{"id":14784,"date":"2021-06-02T11:45:00","date_gmt":"2021-06-02T08:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14784"},"modified":"2021-06-02T11:45:00","modified_gmt":"2021-06-02T08:45:00","slug":"spatii-culturale-nr-56-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14784","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 56 (10)"},"content":{"rendered":"

Gina ZAHARIA <\/strong>
\n\"\"

Perseide<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd te-am \u00eent\u00e2lnit adunai spice de lumin\u0103
\npentru mori de v\u00e2nt,
\nacum fr\u0103m\u00e2n\u021bi p\u00e2ine de pe ogorul uitat s\u0103 rodeasc\u0103,
\ne plin de bondari, se cred la o reprezenta\u021bie de magie,
\ns\u0103 nu-i a\u0219tep\u021bi la mas\u0103, \u00een cur\u00e2nd perseidele vor sparge \u00eentunericul,
\nc\u00e2teva vor poposi \u00een calendarul t\u0103u.
\nS\u0103 fii acas\u0103, vor veni pe u\u0219a dinspre soare,
\n\u021bi-au promis c\u0103 vor intra \u00een camera unde scrii poeme de dragoste.
\nAstfel se sfin\u021besc t\u0103cerile. <\/p>\n

Acum las\u0103-le s\u0103 se a\u0219eze pe rochia ta, pe um\u0103r \u0219i \u00een cana cu vise,
\nam auzit c\u0103 nu z\u0103bovesc dec\u00e2t \u00eentr-o carte de var\u0103,
\ne un mister c\u0103 s-au g\u00e2ndit la tine,
\npoate \u0219tiau c\u0103 tu adori nuan\u021bele cosmice, crezi \u00een via\u021ba de dincolo de moarte
\n\u0219i \u00een succesul unei idei pe acoperi\u0219uri \u00eenalte,
\npoate au sperat c\u0103 le vei prinde cu ace de reverul cerului.
\nPoate…<\/p>\n

C\u00e2ndva vei fi pe raftul unui anticariat, vei aplauda istoria
\nvr\u0103jitoarelor arse pe rug,
\nte vei \u00eempiedica de suspine ori vei privi, \u00eentr-o fotografie,
\npovestea unei mirese printre mesteceni.
\nCe rost are ea aici? Te vei \u00eentreba,
\ndar \u00eei vei g\u0103si pantofii cu talpa tocit\u0103, \u00eentr-o alt\u0103 fotografie. Al\u0103turi, cheia sol
\n\u0219i moartea unui dirijor de emo\u021bii.<\/p>\n

A\u0219a s\u0103 \u0219tii: \u00cen pumnul t\u0103u tr\u0103ie\u0219te un fluture,
\nd\u0103-i libertatea s\u0103 cunoasc\u0103 Sahara si New York-ul, deopotriv\u0103,
\n\u0219i, mai cu seam\u0103, \u00eenva\u021b\u0103-l s\u0103 traverseze oceanul.
\nE foarte important s\u0103 respiri f\u0103r\u0103 teama c\u0103 v\u00e2ntul \u00ee\u021bi va face fereastra ta \u021b\u0103nd\u0103ri,
\nat\u00e2t de multe \u00eenc\u00e2t se vor transforma \u00een stelele altui cer,
\npe acela\u0219i p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n


\n\u00eentr-un refresh<\/strong><\/p>\n

\u201ece faci acolo?
\nscriu.
\npe \u00eentuneric?
\nei, m\u0103 descurc. nu e chiar \u00eentuneric. dormi lini\u0219tit\u0103.
\nce scrii?
\no poezie.
\ntu \u0219tii s\u0103 scrii poezii?
\nda. un pic.
\natunci aprinde lumina. o poezie e mai important\u0103 dec\u00e2t somnul meu.\u201d <\/p>\n

***
\nam z\u0103rit-o pe mama desh\u0103m\u00e2nd diamante s\u0103lbatice
\nb\u0103t\u0103toreau z\u0103rile batjocoreau furtunile
\nurcau \u00een metropole \u0219i umpleau portrete cu p\u0103pu\u0219i
\n\u0219i s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103
\no vreme le-a aplaudat din loja unde Dumnezeu deschisese un ochi albastru
\napoi le-a a\u0219ezat sub pern\u0103
\nultimele voci curioase sprijineau crezul necopt<\/p>\n

cometa-ateu \u00eenchin\u0103 cerul r\u0103s\u0103ritul e numai leag\u0103ne
\no istorie de lupi face tumbe pe dealul filigranat
\npar ni\u0219te pete de suflet
\n\u00eempachetez jarul \u00een care ai copt la refuz dragostea
\nni\u0219te m\u00e2ini str\u0103ine \u021bi-au a\u0219ezat broboada \u00eentr-o parte
\nacas\u0103 la noi sunt mereu drepte
\nun r\u00e2s impecabil trosne\u0219te \u00een sala cu fl\u0103c\u0103ri
\nacroba\u021bii accept\u0103 pieptul metalic \u00eentors de la oaste
\n\u00eentunericul t\u0103u d\u0103 onorul pe diagonal\u0103<\/p>\n

m\u00e2ine voi duce poemul la ora\u0219 mam\u0103
\nl-ai binecuv\u00e2ntat \u00eentr-o vene\u021bie dintre pleoapele tale
\nsub prag domne\u0219te busuiocul imit\u0103 sarea alt\u0103dat\u0103 escalada fort\u0103re\u021be
\np\u0103cat c\u0103 \u00eenflore\u0219te \u00eentr-un refresh
\nl-ai fr\u0103m\u00e2ntat l-ai sfin\u021bit lumea ta e aromat\u0103 acum
\n\u00een aria fluturilor de noapte zac piramide nepre\u021buite
\navocatul lor e \u00eenchis pe nedrept <\/p>\n


\nCulori magnetice<\/strong><\/p>\n

N-am s\u0103 uit vara \u00een care am ad\u0103postit pira\u021bii mei de g\u00e2nduri,
\na\u0219a am aflat c\u0103 \u00eentunericul e doar un punct adormit pe cer,
\niar apa vie izvor\u0103\u0219te din bra\u021bele unui \u00eenger,
\nam inundat \u021b\u0103rmuri, le-am d\u0103ruit soarelui
\n\u0219i am devenit dou\u0103 scoici albastre
\n\u00eentr-un colier de nisip. <\/p>\n

Cor\u0103bieri am fost din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd,
\nne-am plimbat pe toate m\u0103rile inimii,
\n\u00eempreun\u0103 am pescuit dorul \u0219i l-am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 ard\u0103 \u00een toiul nop\u021bii,
\nam degustat vinul din crama regilor
\n\u0219i am avut grij\u0103 de zidarul
\ncare zg\u00e2ria acoperi\u0219uri cu d\u0103l\u021bi \u00eemprumutate
\n\u0219i fine\u021be remarcabil\u0103.<\/p>\n

Daltoni\u0219ti am devenit din \u00eent\u00e2mplare;
\ntr\u0103iam muzica \u00een culori magnetice, niciodat\u0103 asortate,
\nam v\u0103zut cum se \u00eembrac\u0103 viorile \u00een copaci
\n\u0219i am a\u0219teptat cerbii s\u0103-\u0219i scuture coarnele
\npentru urm\u0103torul trofeu.<\/p>\n

Acum \u0219tiu: am \u00eenc\u0103put \u00eentr-un singur anotimp,
\nat\u00e2t de veritabil,
\n\u00eenc\u00e2t l-au pr\u0103dat ho\u021bii.<\/p>\n


