferit de Divinitate, ascunde sau exprim\u0103?. Scriem fapte \u0219i nu expresii, tocmai pentru c\u0103 lumea nu poate fi cuprins\u0103 \u00een echivalen\u021be lexicale\/ textuale?
\n Ontologia misterului este \u201ecetatea\u201d estetic\u0103 cucerit\u0103 expresionisto-blagian, de scriitoarea Ecaterina Petrescu Botoncea. Confesiunea elegiac\u0103 (de elegie filosofic\u0103) postuleaz\u0103 mitico-borgesian misterul Eros \u2013 Thanatos, ca dat ontologic suprem, \u00eenc\u00e2t criza gnoseologic\u0103 a prezentului\/ viitorului devine o condi\u021bie a existen\u021bei creatoare. Cenzura transcendent\u0103 impus\u0103 de Marele Anonim garanteaz\u0103 \u2013 sugereaz\u0103 talentata scriitoare \u2013 statutul creator al omului \u0219i actualizeaz\u0103 mitul medicului-Sisif predestinat s\u0103 caute \u00een sine\/ \u00een pacient, inepuizabila morfologie a enigmelor lumii. \u00centr-o epopee a Eului, original\u0103 compozi\u021bional, romanciera configureaz\u0103 infrarealist, imaginea p\u0103m\u00e2nteanului terorizat de frica absolut\u0103. Mesajul aparent incomod al acestei admirabile fic\u021biuni: Lumea este guvernat\u0103 de fric\u0103! S\u0103 nu ne mir\u0103m! La fel procedeaz\u0103 \u0219i Dumnezeu! Tot El ne sugereaz\u0103 \u0219i solu\u021bia: dac\u0103 iubire nu e, nimic nu este…<\/p>\n

*Ecaterina Petrescu Botoncea<\/strong>, Numele meu este Tu<\/em>, Editura Eikon, Bucure\u0219ti, 2020<\/p>\n


\nVirgil DIACONU <\/strong>
\n\"\"

Codul\u2026 (Todor)escu <\/strong><\/p>\n

Volumul lui Simion Todorescu, Codul\u2026 escu (Editura Eurostampa, Timi\u0219oara, 2019), este unul de reflec\u021bii, g\u00e2nduri, aforisme, cuget\u0103ri. Este, dac\u0103 am num\u0103rat bine, al dou\u0103zecilea volum de aforisme \u0219i cuget\u0103ri, f\u0103r\u0103 a mai socoti \u0219i traducerile \u00een limbile german\u0103, englez\u0103, francez\u0103 \u0219i italian\u0103 ale volumului Str\u0103fulger\u0103ri de g\u00e2nd, ap\u0103rut \u00een edi\u021bii bilingve, toate \u00een acela\u0219i an 2015.
\nSimion Todorescu a debutat \u00een volum cu Str\u0103fulger\u0103ri \u00een miez de noapte, prima sa carte de reflec\u021bii, ap\u0103rut\u0103 la Editura Mirton, Timi\u0219oara, \u00een anul 1999.
\nC\u0103r\u021bi substan\u021bializate de alte teme, precum Sensuri \u0219i interpret\u0103ri logico-logistice, 2004, Oameni (documentar memorialistic, \u00een colaborare cu Constantin Buiciuc), 2008, Glosar de termeni dialectali din comuna Racovi\u021ba, jude\u021bul Timi\u0219, 2009, Corul din Racovi\u021ba. Monografie, 2012, Glosar de termeni dialectali din satul Racovi\u021ba, jude\u021bul Timi\u0219, 2013, \u0219i o serie de articole publicate \u00een presa cultural\u0103 ne dezv\u0103luie un scriitor nelini\u0219tit, silitor \u0219i productiv. <\/p>\n

