{"id":14890,"date":"2021-06-10T22:25:02","date_gmt":"2021-06-10T19:25:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14890"},"modified":"2021-06-10T22:25:02","modified_gmt":"2021-06-10T19:25:02","slug":"spatii-culturale-nr-76-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14890","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 76 (4)"},"content":{"rendered":"

Prieteni \u0219i c\u0103r\u021bi de dincolo de grani\u021b\u0103 <\/strong><\/em><\/p>\n

Doina CERNICA<\/strong><\/p>\n

Vasile \u0218oimaru, un c\u0103l\u0103tor sub cerul Tricolorului<\/strong><\/p>\n

Sub presiunea relat\u0103rii \u201ela zi\u201d, un ziarist l-a botezat \u201eTudor\u201d. Dar nici Vasile \u0218oimaru nu e simplu s\u0103 te nume\u0219ti, de vreme ce m\u0103rturisea \u00eentr-un interviu c\u00e2t de mult \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 devenirea \u201elui Mihail Sadoveanu cu romanul s\u0103u istoric – Neamul \u0218oim\u0103re\u0219tilor, a c\u0103rui lectur\u0103 nu m-a l\u0103sat \u00een pace patru decenii, p\u00e2n\u0103 n-am adunat o monografie de 500 de pagini cu 500 de documente: Neamul \u0218oim\u0103re\u0219tilor. 500 de ani de istorie\u201d. De altminteri, \u0219i noi ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een Zodia Sadoveanu, la F\u0103lticeni, pe 5 noiembrie 2005, la s\u0103rb\u0103toarea a 125 de ani de la na\u0219terea marelui scriitor, la care venise, invitat \u00eempreun\u0103 cu Nicolae Rusu, s\u0103 povesteasc\u0103 despre cum a cucerit Sadoveanu Basarabia atunci c\u00e2nd nici p\u0103s\u0103rile nu zburau peste Prut. Pe l\u00e2ng\u0103 poveste, adusese ora\u0219ului \u00eenc\u0103 un dar pre\u021bios, trei fotografii f\u0103cute cu un an \u00een urm\u0103 sculptorului Ion Irimescu, din care una nu a \u00eencetat s\u0103 m\u0103 emo\u021bioneze de c\u00e2te ori o privesc: \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Maestru \u00een Gr\u0103dina Lini\u0219tii, pe aleea care duce la Casa Memorial\u0103 Sadoveanu, pe frontonul c\u0103reia se deslu\u0219e\u0219te discret Tricolorul. Dac\u0103 vreodat\u0103 voi publica o edi\u021bie rev\u0103zut\u0103 \u0219i \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 a c\u0103r\u021bii mele, \u201eMaestrul Ion Irimescu. Muntele la apus\u201d, aceast\u0103 imagine mi-ar pl\u0103cea s\u0103 apar\u0103 pe copert\u0103. \u00cens\u0103 la acel ceas, Vasile \u0218oimaru era cunoscut la noi, \u00een \u021aara de Sus, ca universitar \u0219i politician, semnatar al Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Republicii Moldova, cu dou\u0103 mandate de parlamentar, ca unionist, \u0219i mai pu\u021bin ca artist fotograf, publicist, editor, autor de proiecte culturale majore, c\u0103l\u0103tor neodihnit printre rom\u00e2nii de pretutindeni \u0219i mai ales printre rom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei, cum avea s\u0103 mi-l prezinte paisprezece ani mai t\u00e2rziu, la 70 de ani de la na\u0219tere (\u00een satul Cornova, raionul Ungheni), om al faptelor, impresionanta expozi\u021bie de carte \u0219i fotografie organizat\u0103 la Chi\u0219in\u0103u de Uniunea Scriitorilor din Moldova \u0219i de Muzeul Na\u021bional al Literaturii \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d. Cu toate acestea (ca \u00eentotdeauna mai t\u00e2rziu), nu m-am desp\u0103r\u021bit nici atunci, \u00een noiembrie 2005, de Vasile \u0218oimaru, f\u0103r\u0103 s\u0103 primesc un dar de carte, prima edi\u021bie basarabean\u0103, ap\u0103rut\u0103 prin grija sa, a Cuget\u0103rilor lui Nicolae Iorga, av\u00e2nd pe copert\u0103 o lucrare de Ion Irimescu, \u201eMedita\u021bie\u201d, iar \u00een interior, fotografii legate de via\u021ba \u0219i de posteritatea marelui istoric semnate de Vasile \u0218oimaru.
\n\"\"


\nAdrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

S\u0102 NU M\u0102-N\u0218ELI!<\/strong><\/p>\n

S\u0103 nu m\u0103-n\u0219eli, minune t\u0103inuit\u0103,
\nS\u0103 nu-mi \u00eentorci privirea spre niciunde,
\nSp\u0103rg\u00e2nd \u00een cioburi g\u00e2ndul ce ascunde
\nCapcana vorbei pururi \u00eembl\u00e2nzit\u0103!<\/p>\n

S\u0103 nu-mi at\u00e2rni \u00eempestri\u021bate funde
\nDe pleoapa orei ce-a trecut gr\u0103bit\u0103,
\nCa s\u0103 ascunzi ispita obosit\u0103
\nDe t\u0103v\u0103liri prin v\u0103g\u0103uni imunde!<\/p>\n

