{"id":14797,"date":"2021-06-03T11:11:49","date_gmt":"2021-06-03T08:11:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14797"},"modified":"2021-06-03T11:11:49","modified_gmt":"2021-06-03T08:11:49","slug":"spatii-culturale-nr-56-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14797","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 56 (11)"},"content":{"rendered":"

Constantin ARDELEANU<\/strong>
\n\"\"

Simfonia culorilor<\/strong><\/p>\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor esteticianul, \u00een complexa-i menire de a ne explica frumosul p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a irizat\u0103 a tainei, presupune \u015fi implicarea altor categorii de receptare artistic\u0103 de \u00eenalt\u0103 \u201especializare\u201c: criticul de art\u0103, filosoful, eseistul. A\u015fa cum artele se interfereaz\u0103 \u00eentru frumuse\u0163e \u015fi sublim \u00een puncte greu definibile \u00een stratosfera gustului. \u201eSperia\u021bi\u201d de povara multilateralit\u0103\u021bii abord\u0103rii fenomenelor naturale \u0219i artistice, se prefer\u0103 stricta specializare (considerat\u0103 \u015fi economic cea mai eficient\u0103), pu\u0163ini \u00eencumet\u00e2ndu-se a aborda frumosul (de fapt \u0163inta de o via\u0163\u0103 a oric\u0103rui om \u00eendr\u0103gostit de aceast\u0103 minune, destinat\u0103 numai omului sensibil).
\nVoi men\u0163iona, \u00een treac\u0103t, patru de astfel de temerari: Ion Frunzetti (1918-1985), Dan H\u0103ulic\u0103 (1932-2014), Andrei Ple\u0219u (1948) \u0219i Octavian Mihalcea (1976), acoperind, formal, o sut\u0103 de ani. Fiecare cu valoarea lui, avatarurile existen\u021biale, faima c\u0103r\u021bilor, impactul asupra artei. Spre a da o atmosfer\u0103 de basm cronicii (numai \u00een basm finalul e mereu fericit), s\u0103-i identific\u0103m pe cei patru temerari \u00een vecin\u0103tatea unor palate: Frunzetti (Academia Rom\u00e2n\u0103), H\u0103ulic\u0103 (ctitorul revistei \u201eSecolul XX\u201c, proiect european derulat \u00een condi\u0163ii vitrege istorice, \u00een preajm\u0103 de Grand Palais parizian, unde a fost ambasador UNESCO), Andrei Ple\u015fu (New Europe College din capital\u0103) \u015fi Mihalcea (Palatul Cercului Militar Na\u0163ional). Primii trei sunt de notorietate na\u0163ional\u0103, iar din 2004, al patrulea, un t\u00e2n\u0103r bucure\u015ftean extrem de erudit (lua\u0163i sintagma stricto senso, nu cantonat\u0103 \u00een zodia gregar\u0103 a encomiasmelor g\u0103unos-conjuncturale) bate la por\u0163ile ghintuite ale afirm\u0103rii. De la \u00een\u0103l\u0163imea celor \u015fase volume proprii de poeme, \u00een cheie barbian\u0103, poetul \u015fi criticul literar Octavian Mihalcea a escaladat treptele imensului \u015fi \u201epericulosului\u201c, pentru neini\u0163ia\u0163i, Palat al Culturii, spre ultimul etaj al estetismului. A intrat \u00een Uniunea Scriitorilor, Enciclopedia Arti\u0219tilor Rom\u00e2ni Contemporani, iar apari\u021biile \u00een reviste de art\u0103 \u0219i cultur\u0103 au \u00eenceput s\u0103 ating\u0103 cifra sutelor.
\nCa slujitor avizat al Bibliotecii Militare Na\u021bionale din Palatul Cercului Militar Na\u021bional a devenit, aproape instinctual, cronicarul artei plastice expuse generos \u00een saloanele, camerele \u015fi culoarele Palatului, \u00eencurajat de directorul Cercului, col. dr. Cristian Dorca, un \u00eemp\u0103timit iubitor al artei plastice, \u0219i de prolificul pictor Valentin T\u0103nase, \u015feful Studioului de Arte Plastice al Armatei. Dar nimic n-ar fi fost posibil, la o asemenea scar\u0103, dac\u0103 institu\u0163ia militar\u0103 n-ar fi fost sub conducerea unui excep\u0163ional Mecena al Artelor, general-locotenent dr. C\u0103t\u0103lin Zisu.
\n A\u015fa cum generalul Ion Coman a r\u0103mas \u00een memoria stadioanelor, \u015fi \u00een special a clubului Steaua, drept un protector al sportului, \u00eentocmai generalul Zisu va fi re\u0163inut \u00een istoria Armatei moderne post-decembriste ca un mare \u015fi necesar iubitor al frumosului. De \u201et\u0103cerea armelor\u201c profit\u0103 artele expuse \u00een splendida bijuterie arhitectural\u0103 din inima Bucure\u015ftilor. \u00cen acest context favorabil, esteticianul Octavian Mihalcea \u015fi-a \u00eenceput (presupun) maratonul consacr\u0103rii. Hazard s\u0103 fi fost faptul c\u0103 primul volum de poeme s-a intitulat \u201eB\u0103rbatul artei s\u00e2ngereaz\u0103 fluturi\u201c? Un pariu cu sine s\u0103-l fi determinat s\u0103 transforme jum\u0103tate din versurile sale libere \u00een sonete, dup\u0103 ce a ascultat \u00eenm\u0103rmurit, ca noi to\u0163i ceilal\u0163i, de-acum vestitele sonete \u00eenchipuite dup\u0103 Vasile Voiculescu ale poetului-colonel Vasile Preda, rostite ca un testament literar de reflexivul stihuitor din Lungule\u0163u? \u201eB\u0103rbatul artei\u201c a consemnat \u00een scris 27 de expozi\u021bii din Sala Foaier, Sala Rond\u0103 \u015fi Galeria Artelor (autori individuali, cupluri de arti\u015fti, cercuri de art\u0103 plastic\u0103).
\n Titlurile cronicilor sintetizeaz\u0103, aidoma versurilor sale concise, tr\u0103s\u0103tura major\u0103 a crea\u0163iei pictorului respectiv. Nu-i a\u015fa c\u0103 un \u201eArtist solar\u201c te trimite cu g\u00e2ndul la Sorin Adam, \u201ePlenitudinea existen\u0163elor inefabile\u201c la Horia Cucerzan, \u201eTonurile visului\u201c la Alex Ivanov, iar \u201eUn regal integrator\u201c la Valentin T\u0103nase? Dar ce nu g\u0103se\u015fti \u00een galeria portretistic\u0103 alc\u0103tuit\u0103 de Octavian Mihalcea, \u00een care tablourile sunt rame de cuvinte, tu\u0219e misterioase, unghiuri revelatoare? \u201eTu\u0219e diafane\u201d (Aurelia Chiru), \u201eFascina\u021bii armonioase\u201d (Augustin Costinescu), \u201e\u00cen siaj nocturn\u201d (Mircea Doinaru), \u201eAmprenta armoniei\u201d (Ion Hultoan\u0103), \u201eFulgura\u021bii misterioase\u201d (Maria \u0218tef\u0103nescu), \u201eEsen\u021be fluide\u201d (Florin \u0218u\u021bu), \u201eVeritabile Misteriosofii\u201d (Andrei Damo). Nu cumva defini\u021bia cea mai exact\u0103 a esteticii e chiar\u2026 \u201eMisteriosofie\u201d?