\nE timpul s\u0103 scriu despre tine<\/strong><\/p>\n

Nu, tu nu obose\u0219ti! Doar te odihne\u0219ti l\u00e2ng\u0103 f\u00e2nt\u00e2ni.
\nPrin sufletul t\u0103u trec \u00eenseta\u021bi cu g\u00e2nduri senine
\n\u0219i cocori care promit c\u0103 nu vor zg\u00e2ria lumina de ast\u0103zi.
\nSe aud cerbii lovind p\u0103duri noi cu coarne de anul trecut
\n\u0219i salturi din ghicitori vechi;
\ncu ele vor \u00eembr\u0103ca st\u00e2ncile de m\u00e2ine.
\nL\u00e2ng\u0103 tine, un rai al p\u0103m\u00e2ntului prime\u0219te ofrande pentru t\u0103ceri.<\/p>\n

\u00ce\u021bi aminte\u0219ti cer\u0219etorul acela cu ochii c\u0103prui?
\nAvea o carte sub bra\u021b, ceva de Tolstoi, a recitit-o de mii de ori
\n\u0219i \u00eenc\u0103 o mai duce printre d\u0103r\u00e2m\u0103turile vie\u021bii!
\nCopii orfani joac\u0103 \u201ede-a v-a\u021bi ascunselea\u201d,
\nse a\u0219az\u0103 pe trunchiuri dobor\u00e2te de \u00eentreb\u0103ri c\u00e2t s\u0103-\u0219i m\u0103soare t\u0103lpile c\u0103ut\u0103rilor,
\niar ospiciul din c\u00e2mp are poarta deschis\u0103.
\nAcolo, cineva danseaz\u0103 step pe vise. <\/p>\n

Cur\u00e2nd vei ajunge \u00een satul t\u0103u. E \u00eenconjurat de furnici,
\nau umplut urmele carelor \u00een care truda nu urc\u0103 niciodat\u0103.
\nMai \u021bii minte \u0219tergarul bunicii?
\nEra mereu plin cu duminici \u0219i fluturi.
\nDar bra\u021bele mamei, le sim\u021bi?
\nO lacrim\u0103 de dor umple p\u00e2r\u00e2ul din fa\u021ba casei.
\nNiciun strig\u0103t nu \u00eencape \u00een v\u0103zduh, niciun strig\u0103t,
\ntoate m\u0103 str\u00e2ng precum bocancii osta\u0219ilor cu r\u0103ni \u00een piept.
\nToamna \u00eemi trimite un c\u00e2ntec. E timpul s\u0103 scriu despre tine.<\/p>\n


\n\u00eentre da \u0219i nu<\/strong><\/p>\n

d\u0103-mi palma s\u0103 ghicesc cum se moare
\n\u00eentre da \u0219i nu
\nla groapa cu minuni sosesc g\u0103rzile
\nciop\u00e2r\u021besc jobenul cerului
\nschijele ard la zero grade \u0219i alearg\u0103 la o sut\u0103<\/p>\n

despre nordurile \u00eencifrate nu-\u021bi voi aminti
\nast\u0103zi se judec\u0103 \u00een pia\u021ba luminii
\ncineva a furat partitura de rezisten\u021b\u0103
\ngloata s-a \u00eembr\u0103cat de gal\u0103<\/p>\n

piruete moroc\u0103noase un impresar de sur\u00e2suri
\n\u0219i rafale insomniace
\nmai t\u00e2rziu vei auzi aplauze
\ns\u0103 le dezbraci la galeria marilor nimicuri
\nz\u00e2mbe\u0219te-le \u00een treac\u0103t \u0219i mai mult
\nghemotoace s\u0103 le \u0219tii st\u0103p\u00e2ne pe toat\u0103 cea\u021ba
\nasta va fi otrava ta de elit\u0103<\/p>\n

\u00een ziua aceea soarele a alunecat dup\u0103 beta
\ndar nu mi-ai \u00eentins palma \u0219i at\u00e2tea \u021bi-am zis
\ncu accent rimbaudian o femeie cuteza:
\nnevinovat
\nnevinovat\u2026<\/p>\n


\nPescarul <\/strong><\/p>\n

\u00cen noaptea aceea plecase devreme;
\n\u00ee\u0219i luase cu el
\nc\u00e2teva raze de soare,
\nun pic de r\u0103coare,
\n\u0219i corabia care dansa cel mai bine
\ntangoul pe mare.<\/p>\n

\u00ce\u0219i preg\u0103tise \u0219i-o rug\u0103ciune aleas\u0103,
\ndar, gr\u0103bit, o uitase pe mas\u0103.
\n\u00cembr\u0103cat \u00een c\u0103ma\u0219a peticit\u0103 de valuri,
\ntimpul venea dintre dealuri.
\nToat\u0103 ziua fusese la coas\u0103,
\npe cerul de-acas\u0103!<\/p>\n

C\u00e2dva f\u0103cuse cu mine prinsoare,
\nc\u0103 visul pustiu niciodat\u0103 nu doare,
\ndar poart\u0103 o ran\u0103 \u00een piept,
\n\u00eenspre um\u0103rul drept.
\nDe-atunci, r\u0103t\u0103ce\u0219te \u00eentruna pe prunduri
\n\u0219i i se spune
\npescarul de pace-ntre g\u00e2nduri.<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong>
\n\"\"

Efectul transplantului mitologic*
\n\t\t\tsau
\n\t\u00een c\u0103utarea purit\u0103\u0163ii pierdute (2)<\/strong>
\n\"\"