Mai bine goal\u0103, cum ai fost creat\u0103,
\nS\u0103-\u021bi ui\u021bi fiin\u021ba moale \u00een eter,
\nCa s\u0103 te sorb din cea\u021ba ce m\u0103-mbat\u0103<\/p>\n

Cu-arome dulci \u00een ceasul efemer.
\nCe am \u0219optit cu patim\u0103 odat\u0103
\nVa clocoti n\u0103valnic p\u00e2n\u0103-n cer.<\/p>\n


\nS\u0102M\u00c2N\u021aA <\/strong><\/p>\n

S\u0103m\u00e2n\u021ba \u00eentr-o floare se preface,
\nFirav p\u00e2r\u00e2u \u00een vast ocean se mut\u0103,
\nIar creanga vrea o suli\u021b\u0103 s-ascut\u0103,
\nSpicul firav se leag\u0103n\u0103-n hamace.<\/p>\n

Trudesc strunind cu-av\u00e2nt o al\u0103ut\u0103
\n\u0218i-nal\u021b un c\u00e2nt c\u00e2nd lanul greu se coace.
\nUn vifor surd, cu asprele-i cojoace,
\nSt\u00e2rne\u0219te aprig geam\u0103tul de ciut\u0103.<\/p>\n

Presimt ar\u00edpa tainei cum love\u0219te
\n\u00cen geamul t\u0103u, fr\u00e2nturi de vis rup\u00e2nd.
\nPruncul ce e\u0219ti \u00eenspre \u00eenalturi cre\u0219te, <\/p>\n

Atinge t\u00e2mpla norilor pe r\u00e2nd.
\n\u00cenfl\u0103m\u00e2nzind n\u0103dejdea ce zide\u0219te,
\nA\u0219tept s-ajungi un fluture pl\u0103p\u00e2nd.<\/p>\n


\nDIN RAMURI VERZI <\/strong><\/p>\n

Din ramuri verzi mi-am ascu\u021bit s\u0103geat\u0103,
\nDorind s\u0103-nfr\u00e2ng mistre\u021bul ce p\u00e2nde\u0219te.
\nUn arc v\u00e2njos de ur\u0103 m\u0103 fere\u0219te,
\nS\u0103 nu-mi r\u0103m\u00e2n\u0103 fruntea-n veci plecat\u0103.<\/p>\n

Dar n-am \u0219tiut ce duh m\u0103-nvrednice\u0219te
\nCu zvonul luptei prin poieni purtat\u0103,
\nCum s\u0103 izbesc cu sabia creat\u0103
\nDin fierul dur ce-n trup \u00eemi rugine\u0219te.<\/p>\n

M-au p\u0103r\u0103sit puterile-nainte
\nDe-a reteza durerile-n tala\u0219.
\nUn singur rol \u00eel mai repet \u00een minte:<\/p>\n

De-a \u00eent\u0103ri c\u0103 nu am fost p\u0103rta\u0219
\nLa-ns\u00e2ngerarea clipelor. Fierbinte,
\n\u00cemi sap \u0219i eu t\u0103cut prin v\u0103i s\u0103la\u0219.<\/p>\n


\nNU MAI E\u0218TI!<\/strong><\/p>\n

C\u0103lcam pe iarba de s\u0103rut nebun\u0103.
\nSclipea z\u0103pada-n suflete, u\u0219oar\u0103.
\nPloua tihnit \u0219i grav \u00een c\u00e2te-o var\u0103,
\nC\u00e2nta un greier tainic pe o strun\u0103.<\/p>\n

M\u0103 scuturam de frunza ce-o s\u0103 moar\u0103.
\nSe preg\u0103tea lumina s\u0103 apun\u0103.
\nUn rug suav se \u00een\u0103l\u021ba spre lun\u0103
\n\u0218i-n trup uitarea \u00eencepea s\u0103 doar\u0103.<\/p>\n

Din struguri mustul se scurgea pe dale
\n\u0218i floarea-n glastr\u0103 n\u0103scocea pove\u0219ti.
\nSc\u00e2ncea o ciut\u0103 \u00een p\u0103duri de jale,<\/p>\n

T\u00e2njea mirarea stins\u0103 \u00een fere\u0219ti,
\nDansau pe jarul clipelor vestale,
\nDar tu, iubito-n toate nu mai e\u0219ti.<\/p>\n


\nGalina MARTEA<\/strong>
\n\"\"