\n\u00cen decembrie 2016, printre multe alte manifest\u0103ri fastuoase, prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Cercului Militar Na\u0163ional, a fost expozi\u0163ia de la Galeria Artelor a unor tablouri semnate de obi\u015fnui\u0163ii pictori g\u0103zdui\u0163i pe simezele Cercului (\u00een care tabloul cu impun\u0103torul Palat, \u00een viziuni plastice diferite a ocupat un spa\u0163iu aparte) \u015fi lansarea c\u0103r\u0163ii-album, semnat\u0103 de Octavian Mihalcea, \u201eTabloul ca oglind\u0103\u201c (Editura Militar\u0103, 2016). O carte-eveniment, care onoreaz\u0103 diversitatea de oportunit\u0103\u0163i a Armatei Rom\u00e2ne, pe care n-o mai \u00eent\u00e2lne\u015fti, umilit\u0103 la nivel de menire, str\u00e2ng\u00e2nd recoltele, ci (\u015fi) \u00een saloanele de art\u0103. Nu e suficient doar s\u0103 \u015ftii despre preocuparea constant\u0103 a Cercului Militar Na\u0163ional de a fi colec\u0163ionar de art\u0103, c\u00e2t \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne o m\u0103rturie scris\u0103 despre aceast\u0103 nobil\u0103 \u00eendeletnicire. Bro\u015furi aniversare s-au mai scris: adev\u0103rate \u015fi de efect. Necesare. Dar o oper\u0103 de art\u0103, pentru c\u0103 asta e cartea t\u00e2n\u0103rului bibliotecar, nu. Arta se percepe, nu se descrie: de asta o \u00eencercare de a deslu\u015fi (pentru novici sau ini\u0163ia\u0163i) un tablou, o simfonie, un grup statuar \u015fi chiar un poem, \u0163ine de o anumit\u0103 scolastic\u0103, niciodat\u0103 pe deplin l\u0103muritoare. De aceea eseul lui Octavian Mihalcea \u201eRepere pentru estetic\u0103\u201c din prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii este \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163, \u015fi original. Extrem de inspirat\u0103 ideea de a explica, privind un tablou, culoarea prin culoare, de fapt prin reflectarea culorii din oglind\u0103. Formal aceea\u015fi, dar niciodat\u0103 la fel, \u00een integralitatea sa. Asta nu exclude interferen\u0163a altor arte: \u201earta coloristic\u0103 e \u00eendr\u0103gostit\u0103 de sunet\u201c, iar transpunerea pe p\u00e2nz\u0103 \u201e\u00eemprumut\u0103\u201c, la figurat, procedeul nara\u0163unii a ceea ce privim. \u00cengem\u0103narea \u00eentre arte este la r\u00e2ndu-i expus\u0103 \u00eentr-un percept de o limpezime eclatant\u0103: \u201eLirismul plastic adaug\u0103 certitudinii aura visului, suscit\u00e2nd ad\u00e2nci impresii de o sonoritate aparte. Realitatea v\u0103zut\u0103 \u015fi realitatea sim\u0163it\u0103 tind s\u0103 coincid\u0103 \u00een spiritualitatea subiectiv\u0103 a operei\u201c. De aici p\u00e2n\u0103 la \u201ea g\u00e2ndi culoarea\u201c nu mai e dec\u00e2t un pas, pe care talentul fiec\u0103rui pictor \u00eel face cu gra\u0163ie sau cu linii precise, definindu-\u015fi stilul. \u201eTabloul ca oglind\u0103\u201c, conceptul pe care \u00eel sus\u0163ine esteticianul, nu e o reflectare cuantic\u0103, dup\u0103 legile fizicii, ci una filosofic\u0103. \u00cen marele muzee ale lumii, vei constata cum privitorii se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul unui tablou-capodoper\u0103, abord\u00e2ndu-l din unghiuri diferite, de parc\u0103 ar vrea s\u0103 descopere o anume tain\u0103 a lui, inaccesibil\u0103 ochiului gr\u0103bit. Fiecare din cronicile excep\u0163ionalei c\u0103r\u0163i este bogat ilustrat\u0103, astfel ca impresiile relatate de estetician s\u0103 fie revelatoare. Pictura exclude descriptivismul, de aceea cronicile sale sunt succinte, veritabile poeme \u00een proz\u0103, surprinz\u00e2nd esen\u0163ialul \u015fi l\u0103s\u00e2nd privitorului posibilitatea de a detalia sim\u0163\u0103m\u00e2ntul artistic reflectat doar de propria-i \u201eoglind\u0103\u201d.
\n\u00cen ciuda str\u0103duin\u0163ei merituoase a Editurii Militare (nu e de mirare, ea fiind condus\u0103 profesionist de istoricul Adrian Pandea) de a reda tablourile c\u00e2t mai cu acurate\u0163e, estetice\u015fte vorbind, doar originalul \u00ee\u0163i poate devoala mesajul princeps al pictorului. E ca \u00een cazul credin\u0163ei celebrului dirijor Sergiu Celibidache, care sus\u0163inea cu t\u0103rie, c\u0103 doar audierea unei simfonii \u201epe viu\u201c este real\u0103, autentic\u0103, reproducerea prin copiere tr\u0103d\u00e2ndu-i spiritul ini\u0163ial. Dar ce ureche muzical\u0103 \u015fi ce creier trebuie s\u0103 ai pentru \u201ea sfida\u201c industria \u00eenregistr\u0103rilor (aduc\u0103toare de venituri uria\u015fe) \u015fi chiar posteritatea ta!
\nAbord\u00e2nd cronicile acestei c\u0103r\u0163i, te vor surprinde, nu doar adev\u0103rul sentin\u0163elor artistice, ci \u015fi frumuse\u0163ea fraz\u0103rii. Nu cred c\u0103 veteranul pictor \u015fi colec\u0163ionar Vasile Parizescu a mai citit o asemenea remarc\u0103-minune despre el. Dup\u0103 o trimitere savant\u0103 la abordarea nervalian\u0103 din \u201eEl Desdichado\u201c \u015fi \u201ecoresponden\u0163ele dintre naturile statice cu flori \u015fi caracterul penetrant al temelor marine\u201c, Octavian Mihalcea va releva v\u00e2rfu-i de art\u0103, melancolia, ca \u201eo camuflare a incomensurabilelor abisuri suflete\u015fti\u201c, \u00eenserarea \u00een vechile burguri fiind \u201epentru cei deda\u0163i subtilelor parfumuri ale unor lumi apuse, mult mai elocvent\u0103 dec\u00e2t eviden\u0163a peisajelor sc\u0103ldate de soare\u201c. Te a\u015ftep\u0163i ca de dup\u0103 un col\u0163 de strad\u0103 din Curtea Veche s\u0103 apar\u0103 mateinul Pantazi. E cunoscut entuziasmul esteticianului fa\u0163\u0103 de crea\u0163ia impresionant\u0103 a pictorului-poet Alex Ivanov, g\u0103zduit de 15 ori de falnicul Palat militar al artelor. Se remarc\u0103 regiile spectaculoase ale lui Alex la fiecare dintre expozi\u0163ii, etal\u00e2nd piese din recuzita ost\u0103\u015feasc\u0103 antebelic\u0103, c\u0103r\u0163ile pe care le-a ilustrat, pentru care ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it la o tax\u0103 pe valoarea ad\u0103ugat\u0103, ramele din podurile bunicilor \u015fi sipetele str\u0103bune, care asigur\u0103 decorurile contrapunctice ale \u201eIvanescen\u0163elor\u201c picturale. De la trei sfin\u0163i militari se ajunge la \u201etrei sfin\u0163i laici\u201c, c\u0103rora iubitorii de art\u0103 ai Armatei din cercurile militare mereu le-au dat onorul: Dan H\u0103ulic\u0103, Octavian Soviany \u0219i Valentin T\u0103nase. Pe l\u00e2ng\u0103 temele grave, poate insuficient remarcate de \u201econsumatorii de art\u0103\u201c, Alex abordeaz\u0103 cu ironie tematici aparent f\u0103r\u0103 cote mari la burse Sotheby: \u201ePas\u0103rea low cost\u201c sau \u201ePeisaj de unic\u0103 folosin\u0163\u0103\u201c. Foarte bine prins\u0103 observa\u0163ia lui Octavian Mihalcea c\u0103 \u00een grafica \u015fi pictura sa \u201ePrimeaz\u0103 o asumat\u0103 solitudine \u015flefuind ne\u00eencetat drumul c\u0103tre t\u0103ioasele rafinamente, at\u00e2t de particularizante\u201c. C\u00e2\u0163i dintre pictorii cu cot\u0103 au fost vizita\u0163i de o idee uluitoare \u015fi ca tehnic\u0103, \u015fi ca metafor\u0103 de rezisten\u0163\u0103: \u201eRug\u0103ciuni uitate \u00een cerneal\u0103?\u201c. \u201eMisterul, uneori geometrizat, caracterizeaz\u0103 ideatica lui Valentin T\u0103nase” de la \u201eGeneze\u201c la unicele-i parabole cu cai. Cit\u0103m iar\u0103\u015fi din Mihalcea, pentru c\u0103 privirile noastre estetice par mai degrab\u0103 piezi\u015fe \u00een compara\u0163ie cu abordarea lui clarv\u0103z\u0103toare: \u201eSolaritatea cailor incandescen\u0163i completeaz\u0103 acest sincretism al elementelor dispuse pe o hart\u0103 astral\u0103 care invoc\u0103 ideatica totalizatoare\u201c. De re\u0163inut c\u0103 \u00een Bucure\u015fti po\u0163i trece pe l\u00e2ng\u0103 dou\u0103 statui ale lui Mihai Viteazul, cea de la Universitate a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (dezvelit\u0103 \u00een 1874) \u015fi, dup\u0103 141 ani, cea din dreptul Regimentului de Gard\u0103 30 \u201eMihai Viteazul\u201c, opera sculptorului \u015fi pictorului rom\u00e2n Valentin T\u0103nase (inaugurat\u0103 \u00een 2015).
\nSintetic vorbind, \u201eTabloul ca oglind\u0103\u201c reprezint\u0103 o carte-album rar\u0103, cu 83 de pagini fascinante, reper \u00een arta plastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-o abordare original\u0103 a esteticianului Octavian Mihalcea. Eu a\u015f pleda pentru pictur\u0103 ca un simfonism de tip special al culorilor. A\u015fa cum Beethoven \u00ee\u015fi asculta doar \u00een minte lucr\u0103rile muzicale create \u00een perioada de surzenie, orice privitor de art\u0103 plastic\u0103 recepteaz\u0103 doar pentru sine muzica misterioas\u0103 emis\u0103 de liniile plastice sinuoase, ca ni\u015fte \u201earmonii ce izbucnesc, fulgurante, asemenea unui instrument de alam\u0103\u201c.<\/p>\n


\nVirgil ANDRONESCU <\/strong>
\n\"\"

Semantica ve\u0219nicei lumini<\/strong><\/p>\n

Citind volumul de poezii \u201eSemantica luminii\u201d, al poetei Mihaela Meravei, am descoperit \u00een paginile sale filonul luminii divine care str\u0103bate \u0219i sus\u021bine \u00eentreaga construc\u021bie liric\u0103, prin \u00eempletirea cu \u201enelumina\u201d umbrelor, din care tresar sclipiri de timp poetic cu reflexe de diamante. Toate acestea vie\u021buind dincolo de cotidianul \u00een care via\u021ba trebuie dat\u0103 mai \u00eencet prin rotirea butonului vie\u021bii. Iubirea, triste\u021bea, bucuria, albul \u0219i negrul, culorile stridente ori palide, alc\u0103tuiesc prin ha\u0219ur\u0103ri, sublinieri \u0219i valora\u021bii, sensurile luminii dumnezeie\u0219ti. Cartea a fost publicat\u0103 la Editura Ex Ponto \u00een anul 2016, aceasta fiind structurat\u0103 \u00een patru capitole: taini\u021ba de lumin\u0103 – alc\u0103tuit dintr-un num\u0103r de 13 poezii; vremea mieilor – cu 14 poezii; litanii verzi – av\u00e2nd \u00een componen\u021ba sa 14 poezii \u0219i cumin\u021benia omului – cuprinz\u00e2nd 13 poezii. Prefa\u021ba volumului este semnat\u0103 de profesor doctor Anastasia Dumitru. Coperta \u0219i ilustra\u021biile apar\u021bin artistului Constantin Grigoru\u021b\u0103.