Totu\u015fi, \u00een orice interpretare \u00ee\u015fi face loc un \u201etotu\u015fi\u201d, polisemantismul excesiv, evident \u00eenc\u0103 din titlurile celor 33 de capitole \u015fi din \u201et\u0103cerea tautologic\u0103\u201d a Textului, nu a naratorului – acesta (se) poveste\u015fte la persoana I \u2013, poten\u0163eaz\u0103 criza hermeneutic\u0103 \u015fi revel\u0103 ruptura heideggerian\u0103 cu modelele metafizicii\/ esteticii tradi\u0163ionale, cu filosofia artei \u015fi a simbolului, \u00eenc\u00e2t configureaz\u0103 atipic \u201eromanul ascezei\u201d \u015fi ca o medita\u0163ie asupra poieticii, esteticii \u015fi poeticii operei de art\u0103\/ literare ce trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een vecin\u0103tatea Fiin\u0163ei \u015fi s\u0103 reprezinte \u201eo garan\u0163ie ontologic\u0103 a autenticului, esen\u0163ialului \u015fi originarului\u201d. Inspiratorul lui D. Corbu pare s\u0103 fie Heidegger cel din Originea operei de art\u0103 g\u00e2ndit\u0103 \u201e\u00een temeiul ei unic, \u00een locul pe care ea \u00eel vizeaz\u0103 constant \u015fi de unde \u00ee\u015fi dob\u00e2nde\u015fte vigoarea propriei fiin\u0163e\u201d. Eduard Bazon predestinat s\u0103 \u00eenving\u0103 teroarea absen\u0163ei\/ amintirilor \u015fi ale celor trei interdic\u0163ii (scrisul\/ pictatul, impulsul sexualit\u0103\u0163ii \u015fi a\u015fteptarea) tr\u0103ie\u015fte cu luciditate, odat\u0103 ajuns pe Insul\u0103, aventura \u00eent\u00e2lnirii cu fiin\u0163a, \u00eenc\u00e2t scriitura p\u0103streaz\u0103 din teoria simbolului, doar un anumit raport\/ joc \u00eentre ocultare \u015fi dezv\u0103luire, interesant \u015fi fascinant \u00een sine. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi de ce romanul exotic Januvia poveste\u015fte geneza\/ facerea operei, adic\u0103 \u201ealtceva\u201d \u00een raport cu fiin\u0163area cea obi\u015fnuit\u0103. Astfel tipul de simbolizare folosit este \u00eentins \u00eentre fiin\u0163a operei \u015fi fiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi. Originalitatea este configurat\u0103 de sustragerea faptului de art\u0103 \u2013 scrisul, pictura, \u201ecuvintele dup\u0103 dictare\u201d, muzeul imaginar, muzica magic\u0103 pentru dragon, civiliza\u0163ia visului etc. \u2013 din spa\u0163iul procustian al g\u00e2ndirii estetice tradi\u0163ionale, care \u00eel \u00een\u0163elege doar \u00een fiin\u0163area lui, \u015fi \u00een raportarea acestuia la ad\u00e2ncul fiin\u0163ei lui autentice.
\n\tNu doar Heidegger, ci \u015fi Confucius (de pild\u0103: Perfec\u0163iunea prin sine \u00eensu\u015fi), Buda \u015fi chiar Mahomed contamineaz\u0103 procesul de ascez\u0103 al pictorului parizian cu origini rom\u00e2ne\u015fti, pornit \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului ultim, care ar avea la baz\u0103 opt mijloace \u00een\/ din limbajul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii budiste: Vederea, Judecata, Cuv\u00e2ntul, Fapta, Via\u0163a, Aplicarea, Memoria, Extazul. (v. Dou\u0103 luni pe insul\u0103. C\u0103l\u0103torii interioare. Darma \u015fi Karma\u2026). Cu fiecare nou capitol, Daniel Corbu pune \u00een ac\u0163iune \u201eadev\u0103rul\u201d artistului etern. Din acest punct de vedere \u201eromanul ascezei\u201d este \u201eun eveniment al adev\u0103rului\u201d, cum ar spune Heidegger, care, continu\u00e2ndu-l pe Heraclit din aforismul \u201enaturii \u00eei place s\u0103 se ascund\u0103\u201d, considera c\u0103 \u201eascunderea\u201d este starea fireasc\u0103 a lucrurilor, \u201ea fiin\u0163\u0103rii\u201d. Omniprezenta confruntare dintre ascuns \u015fi neascuns (\u00eentuneric \u2013 lumin\u0103) r\u0103spunde perechii ontologice fiin\u0163are \u2013 fiin\u0163\u0103.
\n\t\u201eAdev\u0103rul\u201d pe care-l caut\u0103 pictorul este revelarea \u00een lumin\u0103 a propriei fiin\u0163e. R\u0103spunsurile la interviul acordat revistei Art World exprim\u0103 ars poetica scriitorului Daniel Corbu \u015fi indirect a oric\u0103rui artist. Cit\u0103m c\u00e2teva din aceste principii estetice, pentru a putea s\u0103 ne identific\u0103m cu modul de a fi al acestui tip de artist: * Prima condi\u0163ie pentru a exista ca artist: \u201eeste s\u0103 fii \u00eenzestrat cu har, atins de aripa divin\u0103 a blestemului\u2026 Artistul adev\u0103rat e dincolo de orice confuzie. A doua condi\u0163ie este Utopia\u2026.\u201d Iar a treia presupune \u201eCeremonialul unei religii. Nu des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti nimic, dac\u0103 n-ai credin\u0163a c\u0103 prin ceea ce faci fondezi o religie\u201d etc. \u015fi, ceea ce, de obicei, se uit\u0103: \u201eCa artist, nu latri niciodat\u0103 de fericire. Nemul\u0163umirea, angoasele, obsesiile sunt cele care duc \u00eenainte un creator\u201d (v. XII Sc\u0103rile, daruri din haruri. Interviul). Heideggerian vorbind, estetica romanului \u201eascetic\u201d nu poate fi \u201eoriginar g\u00e2ndit\u0103\u201d dec\u00e2t ontologic. Natura operei\/ scriiturii are ca premis\u0103 \u201esubzistarea \u00een sine\u201d, ceea ce presupune recunoa\u015fterea valorii intrinsece pe care o posed\u0103 orice secven\u0163\u0103\/ nara\u0163iune a romanului: \u201eDeocamdat\u0103 ruga: P\u0103streaz\u0103-m\u0103, Doamne Atotputernic, \u00een mijlocul vibra\u0163iei celeste \u015fi recunoa\u015fte-mi toate emo\u0163iile ca medium pentru absorb\u0163ia intuitiv\u0103 a viziunilor \u015fi protejeaz\u0103-mi, Doamne, mantra: SUNT INSPIRAT \u015eI SUNT PUTERNIC.\u201d (v. C\u00e2ntecul singur\u0103t\u0103\u0163ii. Nepo\u0163ii lui Dumnezeu). Avem \u00een vedere \u201esubzistarea \u00een sine\u201d ca lume a raporturilor deschise din \u201eromanul ascezei\u201d, \u00een care prozatorul Daniel Corbu. \u201elume\u015fte\u201d insula Dragonului \u2013 utopie \u015fi ucronie ce aminte\u015fte de Arca lui Noe.
\n\tComportamentul mundan al pictorului autoexilat \u00eenseamn\u0103 mutarea \u00eentregii fiin\u0163\u0103ri, a \u00eentregii realit\u0103\u0163i existente (mineralul, flora, fauna, oceanul, omul) \u00een lumina tare a fiin\u0163ei. Autorul scoate fiin\u0163area insulei din limitele ei de fiin\u0163are \u015fi o mut\u0103 \u00een dezm\u0103rginire sensurilor fiin\u0163ei (v. Un muzeu imaginar. Corpul fizic \u015fi corpul astral. Olive Grenier \u015fi m\u00e2nc\u0103torii de \u015fop\u00e2rle). O dezm\u0103rginire \u00een \u201espa\u0163iul liber al deschisului\u201d ce aduce cu sine nu dezordinea indefinitului, ci un tip superior de ordine \u00een spa\u0163iul spiritului, al istoriei, al culturii. \u00censu\u015fi personajul actant\/ naratorul, Eduard Bazon, nu ajunge la fiin\u0163a lui, dec\u00e2t prin intermediul insulei \u2013 simultan loc de refugiu, de p\u0103strare a inocen\u0163ei \u015fi a vie\u0163ii paradisiace, dar \u015fi loc al izol\u0103rii, alien\u0103rii,, frustra\u0163iei, abandonului \u015fi (auto)pedepsei.