Cultura literaturii rom\u00e2ne \u00een contextul altor culturi<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum se cunoa\u0219te, cultura unui popor se define\u0219te prin identitatea valorilor spirituale \u0219i materiale, iar con\u021binutul acestora este fundamentat pe fenomene corelate cu necesit\u0103\u021bile sociale ale individului. La fel se cunoa\u0219te, cultura unui popor se dezvolt\u0103 din principii de demnitate \u0219i identitate na\u021bional\u0103, elemente esen\u021biale bazate pe moralitate individual\u0103 \u0219i social\u0103, construite din convingeri ce apar\u021bin culturii literare \u0219i \u0219tiin\u021bifice, \u00een ansamblu, aspecte ce apar\u021bin valorilor spirituale \u2013 respectivele teorii fiind influen\u021bate de tradi\u021biile na\u021bionale autohtone, dar \u0219i de practicile altor popoare care \u00een procesul evolu\u021biei au ob\u021binut o cultur\u0103 cu mult mai avansat\u0103 fa\u021b\u0103 de cea care exist\u0103 \u00een propriile manifest\u0103ri culturale. Din acest punct de vedere, necesit\u0103\u021bile spirituale \u0219i morale ale individului sau ale unui popor \u00eentre timp se amplific\u0103 tot mai mult, iar cultura, ca component integrator al tuturor valorilor sociale, se dezvolt\u0103 \u0219i mai mult \u00een limitele decen\u021bei umane. Ca urmare, cultura oric\u0103rui popor tinde spre acea perfec\u021biune \u0219i c\u0103tre acele valori care \u00eenal\u021b\u0103 continuu dezvoltarea uman\u0103 \u0219i social\u0103.
\nActivitatea cultural\u0103 a fot mereu o n\u0103zuin\u021b\u0103 \u0219i o prioritate absolut\u0103 a individului, aceasta reprezent\u00e2nd ac\u021biunea con\u0219tient\u0103 \u00een ob\u021binerea unui scop definit, care dezvolt\u0103 \u0219i raporteaz\u0103 treptat omul \u0219i societatea acestuia c\u0103tre nivele tot mai superioare, c\u0103tre nivele civilizate. Lucruri demne \u0219i pline de respect care orienteaz\u0103 umanitatea spre crearea unor condi\u021bii mai bune de existen\u021b\u0103 social\u0103, \u00een mod aparte, \u00een crearea bunurilor spirituale \u0219i materiale, valori ce comunic\u0103 \u00eentre ele \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, constituie imaginea cultural\u0103 a unei societ\u0103\u021bi dintr-o perioad\u0103 istoric\u0103 anumit\u0103. Dac\u0103 s\u0103 ne orient\u0103m la o comunitate oarecare, atunci vom deschide parantezele societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne, neam care \u00eentrune\u0219te \u00een mod distinct at\u00e2t cultura clasic\u0103 \u0219i modern\u0103, c\u00e2t \u0219i cultura literar\u0103 \u2013 fenomene ce constituie con\u021binutul unui obiect na\u021bional, unui produs al identit\u0103\u021bii de limb\u0103 \u0219i istorie ce apar\u021bine integral de meritul \u00eentregului popor, de meritul clasei intelectuale, de meritul scriitorilor \u0219i oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 etc., acestea evoc\u00e2nd o sintez\u0103 a tuturor posibilit\u0103\u021bilor prin exprimare \u0219i promovare a valorilor social-culturale, inclusiv, raportate \u0219i la valorile culturale universale. Astfel, conform realit\u0103\u021bii, cultura modern\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i-a \u00eenceput evolu\u021bia cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire undeva de aproape trei sute de ani \u00een urm\u0103, av\u00e2nd \u00een centrul evenimentelor \u0219i influen\u021ba relativ mare din partea unor culturi occidentale, dar mai ales a celei germane \u0219i franceze. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de timp cultura rom\u00e2n\u0103, \u00een mod aparte cultura literar\u0103 rom\u00e2n\u0103 s-a manifestat ca o component\u0103 destul de calitativ\u0103, determinat\u0103 de esen\u021b\u0103, iar con\u021binutul acesteia a \u00eentruchipat bog\u0103\u021bia spiritual\u0103 a poporului rom\u00e2n.
\nPrintre ipostazele respective, cu contribu\u021bie notabil\u0103, se \u00eenscriu nume mari de personalit\u0103\u021bi, scriitori ce le individualizeaz\u0103 importan\u021ba de-a lungul istoriei, iar operele literare ale acestora s-au remarcat nespus de valoros nu numai \u00een cultura na\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar \u0219i \u00een cea occidental\u0103, universal\u0103, cu accente mai pronun\u021bate \u00een cultura francez\u0103, german\u0103, italian\u0103, american\u0103 – literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eensum\u00e2nd formula ce cuprinde latura fundamental\u0103 a esteticii \u0219i a virtu\u021bii.
\nCultura rom\u00e2n\u0103 din toate timpurile s-a exprimat ca un fenomen unic, specificul acesteia fiind corelat la plasarea geografic\u0103 \u0219i a procesului evolutiv de-a lungul istoriei. Componentele respective \u0219i-au g\u0103sit abordarea \u0219i \u00een cultura literaturii rom\u00e2ne, care de-a lungul timpului a fost puternic influen\u021bat\u0103 \u0219i de al\u021bi factori precum cre\u0219tinismul (specific neamului rom\u00e2n), umanismul (curent care a fost infiltrat din Polonia \u00een secolul al XVII-lea \u0219i ulterior p\u0103truns \u0219i \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc; \u00een Moldova, prin scrierile lui Miron Costin, predecesorul fiind Grigore Ureche – care a tratat aspecte de istorie \u00een dezvoltarea fenomenelor precum de\u0219teptarea poporului prin con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103; apoi Ion Neculce – cronicar moldovean care a abordat teorii despre identitate, cultur\u0103, erudi\u021bie, \u00een\u021belepciune; renumitul umanist Dimitrie Cantemir, c\u00e2t \u0219i alte personalit\u0103\u021bi distincte prin cultura umanist\u0103, cum