\n\u00cenc\u0103 de la prima lecturare m-au bucurat poeziile citite \u0219i acest fapt m-a convins s\u0103 m\u0103 aplec asupra volumului, cu g\u00e2ndul cititorului ce se caut\u0103 pe sine \u00een alte lumi, m-a mai bucurat g\u0103sirea unui lirism de profunzime \u0219i lipsa stilului textualist at\u00e2t de pre\u021bios \u00een poezia actual\u0103! Rev\u0103rsate din taini\u021b\u0103 de lumin\u0103 – \u00een cele patru z\u0103ri ale lumii, sentimentele poetei Mihaela Meravei se descompun \u00eentr-o agonic\u0103 lupt\u0103 dintre p\u0103cat \u0219i neprih\u0103nire, o lupt\u0103 c\u0103reia i se las\u0103 roab\u0103 \u00eens\u0103\u0219i autoarea. Poeta devine roaba \u00eentreb\u0103rii ve\u0219niciei: ce-ar fi-ntunericul f\u0103r\u0103 de lumin\u0103\/ dar f\u0103r\u0103-\u00eentunecime\/ ea cine ar deveni\/ (?). Dac\u0103 Lucian Blaga caut\u0103 Lumina (c\u0103ut\u00e2ndu-l de fapt pe Dumnezeu) p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile p\u0103m\u00e2ntului, Mihaela Meravei \u00ee\u0219i caut\u0103 locul ad\u00e2nc din inima p\u0103m\u00e2ntului unde s\u0103-\u0219i pun\u0103 cuvintele la \u00eenmugurit\/ strivind cu c\u0103lc\u00e2iul iubirii restul \u00eendoielilor sale.
\nPoemul care deschide volumul \u201eSemantica luminii\u201d, ne duce cu g\u00e2ndul la sistemul filosofic al poemelor lui Blaga. Alt poet \u0219i alt om dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 autoarea atunci c\u00e2nd vrea ca ea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 soarb\u0103 ultimul drob de sare rostogolit, suger\u00e2nd c\u0103 va avea destul loc s\u0103 creasc\u0103 \u00een mine\/ alt poet \u00eentr-o alt\u0103 armonie, numai astfel va putea ridica alte noi stoluri de cuvinte\/ preg\u0103tite s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 lumina – de aceast\u0103 dat\u0103 lumina devenind sonor\u0103, \u0219i \u00een sf\u00e2r\u0219it va fi auzit\u0103 (!) De aici, din saltul acesta\u2026, \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 (\u0219i se \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 pe sine) c\u0103 m-am trezit \u00een alt\u0103 via\u021b\u0103\/\u2026\/ca-ntr-un regat\/ prin omenescul meu p\u0103cat care i-a l\u0103sat locul inimii gol iar \u00een cuibul ei\u2026 pene de cocor \u0219i un condei. \u00cen Semantica luminii g\u0103sim absolut toate sensurile lumenului: de la \u00eenfloritul cire\u0219ilor trec\u00e2nd prin Graalul dintre coapsele prim\u0103verii, la gustul dulce-acri\u0219or al speran\u021bei \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile semantice ale ve\u0219niciei\u2026! Latura lirico-religioas\u0103 a poemelor Mihaelei Meravei se reveleaz\u0103 printr-o dest\u0103inuire: Dumnezeu m\u0103 locuie\u0219te zilnic\/ \u00een\u0103l\u021b\u00e2nd \u00een mine o flac\u0103r\u0103 care este \u00eentre\u021binut\u0103 cu untdelemnul iubirii, autoarea fiind \u0219i ea prezent\u0103 unde curatul este cel mai ad\u00e2nc.
\nCapitolul vremea mieilor aduce cititorul \u2013 prin poemul cu acela\u0219i titlu, at\u00e2t de aproape de ale cerului por\u021bi pe aripi albastre care despic\u0103-anotimpul\/ precum doi bicarbona\u021bi, vestind c\u0103 e vremea mieilor cu blan\u0103 moale. \u00cen\u021beleg c\u0103 Mihaelei Meravei i-ar fi de-ajuns un m\u0103nunchi de timp\/ pentru a \u00eennopta la umbra unei pietre acolo unde i-ar prinde bine o rug\u0103ciune de opal, toate acestea \u00een a \u0219aptea zi a poeziei \u00een care iubirea ar \u021bine liturghie soborului de g\u00e2nduri. Lumini \u0219i umbre, pietre \u0219i rug\u0103ciuni, reflexe \u0219i reflec\u021bii, amintiri \u0219i timp, moarte \u0219i \u00eenviere, credin\u021b\u0103 \u0219i nihilism, chiar \u0219i dup\u0103 toate acestea poeta se \u00eentreab\u0103: dar cine s\u0103 se mai \u00eenchine Doamne\/ dac\u0103 to\u021bi am os\u00e2ndit cu at\u00e2tea orgolii\/ \u00eenfumurare \u0219i foame\/ p\u00e2n\u0103 \u0219i nevinovatul cuv\u00e2nt (?). Autoarea prive\u0219te via\u021ba \u00een ochi, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 respire, scuip\u0103 \u00een s\u00e2nul p\u0103durii de trei ori (\u00eentr-un fel de supersti\u021bie!), numai ca s\u0103 poat\u0103 \u00eenmuguri cur\u0103\u021bindu-se pe sine prin sine \u00eens\u0103\u0219i (de fapt prin propria-i poezie), c\u0103ci numai atunci c\u00e2nd te ier\u021bi pe tine \u00eencepi s\u0103 exi\u0219ti respir\u00e2nd aerul verde al Edenului. Mihaela Meravei, poet\u0103 tr\u0103itoare la o margine de mare, ne \u0219opte\u0219te ca-ntr-o poveste – precum o pas\u0103re-n genunchi, despre visele albastre\/ despre sufletele noastre\u2026 \u00cen litanii verzi, poeme cu tent\u0103 religioas\u0103 (litanie = rug\u0103ciune de lung\u0103 durat\u0103, de obicei rostit\u0103 alternativ de c\u0103tre preot \u0219i credincio\u0219i, conform DEX), \u00een pacea din domul p\u0103durii poeta relateaza cum \u00eenc\u0103 se mai aud copacii\/ cum \u00ee\u0219i dezbrac\u0103\/ ultimele litanii verzi\/ picur\u00e2ndu-\u0219i t\u0103m\u00e2ia\/ peste pleoapa ardent\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului\/ \u0219i sinele pietrelor\/ atinse de copitele moi ale ciutelor. Cumin\u021benia omului se manifest\u0103 \u0219i e descris ca un mugur de lumin\u0103\/ tremur\u00e2nd precum o lacrim\u0103\/\u2026\/ dintr-un ochi de icoan\u0103, poeta vorbindu-ne prin m\u00e2inile pietrarului truditor la suple\u021bea pietrei care rece \u0219i mut\u0103\/ provoac\u0103 maestrul: r\u0103spunsul fiind c\u0103 mai frumos este Dumnezeu\/ r\u0103spunde ecoul din trupul de piatr\u0103. Poemul este dedicat maestrului Constantin Br\u00e2ncu\u0219i aflat \u00eentr-un permanent dialog cu lemnul \u0219i piatra. Cad \u00eengeri Doamne cad\/ dinspre p\u0103m\u00e2nt spre cer\/ nu se ridic\u0103 Doamne molcom\/ se pr\u0103bu\u0219esc\/\u2026\/ \u00eenspre p\u0103m\u00e2ntul iad\/\u2026\/ cad \u00eengeri cad\/ Doamne dinspre p\u0103m\u00e2nt spre iad\/\u2026 reprezint\u0103 un pasaj dintr-un poem dedicat memoriei victimelor incendiului de la Clubul Colectiv din 30 oct. 2015. Dac\u0103 lirismul este o exaltare a sentimentelor, iar poetul un c\u0103ut\u0103tor al cheii pierdute a transcendentului, atunci poemele Mihaelei Meravei ar putea fi numite trans-moderne, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een spectrul luminos, \u00een care lumea este \u00een\u021beleas\u0103 ca iubire \u0219i ca lumen (din lat. Lumen, care \u00eenseamn\u0103 lumin\u0103), spune \u00een prefa\u021ba c\u0103r\u021bii prof. dr. Anastasia Dumitru.
