{"id":14778,"date":"2021-06-01T14:51:37","date_gmt":"2021-06-01T11:51:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14778"},"modified":"2021-06-01T14:52:49","modified_gmt":"2021-06-01T11:52:49","slug":"spatii-culturale-nr-56-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14778","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 56 (9)"},"content":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU<\/strong>
\n\"\"

LECTURI REG\u0102SITE<\/strong><\/p>\n

Episodul 1<\/strong>
\n3 ianuarie 1986<\/p>\n

Terminat \u201eToamna Patriarhului\u201d a lui M\u00e1rquez. O paralel\u0103 dintre ea \u0219i \u201eUn veac de singur\u0103tate\u201d pare fireasc\u0103, mai ales din punct de vedere tematic. Aceea\u0219i vastitate a universului fixat cu nemaipomenit\u0103 for\u021b\u0103 \u0219i intui\u021bie a nuan\u021belor relevante. Este poate cel mai viril scriitor pe care l-am \u00eent\u00e2lnit, \u00een\u021beleg\u00e2nd prin aceasta capacitatea ie\u0219it\u0103 din comun de a p\u0103trunde, de a perfora straturile superficiale ale con\u0219tientului \u0219i a ajunge s\u0103 contureze un tot cu malforma\u021bii gigantice. Virilitatea lui stilistic\u0103 se transmite personajelor. Mi-a pl\u0103cut: \u201euria\u0219ele-i picioare de elefant senil\u201d. Ce for\u021b\u0103 are cartea lui de a cuprinde antonimele fenomenelor, ideilor, spa\u021biului! Ce intensitate imaginativ\u0103 \u00een portretul decrepitudinii! O s\u0103-mi revin\u0103 mult\u0103 vreme \u00een minte imaginea vacilor. Nemaipomenit\u0103 tehnica schimb\u0103rii persoanei, a planurilor temporale \u0219i spa\u021biale \u00een interiorul aceleia\u0219i fraze! E drept c\u0103 sunt cele mai lungi fraze concepute, poate, vreodat\u0103, dar e imposibil de sesizat pe parcurs vreo pierdere a suflului. Cantitatea imens\u0103 de cuvinte rostit\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 respira\u021bie devine la M\u00e1rquez o inova\u021bie stilistic\u0103 cu superbe valen\u021be estetice, concep\u00e2nd o zidire de largi dimensiuni, cu o energie interioar\u0103 dominant\u0103.<\/p>\n

4 ianuarie 1986<\/p>\n

\u00cenceput \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021ba\u201d de Diderot.
\nCe \u00eenseamn\u0103 imediata compara\u021bie, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 voie! \u00cemi pare c\u0103 are un caracter excesiv de didactic. Dezvoltarea narativ\u0103 abund\u0103 \u00een scene cu efect melodramatic, mai degrab\u0103 realist-romantice. Masa textului e dominat\u0103 de gesturi retorice. Fluen\u021ba nu i se poate imputa, dar construc\u021bia personajului se face prea mult explicativ \u0219i prea pu\u021bin numai prin propriile ac\u021biuni necompletate de sublinieri privind caracterul ce le compune. Altfel, tonul confesional cade bine \u0219i salveaz\u0103 de la desuetudine. Este de urm\u0103rit \u00een continuare mai ales deschiderea \u00een linia clarific\u0103rii filozofice. Interesant\u0103 pare p\u00e2n\u0103 acum rela\u021bia antagonic\u0103 \u00eentre adula\u021bia religioas\u0103 \u0219i critica ateist\u0103.
\nEste un mistic modern.<\/p>\n

5 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021ba\u201d.
\nCon\u021binutul se prelunge\u0219te cu o tent\u0103 virulent\u0103 privind practicile c\u0103lug\u0103re\u0219ti, mai ales notele ce \u021bin de lesbianism. Nu cunosc exact modul de receptare \u00een epoc\u0103, dar mi se parte extrem de curajos.
\nPeriplul tinerei c\u0103lug\u0103ri\u021be \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 nota for\u021bat\u0103 a unui dramatism cu orice pre\u021b. Inadaptabilitatea fetei este un dat organic. Se desprinde o deta\u0219are de ororile \u0219i perversiunile sociale, accentuat\u0103 p\u00e2n\u0103 la extrem, conferindu-i o aur\u0103 mistic\u0103, adic\u0103 inversul rela\u021biei din text. Procedeu stilistic de avut \u00een vedere.<\/p>\n