ar fi \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu, al\u021bii), tradi\u021biile na\u021bionale etc, \u00een rezultat, toate reprezent\u00e2nd identitatea rom\u00e2n\u0103 ca produs autentic al factorilor spirituali \u0219i materiali. \u00cen modul acesta, literatura rom\u00e2n\u0103, valorificat\u0103 \u0219i exprimat\u0103 de c\u0103tre scriitorii rom\u00e2ni \u0219i nu numai, \u0219i-a f\u0103cut prezen\u021ba \u00een mod onorabil \u0219i \u00een alte culturi universale, care, la r\u00e2ndul ei, s-a prezentat ca un component suficient de valoros \u00een arta scrisului. Acest lucru este vizibil realizat prin scrierile marilor litera\u021bi, scriitori notorii, savan\u021bi, umani\u0219ti, un exemplu eminent fiind Dimitrie Cantemir (savant, filozof, umanist, scriitor, lingvist, istoric, compozitor, geograf, politician, antropolog etc), care a l\u0103sat ca mo\u0219tenire valori literare inegalabile cum ar fi \u201eDescrierea Moldovei\u201d (editat\u0103 \u00een 1769), lucrare scris\u0103 \u00een latin\u0103 \u0219i solicitat\u0103 cu mare interes de c\u0103tre Academia de \u0218tiin\u021be din Germania, Berlin; \u201eIstoria cre\u0219terii \u0219i descre\u0219terii Imperiului Otoman\u201d – lucrare publicat\u0103 \u00een limbile englez\u0103 (1734-1735, edi\u021bia a II-a \u00een 1756), german\u0103 (1745), francez\u0103 (1743), unde pentru continentul european aceasta a existat p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1900 ca un manuscris-\u00eendrumar, ca un izvor de documentare permanent\u0103 pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, istorici etc.; de remarcat \u0219i faptul c\u0103 despre Domnia Sa s-au scris multe lucruri demne de apreciere, unul dintre ele este \u00eenscris \u0219i \u00een Enciclopedia britanic\u0103, volumul 5, edi\u021bia a 11-a, stipul\u00e2ndu-se: \u201eDimitrie Cantemir a fost cunoscut ca unul dintre cei mai mari lingvi\u0219ti ai vremii sale, vorbind \u0219i scriind unsprezece limbi \u0219i fiind bine versat \u00een bursele de studii orientale\u201d.
\nDac\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eentre timp a fost influen\u021bat\u0103 de diverse culturi, cum ar fi cultura greac\u0103 (secolul al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea \u00een care \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne au fost st\u0103p\u00e2nite de Imperiul Otoman), iluminismul european (secolul XVIII-XIX, exponen\u021bii acestui curent literar fiind Gheorghe Asachi, Dinicu Golescu etc); apoi rena\u0219terea na\u021bional\u0103 \u0219i cultural\u0103 cu idei revolu\u021bionare (secolul al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului XX-lea) a pus la dispozi\u021bia marilor scriitori rom\u00e2ni prilejul de a realiza lucr\u0103ri literare inedite bazate pe schimb\u0103rile parvenite \u00een istoria rom\u00e2nilor, accentul fiind pus pe unitatea na\u021bional\u0103, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i tot ceea ce \u021bine de cultura neamului rom\u00e2nesc. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de timp literatura rom\u00e2n\u0103 este cuprins\u0103 \u0219i de av\u00e2ntul curentelor literare europene cum ar fi simbolismul, romantismul, realismul, astfel scriitorii rom\u00e2ni manifest\u00e2ndu-\u0219i activitatea literar\u0103 c\u0103tre tendin\u021be \u0219i aptitudini relativ comune, cu o form\u0103 de exprimare destul de frumoas\u0103 \u0219i calitativ\u0103. \u00cen ace\u0219ti parametri, conform meritelor, literatura rom\u00e2n\u0103 a secolului XIX este considerat\u0103 \u0219i se \u00eenscrie ca cea mai valoroas\u0103 \u0219i productiv\u0103 crea\u021bie literar\u0103 din toate timpurile. Printre marii scriitori rom\u00e2ni care s-au remarcat foarte sugestiv prin curentele literare respective din acea perioad\u0103 (junimism, simbolism, romantism, realism, latinism) se num\u0103r\u0103 geniul literaturii rom\u00e2ne Mihai Eminescu (personalitate cunoscut\u0103 nespus de mult \u0219i \u00een cultura universal\u0103), Ioan Slavici, George Co\u0219buc, Constantin Negruzzi, Ion Creang\u0103, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea, Mihail Kog\u0103lniceanu, Ion Luca Caragiale, Titu Maiorescu, Anton Pann, Alexandru Macedonski, Petre Ispirescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Vlahu\u021b\u0103, Ion Heliade R\u0103dulescu, precum \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Scriitorii susmen\u021biona\u021bi, c\u00e2t \u0219i al\u021bii au pus \u00een lumin\u0103 opere literare de mare valoare, unele din ele fiind \u00eenscrise \u0219i \u00een patrimoniul cultural universal, iar prin subiectele literare abordate s-au eviden\u021biat nu numai capacit\u0103\u021bile scriitorice\u0219ti ale acestora, dar \u0219i puterea de \u00eentrebuin\u021bare \u0219i utilitate public\u0103 a artei literare \u00een mediul social corespunz\u0103tor \u2013 totul creat \u00een scopul de a completa c\u00e2t mai mult bunurile spirituale \u00eentru dezvoltarea omenirii de diverse culturi \u0219i origini.