\nMihaela Meravei s-a n\u0103scut la 30 aprilie 1967 \u00een Constan\u021ba, acolo unde locuie\u0219te \u0219i activeaz\u0103 literar \u00een prezent. A debutat \u00een anul 1983 \u00een cenaclul Ovidius, iar prima apari\u021bie a sa a fost \u00een revista Tomis la Tinere condeie. \u00cen iunie 2012 a c\u00e2\u0219tigat premiul de popularitate la Concursul Nelini\u0219tea cuv\u00e2ntului, tot \u00een iunie 2012 a primit men\u021biune la categoria poezie \u0219i men\u021biune special\u0103 la cea de proz\u0103 scurt\u0103 la Concursul interna\u021bional de poezie \u0219i proz\u0103 Starpress 2012. \u00cen septembrie 2012 i se acord\u0103 premiul II la Concursul de crea\u021bie literar\u0103 Visul, iar \u00een ianuarie 2014 c\u00e2\u0219tiga Marele Premiu George Ranetti la poezie \u00een cadrul Festivalului Interna\u021bional Romeo \u0219i Julieta la Mizil. A publicat \u00een numeroase Volume colective \u0219i reviste: debut \u00een antologia colectiv\u0103 Cartea a treia. Poezii a Cenaclului Lira21, editura ArtBook 2012; este coautor la mai multe antologii colective. A colaborat cu poezie \u0219i cronic\u0103 literar\u0103 \u00een mai multe reviste literare: Spa\u021bii culturale, Plumb, M\u0103rturii culturale, Helis, Urmuz, Revista Nou\u0103, Boema, Constela\u021bii Diamantine, Armonii Culturale, LitArt, Nomen Artis, Dor de dor, Sintagme Literare, Chronos- peni\u021ba de aur, Dobrogea cultural\u0103, Ex Ponto, Agora, InterArtes, Agora, Caligraf. Mihaela Meravei este membr\u0103 a Cenaclului \u201eMihail Sadoveanu\u201d de la Constan\u0163a din 2012.
\nDin 2014 este director \u0219i redactor-\u0219ef al revistei const\u0103n\u021bene Chronos-peni\u021ba de aur. A f\u0103cut parte din juriul Festivalului Interna\u0163ional de Poezie \u015fi Epigram\u0103 Romeo \u015fi Julieta la Mizil \u00een 2015; a fost membru al juriului Concursului Na\u0163ional de Crea\u0163ie Literar\u0103 Fascina\u0163ia M\u0103rii, 2015; \u00een acela\u0219i an 2015 a fost membru al juriului Concursului de recitatori Onor, Armiei rom\u00e2ne. Are publicate urm\u0103toarele volume: Via\u021ba pe vertical\u0103 – editura Info Rap Art \u00een 2012; Sim\u021buri elementare la editura Metafora \u00een iulie 2013; Cu inima lipit\u0103 de fereastr\u0103, editura Info Rap Art \u00een 2014; Duminica p\u0103p\u0103diei la editura Ex Ponto \u00een anul 2015 \u0219i volumul de fa\u021b\u0103 Semantica Luminii la editura Ex Ponto \u00een 2016 \u0219i la aceea\u0219i editur\u0103 Cinci degete \u00een 2017.
\nProf. Nastasia Savim, critic const\u0103n\u021bean, membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Dobrogea, spune despre poezia Mihaelei Meravei c\u0103: \u201e\u0218ablonul fundamental al textelor favorizeaz\u0103 iluminarea, mijlocit\u0103 de plonjarea \u00een mediu acvatic, ca spa\u021biu ideal al transgres\u0103rii \u201duneori ninge la malul m\u0103rii\/ acolo unde \u00eentotdeauna \u00eencepe via\u021ba\/ \u0219i \u00eengerii \u00ee\u021bi \u00eennoiesc aripile pentru urm\u0103toarea minune\u201d(uneori ninge la malul m\u0103rii). Autoarea expertizeaz\u0103 \u00een \u201eSemantica luminii\u201d, diferite formule, constan\u021ba fiind dat\u0103 de faptul c\u0103 \u00een toate r\u0103m\u00e2ne ideea de c\u0103utare, de aflare a esen\u021bei \u0219i adev\u0103rului.\u201d<\/p>\n


\nIonel POPA <\/strong>
\n\"\"

Cronic\u0103 din vremea ploii<\/strong><\/p>\n

Ploaia, simbol \u015fi metafor\u0103, e prezent\u0103 \u00een literatura universal\u0103 de ceva vreme. Biblia a creat pattern-ul f\u0103c\u00e2nd din ea un motiv generos, o oglind\u0103 pentru diferite epoci istorice, pentru diferite st\u0103ri existen\u0163iale. Literatura noastr\u0103 nu e \u00een afara celei universale!
\n\u201ePlou\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare [\u2026] nu se \u00eentrevede nici cel mai mic semn c\u0103 vremea proast\u0103, care \u0163ine de zece zile, se va schimba \u00een bine. \u015etiu exact, din data de 30 septembrie 2015, soarele n-a mai str\u0103lucit \u015fi nici nu s-a mai \u00eentrez\u0103rit pe bolt\u0103, aici \u00een ora\u015ful Z., capitala \u0163\u0103rii noastre, Caramia. [\u2026] Cu fiecare zi, simt c\u0103 mintea mi se scufund\u0103 lent \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u015fire.
\nPlou\u0103 zi \u015fi noapte, inepuizabil [\u2026]. \u015ei \u00eenainte ne umplea de nervi ora\u015ful nostru, de acum!… Nu cred c\u0103 exist\u0103 cineva care poate sus\u0163ine c\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 normal. Ploaia a dat peste cap pe to\u0163i: o s\u0103 ne defect\u0103m [\u2026].
\nDe fapt, \u00eencepem s\u0103 [\u2026]. Nu trebuie s\u0103 am cine \u015ftie ce imagina\u0163ie ca s\u0103-mi \u00eenchipui c\u0103, dac\u0103 o s-o \u0163in\u0103 tot a\u015fa, cur\u00e2nd, aceast\u0103 bizar\u0103 aglomerare uman\u0103 destructurat\u0103, ora\u015ful Z., pe care l-a\u015f asem\u0103na cu o enorm\u0103 valiz\u0103 de carton \u00een care cineva a \u00eenghesuit de-a valma tot soiul de lucruri care n-au ce c\u0103uta laolalt\u0103, ora\u015ful acesta de c\u00e2mpie uria\u015f, slu\u0163it \u015fi de obicei pr\u0103fuit [\u2026] dezastru urbanistic.\u201d
\nAcesta este \u00eenceputul romanului lui Gabriel Chifu, Ploaia de trei sute de zile, CR, 2017.
\nAtmosfer\u0103 bacovian\u0103.. Martorului (vom vedea c\u0103 sunt mai mul\u0163i) revenindu-i sarcina de a spune povestea neagr\u0103 a Caramiei din timplul ploii. Toate reperele spa\u0163io-temporale \u015fi istorico-sociale trimit spre Rom\u00e2nia de azi cu p\u0103catele ei vechi \u015fi noi.
\nPloaia de trei sute de zile nu e at\u00e2t un potop, o pedeaps\u0103 cereasc\u0103, c\u00e2t o \u015fans\u0103 de purificare, dar pe care locuitorii Caramiei o refuz\u0103 sau sunt incapabili s-o primeasc\u0103 din moment ce filosofia lor de via\u0163\u0103 este: \u201eNe \u00eemp\u0103c\u0103m, ne acomod\u0103m, ie\u015fim noi \u015fi din asta, ne descurc\u0103m noi, vedem ce-o fi \u015fi nu murim, ne descurc\u0103m noi, cum-necum. Da, trebuie s\u0103 ne obi\u015fnuim, s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cu absurdul \u015fi s\u0103 tr\u0103im \u00een acest anotimp ploios care s-a instalat pentru totdeauna aici.\u201d \u201eAnotimpul ploios\u201d este metafora unui mod de a exista.
\nO astfel de filosofie sfideaz\u0103 puterea de judecat\u0103 (\u201eNu trebuie s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103 ne-am certat ca sminti\u0163ii, f\u0103r\u0103 motiv. Motivul exist\u0103. E ploaia asta, pe o astfel de vreme, oricine o ia razna.\u201d): consecin\u0163a e luat\u0103 drept cauz\u0103. \u201eAnotimpul ploios\u201d, blestemul care apas\u0103 peste Caramia, vine mai demult \u015fi este augmentat de comunismul [vezi trimiterile spre trecutul apropiat] care a b\u00e2ntuit \u00een \u0163ar\u0103 timp de cincizeci de ani, iar sechelele lui lucreaz\u0103 cu h\u0103rnicie \u00een prezent. Caramia a avut \u015fi momente de gra\u0163ie, ca cel din decembrie \u201989, dar, se pare c\u0103 blestemul a fost mai puternic, revolu\u0163ia a fost confiscat\u0103, devenind o genez\u0103 neagr\u0103. Potopul pare o solu\u0163ie de lustra\u0163ie \u015fi salvare a ceea ce ar mai fi de salvat. \u00cens\u0103 exist\u0103 acel dar, care te face s\u0103 te \u00eentrebi, dup\u0103 ce ai tr\u0103it \u00eentr-un teribil r\u0103u: Va veni porumbelul cu creanga de m\u0103slin \u015fi pe cer se va ivi curcubeul? Corabia va \u00eent\u00e2lni un nou Ararat? Sau totul va fi \u00eenghi\u0163it de \u201egaura neagr\u0103\u201d.