xxx
\n\u00cen volumul Codul\u2026 escu, Simion Todorescu se prezint\u0103 el \u00eensu\u0219i ca fiind un \u201ec\u0103rturar, g\u00e2nditor, umanist \u0219i moralist, autor de aforisme, eseist, monograf, om de cultur\u0103\u201d.
\nCuget\u0103rile sau reflec\u021biile sale sunt considerate de autor, metaforic, \u201epa\u0219i spre \u00een\u021belepciune\u201d. Cuget\u0103rile formeaz\u0103 un cod moral-existen\u021bial pentru sine, dar \u0219i pentru ceilal\u021bi, iar faptul c\u0103 este posibil s\u0103 aib\u0103 valoare \u0219i pentru ceilal\u021bi trebuie s\u0103 constituie reu\u0219ita lor.
\nCodul\u2026 escu se vrea o cale spre succes, deci el are pentru noi caracter normativ: \u201eModelarea vie\u021bii Dumneavoastr\u0103, succesul \u0219i reu\u0219ita visurilor de a urca tot mai sus pe scara social\u0103 depinde de voin\u021ba, de \u00een\u021belepciunea, de \u00eensu\u0219irea \u0219i aplicarea conceptelor \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor din acest cod. Dac\u0103 \u00eel accepta\u021bi, dac\u0103 nu, stabili\u021bi-v\u0103 propriul cod!\u201d
\nCred c\u0103 s-a \u00een\u021beles faptul c\u0103 reflec\u021biile \u0219i\/sau cuget\u0103rile din cartea lui Simion Todorescu nu sunt legate \u00eentr-un logos, deci ele nu configureaz\u0103 un discurs sistematic, eventual structurat tematic, moral \u0219i existen\u021bial, ci se constituie din reflec\u021bii independente unele de altele, \u00eentr-un hazard care le asigur\u0103 varia\u021bia \u0219i nota surprinz\u0103toare, \u00eens\u0103 nu \u0219i coeren\u021ba sistemic\u0103. Pe de alt\u0103 parte, titlul c\u0103r\u021bii, Codul\u2026 escu, ce ne sugereaz\u0103 c\u0103 de fapt este vorba de Codul (Todor)escu, nu ilustreaz\u0103 \u00een\u0103l\u021bimea scopului lucr\u0103rii, \u0219i anume acela de \u201ea ne modela via\u021ba\u201d, de a ne asigura \u201esuccesul \u0219i reu\u0219ita\u201d, dup\u0103 cum declar\u0103 autorul. Altfel spus, cartea ar fi meritat un titlu mai bun. <\/p>\n

xxx
\nFoarte atent la imaginea sa literar\u0103, Simion Todorescu \u00ee\u0219i \u00eenregistreaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul prezentului volum, scrupulos, toate izb\u00e2nzile culturale, mai mici sau mai mari, de la articolele de prin reviste, men\u021bion\u0103ri ale numelui s\u0103u \u00een diverse publica\u021bii\/c\u0103r\u021bi, p\u00e2n\u0103 la propriile volume, neuit\u00e2nd nici de tomurile Portret omagial prin dedica\u021bii (album \u00eengrijit de Simion D\u0103nil\u0103, Editura Nagard, Lugoj, 2011) \u0219i Simion Todorescu \u00een viziunea contemporanilor (volum \u00eengrijit de Simion D\u0103nil\u0103, Editura Eurostampa, Timi\u0219oara, 2016), care marcheaz\u0103 \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 65 de ani \u0219i, respectiv, de 70 de ani. Aceste tomuri sunt men\u021bionate \u00een volumul pe care \u00eel prezint \u00eentr-o sec\u021biune care se nume\u0219te \u201eVolume omagiale\u201d\u2026 Exact a\u0219a.
\nDar, ca s\u0103 ne facem o idee mai fidel\u0103 despre cartea lui Simion, s\u0103 gust\u0103m din medita\u021biile, g\u00e2ndurile, reflec\u021biile sale. <\/p>\n


\nValeriu SOFRONIE<\/strong>
\n\"\"

\u00ceNNOIREA LUMII PRIN FILOSOFIE.
\nDE CE TIMPUL? <\/strong><\/p>\n

Husserl: \u201eVoi \u00eencerca s\u0103 \u00eei c\u0103l\u0103uzesc pe al\u021bii pe ni\u0219te c\u0103i pe care le-am urmat eu \u00eensumi…\u201d<\/em><\/p>\n