\n\tAdev\u0103rata reu\u015fit\u0103 \u2013 desigur, \u00een opinia noastr\u0103 – \u00een acest prim roman al lui Daniel Corbu, ce se consider\u0103 \u201eun poet de blestem. Apostol al inspira\u0163iei\u201d, este transfigurarea \u00een spirit heideggerian a modului cum se \u201elume\u015fte\u201d insula pierdut\u0103 \u00een imensitatea Pacificului. Pentru cititorul mai pu\u0163in familiarizat, iat\u0103 cum explic\u0103 filosoful german caracterul de fiin\u0163\u0103 al lumii care \u201elume\u015fte\u201d: \u201eLumea nu este o simpl\u0103 \u00eensumare a lucrurilor existente, care pot fi num\u0103rate sau nu, cunoscute sau necunoscute. Dar lumea nici nu este un cadru doar imaginat \u015fi ad\u0103ugat la suma celor existente. Lumea ac\u0163ioneaz\u0103 ca lume, \u201elume\u015fte\u201d (Welt weltet), \u015fi are un caracter mai accentuat de fiin\u0163\u0103 (ist seiender) dec\u00e2t ceea ce este pip\u0103ibil \u015fi perceptibil \u015fi \u00een care noi credem a ne afla \u00een largul nostru. Lumea nu este nicic\u00e2nd un obiect care s-ar afla \u00een fa\u0163a noastr\u0103 \u015fi ar putea fi privit. Lumea este acel ve\u015fnic nonobiectual, sub al c\u0103rui imperiu noi tr\u0103im, at\u00e2ta vreme c\u00e2t traseele na\u015fterii \u015fi mor\u0163ii, ale binecuv\u00e2nt\u0103rii \u015fi blestemului ne men\u0163in cufunda\u0163i \u00een fiin\u0163\u0103. Acolo unde se iau deciziile esen\u0163iale ale istoriei noastre, acolo unde ele sunt asumate \u015fi apoi p\u0103r\u0103site de noi, acolo unde le t\u0103g\u0103duim pentru a le c\u0103uta din nou \u2013 acolo lume\u015fte lumea. (\u2026) Prin faptul c\u0103 o lume se deschide, toate lucrurile \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 r\u0103gazul \u015fi graba lor, dep\u0103rtarea \u015fi apropierea, amploarea \u015fi pu\u0163in\u0103tatea lor. \u00cen lumire este adunat\u0103 acea vastitate \u00een care ni se d\u0103ruie\u015fte sau ni se refuz\u0103 gra\u0163ia protectoare a zeilor. \u015ei chiar fatalitatea absen\u0163ei zeului este, la r\u00e2ndul ei, un mod \u00een care lumea lume\u015fte\u201d.
\n\tLas M\u0103riei-Sale Cititorul pl\u0103cerea de a judeca ve\u015fnicul \u201enonobiectual\u201d al Lumii din cele 33 de capitole, pove\u015fti, de fapt admirabile poeme reflexive \u00een proz\u0103, ce confirm\u0103 statutul de \u201eApostol al inspira\u0163iei\u201d, primum movens al crea\u0163iei \u201eNepotului lui Dumnezeu\u201d, Daniel Corbu, \u201ecufundat \u00een fiin\u0163\u0103\u201d, d\u0103ruit \u015fi refuzat \u201ede gra\u0163ia protectoare a zeilor\u201d. Fatalitatea absen\u0163ei zeului, hazardul (dispari\u0163ia avionului \u00een care se afla Rose Marie), surzenia lui Beethoven, orbirea lui Homer\/ Borges, lep\u0103darea de timpul profan, fundamentul viselor, yoga magic\u0103 \u015fi extazul \u015famanic, linkurile mor\u0163ii f\u0103r\u0103 rest, gr\u0103dinile suspendate etc. confirm\u0103 teza filosofului dup\u0103 care fiin\u0163a nu se las\u0103 st\u0103p\u00e2nit\u0103 de un adev\u0103r unic \u015fi totalitar, iar opera de art\u0103 \u201e\u0163ine \u00een exclusivitate de acel domeniu pe care ea \u00eel deschide\u201d. Ce \u201edomeniu\u201d deschide romanul ascezei? \u201eSuveranitatea omului asupra lui \u00eensu\u015fi\u201d , cum ne sugereaz\u0103 naratorul, adic\u0103 libertatea divin\u0103, de fapt, adev\u0103rul libert\u0103\u0163ii!…
\n\tLumea deschis\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi \u00eei ofer\u0103 pictorului Eduard Bazon, \u201ecaracterul evenimen\u0163ial al adev\u0103rului\u201d (= un processum in infinitumm), doar \u00een contextul de semnifica\u0163ii pe care \u201eromanul ascezei\u201d \u00eel instituie. Importan\u0163a contextului este crucial\u0103. Cititorul va observa cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 odat\u0103 cu dispari\u0163ia contextului, fiin\u0163a operei\/ scriiturii dispare pentru totdeauna. Altfel spus, Januvia decade din propriul ei statut ontologic \u015fi evolueaz\u0103 c\u0103tre fiin\u0163area de obiect estetic. Se \u015ftie, orice carte este \u00een primul r\u00e2nd un obiect estetic, o \u201eprezen\u0163\u0103 vestigial\u0103\u201d \u00een circuitul vie\u0163ii literar-artistice, ce nu mai are dec\u00e2t (co)tangen\u0163e cu via\u0163a operei \u00een\u0163eleas\u0103 ca autonomie a contextului, ca auto-suficient\u0103. Cer\u00e2ndu-mi scuze cititorului gr\u0103bit, care afl\u0103 \u015fi din Insula Dragonului c\u0103 noi criticii, din ce \u00een ce mai pu\u0163ini \u015fi mai pro\u015fti, b\u00e2z\u00e2im, dar nu facem miere \u2013 total de acord cu acest punct de vedere \u2013 \u00eemi permit s\u0103-i reamintesc \u015fi opinia lui W. H. Bossart: \u201eAuto-suficien\u0163a operei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 acel context \u00een care ea se situeaz\u0103 este deschis de opera \u00eens\u0103\u015fi. De aceea, nu influen\u0163a evenimentelor istorice asupra artei este cea care leag\u0103 arta de istorie, ci func\u0163ia artei ca istorie originar\u0103, ca eveniment care, el mai \u00eent\u00e2i, permite emergen\u0163a istoriei.\u201d Prin urmare, citim \u00een primul roman al poetului D. C., o \u201eistorie originar\u0103\u201d a artistului etern, autoexilat asemenea melcului barbian. (Rog cititorul s\u0103 reciteasc\u0103 poemul \u201eDup\u0103 melci\u201d al matematicianului Dan Barbilian. Mul\u0163umesc!), gata ca prin transplanturi mitologice s\u0103 recupereze pentru sine, atmosfera spiritual\u0103 a Lumii, destinul acesteia, al Europei, dar \u015fi al unui popor \u00een care \u00ee\u015fi afl\u0103 r\u0103d\u0103cinile! Aceasta s\u0103 fi fost oare inten\u0163ionalitatea artistic\u0103 a scriitorului ce nu tr\u0103ie\u015fte \u2013 estetic vorbind \u2013 dec\u00e2t autoexilat, autosuficient sie\u015fi, credul?
\n\t\u00centrebarea se ive\u015fte singur\u0103 \u015fi agresiv\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care \u201efiecare oper\u0103 r\u0103m\u00e2ne unic\u0103, suficient\u0103 sie\u015fi \u015fi sesizabil\u0103 \u00een interiorul lumii istorice care se constituie prin opera \u00eens\u0103\u015fi\u201d (W. Bossart). Ne intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u201einteriorul lumii istorice care se constituie\u201d prin Januvia \u00eens\u0103\u015fi. Desigur, lumea Insulei Dragonului instituie, \u00een limbajul lui Heidegger, un raport de autenticitate cu faptul de a fi. Ea, lumea, este, a\u015fa cum se vede , dar nu se \u00een\u0163elege, \u00een cele 33 de capitole-confesiuni, esen\u0163ialmente destin, adic\u0103 un context de semnifica\u0163ii care trebuie visat, apoi, tr\u0103it, dar \u201etr\u0103irile sunt erori \u015fi r\u0103t\u0103ciri, de aceea recurgem la valorile interioare pentru a ne ordona. Dar unele precepte ale interiorit\u0103\u0163ii, majoritatea primite din social, nu sunt \u015fi ele erori?. Atunci ne r\u0103m\u00e2ne s\u0103 recurgem la viziuni, adic\u0103 la produsele capacit\u0103\u0163ii imaginative ale spiritului. Adic\u0103 la imagini \u015fi no\u0163iuni tr\u0103ite la \u00eent\u00e2lnirea cu o lume transcendental\u0103. Poate la previziuni, dar \u015fi la un fel de \u015famanism ascuns, de care nu suntem con\u015ftien\u0163i\u201d (v. XVI. O dron\u0103 peste Januvia. Z\u00eembetul lui Francois. Cuvinte dup\u0103 dictare). Condi\u0163ia dat\u0103 artistului r\u0103t\u0103citor, predestinat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een eroare, nu poate fi atenuat\u0103\/ eliminat\u0103 dec\u00e2t de o tr\u0103ire autentic\u0103 \u00eentr-o \u201elume transcendental\u0103\u201d. O asemenea \u00eent\u00e2lnire\/ tr\u0103ire nu poate fi dec\u00e2t individual\u0103. Nimeni nu poate tr\u0103i destinul altuia.! Poate eventual s\u0103-l simuleze, s\u0103-l reg\u00e2ndeasc\u0103. \u015ei a\u015fa s-ar putea explica invazia simulacrului generalizat\u2026, pierderea identit\u0103\u0163ii, canibalismul politico-cultural, singur\u0103tatea funciar\u0103 a lumii, dezvr\u0103jirea ei etc.