\n\u00cen aceast\u0103 idee, folosirea cuv\u00e2ntului ploaie la singular este de luat \u00een seam\u0103. Singularul \u015fi determinarea prin numeral transgreseaz\u0103 sensul concret de fenomen meteorologic natural, trimi\u0163\u00e2nd spre o anumit\u0103 \u015fi singur\u0103 ploaie. Astfel, cuv\u00e2ntul se \u00eencarc\u0103 simbolic, desemn\u00e2nd centrul centriped al parabolei. Romanul Ploaia de trei sute de zile, spunem de la \u00eenceput, este o parabol\u0103.
\n\u00cen distopia lui Gabriel Chifu, dincolo de personajele recognoscibile \u015fi de indicii geografici, istorici \u015fi sociali concre\u0163i, sunt o serie de am\u0103nunte care arat\u0103 cu degetul : lupta pentru putere, pentru bani; degradarea moral\u0103 (oportunism, minciun\u0103, brambureal\u0103 existen\u0163ial\u0103, compl\u0103cerea; acceptarea jum\u0103t\u0103\u0163ilor de m\u0103sur\u0103, ); cler foarte legat de cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti; lipsa infrastucturii; urbanism \u015fubred (capitala, un dezastru urbanistic); mass-media care a \u00eenlocuit profesionalismul \u015fi deontologia cu aservirea politic\u0103 \u015fi goana dup\u0103 rating; lipsa unei ierarhii bazate pe meritocra\u0163ie. Ploaia devine tot mai agresiv\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se devoaleaz\u0103 tarele societ\u0103\u0163ii caramiene.
\nDin aceast\u0103 multitudine de detalii, dou\u0103 trebuie subliniate: mineriada \u015fi absurditatea \u201emitingului de aniversare\u201d a patruzeci de ani de la marele cutremur de p\u0103m\u00e2nt. Merit\u0103 reproducerea secven\u0163ei respective \u00een relatarea lui \u015etefan Orban, una dintre vocile narative din roman: \u201e[\u2026] cum adic\u0103 s\u0103rb\u0103torim nenorocirea, jubil\u0103m marc\u00e2nd catastrofa ca \u015fi cum ar fi o reu\u015fit\u0103? [\u2026] g\u00e2ndesc c\u0103 omul [care \u00eel informeaz\u0103 asupra evenimentului] nu cunoa\u015fte \u00een\u0163elesul cuvintelor, \u00een vremea noastr\u0103 tot mai mul\u0163i caramieni vorbesc din ce \u00een ce mai prost limba, e o adev\u0103rat\u0103 maladie na\u0163ional\u0103 aceasta, o fi vrut s\u0103 zic\u0103 comemor\u0103m \u015fi a zis anivers\u0103m\u2026\u201d (p.266). \u015ei mai e de re\u0163inut cuv\u00e2ntarea rostit\u0103 de primul ministru cu acest prilej, cuv\u00e2ntare ce aminte\u015fte de celebrele cuvinte de mul\u0163umire adresate de o anume personalitate (sic!) unor deta\u015famente proletar-revolu\u0163ionarecu o anumit\u0103 ocazie: \u201e-Stima\u0163i cet\u0103\u0163eni, v\u0103 mul\u0163umesc pentru prezen\u0163a numeroas\u0103 aici, dovad\u0103 de solidaritate \u015fi patriotism. \u0162ara noastr\u0103 a trecut prin multe momente grele [\u2026]. Vreau s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 suntem preg\u0103ti\u0163i, dac\u0103 \u00eenc\u0103 un cataclism ne va lovi.\u201d (p.267)
\nAutorul ne propune un discurs narativ ca medita\u0163ie despre existen\u0163a uman\u0103, despre libertatea omului de a alege \u00eentre Bine \u015fi R\u0103u, despre responsabilitatea alegerii. Fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi existen\u0163a ei sunt privite din dou\u0103 perspective: una social-politic\u0103 \u015fi etic\u0103, cealalt\u0103 metafizic\u0103. A\u015fa c\u0103 \u00een romanul Ploaia de trei sute de zile exist\u0103 un roman social, unul politic \u015fi unul de idei, dac\u0103 suntem \u00eeng\u0103duitori, \u015fi unul de dragoste. Fiecare \u00ee\u015fi are contribu\u0163ia lui, mai mare sau mai mic\u0103, la construc\u0163ia unei parabole cu ad\u00e2nci \u015fi dramatice semnifica\u0163ii.
\nDimensiunea social\u0103 e ilustrat\u0103 prin biografia Corei, prin cea a Crinu\u0163ei Bunu\u0163a, care se prostitueaz\u0103 prin str\u0103in\u0103t\u0103\u0163uri, de pe\u015ftele ei \u015fi de alte am\u0103nunte cum ar fi cele din biografia profesional\u0103 a arhitectului \u015etefan Orban. \u00cen aceste biografii sunt inser\u0163ii de natur\u0103 politic\u0103. Climatul politic din Caramia e elocvent exemplificat de campania de pres\u0103, o adev\u0103rat\u0103 crim\u0103 moral\u0103 \u00eempotriva savantului Iacob Grima care, \u00een dorin\u0163a de a propune \u0163\u0103rii o nou\u0103 cosmogonie, se angajeaz\u0103 \u00een cursa pentru pre\u015fedin\u0163ia \u0163\u0103rii; prin banchetul de la Clubul Diploma\u0163ilor, dat de onomastica lui Grima, s\u0103rb\u0103toarea Sf. Petru \u015fi Pavel \u2013 pe Iacob Grima \u00eel mai cheam\u0103 \u015fi Petru \u2013 c\u00e2nd se anun\u0163\u0103 \u015fi candidatura lui la preziden\u0163iale; banchetul continu\u0103 cu sindrofia de la Palatul aurit al lui Titi Ciurel. O simpl\u0103 prezentare realist\u0103 a sindrofiei ar fi fost anemic\u0103 \u015fi anost\u0103, a\u015fa c\u0103 autorul a optat pentru burlesc (v. cap.III). Capitolele X \u015fi XIV trebuie citite \u015fi recitite pentru a ne p\u0103trunde de caracterul lor de semnal de alarm\u0103. Este vorba acolo despre ideile \u015fi manifest\u0103rile extremiste care, neoprite la timp, vor face ca omenirea s\u0103 repete catastrofele istorice anterioare. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 secven\u0163\u0103 din roman i-a\u015f repro\u015fa autorului c\u0103 nu e destul de transparent, cum a fost \u00een cazul discursului primului-ministru, amintit mai devreme, cre\u00e2nd cititorului o oarecare confuzie. Lectura atent\u0103 justific\u0103 obiec\u0163ia.
\nRomanul de iubire e ilustrat de povestea cuplului \u015etefan-Cora \u015fi de unele secven\u0163e din biografia lui Iacob Grima.
\nSocialul, politicul \u015fi iubirea se \u00eentrep\u0103trund, iar \u00een cadrul lor sunt deschise paranteze despre perioada comunist\u0103 prin care a trecut Caramia.
\nCoordonata metafizic\u0103 poate fi considerat\u0103 rama romanului. \u00cen toate capitolele \u00een care povestesc pe r\u00e2nd multipli naratori e prezent simpozionul dintre Iacob Grima (Ra\u0163iunea) \u015fi Mihail Cristea (Credin\u0163a). Tema discu\u0163iilor celor doi (la care asist\u0103 uneori \u015fi \u015etefan Orban) este geneza universului \u015fi caracterul \u015ftiin\u0163ific sau teologic al cosmologiei, marea lucrare pe care o elaboreaz\u0103 Grima. celor doi implic\u0103 \u015fi problema rela\u0163iei dintre: ra\u0163iune\/ mistic\u0103; ra\u0163ionament\/ revela\u0163ie; materie\/ spirit; trup\/ con\u015ftiin\u0163\u0103\/; idealitate\/ pragmatism\/ etic\u0103; r\u0103u\/ bine; ontic\/ istoric.
\nRomanul balanseaz\u0103 \u00eentre nara\u0163iunea realist\u0103 de factur\u0103 tradi\u0163ional\u0103 \u015fi cea de tip postmodernism. Autorul evit\u0103 totu\u015fi nara\u0163iunea auctorial\u0103 clasic\u0103 cu narator omniprezent \u015fi omniscient, dar \u015fi pe cea de nuan\u0163\u0103 modern\u0103 subiectiv\u0103 cu un singur personaj-narator aleg\u00e2nd tehnica cu mai multe voci narative \u2013 polifonia. \u00cen discursul vocilor narative se face loc unor secven\u0163e de monolog care apar\u0163in altcuiva dec\u00e2t vocea narativ\u0103 a capitolului. Ploaia de trei sute de zile e un roman realist frumos ambalat \u00een elemente postmoderne.
\nVocile narative \u00een ordinea intr\u0103rii pe scena romanului sunt: \u015etefan Orban, Mihail Cristea, Crinu\u0163a Bunu\u0163a, Alice, Gigi Spaniolul. \u015etefan Orban poveste\u015fte de cinci ori, la fel \u015fi Mihail Cristea; Alice de trei ori; Crinu\u0163a \u015fi Gigi o singur\u0103 dat\u0103. Acestora la anumite intervale narative li se adaug\u0103 cele cinci \u201ePrezen\u0163e ale autorului despre care se presupune c\u0103 e omniscient \u015fi controleaz\u0103 firul nara\u0163iunii\u201d, care completeaz\u0103 \u015fi expliciteaz\u0103 relat\u0103rile vocilor narative. \u00cen total sunt dou\u0103zeci de capitole c\u0103rora li se adaug\u0103 un \u201eEpilog\u201d despre \u201esf\u00e2r\u015fitul pove\u015ftii \u015fi al acestei lumi fic\u0163ionale.\u201d Prin epilog, \u00een stil posmodern, romancierul ne scoate din fic\u0163iunea lui de parabol\u0103 \u015fi ne readuce \u00een realitate. Acest construct din puzzle-uri nu afecteaz\u0103 discursul evenimen\u0163ial, dimpotriv\u0103, multiplic\u0103, l\u0103rge\u015fte \u015fi aprofundeaz\u0103 perspectivele fabulei.