\nLiteratura rom\u00e2n\u0103 este o identitate distinct\u0103, iar cultura acesteia reprezint\u0103 \u00eentregul set de valori spirituale, intelectuale menite \u00eentru dezvoltarea poporului rom\u00e2n \u0219i nu numai. Din respectivele considerente, cultura literaturii rom\u00e2ne este un proces bine definit, acesta, la r\u00e2ndul lui, manifest\u00e2ndu-se ca o identitate sigur\u0103 \u00een arta scrisului. A\u0219adar, prin identitatea culturii literare definim \u00eensu\u0219irea, istoria \u0219i contribu\u021bia acesteia \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, c\u00e2t \u0219i cea universal\u0103 din diverse perioade ale timpului. Cultura literaturii rom\u00e2ne este prezent\u0103 \u00een mod distinct de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een zilele de ast\u0103zi, diviz\u00e2ndu-se \u00een compartimente exacte: literatura rom\u00e2n\u0103 veche, literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een limba slavon\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 umanist\u0103 \u2013 secolul XVII, literatura rom\u00e2n\u0103 a secolului XVIII, literatura rom\u00e2n\u0103 a secolului XIX, literatura rom\u00e2n\u0103 a secolului XX, literatura rom\u00e2n\u0103 interbelic\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103; literatura rom\u00e2n\u0103 din str\u0103in\u0103tate sau, mai bine zis, literatura rom\u00e2n\u0103 a diasporei; literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een viziunea scriitorilor str\u0103ini, etc. – efectul benefic \u0219i estetic fiind prezent \u00een \u00eentregul sistem de activitate literar\u0103. Ca urmare, literatura rom\u00e2n\u0103 este un proces care se reg\u0103se\u0219te \u00eentre sinteza trecutului \u0219i a prezentului, bazat pe trecerea de la particular la general; \u00eentre conexiunea istoriei \u0219i a proceselor sociale, politice, morale, economice; \u00eentre realitate \u0219i imagina\u021bie pentru a crea noi reprezent\u0103ri \u00een baza percep\u021biilor umane. \u00cen acela\u0219i timp, identitatea literaturii rom\u00e2ne este un mod de exprimare prin care se dezvolt\u0103 \u0219i se recunoa\u0219te cultura spiritual\u0103 ce modernizeaz\u0103 continuu societatea rom\u00e2n\u0103 at\u00e2t din cadrul \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i din afara ei. La baza acestora este prezent\u0103 no\u021biunea de unitate na\u021bional\u0103, care une\u0219te \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te centrul de leg\u0103tur\u0103 cu prezen\u021ba scriitorilor rom\u00e2ni de pretutindeni. Reprezentarea general\u0103 a principiului de unitate na\u021bional\u0103 se manifest\u0103 \u00een toate ac\u021biunile \u00eentreprinse de c\u0103tre scriitorii rom\u00e2ni din toate timpurile, transmi\u021b\u00e2nd ideea prin diverse genuri literare. Prin sentimentul de afec\u021biune pentru \u021b\u0103r\u00e2na natal\u0103, pentru propria patrie, literatura rom\u00e2n\u0103 a fost \u0219i este inundat\u0103 continuu de con\u021binuturi ce apar\u021bin conceptului de unitate na\u021bional\u0103, de men\u021binere a tradi\u021biilor na\u021bionale, de dezvoltare spiritual\u0103 \u0219i social\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne, de dragoste pentru semenul s\u0103u etc., scriitorii rom\u00e2ni expun\u00e2ndu-\u0219i acest g\u00e2nd cu cea mai mare pasiune prin profesiunea exercitat\u0103, deci, prin arta scrisului. Pentru scriitorii rom\u00e2ni sau, mai bine zis, pentru intelectualitatea rom\u00e2n\u0103 din afara hotarelor dragostea pentru p\u0103m\u00e2ntul natal este unic\u0103, ea nu dispare niciodat\u0103 \u0219i este redat\u0103 prin lucr\u0103ri literare \u00een cel mai distins mod. Scriitorii rom\u00e2ni din afara grani\u021belor \u021b\u0103rii de origine sau, cum se mai spune \u00een mod literar Diaspora rom\u00e2n\u0103, \u00eencearc\u0103 prin diverse ac\u021biuni (\u0219i le reu\u0219e\u0219te de minune) s\u0103 creeze pe meleaguri str\u0103ine frumosul despre \u021binutul rom\u00e2nesc \u0219i fac tot posibilul ca s\u0103 transmit\u0103, s\u0103 dezvolte \u00een omul str\u0103in (din alte \u021b\u0103ri) interesul \u0219i respectul pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103. Prin lucr\u0103rile literare \u0219i cele \u0219tiin\u021bifice, prin ac\u021biunile \u00eentreprinse de a crea uniuni \u0219i societ\u0103\u021bi de crea\u021bie, de a \u00eenfiin\u021ba institu\u021bii destinate culturii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een alte \u021b\u0103ri ale lumii, acest lucru impune respect \u0219i admira\u021bie pentru imaginea \u0219i atitudinea frumoas\u0103 despre na\u021biunea rom\u00e2n\u0103. De men\u021bionat, at\u00e2t crea\u021bia literar\u0103, c\u00e2t \u0219i cea \u0219tiin\u021bific\u0103 completeaz\u0103 \u00een mod egal cultura literaturii rom\u00e2ne, patrimoniul cultural al na\u021biunii rom\u00e2ne. Printre scriitorii \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2ni, care au promovat \u0219i continu\u0103 s\u0103 promoveze valorile intelectuale \u0219i spirituale rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een mod aparte, cultura literaturii rom\u00e2ne \u00een alte culturi, se reg\u0103sesc personalit\u0103\u021bi celebre \u2013 Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, George C\u0103linescu, Tudor Arghezi, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita St\u0103nescu, Eugene Ionesco, Herta M\u00fcller, George Emil Palade, Ana Blandiana, Petru Popescu, Ruxandra Vidu, Andrei Codrescu; Bogdan Suceav\u0103, \u0218tefan Baciu, precum \u0219i multe alte personalit\u0103\u021bi marcante – produc\u0103tori de studii literare, filozofice, \u0219tiin\u021bifice \u00een diverse domenii; veritabile personaje \u00een promovarea istoriei, culturii \u0219i limbii rom\u00e2ne pe meleaguri str\u0103ine.