\n\tDar s\u0103 ne \u00eentoarcem \u015fi s\u0103 remarc\u0103m cum \u00een cele 33 de (auto)portrete\/ capitole ale pictorului Eduard Bazon (cite\u015fte Daniel Corbu!), orice fragment de (non)existen\u0163\u0103 este irepetabil, este o opera\u0163ie \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi (v. de pild\u0103: XX. Gr\u0103dinile suspendate. Ardore virtuoso. Misterele exilatului vene\u0163ian sau, s\u0103 zicem, XXVI. Patimi omene\u015fti. La femme gonfable. Sex cu un spirit? etc.) ce echivaleaz\u0103 cu proiectarea Januviei, din interioritatea \u00een exterioritatea ei, \u00eenc\u00e2t \u201enatura de obiect\u201d ia locul \u201enaturii de oper\u0103\u201d, f\u0103c\u00e2nd imposibil\u0103 continuitatea \u00eentre trecutul \u015fi prezentul operei. Lumea transfigurat\u0103 de Daniel Corbu este la prima vedere un concept de revela\u0163ie care tinde s\u0103 anuleze orice enigm\u0103, orice mister, atunci c\u00e2nd adev\u0103rul, un processus infinitum, intr\u0103 \u00een ac\u0163iune, scoate fiin\u0163a din starea de disimulare \u015fi irumpe blagian \u00een lumin\u0103. Dar a\u015fezarea operei \u00een lumina propriei ei lumi, nu este o stare de durat\u0103. Mutismul unei existen\u0163e exterioare guverneaz\u0103 arhitectura ascezei, \u00eenc\u00e2t insula pe care se retrage, aproape \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pictorul, devine de-a lungul celor 33 de glose poetice\/ celor 33 de urme, propria ei consecin\u0163\u0103, \u201eurma obiectual\u0103 a unui spirit absent\u201d.
\n\t\u00cen acest context, romanul ascezei nu ne ofer\u0103 dec\u00e2t t\u0103cerea urmei, adic\u0103 ceea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 trecerea noastr\u0103 pe insula numit\u0103 P\u0103m\u00e2nt. Cititorul se convinge c\u0103 orice urm\u0103 a scriiturii este enigmatic\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care devine emana\u0163ia unei absen\u0163e. Enum\u0103r din memorie, \u00eentr-o ordine aleatorie \u015fi subiectiv\u0103 c\u00e2teva urme din Januvia. Plec de la ideea heideggerian\u0103 c\u0103 urma este o prezen\u0163\u0103 care-\u015fi semnific\u0103 propria ei dispari\u0163ie: Rose Marie, Pavilonul purei singur\u0103t\u0103\u0163i, Parsifal, Valea \u015eerpilor, tribul care danseaz\u0103 \u00een jurul focului, cizmele de cauciuc, Yoghinul ascet din Tibet, comoara, scheletul unui alt fost locuitor al Januviei etc. Mai explicit, \u00een \u201eInsula Dragonului\u201d ne afl\u0103m \u00een situa\u0163ia Textului \u00een care Platon considera scrierea ca o instan\u0163\u0103 dec\u0103zut\u0103 a logosului. (v. Phaidros). Altfel spus, textul \u201eromanului ascezei\u201d este o vorbire care a amu\u0163it, adic\u0103 urma vorbirii \u00eense\u015fi. Urmele artistului Eduard Bazon sunt tocmai operele create ce urmeaz\u0103 o \u201edinamic\u0103 liturgic\u0103\u201d \u015fi c\u0103lc\u0103 toate interdic\u0163iile pe care le impune o ascez\u0103 \u00een care-\u015fi comunic\u0103 metamorfozele \u015fi enigmele omului secolului XXI, enigme situate \u00eentre Dumnezeu, Confucius, Buda, Mahomed, Einstein etc.
\n\tOriginea sensului viu al acestei c\u0103r\u0163i, aparent de aventuri, se afl\u0103 \u00een logosul autorului\/ naratorului, care eliber\u00e2nd Textul \u00een lume, \u00eel livreaz\u0103 fie unei \u201et\u0103ceri tautologice\u201d, fie unui polisemantism excesiv ce poten\u0163eaz\u0103 caracterul enigmatic al romanului \u00een care \u201eOrice om e un purgatoriu. Un Purgatoriu normal, tr\u0103it pe toate nuan\u0163ele, pentru c\u0103 \u00een ce prive\u015fte Infernul sau Paradisul, intervin multe impurit\u0103\u0163i, netocmiri, aproxim\u0103ri, abateri. Aflat \u00een propriu Purgatoriu nu ai nevoie de un conduc\u0103tor, un magistru ca Virgiliu pentru Dante, de acel incomparabil tu duca, tu maestro, tu dottore. \u00cenve\u0163i tu \u00eensu\u0163i s\u0103-\u0163i apar\u0163ii. S\u0103-\u0163i fii deasupra. Liber! Poate chiar suveranitatea omului asupra lui \u00eensu\u015fi se nume\u015fte libertate.\u201d Plimb\u00e2ndu-ne prin lumea exotic\u0103 a Januviei (din care ar ie\u015fi un film de excep\u0163ie, dac\u0103\u2026, dac\u0103\u2026), Daniel Corbu afirm\u0103 implicit semnifica\u0163ia transcendental\u0103 a artei autentice, ce tinde spre divina\u0163ie.
\n\tValoarea transcendental\u0103 a c\u0103r\u0163ii ivite din \u201et\u0103ceri tautologice\u201d nu rezult\u0103 dintr-o experien\u0163\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, \u00een r\u00e2nd cu altele, ci dintr-o premis\u0103 a experien\u0163ei filosofico-estetice, \u00een care starea predominant\u0103 a artistului etern r\u0103m\u00e2ne voin\u0163a de ascez\u0103, generat\u0103 de o iubire care \u201emi\u015fc\u0103 sori \u015fi stele\u201d, dar \u015fi de utopia : \u201eDac\u0103 vei fi singur, \u00ee\u0163i vei apar\u0163ine \u00een \u00eentregime.\u201d!? \u00cen realitate apar\u0163inem \u00een \u00eentregime doar clipei \u201ecea repede ce ni s-a dat\u201d, dar atunci c\u00e2nd ne abandoneaz\u0103 \u015fi paradoxului c\u0103 misterul\/ incognoscibilitatea Lumii ne asigur\u0103 poezia (non)existen\u0163ei \u015fi credin\u0163a \u00een Marele Anonim. Admirabil\u0103 mi se pare consubstan\u0163ialitatea poetului cu muzica (v\u00e2ntului!) \u015fi poezia inefabil\u0103 a Januviei! Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201eromanul ascezei\u201d r\u0103m\u00e2ne o insul\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 dup\u0103 \u201elumirea\u201d ei. Conceput\u0103 dup\u0103 gustul lui D. C. (gust \u00eenseamn\u0103 cultur\u0103), dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea spiritului s\u0103u, dar \u015fi al Lumii, a plantat-o \u00een Pacific, ca s\u0103 locuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 fie locuit de ea. Acolo \u00eel g\u0103si\u0163i pe adev\u0103ratul Daniel Corbu \u2013 dac\u0103 un scriitor poate s\u0103 fie g\u0103sit undeva, c\u00e2ndva, vreodat\u0103, cu adev\u0103rat?! \u2013 \u00een Insula Dragonului. Acolo locuie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu miturile sale iubite, transplantate din ra\u0163iuni compozi\u0163ionale, cu nostalgia iubirii absolute, singur, sus\u0163ine el, dar cine-l crede?, vizitat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de familie, de prieteni \u015fi de inspira\u0163ia, se \u015ftie, capricioas\u0103, imprevizibil\u0103, divin\u0103! Cum ce face? Tr\u0103ie\u015fte poetic lumea \u015fi mediteaz\u0103 cioranian la \u201elucrurile esen\u0163iale\u201d (ne)v\u0103zute, intangibile, dar \u015fi la cele curat-murdare\u2026 A\u015fadar, citim o carte autobiografic\u0103, ascuns\u0103 sub m\u0103\u015ftile proteice ale artistului etern, un \u201edocument de \u00eentregire\u201d, fictiv, ad\u0103ug\u0103m noi, pentru a-i aminti cititorului, c\u0103 doar fic\u0163iunea nu minte niciodat\u0103!<\/p>\n