6 ianuarie 1986<\/p>\n

Terminat \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021ba\u201d.
\nFinalul romanului propriu-zis a r\u0103mas deschis.
\nDiderot are capacitatea de a generaliza \u00eentregul material de sensuri \u0219i ac\u021biuni, surprinz\u00e2nd, \u00een fond, un fapt particular.
\nCaustic \u0219i interesant finalul din \u201e\u00centrebare c\u0103tre scriitori\u201d. Este un program literar care deta\u0219eaz\u0103 caracteristicile scrisului lui Diderot \u0219i \u00eel plaseaz\u0103 printre cei care \u00eentemeiaz\u0103 realismul. \u00centre scris frumos \u0219i scris simplu \u0219i firesc sunt pu\u0219i s\u0103 aleag\u0103 cititorii: \u201ecare sunt bune? Cele (scrierile-n.m) ce-ar fi st\u00e2rnit, poate, admira\u021bie, sau cele pe care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, le-ai fi crezut adev\u0103rate?\u201d
\nDiderot alesese deja.<\/p>\n

7 ianuarie 1986<\/p>\n

\u00cenceput \u201eNepotul lui Rameau\u201d, al aceluia\u0219i D.
\nMai mult de 200 de ani de c\u00e2nd l-a scris? Incredibil!
\nDefini\u021bie: \u201eun t\u00e2lhar fericit printre t\u00e2lharii boga\u021bi\u201d.
\nSurprinz\u0103tor acest personaj: prea complex pentru a putea fi real, prea firesc pentru a-l crede o fic\u021biune. Un personaj al contrastelor plasat \u00eentr-o construc\u021bie dramatic\u0103 ce anticipeaz\u0103 formule de teatru modern. Poate merge p\u00e2n\u0103 la teatrul total. Cere un actor total.<\/p>\n

8 ianuarie 1986<\/p>\n

Terminat \u201eNepotul lui Rameau\u201d.
\nEviden\u021bierea, cu fiecare replic\u0103, a st\u0103rii ancestral contrastante a lui Rameau face ca finalul s\u0103 par\u0103 firesc:
\nEl (Rameau): A\u0219a-i c\u0103 s\u00eent mereu acela\u0219i?
\nEu (Diderot): Vai, din nenorocire, da.\u201d
\n Curajos satirizeaz\u0103 totul Denis Diderot \u0219i n-am sesizat unde gre\u0219e\u0219te, de\u0219i s-a ambi\u021bionat s\u0103 nu treac\u0103 nimic cu vederea din art\u0103, filosofie \u0219i via\u021b\u0103 social\u0103.
\n\u00cen esen\u021b\u0103, piesa e un monolog, o dizerta\u021bie a autorului despre contemporaneitate. Valoarea piesei st\u0103 nu at\u00e2t \u00een exactitatea diagnosticului \u0219i anticip\u0103rilor, c\u00e2t \u00een crearea acelei incertitudini morale care este cel mai teribil seismograf al timpului s\u0103u.
\nAm senza\u021bia c\u0103 rom\u00e2nul Mitic\u0103 din Rameau \u00ee\u0219i trage seva.
\nAbia acum regret c\u0103 nu i-am v\u0103zut la Bucure\u0219ti pe Moraru \u0219i pe Dinic\u0103, \u00eentr-un spectacol care \u0219tiu c\u0103 a f\u0103cut v\u00e2lv\u0103.<\/p>\n