\n\u00cen procesul evolutiv literatura rom\u00e2n\u0103 este motivat\u0103 de dou\u0103 componente \u2013 recunoa\u0219terea deplin\u0103 a acesteia \u00een cadrul \u021b\u0103rii \u0219i recunoa\u0219terea cu succes la nivel mondial. Recunoa\u0219terea pozitiv\u0103 \u00een plan mondial a literaturii rom\u00e2ne este, mai \u00eent\u00e2i de toate, o component\u0103 care multiplic\u0103 valoarea culturii literare din cadrul \u021b\u0103rii, ca ulterior aceasta s\u0103 creeze un fenomen intermediar prin care se contribuie la dezvoltarea altor culturi. Drept model, dup\u0103 cum s-a mai precizat, Dimitrie Cantemir, primul scriitor\/umanist rom\u00e2n recunoscut \u00een cultura universal\u0103 \u0219i cea european\u0103, prin scrierile sale excep\u021bionale (lucr\u0103ri literare de o pondere aparte despre lume redate \u00een stil filozofic, apartenente din domeniul culturii clasice \u2013 umanismul) a \u00eembog\u0103\u021bit \u0219i \u00eentregit cultura european\u0103 cu noi modele de g\u00e2ndire filozofic\u0103, istoric\u0103, umanist\u0103. Un alt exemplu remarcabil care a contribuit \u00een dezvoltarea altor culturi a fost Nicolae Iorga, personalitate rom\u00e2n\u0103 apreciat\u0103 enorm de mult \u00een mediul literar \u0219i academic din Europa \u0219i nu numai, membru al Academiei de \u0218tiin\u021be din Fran\u021ba, Iugoslavia, Polonia, cu titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii din Oxford, recunoscut prin particip\u0103ri active la conferin\u021be \u0219i congrese interna\u021bionale \u00een \u021b\u0103ri din Europa \u0219i Statele Unite ale Americii; crea\u021bia literar\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een domeniul istoriei medievale, filozofiei, \u0219tiin\u021belor umanistice, lingvisticii \u0219i filologiei, dramaturgiei etc., recunoscut\u0103 la nivel mondial. Acest lucru este confirmat prin relat\u0103rile marilor personalit\u0103\u021bi din cultura universal\u0103: – bun\u0103oar\u0103, istoricul \u0219i savantul englez Arnold Joseph Toynbee a documentat: \u201eregret c\u0103 nu l-am cunoscut niciodat\u0103 pe Nicolae Iorga\u2026 Sunt \u00een special recunosc\u0103tor pentru c\u0103 a scris Istoria Imperiului Otoman \u2013 acea mare istorie a lui Iorga pe care o am \u00een bibliotec\u0103 \u00eentr-o edi\u021bie german\u0103. Nicolae Iorga este o mare figur\u0103 a \u0219tiin\u021bei, istoriei, at\u00e2t a Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u0219i a Europei \u0219i a lumii \u00eentregi, iar sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u tragic a fost o pierdere general\u0103\u201d; – iar cu o lun\u0103 mai t\u00e2rziu dup\u0103 moartea renumitului scriitor \u0219i savant rom\u00e2n, profesorul \u0219i filologul francez Mario Roques \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de comemorare de la Academia Francez\u0103 a difuzat urm\u0103toarele: \u201eNicolae Iorga a fost unul dintre acei oameni ai vremurilor epice, ini\u021biatori, conduc\u0103tori, \u00eendrum\u0103tori neobosi\u021bi ai na\u021biei lor, care trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 tot ce este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u021bara lor, s\u0103 fie la curent cu tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar mai ales s\u0103 descurce na\u021biuni, aplic\u00e2nd totul la ei \u00een \u021bar\u0103, s\u0103 organizeze totul, s\u0103 verifice, s\u0103 corecteze \u0219i adeseori s\u0103 ia totul de la \u00eenceput\u201d; – pe c\u00e2nd George C\u0103linescu a scris: \u201eIorga a jucat \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, \u00een primele decenii ale secolului XX, \u201erolul lui Voltaire\u201d). Prin intermediul spa\u021biului literar, cultural, \u0219tiin\u021bific \u0219i-au remarcat contribu\u021bia \u00een cultura altor popoare \u0219i Mihai Eminescu, unul dintre cei mai renumi\u021bi \u0219i cunoscu\u021bi scriitori rom\u00e2ni de nivel mondial, cel mai renumit \u0219i vestit poet din toate timpurile at\u00e2t \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i cea universal\u0103, aportul s\u0103u literar fiind extraordinar de imens \u00een diverse culturi din toat\u0103 lumea; Mircea Eliade, renumit savant \u0219i filozof de talie universal\u0103 \u00een instituirea studiului de \u201eistoria religiei\u201d, mult cunoscut \u00een SUA \u0219i Fran\u021ba; George C\u0103linescu, cu accente \u00een cultura italian\u0103, opera domniei sale eviden\u021biindu-se ca \u0219tiin\u021b\u0103 ini\u021bial\u0103 \u0219i m\u0103rturii despre istoria literaturii rom\u00e2ne din toate timpurile; Herta M\u00fcller, scriitoare originar\u0103 din Rom\u00e2nia, autoare de scrieri literare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i german\u0103, de\u021bin\u0103toarea Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 \u00een anul 2009; George Emil Palade, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een domeniul biologiei, de\u021bin\u0103torul Premiului Nobel \u00een Fiziologie \u0219i Medicin\u0103 pentru anul 1999 \u2013 contribu\u021bie inegalabil\u0103 \u00een \u0219tiin\u021ba universal\u0103; Emil Cioran, mare filozof \u00een cultura universal\u0103, prezent \u00een renumitele enciclopedii din Marea Britanie, SUA, Fran\u021ba, Italia, Germania, etc., lucr\u0103rile sale fiind prezente \u0219i \u00een renumitele biblioteci din \u00eentreaga lume; Nichita St\u0103nescu – poet, scriitor \u0219i eseist rom\u00e2n – \u00een anul 1977 este propus la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 de c\u0103tre scriitorul suedez Arthur Lundkvist, iar \u00een anul 1975 i se decerneaz\u0103 valorosul Premiu european \u201eJohann Gottfried von Herder\u201d; George Enescu, compozitorul care a f\u0103cut cunoscut \u00eentregii lumi ce este muzica \u0219i folclorul rom\u00e2nesc \u0219i nu numai; Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, sculptor, considerat pionierul sculpturii abstracte moderne, cunoscut enorm \u00een Fran\u021ba; Eugen Lovinescu, marele autor despre schimb\u0103rile \u00een valorile estetice; Ion Caraion, scriitorul \u0219i traduc\u0103torul rom\u00e2n care editeaz\u0103 reviste literare \u00een Germania \u0219i