* Daniel Corbu<\/strong>, Januvia. Insula Dragonului<\/em> \u2013 romanul ascezei \u2013 Editura Princeps, Multimedia, Ia\u0219i, 2017<\/p>\n


\nValentin POPA <\/strong>
\n\"\"

Nicolae Grigore-M\u0103r\u0103\u0219anu \u00een dialog cu Viorel Coman<\/strong><\/p>\n

\tAp\u0103rut la Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, la sf\u00e2r\u0219it de an 2017, volumul Locuirea \u00een poezie. O estetic\u0103 a supravie\u021buirii consemneaz\u0103 rezultatul dialogului spiritual dintre criticul \u0219i istoricul literar Viorel Coman (Br\u0103ila) \u0219i scriitorul br\u0103ileano-bucure\u0219tean, Nicolae Grigore-M\u0103r\u0103\u0219anu, care a avut loc \u00een intervalul de un an ce a precedat intrarea scriitorului \u00een r\u00e2ndul octogenarilor (6-7 decembrie 2017).
\nA\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te Viorel Coman, acest volum a presupus mai multe \u00eent\u00e2lniri \u00eentre cei doi parteneri de dialog, at\u00e2t \u00een Br\u0103ila, c\u00e2t \u0219i \u00een Bucure\u0219ti. Probabil c\u0103 \u00een aceste discu\u021bii partenerii au negociat \u00eentreb\u0103rile \u0219i dimensiunea r\u0103spunsurilor. Dup\u0103 cum se poate constata, \u00eentreb\u0103rile sunt scurte, de c\u00e2teva r\u00e2nduri, iar r\u0103spunsurile sunt ample, uneori de c\u00e2teva pagini, \u0219i elaborate cu foarte mult\u0103 aten\u021bie \u0219i \u00eengrijire asupra stilului.
\nCel ce propune \u00eentreb\u0103rile dovede\u0219te o bun\u0103 cunoa\u0219tere a personalit\u0103\u021bii \u0219i operei scriitorului n\u0103scut \u00eentr-una dintre localit\u0103\u021bile din Balta Br\u0103ilei, M\u0103ra\u0219u, iar iscodirile lui \u021bintesc at\u00e2t asupra spa\u021biului de origine, c\u00e2t \u0219i asupra temelor fundamentale ale liricii acestui mare poet al spa\u021biului acvatic.
\nViorel Coman semneaz\u0103 un text introductiv, intitulat \u201ePledoarie\u201d, un text \u00een bun\u0103 parte confesiv, o m\u0103rturisire a rela\u021biei cu poetul f\u0103r\u0103 concuren\u021b\u0103 al b\u0103l\u021bilor, dar \u00een final av\u00e2nd \u0219i o tent\u0103 de istorie literar\u0103: fixarea \u00een panoplia literaturii a blazonului ce-l reprezint\u0103 pe Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu. Scris\u0103 cu nerv, cu foarte atent\u0103 supraveghere a fluxului cuvintelor \u0219i a caden\u021bei fraz\u0103rii, \u201epledoaria\u201d lui Viorel Coman trimite c\u0103tre concluzia c\u0103 autorul provocat la acest dialog literar, dar \u0219i de la suflet la suflet, \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te, prin valoarea operei oferite o asemenea aventur\u0103 intelectual\u0103, de care au parte marile personalit\u0103\u021bi.
\n\u00cempotriva curentului dominant \u00een critica literar\u0103 de ast\u0103zi, care nu acord\u0103 o aten\u021bie suficient\u0103 poetului pe care \u00eel avem \u00een aten\u021bie aici (istorii ale literaturii contemporane, dic\u021bionare ale scriitorilor de azi), criticul Viorel Coman \u00eel plaseaz\u0103 pe Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu pe treapta marilor scriitori, apreciind produc\u021bia liric\u0103 oferit\u0103 ca impun\u00e2ndu-se prin originalitate \u0219i prin gravitatea temelor abordate. Nu a fost prea mult luat \u00een seam\u0103 de critic\u0103 datorit\u0103 stilului de via\u021b\u0103 literar\u0103 pe care \u0219i l-a impus, caracterizat prin discre\u021bie \u0219i bun\u0103 cuviin\u021b\u0103. Spre deosebire de contemporanii lui, care au alc\u0103tuit grup\u0103ri literare, din care f\u0103ceau parte \u0219i critici ce au impus prin articolele din presa literar\u0103 multe nume de scriitori valoro\u0219i, Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu a evoluat \u00een arena literar\u0103 ca un \u201elup singuratic\u201d. Sintagma plasat\u0103 \u00eentre ghilimele o prelu\u0103m din m\u0103rturisirile poetului. Dar, provocat de aceast\u0103 particularitate a recept\u0103rii sale de c\u0103tre critic\u0103, poetul \u00eensu\u0219i, mai adaug\u0103: Scriitorii cei mai bine cota\u021bi de la noi au venit dinspre facult\u0103\u021bile de filologie \u0219i au fost sus\u021binu\u021bi \u00een presa literar\u0103 de proprii lor profesori, semnatari de articole de critic\u0103 literar\u0103. Ori el vine dinspre facultatea de drept unde nu a avut parte de niciun fel de sus\u021binere. Pe de alt\u0103 parte, nu se poate vorbi \u00een cazul lui de un destin favorabil. Provenit dintr-o localitate izolat\u0103 din Balta Br\u0103ilei \u0219i dintr-o familie numeroas\u0103, nu \u0219i-a putut permite s\u0103 urmeze dec\u00e2t o \u0219coal\u0103 profesional\u0103, un liceu seral. A mai fost \u021binut pe loc \u0219i de cei trei ani de c\u0103t\u0103nie(\u201ela trup\u0103\u201d, cum se zicea pe atunci \u0219i nu la \u201etermen-redus\u201d, ca absolven\u021bii de facult\u0103\u021bi) care s-au a\u0219ezat \u00eentre anii de \u0219coal\u0103 profesional\u0103 \u0219i cei de liceu. Faptul c\u0103 a absolvit, dup\u0103 liceu, Facultatea de Drept din Ia\u0219i, cu media zece, nu l-a ajutat prea mult \u00een carier\u0103. A lucrat \u00een mai multe redac\u021bii p\u00e2n\u0103 a fost asimilat de echipa de la \u201eFlac\u0103ra\u201d condus\u0103 de celebrul Adrian P\u0103unescu. Aici s-a specializat \u00een redactarea de reportaje pe tematic\u0103 social\u0103, \u0219i-a l\u0103rgit mult experien\u021ba, dar \u0219i-a nutrit \u0219i daimonul poeziei, scriind \u00een momentele de inspira\u021bie \u0219i public\u00e2nd \u00een presa literar\u0103. Primul volum i-a ap\u0103rut la 36 de ani, la o v\u00e2rst\u0103 c\u00e2nd colegii de genera\u021bie aveau deja opera conturat\u0103 sau cum se exprim\u0103 Viorel Coman, c\u00e2nd pentru \u201ecolegii de genera\u021bie biologic\u0103 \u00eencepuse un lent, poate gr\u0103bit, proces de clasicizare\u201d (p. V).