9 ianuarie 1986<\/p>\n

\u00cenceput \u201eJacques fatalistul \u0219i st\u0103p\u00e2nul s\u0103u\u201d. Adic\u0103 o prelungire a operei lui Denis Diderot.
\nModalitatea g\u0103sit\u0103 de autor de a lega diversele povestiri din care este alc\u0103tuit\u0103 cartea este ingenioas\u0103. Dialogul firesc \u0219i vesel cu cititorul pe care \u00eel implic\u0103 \u00een procesul de compunere a texturii este el \u00eensu\u0219i atractiv \u0219i-l dezv\u0103luie pe Diderot cu spiritul s\u0103u caustic, stare care se dovede\u0219te c\u0103-i st\u0103 cel mai bine. \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021ba\u201d este minat\u0103 de pericolul lacrimogenit\u0103\u021bii, nu numai din cauza st\u00e2ng\u0103ciilor unei lucr\u0103ri de tinere\u021be, ci \u0219i prin subiectul care nu permite autorului s\u0103-\u0219i dezv\u0103luie \u00eenclina\u021bia spre satir\u0103. Cuplul Jacques \u2013 St\u0103p\u00e2nul aduce bini\u0219or a Don Quijote \u2013 Sancho Panza sau \u00eemprumut\u0103 tonuri \u0219i rezolv\u0103ri rabelaisiene.
\nDin Rabelais mi se pare c\u0103 se trage Diderot, cu plusul s\u0103u de intelectualitate \u0219i de reflec\u021bie livresc\u0103 asupra lumii.<\/p>\n

10 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat \u201eJaques\u2026\u201d
\nDou\u0103 izb\u00e2nzi mai \u00eensemnate mi se par c\u0103 ies \u00een eviden\u021b\u0103:
\n–\tfirescul dedubl\u0103rilor \u00een pasajele povestite de hangi\u021b\u0103. Istorise\u0219te cu pl\u0103cere \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, r\u0103spunde interpel\u0103rilor celor din cas\u0103. Din suprapunerea celor dou\u0103 segmente ies pagini savuroase, umor, via\u021ba tumultuoas\u0103 a personajelor foarte precis conturate.
\n–\ttehnica de roman \u00een roman folosit\u0103 de Diderot. Cititorul este mereu implicat, rugat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 diverse continu\u0103ri ale ac\u021biunii, invitat s\u0103 filosofeze, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-i-se efortul de laborator \u00een redactarea romanului.<\/p>\n

Un personaj vorbe\u0219te despre religie \u0219i despre legi: \u201es\u00eent o pereche de c\u00e2rji care nu trebuies r\u0103pite celor cu picioare slabe\u201d. <\/p>\n

11 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat \u201eJacques….\u201d
\nStare perpetu\u0103: \u201eJacques \u00ee\u0219i conduce st\u0103p\u00e2nul.\u201d Este rela\u021bia real\u0103 \u00eentre cei doi. Spiritul este de partea servitorului care se adaug\u0103 astfel galeriei de bufoni din commedia dell arte.
\nSpa\u021biul pe care-l \u00eencheag\u0103 povestirile incluse s-a l\u0103rgit permanent, culoarea unui mediu plin de vitalitate atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia de pretutindeni.
\n P\u0103cat c\u0103 nu-i cunosc finalul. Cartea care a ajuns la mine n-am sesizat c\u0103 nu are copert\u0103 la sf\u00e2r\u0219it \u0219i nici c\u00e2teva foi dec\u00e2t la \u00eencheierea lecturii.
\n Am \u00eenceput Gogol \u2013 \u201eNevski Prospect\u201d.
\nSe deruleaz\u0103 cu accente preponderent romantice povestea t\u00e2n\u0103rului pictor \u00eendr\u0103gostit de o fermec\u0103toare brunet\u0103 care se dovede\u0219te a fi o depravat\u0103. Contraste tari \u00eentre \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u0219i realitate, \u00eentre aceasta \u0219i visul t\u00e2n\u0103rului. Elemente de satir\u0103 apar numai \u00een prezentarea categoriilor sociale care defileaz\u0103 la diverse ore pe cunoscuta strad\u0103 din Petersburg.<\/p>\n

12 ianuarie 1986<\/p>\n

Excesiv de liniar\u0103 p\u00e2n\u0103 acum figura pictorului, a\u0219a cum apare \u0219i \u00een imaginea din visul fetei. Pare o proz\u0103 \u00een care mijloacele de expresie nu sunt suficient cristalizate, iar sublinierile sunt f\u0103cute pe un fond realist, dar cu tu\u0219e idealizate.
\n Excelent\u0103 ar fi, \u00een final, o a treia ipostaz\u0103 care s\u0103 le pulverizeze pe celelalte dou\u0103, determin\u00e2ndu-le limitele \u00een viziune \u0219i stil.<\/p>\n