Elve\u021bia; Nicolae Balot\u0103 (scriitor, istoric \u0219i teoretician literar rom\u00e2n), contribu\u021bie \u00een cultura european\u0103: despre cultura rena\u0219terii \u00een Italia, despre literatura german\u0103 \u0219i francez\u0103; Norman Manea, cel mai tradus romancier rom\u00e2n, manuscrisele sale fiind traduse \u00een mai mult de 20 de limbi; Eugen Ionescu (Eugene Ionesco), renumit dramaturg \u00een cultura universal\u0103 \u2013 unul din fondatorii teatrului absurdului din Paris; Ruxandra Vidu (dr., prof. univ.), omul de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een ingineria materialelor avansate \u0219i nanotehnologiilor, cu numeroase inven\u021bii brevetate \u00een SUA, decorat\u0103 cu importante premii \u0219i distinc\u021bii de nivel mondial, este primul om de \u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2n \u00een calitate de membru al Academiei Na\u021bionale a Inventatorilor din SUA, Pre\u0219edinte al Academiei Rom\u00e2no-Americane de \u0218tiin\u021be \u0219i Arte din SUA\/ American Romanian Academy of Arts and Science, USA; Nicolae Manolescu, renumit critic \u0219i istoric literar \u00een arta scrisului contemporan, Ambasadorul Rom\u00e2niei la UNESCO \u0219i Pre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia; Ana Blandiana, scriitoare, lucr\u0103rile sale fiind traduse \u00een 26 de limbi, fondatoarea re\u00eentemeierii Centrului PEN din Rom\u00e2nia \u00een 1990, de\u021bin\u0103toare a Premiului Literar Interna\u021bional \u201eGottfried von Herder\u201d \u00een anul 1982; Mircea C\u0103rt\u0103rescu, poet, prozator, critic literar, romane traduse \u00een limba italian\u0103(2) \u0219i \u00een limba neerlandez\u0103(3); Andrei Codrescu (originar din Rom\u00e2nia, cet\u0103\u021bean al SUA, poet, eseist, prozator) este scriitorul care a devenit best seller \u00een America de Nord cu romanele \u201eContesa s\u00e2ngeroas\u0103\/The Blood Countess\u201d, \u201eSimon and Schuster\u201d, \u201eMesi@\u201d; Linda Maria Baros (de origine rom\u00e2n\u0103, traduc\u0103toare, critic literar , poet), poemele scriitoarei sunt prezente \u00een 28 de volume editate \u00een 28 de \u021b\u0103ri, este de\u021bin\u0103toarea vestitului Premiu pentru poezie \u201ePrix Guillaume Apollinaire\u201d din Fran\u021ba (anul 2007) \u0219i este membru titular al Academiei Mallarm\u00e9 din Paris; Petru Popescu (de origine rom\u00e2n\u0103, cet\u0103\u021bean SUA, romancier, scenarist, realizator de filme la Hollywood), romanele sale \u00een num\u0103r de 20 sunt scrise \u00een limba englez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103; \u0218tefan Baciu (diplomat, scriitor, profesor universitar, traduc\u0103tor, jurnalist rom\u00e2n stabilit \u00een SUA) a publicat peste 100 de volume de poezie, eseistic\u0103, memorialistic\u0103 etc., dar \u0219i peste 5000 de articole \u0219i studii \u0219tiin\u021bifice ap\u0103rute \u00een reviste din Germania, Rom\u00e2nia, Fran\u021ba, America Latin\u0103, Elve\u021bia, America de Nord; c\u00e2t \u0219i mul\u021bi al\u021bii.
\nPrin ac\u021biunea de a contribui c\u00e2t mai benefic la dezvoltarea propriei culturi na\u021bionale, c\u00e2t \u0219i la dezvoltarea altor culturi din afara \u021b\u0103rii de origine, produc\u0103torii de opere literare, filozofice, \u0219tiin\u021bifice \u00een diverse domenii se prezint\u0103 ca adev\u0103ra\u021bi eroi \u00een promovarea istoriei \u0219i limbii rom\u00e2ne, \u00een protejarea \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea ne\u00eencetat\u0103 a patrimoniului cultural rom\u00e2n \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00eentru onorarea \u021binutului rom\u00e2n str\u0103mo\u0219esc. Deci, aportul redutabil al scriitorilor rom\u00e2ni \u00een cultura na\u021bional\u0103 \u0219i cea universal\u0103 este motivat de arta cunoa\u0219terii, la r\u00e2ndul ei, arta cunoa\u0219terii se prezint\u0103 prin literatur\u0103, muzic\u0103, pictur\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 etc. Drept urmare, dac\u0103 vorbim de literatura rom\u00e2n\u0103, atunci cultura literaturii rom\u00e2ne nu numai c\u0103 s-a afirmat sau c\u0103 s-a promovat \u00een mod distins \u00een cultura altor popoare – cultura universal\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, cultura literaturii rom\u00e2ne a completat \u0219i a diversificat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare cultura universal\u0103, cu prec\u0103dere a influen\u021bat pozitiv cultura european\u0103 \u0219i cea american\u0103, astfel literatura rom\u00e2n\u0103 identific\u00e2ndu-se ca una original\u0103, av\u00e2nd \u00een cuprinsul s\u0103u remarcabili scriitori, muzicieni, pictori, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, intelectuali rom\u00e2ni de diverse profesii \u2013 prezent\u0103 \u00een joc fiind munca intelectual\u0103 ce este materializat\u0103 prin no\u021biunea de a satisface necesit\u0103\u021bile spirituale ale individului at\u00e2t din societatea rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i din societatea universal\u0103. A\u0219adar, prin conceptul culturii scoatem \u00een eviden\u021b\u0103 nu numai totalitatea valorilor materiale \u0219i spirituale ce comunic\u0103 \u00eentre ele \u00eentru dezvoltarea omului \u0219i a societ\u0103\u021bii acestuia, \u00eens\u0103, concomitent, definim importan\u021ba \u0219i necesitatea acestuia \u00eentru dezvoltarea diverselor tipuri de activit\u0103\u021bi umane (literare, sociale, morale, spirituale, intelectuale etc.) prin intermediul c\u0103rora se identific\u0103 con\u021binutul \u0219i diversitatea no\u021biunii de valoare \u00een multiple culturi de diverse origini. <\/p>\n