\nSecven\u0163ele \u00een care povestesc pe r\u00e2nd Orban, Cristea, Crinu\u0163a sunt portrete-biografii, spovedanii, iar \u00een cele \u00een care povestesc Alice, Gigi Spaniolul sunt capete de acuzare \u00eentr-un poten\u0163ial proces la tribunalul istoriei \u015fi eticii.
\n\u00cen marea parabol\u0103, care este romanul, unele situa\u0163ii, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri pot fi considerate mici parabole. Un exemplu. Opera\u0163ia de inim\u0103 la care e supus Iacob Grima: dac\u0103 vrei \u015fi ai voin\u0163\u0103 boala (r\u0103ul) poate fi extirpat\u0103 (extirpat) din r\u0103d\u0103cin\u0103 prin m\u0103suri radicale, e drept dureroase, dar cu urm\u0103ri benefice, altfel \u201etermitele, acarienii, \u015foarecii, \u015fobolanii sau ce vor fi fiind sunt greu de \u00eenvins\u201d (p.184).
\n\u00cen marea poveste despre Caramia, amintirile dep\u0103nate de Iacob Grima lui Mihail \u015fi \u015etefan au un rost aparte, ele sunt medita\u0163ii asupra vie\u0163ii \u015fi istoriei, medita\u0163ii metafizice. \u00cen toate e prezent motivul luminii \u015fi al cunoa\u015fterii. Iat\u0103 ce spune Mihail Cristea: \u201eIacob lumineaz\u0103 prin remomorare anumite zone din trecutul s\u0103u \u015fi astfel se regenereaz\u0103, se reseteaz\u0103, cap\u0103t\u0103 sens \u015fi vitalitate [\u2026] orice ascult\u0103tor e binevenit, cine \u015ftie poate \u00eentr-unul la care nu te a\u015ftep\u0163i povestea lui va da roade\u201d (p.353). Pe m\u0103sur\u0103 ce Iacob \u00ee\u015fi spune pove\u015ftile, cu mare poft\u0103 \u015fi pl\u0103cere, ploaia se \u00eente\u0163e\u015fte. \u00cen incon\u015ftientul s\u0103u, prin pove\u015ftile sale biografice vrea s\u0103 lase m\u0103rturii pentru lumea ce va s\u0103 fie, dac\u0103 va mai fi dup\u0103 ploaie.
\nAl\u0103turi de structura care transfer\u0103 elemente clasice \u015fi moderne ale romanului \u00een postmodernism, parte forte a textului pot fi considerate personajele. Ele sunt create dup\u0103 principiul practicat, spre exemplu, de Liviu Rebreanu (\u201eUn personagiu al meu, chiar cel mai ne\u00eensemnat, are tr\u0103s\u0103turi din cine \u015ftie c\u00e2te persoane v\u0103zute sau observate de mine, plus altele pe care a trebuit s\u0103 le adaug pentru a motiva gesturi sau fapte ale sale.\u201d). Registrul stilistic al lui Gabriel Chifu merge de la ironie la grotesc \u015fi burlesc, de la intelectual-grav la argou. Personajele dau carna\u0163ie paletei problematice pe care autorul ne-o propune spre medita\u0163ie \u015fi fac din textul s\u0103u un roman realist bine ancorat \u00eentr-o realitate spa\u0163io-temporalitate u\u015for recognoscibil\u0103. \u00cen totalitatea lor, personajele dau imaginea unui Turn Babel socio-moral \u015fi politic ambalat cu sclipici postmodern. \u00cenainte de a trece la prezentarea personajelor, mai atragem aten\u0163ia asupra unui aspect important: numele lor. Nume ca \u015etefan Orban, Cora (Kore), Iacob Grima, Mihail Cristea te \u00eendeamn\u0103 la c\u0103ut\u0103ri etimologico-semantice; pentru celelalte nume (Titi Ciurel, Crinu\u0163a Bunu\u0163a, Gigi Spaniolul, Val, Don,) sonoritatea lor e suficient\u0103, f\u0103c\u00e2nd inutile c\u0103ut\u0103rile \u015fi explica\u0163iile etimologico-semantice.
\nDe departe figura central\u0103, farul care lumineaz\u0103 Satyricon-ul lui Gabriel Chifu este Iacob Grima [Apropo de partea de \u201esayricon\u201d a romanului Ploaia de trei sute de zile, credem c\u0103 n-ar fi o simpl\u0103 joac\u0103 critic\u0103 o apropiere de cel al latinului Petronius]. Portretul lui e construit \u00een etape prin ceea ce povestesc despre el, pe r\u00e2nd, \u015etefan Orban \u015fi Mihail Cristea, \u015fi prin amintirile sale biografice. Iacob Grima, astrofizician, savant cu renume, e \u00eentruchipare a ra\u0163iunii umane. Are \u00eencredere nem\u0103rginit\u0103, ferm\u0103 \u00een puterea ra\u0163iunii \u015fi a \u015ftiin\u0163ei \u00een a deslu\u015fi misterul universului. Scopul vie\u0163ii sale ca om de \u015ftiin\u0163\u0103 este s\u0103 elaboreze o nou\u0103 teorie cosmogonic\u0103 din care s\u0103 elimine prezen\u0163a unei for\u0163e divine. Discipolul s\u0103u, Mihail Cristea, fizician \u015fi el, dar care a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat monahismul, caut\u0103 s\u0103-l converteasc\u0103 la credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Repetatei tentative, Iacob \u00eei r\u0103spunde: \u201ePrefer s\u0103 m\u0103 descurc de unul singur, s\u0103 merg prin h\u0103\u0163i\u015furi, prin locuri neumblate, s\u0103-mi croiesc drumul, s\u0103 \u00eenfrunt pericolele care-mi ies \u00een cale, a\u015fa slab \u015fi nepreg\u0103tit cum sunt, f\u0103r\u0103 ajutor dec\u00e2t incerta putere a min\u0163ii mele.\u201d Tot at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t mai afirm\u0103: \u201eDumnezeu nu exist\u0103, Dumnezeu este o fic\u0163iune creat\u0103 de sl\u0103biciunea noastr\u0103, de frica noastr\u0103 de \u00eentuneric [ne\u015ftiin\u0163\u0103] \u015fi de moarte.\u201d; \u201eUniversul nu are nevoie de Dumnezeu ca s\u0103 fie \u00een\u0163eles \u015fi explicat [\u2026] avem datoria s\u0103 explic\u0103m tot ce putem doar cu slabele mijloace ale min\u0163ii omene\u015fti.\u201d. \u00cen aceste convingeri deslu\u015fim filosofia \u015fi caracterul personajului: credin\u0163a c\u0103 menirea omului este cunoa\u015fterea \u015fi crea\u0163ia. Romancierul nu e consecvent cu personajul s\u0103u. Grima nu-\u015fi definitiveaz\u0103 cosmologia \u015fi pe deasupra accept\u0103 existen\u0163a lui Hristos. N-am g\u0103sit motivul clar al acestei inconsecven\u0163e din partea autorului.
\nIacob Grima nu este doar savantul \u00eenchis \u00een turnul \u015ftiin\u0163ei. El este \u015fi om al cet\u0103\u0163ii. Con\u015ftient c\u0103 \u0163ara sa e amenin\u0163at\u0103 de o vrea s\u0103 contribuie la salvarea ei, g\u00e2ndindu-se la o nou\u0103 genez\u0103. De aceea se \u00eenscrie \u00een campania pentru prezeden\u0163iale. R\u0103ul, st\u0103p\u00e2n peste Caramia, sim\u0163ind \u00een el un mare du\u015fman, se mobilizeaz\u0103 \u015fi, prin mass-media manipulatoare, \u00eel ucide moral, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 se retrag\u0103 din lupta pentru pre\u015fedin\u0163ia \u0163\u0103rii. Iacob Grima nu este intelectualul care tr\u0103ie\u015fte doar \u00een spirit, este \u015fi el om, c\u0103ruia fenomenalul \u00eei face cu ochiul. Ca om e capricios, vanitos, cinic; e dedat pl\u0103cerilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti; e carismatic sociabil. Una dintre calit\u0103\u0163ile sale este darul de a povesti amintiri \u015fi de a le metamorfoza \u00een pove\u015fti pe c\u00e2t de fermec\u0103toare, pe at\u00e2t pline de t\u00e2lc. Grima are o dorin\u0163\u0103, doar bizar\u0103, vrea o cas\u0103 deosebit\u0103, unic\u0103, \u201ecare s\u0103 fie foarte joas\u0103, la nivelul solului [\u2026], dar totodat\u0103 s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u0163ime, s\u0103 poat\u0103 privi de sus spa\u0163iul din jur [\u2026]. N-aveam nici o idee [poveste\u015fte arhitectul Orban] \u00een ce fel s\u0103-i rezolv \u015farada.\u201d (p.34) \u00centr-un moment de gra\u0163ie, arhitectul dep\u0103\u015fe\u015fte aporia \u015fi proiecteaz\u0103 pe \u0163\u0103rmul m\u0103rii [simbol al vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii] \u201eo cas\u0103 \u00een acela\u015fi timp joas\u0103 \u015fi la \u00een\u0103l\u0163ime, aproape \u00eengropat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, dar ridicat\u0103-n v\u0103zduh, av\u00e2ntat\u0103 spre cer ca \u015fi c\u00e2nd ar avea aripi.\u201d (p.37) Locuin\u0163a cerut\u0103 e o metafor\u0103 a caracterului complex \u015fi contradictoriu al personajului. Iacob Grima e un Hyperion care caut\u0103 adev\u0103rul absolut, dar se las\u0103 \u015fi atras de C\u0103t\u0103lina.