13 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat \u201eNevski Prospect\u201d.
\nO lume care \u201erespir\u0103 minciun\u0103\u201d Lume de oameni m\u0103run\u021bi, cu gesturi pe m\u0103sur\u0103. Piskariov \u0219i Pirogov sf\u00e2r\u0219esc lamentabil (moarte-dezonoare) \u00een timp ce pe bulevard via\u021ba curge la fel de cenu\u0219iu, \u00eembr\u0103c\u00e2nd lumea \u00eenconjur\u0103toare \u00eentr-o fals\u0103 lumin\u0103. Ambele p\u0103r\u021bi ale povestirii se integreaz\u0103 nucleului meschin \u00een rotirea perpetu\u0103 a c\u0103ruia vor r\u0103m\u00e2ne.
\n\u00cenc\u0103 persist\u0103 accentele romantice pe fondul realist.
\nCitit \u00een totalitate scurta povestire \u201eNasul\u201d. Alt\u0103 faz\u0103 de crea\u021bie, c\u00e2\u0219tiguri evidente. Proza este \u00een cea mai bun\u0103 linie a literaturii absurdului. Nasul maiorului Kovaliov, care dispare \u0219i reapare, are un t\u00e2lc notat chiar de autor: \u201eDar unde oare nu vezi absurdit\u0103\u021bi?\u201d
\nApare aceea\u0219i lume m\u0103runt\u0103 care graviteaz\u0103 \u00een jurul unor fapte banale \u0219i subliniaz\u0103, cu for\u021b\u0103 realist\u0103, lipsa de orizont.<\/p>\n

14 ianuarie 1986<\/p>\n

\u00cenceput \u201ePortretul\u201d de Nicolai Vasilievici Gogol.
\nTrece de la zugr\u0103virea unei realit\u0103\u021bi sociale, ca \u00een multe dintre celelalte povestiri, la analiza unei st\u0103ri interioare. Pare o profesiune de credin\u021b\u0103 artistic\u0103. Pictorul Ceartkov are \u00een fa\u021ba tabloului b\u0103tr\u00e2nului o stranie senza\u021bie de tulburare.
\nSigur c\u0103 e altceva c\u00e2nd nu te rezumi la a vedea \u0219i re\u021bine ceea ce vezi cu ochii \u00een exteriorul t\u0103u. Ar fi aceasta doar o prim\u0103 \u00eenc\u0103pere din laboratorul creatorului.<\/p>\n

15 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat \u201ePortretul\u201d.
\nInedit\u0103 povestire prin con\u021binutul ei. Portretul b\u0103tr\u00e2nului, cump\u0103rat de t\u00e2n\u0103rul pictor, \u00eei va schimba radical via\u021ba. Abdicarea de la pricipiile valorii adev\u0103rate, cantonarea \u00een zona facilului, a succesului imediat, \u00eel distruge suflete\u0219te, p\u00e2n\u0103 la aneantizare.
\nDrumul tabloului, care face numeroase victime, continu\u0103.
\nSenin\u0103tatea crea\u021biei, credin\u021ba \u00een purificarea prin arta adev\u0103rat\u0103, p\u00e2n\u0103 la deta\u0219area de realitatea imediat\u0103, sunt subliniate de Gogol (cam tezist aici) prin antitez\u0103 cu satanismul unui produs lucrat f\u0103r\u0103 pl\u0103cere, cu repulsie \u0219i care d\u0103 na\u0219tere la monstruozit\u0103\u021bi suflete\u0219ti.<\/p>\n