\n Nicolae NISTOR<\/strong>
\n\"\"

LETO<\/strong><\/p>\n

modestia pare o fust\u0103 demodat\u0103
\ncare ascunde genunchii
\nunei femei din marmor\u0103
\ncare este adormit\u0103 de timp<\/p>\n


\nASCUNS\u0102 DE \u00ceNGERI<\/strong><\/p>\n

ai fugit \u00een picioarele goale
\ndin orice s\u00e2ngerare
\nc\u00e2t\u0103 z\u0103pad\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 peste noi
\ncu pa\u0219ii albi de copil
\np\u00e2n\u0103 s\u0103 po\u021bi ierta
\nfiecare tr\u0103ire din noi
\ndus\u0103 la disperare
\nfiecare prunc plecat
\ndeparte
\nultima noapte te-am v\u0103zut
\nascuns\u0103 de \u00eengeri
\n\u00eentr-o c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103 de copil<\/p>\n


\nZIDIRE<\/strong><\/p>\n

Via\u021ba este o cetate a timpului
\nasediat\u0103 din interior sau din afar\u0103
\nfiecare Ana din noi
\nnu trebuie sacrificat\u0103
\npentru o cetate ferecat\u0103
\nEL \u0219tie c\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 o piatr\u0103
\ncalul din lemn nu intr\u0103 niciodat\u0103
\nprin zidurile care devin poart\u0103
\nuna care te \u00eenal\u021b\u0103 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prieteni \u0219i c\u0103r\u021bi de dincolo de grani\u021b\u0103 Doina CERNICA Vasile \u0218oimaru, un c\u0103l\u0103tor sub cerul Tricolorului Sub presiunea relat\u0103rii \u201ela<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14890"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14890"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14895,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14890\/revisions\/14895"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}