\nPlasat \u00een grupul de v\u00e2rst\u0103 \u00een care se aflau nume literare \u201egrele\u201d, precum Nichita St\u0103nescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, intrarea cu volum (Insula, 1973) pe scena literaturii n-a atras aten\u021bia dec\u00e2t unui num\u0103r redus de critici (Gh. Bulg\u0103r, Constantin Cri\u0219an, Marin Mincu) ori de scriitori (F\u0103nu\u0219 Neagu), dar nu al celor care acordau \u201enote\u201d \u0219i fixau numele scriitorilor noi \u00een ierarhia literar\u0103.
\nPoetul \u00eens\u0103 \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 \u00eencrez\u0103tor destinul s\u0103u \u0219i public\u0103 \u2013 la un interval de aproximativ trei ani \u2013 volume noi: Corabia de fosfor (1976), Umbra fluviului (1979), Enisala (1980), Distan\u021ba dintre mine \u0219i un iepure (1983), Geamandura (proze, 1984), Capriciu pentru cele patru v\u00e2nturi (versuri, 1986). Ca \u0219i mul\u021bi al\u021bi scriitori rom\u00e2ni, care, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului, au neglijat ispitele crea\u021biei \u0219i s-au scufundat \u00een anafoarele realului ca gazetari, lideri de opinie, activit\u0103\u021bi civice ori politice, Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu \u00ee\u0219i suspend\u0103 o vreme ambi\u021biile literare, activ\u00e2nd \u00een mi\u0219c\u0103rile ecologiste, apoi revine \u00een for\u021b\u0103 \u00een 1998 cu volumul \u00cengeri \u0219i Banjouri, abord\u00e2nd de ast\u0103 dat\u0103 nu spa\u021biul de inspira\u021bie de la dreapta Dun\u0103rii, ci pe cel de pe malul st\u00e2ng (cetatea Br\u0103ilei, cu legendele \u0219i miturile ei reprezentative), a\u0219a cum puncteaz\u0103 \u00een Pledoarie\u00b8 dar \u0219i \u00een alte locuri, Viorel Coman. Ritmul de o carte la trei ani se sparge, autorul devenind tot mai prolific: Mar\u021bea canonului (2001), Sufletul c\u00e2nt\u0103 despre sine (2002), Leviathanul (antologie de versuri, 2004), Fiara impar\u0103 (2007), Imparele (sonete, 2007), Poeme desfr\u00e2nate (antologie de versuri, 2009), mai multe volume bilingve, ocazionate de implicarea \u00een organizarea la Br\u0103ila a Festivalului interna\u021bional al poe\u021bilor din Balcani, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i macedonean\u0103, (Sunetul din cuv\u00e2nt, 2009, Od\u0103 privighetorii, 2009) sau rom\u00e2n\u0103 \u0219i albanez\u0103 (Triumful inocen\u021bei, 2011). Public\u0103, de asemenea, volumul antologic Fiara impar\u0103 (2011), cu dou\u0103 cicluri inedite, \u00een colec\u021bia Opera Omnia a Editurii Tipo Moldova \u0219i volumul de versuri Ma\u0219in\u0103riile mi\u0219c\u0103rii (2012). Ispitit de genul eseistic, de duhul filozofiei, \u00een spe\u021b\u0103, N. Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu public\u0103 \u00een 2013 volumul Mireasma dintre cele dou\u0103 temple.
\nDin cartea de convorbiri cu Viorel Coman, ni se d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 \u00een anul 2018 autorul va ie\u0219i pe pia\u021ba literar\u0103 cu un nou volum provocator, de patru sute de pagini, intitulat Comedia valah\u0103, \u00een care \u0219i-a adunat produc\u021bia de balade din ultimii ani. Este vorba de baladele Br\u0103ilei. Multe dintre acestea au fost lansate de poet pe Facebook, gener\u00e2nd pentru iubitorii de poezie un real orizont de a\u0219teptare. Cit\u0103m din memorie din cele publicate: Balada Chirei, Balada C\u0103l\u021bunei, Balada Elvirei…
\nAceast\u0103 productivitate deosebit\u0103 din perioada septuagenarit\u0103\u021bii, a poetului n\u0103scut \u00een spa\u021biul b\u0103l\u021bii, reprezint\u0103 o provocare pentru mul\u021bi comentatori, tocmai fiindc\u0103 infirm\u0103 legile creativit\u0103\u021bii poetice asociat\u0103 mai \u00eentotdeauna cu tinere\u021bea. Partenerul de dialog, Viorel Coman, nu ezit\u0103 s\u0103-l iscodeasc\u0103 pe poet asupra acestui detaliu. R\u0103spunsul lui M\u0103r\u0103\u0219anu este l\u0103muritor: Aceste noi c\u0103r\u021bi se alc\u0103tuiesc, de fapt, din manuscrise mai vechi, \u021binute la dospit \u0219i reluate \u0219i retrecute prin retortele creativit\u0103\u021bii poetice.
\nDar scriitorul are \u00een lucru \u0219i un roman, despre care nu se mai poate presupune c\u0103 a fost \u021binut la dospit. Este un produs \u00eenc\u0103 fierbinte, \u00een lucru, cum tot produs de ultim\u0103 or\u0103 este \u0219i acest volum de confesiuni despre \u201elocuirea \u00een poezie\u201d.
\nViorel Coman \u00eel supune pe intervievatul s\u0103u unor multiple \u00eentreb\u0103ri referitoare la spa\u021biul b\u0103l\u021bii, la copil\u0103ria de la M\u0103ra\u0219u, la anii de formare \u0219i nu numai \u00een prima parte a volumului, cum ne-am a\u0219tepta, ci \u0219i \u00een alte sec\u021biuni al sale, pentru c\u0103 s-a ar\u0103tat ca evident faptul c\u0103 zestrea de amintiri despre ce a fost Balta Br\u0103ilei c\u00e2ndva este inepuizabil\u0103 \u0219i nu ar trebui s\u0103 se piard\u0103; a\u0219a c\u0103 afl\u0103m detalii privitoare la originea acestor localit\u0103\u021bi de balt\u0103, muncile specifice \u201eb\u0103lt\u0103ganilor\u201d, rela\u021bia acestor localit\u0103\u021bi cu istoria (r\u0103zboiul mondial, colectivizarea), modul de via\u021b\u0103, educa\u021bia, institu\u021biile (\u0219coala, biserica). Mai afl\u0103m \u0219i despre originea numelui s\u0103u, despre \u00eent\u00e2lnirea copilului \u0219i adolescentului Nicolae Grigore