\nMihail Cristea, discipolul lui Grima, formeaz\u0103 cu acesta un cuplu. Interesant lucru. Contrar uzan\u0163elor, discipolul e mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t maestrul. Diferen\u0163a de v\u00e2rst\u0103 s\u0103 semnifice c\u0103 \u00eenaintarea \u00een ani \u00eenseamn\u0103 apropierea (\u00eembr\u0103\u0163i\u015farea) de credin\u0163a \u00een Dumnezeu? Dar \u00eenainte de a g\u0103si r\u0103spunsul s\u0103 vedem cine este Mihail Cristea. \u015ei el este fizician, dar care nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 mediocritatea. Cunosc\u00e2ndu-l la Olimpiada de fizic\u0103, pe c\u00e2nd erau am\u00e2ndoi liceeni, \u015fi descoperindu-i genialitatea, Iacob Grima devine pentru Mihail o obsesie. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 el, marele fizician ce se dorea, nu e capabil s\u0103 elaboreze o nou\u0103 cosmologie, \u00ee\u015fi transfer\u0103 visul lui Iacob, \u00eendemn\u00e2ndu-l mereu pe acesta s\u0103-\u015fi elaboreze cosmologia pe care o g\u00e2ndea. Orice om frustrat \u015fi ratat se refugiaz\u0103 fie \u00een credin\u0163\u0103, fie \u00een r\u0103zbunare. Mihail se refugiaz\u0103 \u00een misticism, retr\u0103g\u00e2ndu-se la m\u0103n\u0103stire, f\u0103r\u0103 a renun\u0163a la rela\u0163ia cu Iacob. Ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd pe de-a \u00eentregul realit\u0103\u0163ile, Mihail \u00ee\u015fi caut\u0103 r\u0103d\u0103cinile credin\u0163ei \u00een copil\u0103rie \u015fi \u00een limitele ra\u0163iunii. Aceast\u0103 ne\u00eencredere \u00een puterile min\u0163ii omene\u015fti \u00eel situeaz\u0103 fa\u0163\u0103 de Iacob la polul opus.
\nRela\u0163ia dintre cei doi este complex\u0103. De c\u00e2nd l-a cunoscut pe Iacob, Mihail tr\u0103ie\u015fte \u00een umbra lui, av\u00e2nd fa\u0163\u0103 de el sentimente contradictorii, de intensit\u0103\u0163i \u015fi nuan\u0163e diferite, \u00een func\u0163ie de \u00eemprejur\u0103ri: simpatie, apreciere, admira\u0163ie, prietenie, dragoste fr\u0103\u0163easc\u0103\/ pic\u0103, antipatie, ciud\u0103, invidie, chiar ur\u0103. Toat\u0103 aceast\u0103 gam\u0103 de sentimente arat\u0103 c\u0103 Iacob Grima a devenit pentru Mihail Cristea o obsesie \u201eexisten\u0163ial-intelectual\u0103\u201d. Ceea ce \u00eei apropie \u015fi \u00eei \u0163ine unul l\u00e2ng\u0103 altul este tr\u0103irea \u00een spirit, deosebirea dintre ei st\u00e2nd \u00een faptul c\u0103 fiecare \u00een\u0163elege diferit spiritualul. Personajul are un sf\u00e2r\u015fit conform caracterului, dar mai ales credin\u0163ei sale; este ucis fiind confundat cu Iacob care trebuia ucis.
\nCuplului Grima-Cristea \u00eei e al\u0103turat arhitectul \u015etefan Orban. Legat de cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti (vezi povestea lui de iubire cu t\u00e2n\u0103ra \u015fi frumoasa Cora, \u015fi obturarea voca\u0163iei de u\u015furin\u0163a de a c\u00e2\u015ftiga bani prin profesia sa) el aspir\u0103 spre spiritualitate. De aceea se simte bine \u00een preajma lui Iacob \u015fi Mihail. Cu spirit de observa\u0163ie (constat\u0103 c\u0103 \u201esuntem alc\u0103tui\u0163i brambura din tot soiul de sentimente \u015fi fapte care se bat cap \u00een cap \u015fi care evident n-au ce c\u0103uta \u00een aceea\u015fi persoan\u0103\u201d) totu\u015fi nu vede derapajele morale ale fiicei sale din prima c\u0103s\u0103torie, Alice, nici c\u0103 amanta \u00eel \u201etraduce\u201d. Fiec\u0103rui om, la na\u015ftere, ursitoarele \u00eei dau un dar, ce folos c\u00e2nd, cu mare u\u015furin\u0163\u0103, treci orb le l\u00e2ng\u0103 el? Pe l\u00e2ng\u0103 aspira\u0163ia spre spiritual, meritul lui Orban este acela c\u0103, \u00eentr-un moment de gra\u0163ie, a proiectat casa lui Grima de la \u0163\u0103rmul m\u0103rii, un adev\u0103rat monument de art\u0103 \u015fi filosofie, ce este sortit s\u0103 devin\u0103 o nou\u0103 corabie a lui Noe. \u015etefan Orban e omul comun, e bietul om sub vremi.
\nChiar dac\u0103 sunt doar trec\u0103tori prin roman, acestui triumvirat \u00eei putem al\u0103tura pe Lena (Maria-Magdalena) \u015fi pe Ionic\u0103, cei doi p\u0103zitori ai lui Iacob Grima. Parc\u0103 vin din afara istoriei, sunt atemporali.
\nCaracterul de parabol\u0103 a romanului pare c\u0103 a impus o anumit\u0103 grupare, asociere a personajelor: grupul Iacob-Mihail-Orban-Lena-Ionic\u0103; grupul femeilor; grupul satyriconului; grupul tinerilor antisistem.
\nPrimul personaj feminin introdus pe scena romanului este Cora. Din biografia ei e bine s\u0103 re\u0163inem un am\u0103nunt: a copil\u0103rit \u00een comunism \u015fi s-a \u201e\u00eemplinit\u201d \u00een postcomunism. La \u00eenceput, ca toate adolescentele, a avut destin de cenu\u0219\u0103reas\u0103. Tocmai la ie\u015firea din copil\u0103rie sufer\u0103 un traumatism cumplit, tat\u0103l a \u00eencercat s-o violeze. \u00cen perioada imediat postdecembrist\u0103 mai trece printr-o experien\u0163\u0103 dureroas\u0103: e\u015fecul mariajului cu Tavi, a c\u0103rui \u201eboal\u0103\u201d o descoper\u0103 relativ t\u00e2rziu. Cele dou\u0103 experien\u0163e cumplite vor avea urm\u0103ri nu at\u00e2t psihice, c\u00e2t morale, de comportament. Preg\u0103tindu-se de baie, Cora \u00ee\u015fi prive\u015fte trupul \u00een oglind\u0103 \u015fi-\u015fi descoper\u0103 frumuse\u0163ea lui. Se ilumineaz\u0103. Ia \u201emarea hot\u0103r\u00e2re\u201d: \u201c\u201d (p.69) L\u0103comia sa erotic\u0103 este act de r\u0103zbunare \u015fi expresie a \u201evoin\u0163ei de putere\u201d (hybrisul puterii, \u00een forme \u015fi propor\u0163ii variate, caracterizeaz\u0103 toate personajele romanului). Implicarea sufletului este exclus\u0103, a trecut la prostituarea con\u015ftiin\u0163ei. Cora e un amestec de Venus, Giocond\u0103 \u015fi Gorgon\u0103.
\nUn personaj de nocturn\u0103 este Alice, t\u00e2n\u0103ra rebel\u0103. Prin comportament \u00ee\u015fi exprim\u0103 revolta fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163ii care \u201enu fuseser\u0103 capabili s\u0103-i ofere o via\u0163\u0103 normal\u0103\u201d. Din diferitele am\u0103nunte strecurate \u00een biografia personajului deducem c\u0103 marea vin\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor este c\u0103 nu s-au str\u0103duit sau n-au fost capabili s\u0103-i fac\u0103 pe copii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 care este cauza cea adev\u0103rat\u0103 a r\u0103ului. Instantaneul portretistic spune totul despre personaj: \u201eare o basc\u0103 neagr\u0103 pe cap [care, crede ea, dar \u015fi tat\u0103l ei, \u015etefan Orban, c\u0103 o ap\u0103r\u0103 de ploaie). Poart\u0103 o canadian\u0103 de f\u00e2\u015f cambrat\u0103, u\u015foar\u0103, de culoare neagr\u0103. P\u0103rul \u00eei e vopsit tot negru, negru intens \u015fi e machiat\u0103 tot cu negru \u00een jurul ochilor.\u201d \u201ePrea mult negru\u201d constat\u0103 \u00eentr-un final tat\u0103l ei.