16 ianuarie 1986<\/p>\n

Citit \u201eMantaua\u201d de Gogol.
\nCelelalte povestiri gogoliene apar acum doar ca prevestiri ale unei certitudini care este \u201eMantaua\u201d.
\nAkaki Akakievici este chipul, de o extraordinar\u0103 for\u021b\u0103 sugestiv\u0103, a slujba\u0219ului depersonalizat. Aici intervine, bine st\u0103p\u00e2nit\u0103, \u0219i tehnica sugestiei prin limbaj (dezarticulat, monosilabic, stereotip). Unica raz\u0103 de lumin\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 evenimente este procurarea mantalei. Lumea din jur este minimalizat\u0103 prin gesturile de o monotonie, o re\u021binere \u0219i o lips\u0103 de vigoare a copistului Akaki. Remarcabil\u0103 for\u021b\u0103 de caracterizare. Finalul, fantastic, este un act justi\u021biar \u00eencercat de autor.
\nCitit \u201eCalea\u0219ca\u201d.
\nTent\u0103 satiric\u0103 privind lumea militarilor \u0219i boierilor de \u021bar\u0103. Scena surprinderii lui Certoku\u021bki, ascuns \u00een propria-i calea\u0219c\u0103, este at\u00e2t de savuroas\u0103, \u00eenc\u00e2t autorul, firesc, n-a mai sim\u021bit nevoia s\u0103 mai adauge ceva. Imaginea vizual\u0103 a scenei r\u0103m\u00e2ne dincolo de punctul final.<\/p>\n

17 ianuarie 1986<\/p>\n

Citit \u201e\u00censemn\u0103rile unui nebun\u201d.
\nGogol alege calea invers\u0103 pentru descrierea mediilor favorite. De la ingenuitate la alienare. Scriitura e foarte modern\u0103, cea mai tensionat\u0103 din ce am citit scris de Gogol. Frazele se scurteaz\u0103 \u00een favoarea ritmului. Nu mai apar elemente explicative, ci, din contr\u0103, elipse \u00eenc\u0103rcate cu dramatismul scenelor con\u021binute.
\n \u00cenceput \u201eSentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei\u201d de Constantin Noica.
\n-sufletul germanic -> sentiment deosebit al devenirii
\n – cel rus – > unul deosebit al spa\u021biului
\n – cel american -> unul special al eficien\u021bei
\n\u00eentru \u2013 o \u00eenchidere ce se deschide ( latinescul intro=\u00een\u0103untru. Aduce \u0219i sensul de \u00eenspre)<\/p>\n

Totul pleac\u0103
\n\u00een om -> Orizontul \u00eentreb\u0103rii
\n \u2013 aduce o suspendare
\n de la \u00eentrebare
\n – devine o dublare a realit\u0103\u021bii
\n – \u00ee\u0219i poate alia nega\u021bia
\n – \u00eempletirea cu nedeterminarea
\n – caracter indirect
\n – \u00eencarc\u0103 lumea cu posibil<\/p>\n

18 ianuarie 1986<\/p>\n

Continuat Noica.
\nSitua\u021biile fiin\u021bei
\n(\u00een rostirea rom\u00e2neasc\u0103): – n-a fost s\u0103 fie \u2013 fiin\u021b\u0103 ne\u00eemplinit\u0103
\n – era s\u0103 fie \u2013 fiin\u021b\u0103 suspendat\u0103
\n – va fi fiind \u2013 fiin\u021b\u0103 eventual\u0103
\n – ar fi s\u0103 fie \u2013 fiin\u021b\u0103 posibil\u0103
\n – este s\u0103 fie \u2013 fiin\u021b\u0103 ca intrare \u00een fiin\u021b\u0103
\n – a fost s\u0103 fie \u2013 fiin\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103
\n\u201ea fi sau a nu fi\u201d \u2013 nonsens filozofic
\nare sens: \u201ea prinde sau a nu prinde via\u021b\u0103\u201d<\/p>\n

Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u021bei se deschide c\u0103tre \u00een\u021belesul ei ra\u021bional <\/p>\n

(Va urma) <\/em> <\/p>\n


\nDrago\u0219 NICULESCU <\/strong>
\n\"\"

Nevoia de fulg<\/strong><\/p>\n

Mi-e tot mai greu s\u0103 te declar \u00eenvins\u0103
\nAcelei boli din care m\u0103 hr\u0103nesc,
\nC\u00e2nd b\u00eentuie miros de iarn\u0103 nins\u0103
\n\u015ei c\u00eend continui s\u0103 te mai iubesc.<\/p>\n

\u015ei-atunci te-aprind ca foc de \u00eencheiere,
\nCa flac\u0103r\u0103 de ve\u015fnic \u00eenceput,
\n\u015ei te ridic cu zbucium din c\u0103dere,
\n\u015ei te reneg ca pe-un obiect v\u00eendut.<\/p>\n