Cine promite cui? <\/strong>
\nTitlul c\u0103r\u021bii lui Nicolas De Warren, \u201eHusserl \u0219i promisiunea timpului. Subiectivitatea \u00een fenomenologia transcendetal\u0103\u201d , poate fi citit \u00een dou\u0103 chei, care conduc la \u00een\u021belegeri \u0219i a\u0219tept\u0103ri diferite din partea cititorului. Direc\u021biile privirii sunt orientate de \u00eentrebarea: Cine este subiectul care promite? Dac\u0103 Husserl este acela, atunci opera acestei ac\u021biuni este Timpul con\u0219tientizat, aprehendat \u00een subiectivitatea noastr\u0103, \u00een calitate de obiect inten\u021bional, pentru a pune \u00een joc o formulare canonic\u0103 husserlian\u0103. Dac\u0103, din contr\u0103, actantul este Timpul \u00eensu\u0219i, nu animizat, dar g\u00e2ndit \u00een maniera obiectiv\u0103rii de sine, atunci produsul actului este \u00eens\u0103\u0219i explicitarea Timpului, scoaterea sa din ascundere. Pe scurt, adeverirea de sine a Timpului. Ambele interpret\u0103ri rezist\u0103 briciului occamian, ce promite \u0219i el reducerea diversului la unitate. \u0218i rezist\u0103, \u00eentruc\u00e2t butada fenomenologicei \u201e\u00eentoarcerii pe dos\u201d ne d\u0103 at\u00e2t o \u201econ\u0219tiin\u021b\u0103 a timpului\u201d (prima lectur\u0103), c\u00e2t \u0219i un \u201etimp al con\u0219tiin\u021bei\u201d \u0219i, de ce nu, al lumii (a doua lectur\u0103). A\u0219adar, pentru a nu nedrept\u0103\u021bii nicio hermeneutic\u0103 posibil\u0103, vom l\u0103sa ambele priviri ca egal valabile.<\/p>\n