\nPersonajele feminine sunt frumoase, chiar puternice \u015fi independente \u00een felul lor, dar total lipsite de verticalitate. \u015ei Cora, \u015fi Alice, \u015fi Crinu\u0163a, \u015fi Vali tr\u0103iesc doar la orizontal\u0103. Ele reprezint\u0103 trepte ale degrad\u0103rii.
\nAlice, Val, Don, Gigi Spaniolul, individualiza\u0163i la minim, dar suficient, formeaz\u0103 grupul tinerilor. Ace\u015fti tineri \u201efurio\u015fi\u201d \u015fi nocturni se afl\u0103 \u00een total\u0103 derut\u0103, \u00een haos ideologic \u015fi moral. Sunt antisistem, dar \u00eentr-un mod nebulos, revolta lor fiind anarhic\u0103 \u015fi distructiv\u0103. Ei g\u00e2ndesc \u015fi cred la modul primar c\u0103 salvarea o va aduce \u201ea treia cale\u201d. A treia cale nu poate fi \u00een mintea lor tulburat\u0103 de alcool, droguri \u015fi sex dec\u00e2t de \u201emi\u015fcarea transumanist\u0103\u201d. Care este ideologia ei? Iat\u0103 explica\u0163ia lui Val, unul din doctrinarii ei: \u201emi\u015fcarea transumanist\u0103, rezumat\u0103 a\u015fa: fiin\u0163ele umane se vor transforma enorm, prin folosirea \u015ftiin\u0163ei \u015fi a noilor tehnologii, \u00ee\u015fi vor dep\u0103\u015fi limitele umane, \u00ee\u015fi vor extinde abilit\u0103\u0163ile mentale, fizice \u015fi vor elimina aspectele nedorite ale condi\u0163iei umane, cum ar fi prostia, suferin\u0163a, boala, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u015fi moartea involuntar\u0103. A\u015fa \u00eenc\u00e2t ele vor fi altfel de fiin\u0163e, postumane. Omul se dep\u0103\u0219e\u015fte pe sine \u00eensu\u015fi prin utilizarea noilor oportunit\u0103\u0163i, p\u00e2n\u0103 acum neluate \u00een calcul, ale naturii umane ca \u015fi prin dezvoltarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi tehnologic\u0103, cum ar fi nanotehnologia, cybercultura. \u015ei devine din uman transuman, cu capacit\u0103\u0163i incomparabil superioare.\u201d (sub. \u00een text \u2013 p.306). \u00cen explica\u0163ia ghiveci, Val a l\u0103sat pe dinafar\u0103 logica \u015fi umanul. Mi\u015fcarea va fi organizat\u0103 \u015fi va func\u0163iona \u00een felul urm\u0103tor: \u201efiecare contacteaz\u0103 \u015fi recruteaz\u0103 c\u00e2te trei membri, pentru care poate garanta, de care r\u0103spunde cu capul \u015fi nici unul nu va \u015fti de existen\u0163a celorlal\u0163i, nu va cunoa\u015fte identitatea celorla\u0163i membrii ai grupului \u015fi nici nu vor \u015fti c\u00e2\u0163i membri num\u0103r\u0103 grupul \u00een totalitate.\u201d (p.307). Membrii se consider\u0103 camarazi.
\nAceast\u0103 mi\u015fcare ne aminte\u015fte de \u201erevolu\u0163ionarismele din interbelicul european sau de .
\nAce\u015fti tineri frumo\u015fi \u015fi furio\u015fi \u00ee\u015fi bat joc, \u00eentr-un amestec de incon\u015ftien\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 distorsionat\u0103, cu concursul tacit al sistemului, de tinere\u0163ea \u015fi via\u0163a lor.
\nO alt\u0103 categorie de personaje este cea a figuran\u0163ilor din satyricon. Chiar dac\u0103 are o singur\u0103 apari\u0163ie, r\u0103m\u00e2ne memorabil Titi Ciurel. Romancierul, prin vocea narativ\u0103 Orban, \u00eei face un portret \u00een m\u0103rime natural\u0103. \u00cen Titi Ciurel, cel care \u201e\u00eentoarce banii cu lopata\u201d \u015fi vrea s\u0103 construiasc\u0103 cea mai mare catedral\u0103 pentru m\u00e2ntuirea neamului, scriitorul a contopit dou\u0103 persoane. Persoane importante! Nu v\u0103 spun cine sunt! Ciurel uit\u0103 c\u0103 m\u00e2ntuirea neamului, chiar dac\u0103 e necesar\u0103, nu se poate face doar cu aghiasm\u0103, nici construind o catedral\u0103 mamut \u015fi foarte p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u00een care s\u0103 v\u00e2ri de-a valma pe to\u0163i. M\u00e2ntuirea e o problem\u0103 individual\u0103. Portretul lui Titi Ciurel e una dintre fi\u015fele caracterologice cele mai reu\u015fite din roman., cititorule, de ce z\u00e2mbesc mul\u0163umit, parc\u0103 \u015fopte\u015fte autorul.
\nLa \u201ebanchetul\u2019 din palatul aurit al lui Ciurel sunt prezen\u0163i ipochimenii vremii: \u201edomnul ministru Dimitriu Vasilche [care str\u00e2mb\u0103 din nas c\u00e2nd aude de rom\u00e2nism], domul Radu Movilescu care conduce radioul public, domnul Petric\u0103 Petri\u015for, care tocmai a fost numit ambasador \u00een Emiratele Arabe Unite, domnul Cornelius Albu secretar de stat la Cultur\u0103.\u201d Ce-i caracterizeaz\u0103 pe ace\u015fti \u201edomni\u201d? Ipocrizia, lipsa de demnitate, pofta de func\u0163ii \u015fi putere, oportunismul. \u00centr-un cuv\u00e2nt, ur\u00e2\u0163enia sufletului \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei. Credem c\u0103 autorul Poemationului eroi-comic-satiric sau Tab\u0103ra \u0163iganilor z\u00e2mbe\u015fte fericit \u00een ceruri c\u0103 n-a fost uitat.
\nExcept\u00e2nd pe Iacob Grima, Mihail Cristea, pe Lena \u015fi Ionic\u0103 \u015fi par\u0163ial pe Orban, toate personajele sunt \u00eenc\u0103rcate cu energie negativ\u0103. \u00cen lumea acestei faune, prietenia \u015fi solidaritatea nu au nici m\u0103car statutul de rara avis.Marea lor vin\u0103 este c\u0103 nu lupt\u0103 pentru salvarea Caramiei, ci se complac \u00een oportunism, minciun\u0103 \u015fi sunt agresive \u00een ap\u0103rarea interesului personal.
\nDup\u0103 acest periplu analitic ajungem la p\u0103rerea c\u0103 autorul, ca \u015fi Cioran, ur\u0103\u015fte aceast\u0103 <\u0163ar\u0103 neagr\u0103> din prea mult\u0103 iubire. \u00cen final, romancierul \u00eendulce\u015fte pu\u0163in pesimismul, l\u0103s\u00e2nd deschis\u0103 o porti\u0163\u0103 de speran\u0163\u0103: \u201e\u00centunericul se risipi \u015fi se ivir\u0103, \u00een fine, zorii. Caramia st\u0103tea acum sub ape \u015fi peste \u00eentinderea acvatic\u0103 \u00een fine r\u0103s\u0103ri soarele.\u201d\u015ei totu\u015fi salvarea celor cinci suflete de casa lui Iacob devenit\u0103 arc\u0103 este ipotetic\u0103.
\nPunct \u015fi de la cap\u0103t, roman despre care am scris, nu m-a convins c\u0103 Gabriel Chifu este un mare romancier, cum \u00eel considerau anumi\u0163i cronicari. Ploaia de trei sute de zile, \u00eentr-un final, mi-a schimbat p\u0103rerea \u00een sensul c\u0103 autorul nu poate fi trecut cu vederea de nici un bilan\u0163 al romanului rom\u00e2nesc din ultima vreme. Ploaia de trei sute de zile e un roman mai mult dec\u00e2t bun. Are atuurile \u00een acest sens: structura \u015fi tehnica narativ\u0103; portretele tradi\u0163ionale (clasice) abil metamorfozate \u00een biografie, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 ele sunt caractere; limbajul (lexic, sintax\u0103, logic\u0103) adecvat statutului social, intelectual \u015fi moral al personajului; inspira\u0163ia de a face din anumite situa\u0163ii sau \u00eent\u00e2mplare c\u00e2te o mic\u0103 parabol\u0103. Romancierul trebuie apreciat pentru str\u0103dania de a problematiza; fabula opusului s\u0103u te provoac\u0103 \u00een a-\u0163i pune \u00eentreb\u0103ri despre lume, despre menirea omului \u00een lume: s\u0103 o lumineze fiecare dup\u0103 capacit\u0103\u0163ile sale ori s\u0103 fac\u0103 umbr\u0103 (mare, mic\u0103, dens\u0103, rarefiat\u0103) p\u0103m\u00e2ntului? Totu\u015fi Ploaia de trei sute de zile nu este o capodoper\u0103 cum las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 cronicarii aminti\u0163i mai sus.
\nCu toate c\u0103 e at\u00e2t de concret\u0103 \u015fi real\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, totu\u015fi Caramia poate fi considerat\u0103 o sinecdoc\u0103 a lumii de azi pentru care \u00eentrebarea este A fi sau a nu fi. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constantin ARDELEANU Simfonia culorilor Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor esteticianul, \u00een complexa-i menire de a ne explica frumosul p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a irizat\u0103 a<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14797"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14797"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14797\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14800,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14797\/revisions\/14800"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14797"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14797"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14797"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}