\u020ami e\u015fti desfr\u00eeu sec\u0103tuit devreme
\n\u015ei arbitraj \u00eentre-nchisori \u015fi chei,
\nTu, stare fix\u0103-a unei mari dileme,
\nTu, derdelu\u015f prin noaptea unor zei.<\/p>\n

\u020ami las pe carnea ta s\u0103rut \u015fi lacrimi
\nCa evadatul condamnat etern
\nLa libertatea crunt\u0103-a unor patimi,
\nPrin gheara c\u0103ror zilele se cern.<\/p>\n

Cheza\u015f rebel solu\u021biei iluzorii,
\nVisez un munte \u00eenc\u0103-mp\u0103durit,
\nUnde-am sim\u021bi cum ne panseaz\u0103 norii
\n\u015ei-unde-ar fi rost de leac \u015fi de fugit.<\/p>\n

Mai obosim prin scr\u00ee\u015fnetul de oase,
\nDar ia-\u021bi opai\u021b de noapte \u015fi de zi,
\nC\u0103ci te a\u015ftept, cu ni\u015fte bl\u0103nuri groase,
\nLa sania mea cu cerbi cumin\u021bi s\u0103 vii.<\/p>\n

Acest ora\u015f murdar ne e blestemul
\nDe-a ne iubi ca ni\u015fte muribunzi,
\nCioplindu-ne cu d\u0103l\u021bile totemul,
\nMai dispera\u021bi \u015fi, totu\u015fi, mai pl\u0103p\u00eenzi.<\/p>\n

Mi-e\u015fti lav\u0103, scrum, destin \u015fi amputare,
\n\u020ami e\u015fti noroc \u015fi groaznic ghinion,
\nMi-e\u015fti visul ce-n co\u015fmar \u00eemi tot tresare,
\nMi-e\u015fti c\u00eentec \u00eentr-un accident afon.<\/p>\n

Prive\u015fte, nu e \u00eenc\u0103 rost s\u0103 ning\u0103,
\nDar hai s\u0103 ningem singuri, omenesc,
\nP\u00een\u0103 c\u0103dea-va fulgul ce-o s\u0103 sting\u0103
\nDou\u0103 nevoi de alb \u00een mod firesc.<\/p>\n

Iar albul, de-o uda \u00eencr\u00eencenarea
\nP\u0103m\u00eentului uscat care s\u00eentem,
\nVor cre\u015fte mari n\u0103me\u021bi peste surparea
\n\u020an care-mbr\u0103\u021bi\u015fa\u021bi de frig c\u0103dem.<\/p>\n


\nPe grinduri<\/strong><\/p>\n

C\u00eet de aproape e cerul aici! Suflet de copil,
\nalbastru, jertfit de sus \u00een l\u0103ncii de stuf\u2026
\nS\u00eent un om primordial a\u015ftept\u00eend sf\u00eer\u015fitul lumii,
\nsenin, \u00eenviorat din nimic, cu capul pe umeri
\nde lini\u015fti.<\/p>\n

Prin sf\u00eenta apei le\u015fie, aburind a miere putred\u0103,
\n\u00eenotau caii, prin Dun\u0103rea ad\u00eenc\u0103, spre fumuri.
\nA\u015fa m-a purtat \u015fi pe mine un roib lipovean,
\n\u00eentr-o calea\u015fc\u0103 de lemn c\u0103tr\u0103nit, cu o v\u00eesl\u0103-column\u0103
\ncioplit\u0103 \u015ferpe\u015fte. \u015ei-apoi a intrat \u00een h\u0103\u0163i\u015ful solar.
\nA t\u0103cut.<\/p>\n

S\u0103 contempli singur\u0103tatea divin\u0103 a firului
\nde stuf pl\u00eeng\u00eend la margini de plaur,
\nah, singur \u015fi liber; ultimul lujer \u2013 coroana apusului,
\npajul v\u00eenturilor! S\u0103 mori cu m\u00eena pe pistoale ude,
\nca un lotru de r\u00eend, pung\u0103\u015fit la esen\u0163\u0103, braconat
\nla visarea de-o clip\u0103 !<\/p>\n