\u201eAm venit aici doar pentru a asculta un discurs academic?\u201d<\/strong>
\nCel pu\u021bin \u00een inten\u021bia creatorului, fenomenologia transcendental\u0103 e mult mai mult dec\u00e2t o teorie \u00eentre altele: este o lupt\u0103 dat\u0103 pentru sensul existen\u021bei umane \u00eentr-o lume \u201eie\u0219it\u0103 din min\u021bi\u201d. Dac\u0103 nu accept\u0103m c\u0103 lumea nu este a\u0219a cum ar trebui s\u0103 fie \u0219i c\u0103 rolul de \u201ea-i b\u0103ga lumii min\u021bile \u00een cap\u201d \u00eei revine exclusiv filosofiei (evident, configurat\u0103 fenomenologic transcendental), starea noastr\u0103 intern\u0103 defect\u0103 ne va \u00eencurca toate planurile de ajungere la Husserl \u0219i la filosofia sa. Putem ob\u021bine multe dintr-o atare pornire cultural\u0103 (inclusiv o colosal\u0103 pierdere de vreme \u00een lectur\u0103), chiar \u0219i \u201edirec\u021bii noi\u201d \u00een filosofie, dar nu cogitatum-ul (obiectul g\u00e2ndirii) husserlian. Pe acesta din urm\u0103, cel mai important de altfel, \u00eel vom rata constant. \u00cen acest fel, o filosofie care s-a dorit o \u0219ans\u0103 de revenire la Ra\u021biune, dup\u0103 un lung \u0219ir de tentative e\u0219uate, va sf\u00e2r\u0219i prin a se va a\u0219eza lini\u0219tit\u0103 \u00een r\u00e2ndul suratelor ei, \u00eengro\u0219\u00e2nd r\u00e2ndul filosofiilor \u201eistorice\u201d.
\nNu, Husserl nu a intrat \u00een lumea filosofiei doar pentru a diversifica cultural c\u00e2mpul de investiga\u021bie al acesteia, pentru a satisface curiozitatea \u0219i setea de nou. Nu a venit s\u0103 se al\u0103ture. Teoreticieni cu iz pozitivist se g\u0103sesc peste tot, secreta\u021bi f\u0103r\u0103 noim\u0103 de c\u0103tre Comunitatea filosofiei Birocratice. Scopul lui era mult mai ambi\u021bios: animat de o intui\u021bie (a esen\u021belor) care nu l-a p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103, el voia o reformare radical\u0103 a c\u00e2mpului de preocup\u0103ri ale omului, filosofia, a\u0219a cum \u00eencepe s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103 el, plas\u00e2ndu-se \u00een chiar epicentrul cutremurului pe care avea s\u0103-l provoace. Con\u0219tient de sarcina care urma s\u0103-i revin\u0103, Husserl voia s\u0103 fie dob\u00e2ndit\u0103 o \u201eperspectiv\u0103 superioar\u0103 asupra lumii.. o cunoa\u0219tere universal\u0103, o metod\u0103 de cercetare liber\u0103 de orice prejudec\u0103\u021bi… o unic\u0103 construc\u021bie \u2013 menit\u0103 s\u0103 creasc\u0103 la infinit de la genera\u021bie la genera\u021bie \u2013 de adev\u0103ruri definitive, legate din punct de vedere teoretic unele de altele… capabil\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la toate problemele… veacului sau ale ve\u0219niciei.\u201d
\nDup\u0103 Husserl, filosofia nu poate fiin\u021ba dec\u00e2t fenomenologic-transcendental. Ea nu are a \u00eendeplini scopuri exterioare omului autentic (condus de Ra\u021biune). Fenomenologia, ne repet\u0103 filosoful, nu e nici \u0219coal\u0103 \u0219i nici mi\u0219care filosofic\u0103; \u201eFenomenologia nu este nimic altceva dec\u00e2t posibilitatea permanent\u0103 a g\u00e2ndirii \u00eense\u0219i\u201d. Numai o g\u00e2ndire care se treze\u0219te, poate trezi o omenire \u00eentreag\u0103 la via\u021ba veritabil\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd \u0219tiin\u021ba tace, pietrele vorbesc…<\/strong>
\nC\u00e2nd ra\u021biunea devine non-sens, atunci sensul \u00een lume ar trebui s\u0103 devin\u0103 ra\u021bional. Pentru Husserl, \u0219tiin\u021ba timpului s\u0103u (\u0219i, de ce nu, \u0219i aceasta contemporan\u0103 nou\u0103), pliata p\u00e2n\u0103 la renun\u021bare pe calapodul metodologic al viziunii naturaliste \u0219i-a pierdut func\u021bia, singura func\u021bie care o putea legitima \u00een lume: conferirea de sens existen\u021bei umane. Aceast\u0103 \u0219tiin\u021ba nu mai avea \u201enimic s\u0103 ne transmit\u0103\u201d. Era golit\u0103 de sens. Devenise o simpl\u0103 anticamer\u0103 a tehnicii, bine cotat\u0103 la bursa lucrurilor utile, dar ocolit\u0103 de sens. F\u0103r\u0103 o \u0219tiin\u021b\u0103 veritabil\u0103, nu putem avea o umanitate veritabil\u0103. Lumea trebuia \u00eennoit\u0103. Iar strig\u0103tul \u00eennoitor venea din direc\u021bia filosofiei: \u201eresponsabilitatea fiin\u021bei noastre veritabile cuprinde, totodat\u0103, responsabilitatea fiin\u021bei veritabile a \u00eentregii omeniri, care nu exist\u0103 dec\u00e2t \u00een calitate de fiin\u021b\u0103 \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre un telos \u0219i care nu se poate realiza… dec\u00e2t prin intermediul filosofiei.\u201d. \u00cen cadrul acestui proiect, func\u021bia cea mai \u00eenalt\u0103 a filosofiei este de a face cu putin\u021b\u0103 dezvoltarea omenirii \u00een direc\u021bia unei autonomii atotcuprinz\u0103toare.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 m\u0103 \u00eentrebi ce este timpul..\u201d<\/strong>
\nDe\u0219i timpul a reprezentat pentru Husserl o \u201eproblem\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een sine\u201d \u0219i \u201ecea mai grea dintre toate problemele filosofiei\u201d, filosoful nu a ocolit-o. Dac\u0103 nu a ocolit-o, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een proiectul \u00eennoirii lumii, sensul temporalit\u0103\u021bii vie\u021bii con\u0219tiin\u021bei trebuie s\u0103 ocupe o pozi\u021bie prim\u0103. Lucrarea lui Nicolas De Warren demonstreaz\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 acest fapt. Semnal\u00e2nd c\u0103 studiile consacrate con\u0219tiin\u021bei timpului la Husserl sunt nesemnificative \u0219i periferice, cercet\u0103torul american \u0219i-a luat sarcina de a \u00eentreprinde un studiu de amploare \u0219i, deopotriv\u0103, de ad\u00e2ncime asupra con\u0219tiin\u021bei timpului. Nu ia seama la strig\u0103tul \u201emor\u021bii subiectivit\u0103\u021bii\u201d ce a r\u0103zbit din cea de-a doua parte a secolului al 20-lea. Teza autorului este definitiv\u0103: problema temporalit\u0103\u021bii este promisiunea subiectivit\u0103\u021bii transcendentale, iar subiectivitatea transcendental\u0103 este promisiunea fenomenologiei transcendentale. \u0218i, ad\u0103ug\u0103m noi, configurarea noii filosofii, nu prin efortul doar a unei persoane (Husserl), ci prin munca unei \u00eentregi clase de g\u00e2nditori-fenomenologi, este promisiunea \u00eennoirii lumii.
\nDe Warren remarc\u0103 c\u0103 analizele husserliene asupra timpului au fost elaborate \u00een diferite etape ale g\u00e2ndirii sale, con\u021bin\u00e2nd, de cele mai multe ori reflec\u021bii privative (r\u0103mase doar \u00een manuscris, ca exerci\u021bii de g\u00e2ndire fluent\u0103, elaborate \u00een marginea unor chestion\u0103ri de am\u0103nunt, particulare), filosoful neoferindu-ne spre publicare final\u0103 o analiz\u0103 complet\u0103 a con\u0219tiin\u021bei timpului. Singure Manuscrisele de la Bernau (1917-1918) tenteaz\u0103 ceva \u00een direc\u021bia unor formul\u0103ri de principiu. De aceea, sarcina refacerii drumului \u00een\u021belegerii con\u0219tiin\u021bei timpului prin labirintul tematic husserlian, pentru a readuce cititorul la opera acestuia, nu este un drum lipsit de dificultate. Aplecat\u0103 asupra con\u0219tientiz\u0103rii timpului, con\u0219tiin\u021ba s-a v\u0103zut nevoit\u0103 s\u0103-\u0219i releve propria temporalitate. Astfel c\u0103, vorbind despre timp, ea \u00eens\u0103\u0219i a devenit o tematic\u0103 a temporalit\u0103\u021bii, aflat\u0103 \u00een procesul unei permanente explicit\u0103ri de sine.
\nAflat \u00een c\u0103utarea semnifica\u021biei timpului, spunea Augustin, am devenit pentru mine \u00eensumi o problem\u0103. Istoria se repet\u0103 \u0219i la Husserl, dar cu mai mul\u021bi sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103, chiar dac\u0103 nu definitiv\u0103. Ca o concluzie a studiului permanent avut \u00een vedere, \u00eencheiem acest text cu ultimul fragment din lucrarea pe care ne-am propus s\u0103 o semnal\u0103m cititorilor: \u201e\u00centr-adev\u0103r, aceast\u0103 n\u0103zuin\u021b\u0103 perpetu\u0103 s\u0103 devin eu \u00eensumi, care este posibil\u0103 doar prin ne\u00eencetata re\u00eennoire a \u201eacum\u201d-ului, este adev\u0103rata speran\u021b\u0103, sau promisiune a timpului.\u201d<\/p>\n