cu literatura, despre experien\u021bele formatoare, altele dec\u00eet cele \u0219colare, despre evenimentele marcatoare de destin. Tr\u0103itor nu numai la M\u0103ra\u0219u (p\u00e2n\u0103 la 14-15 ani), ci \u0219i la Br\u0103ila (\u0219coala profesional\u0103), apoi la Gala\u021bi, ca salariat \u0219i licean (la seral), dar \u0219i ca membru al unor cenacluri literare, la Ia\u0219i, ca student, la Bucure\u0219ti, ca ziarist \u0219i familist, Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu se simte cel mai mult br\u0103ilean; aici se implic\u0103 \u00een conducerea cenaclului literar \u201eMihail Sebastian\u201d \u0219i \u00een organizarea Festivalului Poe\u021bilor din Balcani. \u00ce\u0219i justific\u0103 acest sim\u021b\u0103m\u00e2nt prin faptul c\u0103 dup\u0103 \u00eendiguire \u0219i transformarea B\u0103l\u021bii \u00een B\u0103r\u0103ganul dintre ape, familia s-a mutat la Br\u0103ila. La M\u0103ra\u0219u, casa lor, \u0219coala cea veche \u0219i biserica au fost l\u0103sate \u00een afara digului \u0219i au fost \u00eenghi\u021bite de fluviu. Au mai r\u0103mas din ele ni\u0219te d\u00e2mburi. Dar op\u021biunea pentru Br\u0103ila \u0219i nu pentru Gala\u021bi se mai justific\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 Br\u0103ila este un spa\u021biu populat de mituri \u0219i disponibil pentru metafizic\u0103. Ori acestea sunt esen\u021biale pentru un poet. Gala\u021biul are alte disponibilit\u0103\u021bi, dar lipsesc acele elemente vitale pentru poezie.
\nCa orice mare poet, Nicolae Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu are ambi\u021bia de a fi creator de limb\u0103. \u00cen confesiunea de fa\u021b\u0103, \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00eenc\u00e2ntarea pentru astfel de crea\u021bii \u00een limb\u0103, cum ar fi cuv\u00e2ntul \u201e\u00eenmagiere\u201d, cu derivatele lui, ori cuv\u00e2ntul \u201edeltaic\u201d, asociat cu substantivul \u201espa\u021biu\u201d. Aceast\u0103 ultim\u0103 construc\u021bie \u00eei permite poetului s\u0103 gloseze pe t\u0103r\u00e2mul filozofiei. Spa\u021biul deltaic este spa\u021biul specific zonei de balt\u0103 \u0219i delt\u0103. Este un spa\u021biu circular, marcator pentru subcon\u0219tientul locuitorilor acestor \u021binuturi. Acord\u00e2nd credit lui Lucian Blaga, cel care a lansat teoria spa\u021biului mioritic, structur\u0103 incon\u0219tient\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, caracterizat prin forma lui ondulatorie dat\u0103 de succesiunea dealului cu valea, dar \u0219i lui Vasile B\u0103ncil\u0103, care a presupus c\u0103 matricea spa\u021biului mioritic nu este unic\u0103 pentru incon\u0219tientul colectiv rom\u00e2nesc, ci se afl\u0103 la concuren\u021b\u0103 cu spa\u021biul b\u0103r\u0103ganic, N. Grigore M\u0103r\u0103\u0219anu mai adaug\u0103 un alt concurent \u2013 spa\u021biul deltaic.
\nDar propensiunea pentru reflec\u021bia filozofic\u0103 nu se opre\u0219te numai aici, la teoriile asupra spa\u021biului \u0219i timpului, ci vizeaz\u0103 \u0219i alte teme, sugerate de fenomenologia existen\u021bial\u0103 a lui Heidegger, cel care \u00een metafizica sa a presupus existen\u021ba unei leg\u0103turi indisolubile \u00eentre fiin\u021b\u0103 \u0219i limb\u0103. Limba ca ad\u0103post al Fiin\u021bei \u0219i Poe\u021bii ca veghetorii acestui ad\u0103post. Pentru un poet aceste aprecieri sunt mai mult dec\u00e2t ademenitoare.
\nMai afl\u0103m din cartea propus\u0103 de cei doi parteneri de dialog multe alte am\u0103nunte semnificative, demne de p\u0103strat, pe care le enumer\u0103m \u00een cele ce urmeaz\u0103.
\nAfl\u0103m bun\u0103oar\u0103 despre \u201egulagul\u201d din insul\u0103, cu \u00eenchisorile unde erau \u021binu\u021bi captivi cei condamna\u021bi la munc\u0103 for\u021bat\u0103 \u00een perioada comunist\u0103. La una din aceste \u00eenchisori a lucrat \u0219i t\u00e2n\u0103rul absolvent de \u0219coal\u0103 profesional\u0103, Nicolae Grigore, ca ajutor de strungar, meseria\u0219ul principal fiind un de\u021binut. Mai afl\u0103m apoi despre procesul de \u00eendiguire \u0219i desecare ce a dus la distrugerea ecosistemului at\u00e2t de valoros al \u201eB\u0103l\u021bii\u201d, poetul evoc\u00e2nd detalii cutremur\u0103toare legate de viet\u0103\u021bile care au fost distruse cu acest prilej: de la pe\u0219ti r\u0103ma\u0219i prad\u0103 uscatului la pisici s\u0103lbatice cu ad\u0103posturi dislocate de lamele excavatoarelor. Interesant\u0103 este \u0219i povestirea cu F\u0103nu\u0219 Neagu, aflat \u00een documentare \u00een spa\u021biul insulei pentru a se inspira \u00een vederea elabor\u0103rii romanului Scaunul singur\u0103t\u0103\u021bii.
\nPrin toate aceste aspecte, cartea celor doi br\u0103ileni, unul locuitor cu trup \u0219i suflet al ora\u0219ului, cel\u0103lalt locuind doar cu sufletul – o carte cu un titlu de inspira\u021bie heideggerian\u0103 (Locuirea \u00een poezie. O estetic\u0103 a supravie\u021buirii)- ni se prezint\u0103 ca un document memorialistic de mare interes documentar \u0219i de aleas\u0103 \u021binut\u0103 intelectual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gina ZAHARIA Perseide C\u00e2nd te-am \u00eent\u00e2lnit adunai spice de lumin\u0103 pentru mori de v\u00e2nt, acum fr\u0103m\u00e2n\u021bi p\u00e2ine de pe ogorul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14784"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14784"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14784\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14786,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14784\/revisions\/14786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}