Mihaela GR\u0102DINARIU<\/strong>
\n\"\"

Trupul meu e o bucat\u0103 de cuv\u00eent, decupat\u0103 aiurea,
\nNeterminatele m\u00eeini t\u00eenjesc dup\u0103 consoane-vocale,
\nDin mijlocul alfabetului ne strig\u0103 p\u0103durea,
\nP\u0103durea aceea c\u0103reia \u00eei desc\u00eentam de lingoare,<\/p>\n

Trupul t\u0103u se risipe\u0219te \u00eentre linii \u0219i puncte,
\nSemnele mir\u0103rii \u00ee\u021bi adast\u0103 pe buze,
\nDoar \u00eempreun\u0103, pe cerul zbur\u0103t\u0103cit spre niciunde,
\nRescriem biblii mirate, confuze.<\/p>\n

Numai la un loc, sub aceea\u0219i pleoap\u0103 amar\u0103.
\nH\u0103r\u021bile se balanseaz\u0103 \u00eenspre alb, \u00eentr-o continu\u0103 facere,
\nM\u00een\u0103 \u00een m\u00een\u0103, mut\u0103m iarna \u00een var\u0103,
\n\u00cengr\u0103m\u0103dind peste mun\u021bi s\u0103rb\u0103torile agere.<\/p>\n

Numai trup peste trup, cap \u0219i pajur\u0103 topite-n \u021b\u0103r\u00een\u0103,
\nSoarele va s\u0103 nasc\u0103 din nou un alt soare.
\nNe-acoperim cu placenta. R\u0103m\u00eene pe-afar\u0103 o m\u00een\u0103,
\nCroind din lumin\u0103 o hain\u0103 prea mare.<\/p>\n

Trupul nostru, \u00eeng\u0103lbenit de cuvinte goale,
\nSe rostogole\u0219te din capcan\u0103-n capcan\u0103.
\nNe \u00eemp\u0103r\u021bim, mirid\u0103 cu mirid\u0103, pe cale,
\nCuminec\u00eend trupul fl\u0103m\u00eend, ran\u0103 de ran\u0103.<\/p>\n

***<\/p>\n

Piatr\u0103 pe piatr\u0103, dezm\u0103\u021bat\u0103, rece.
\nRidic un templu. Soarele petrece.<\/p>\n

Sub temelie, umbra de-ast\u0103 var\u0103,
\nStr\u00eens am\u0103git\u0103-n noduri pe o sfoar\u0103.<\/p>\n

Prin col\u021buri, izvoarele.
\nCruce-n morm\u00eent. \u00centunericul, marele.<\/p>\n

Pe dup\u0103 prag se h\u00eerjone\u0219te-un pe\u0219te.
\nC\u00eend doarme el, p\u0103m\u00eentul asfin\u021be\u0219te.<\/p>\n

N\u0103untru, \u0219arpe, du\u0219m\u0103nos \u0219i moale,
\nMu\u0219c\u00eend morm\u00eentul reav\u0103n pe la poale.<\/p>\n

\u00cen loc de ziduri, ape vii \u0219i moarte.
\nCurg rug\u0103ciuni \u00een ceruri, mai deoparte.<\/p>\n

Altarul nu-i \u0219i nici statui
\nDecolorate, somnoroase, \u0219ui,
\nNici aur orb, nici candele-fecioare,
\nDoar litere chemate la-nt\u00eemplare.<\/p>\n

Ca anticearc\u0103n chem un curcubeu.
\nPiatr\u0103 de piatr\u0103, eu peste alt eu\u2026<\/p>\n


\n Vasile Dan MARCHI\u0218<\/strong>
\n\"\"

Extrema mirare<\/strong><\/p>\n

Probabil exist fiindc\u0103
\nDumnezeu \u00eemi apreciaz\u0103 mirarea
\nPrin faptul c\u0103 m-am mirat pe locurile
\nsau pe felurile \u00een care
\n\u0219i-ar putea face apari\u021bia \u00een fa\u021ba mea Tat\u0103l Ceresc
\nnu mi-am folosit niciodat\u0103 ochii, ci g\u00e2ndurile
\nNu ajung to\u021bi ochii lumii pentru a realiza
\no mirare deplin\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului
\nlegat de Slava lui Dumnezeu.
\nLegat de Tat\u0103l Ceresc, cu ce m\u0103 pot mira \u00een acela\u0219i timp
\na tot \u0219i la toate, dac\u0103 nu cu g\u00e2ndurile…
\nPe Dumnezeu nu m\u0103 voi putea mira niciodat\u0103 fiindc\u0103
\ntot ce dore\u0219te el s\u0103 se realizeze
\neste un lucru firesc…
\nPe faptul c\u0103 Dumnezeu vrea prin absurd
\ns\u0103 vin\u0103 la mine \u00een chip de lup sau de alt\u0103 creatur\u0103,
\nn-am de ce s\u0103 m\u0103 mir, fiindc\u0103
\nacest aspect ar fi pentru Tat\u0103l Ceresc ceva firesc…
\nDumnezeu poate \u00eentr-un fel sau altul s\u0103 m\u0103 sperie,
\nprin diferite fenomene cere\u0219ti
\nsau de alt\u0103 natur\u0103
\ndar prin asta nu m\u0103 poate face
\ns\u0103 m\u0103 mir pe el deoarece
\na te mira pe Tat\u0103l Ceresc f\u0103r\u0103 temei
\nf\u0103r\u0103 noim\u0103, f\u0103r\u0103 r\u00e2nd
\nnu-i un fenomen firesc…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI O epopee a Eului configurat\u0103 \u00een ontologia misterului* sau imaginea omului terorizat de frica absolut\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14927"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14928,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14927\/revisions\/14928"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}