Ochi de lupi \u00een buturugi aprinse. \u015ei oasele noastre
\npocnind pe rug ca boabele de porumb, \u015fi greierii urzind
\n\u00eemplinirea de\u015fert\u0103ciunilor\u2026 C\u00eet a mai r\u0103mas din
\ntimpul uit\u0103rii? O zi ca o noapte? O noapte de-o zi?
\nSpune-mi tu, copile cu solzi, care \u00eeno\u0163i peste c\u00eempuri!<\/p>\n

Vor \u00eenm\u0103rmuri p\u0103s\u0103rile c\u00eend m\u0103 ve\u0163i atinge \u2013
\nUmbra lor se va opri-n nemi\u015fcare, iar osul
\npe\u015ftilor amar, dulce se va face. Brusc, o nunt\u0103
\nde de\u0163inu\u0163i \u00eentre noi: eu \u2013 de-o parte, voi \u2013 de alta;
\nne privim ciudat, parc\u0103 ne-am \u00een\u0163elege, \u015fi-apoi
\nne pierdem urma \u00een alaiul mut al celor ce-au gre\u015fit.<\/p>\n

Trec oameni \u00een luntri, b\u0103rbo\u015fi. Vorbesc \u00een \u015foapt\u0103.
\nAm s\u0103pat f\u00eent\u00eeni orizontale-n necuprins \u015fi-i privesc
\ndin spatele oglinzilor ca printr-un periscop tainic.
\nVodk\u0103 \u015fi pace. \u015ei pe\u015fte. S\u00eent un dezertor nebun,
\nh\u0103ituit de-un r\u0103zboi etern. Dar aici, pe grinduri,
\ne cap\u0103t de drum. \u00cen fulgii cenu\u015fei, \u00eenal\u0163i,
\nse zbat ochii lui Dumnezeu peste leag\u0103nul lumii.<\/p>\n


\nS\u00eent \u00eempotriv\u0103<\/strong><\/p>\n

Mi-e tot mai greu s\u0103 urlu, p\u0103durile-s s\u0103race,
\nNici nu mai dorm pe funduri de b\u0103l\u021bi, precum odat\u2019,
\nM-am cumin\u021bit prematur de la un timp \u00eencoace,
\nAm devenit modelul de om civilizat.<\/p>\n

A\u015fa, doar \u00eentr-o doar\u0103, de m\u0103 mai latr\u0103-un c\u00eeine,
\nMa\u015fini tot trec prin mine de parc\u0103 nici n-a\u015f fi,
\nS\u00eent predictibil ast\u0103zi cu fapta mea de m\u00eeine,
\nM-aplaud\u0103 \u00een noapte s\u0103raci pe str\u0103zi pustii.<\/p>\n

\u015ei nu mai \u015ftiu ce-i asta \u2013 c\u00eend dau s\u0103-njur mai bine
\n\u020ami izvor\u0103sc din gur\u0103 multicolore flori,
\nC\u00eend m\u0103 irit mai tare m\u0103 iau de so\u021b vecine,
\nC\u00eend vreau s\u0103-i iau la palme pe pro\u015fti m\u0103 trec fiori.<\/p>\n

Opri\u021bi, opri\u021bi aceast\u0103 \u00eengrozitoare lume,
\nDestul cu mascarada impus\u0103-n mod egal,
\nM\u0103 simt topit \u00een bine sc\u00eerbos \u015fi f\u0103r\u0103 nume,
\nM\u0103 simt umana fiin\u021b\u0103 supus\u0103 vegetal!<\/p>\n

C\u0103ci s\u00eentem sfere-opuse \u2012 c\u00eend vou\u0103 v\u0103 e bine,
\nTocmai atunci mi-e mie \u00eengrozitor de r\u0103u,
\n\u015ei c\u00eend \u00eentrega lume a voastr\u0103 e-n ruine,
\nAtunci sur\u00eed a \u015fans\u0103 pe margine de h\u0103u.<\/p>\n

Nu m-am sim\u021bit al vostru nicic\u00eend, \u015fi ca dovad\u0103
\nC-am vrut mereu heraldul s\u0103 fiu, curat \u015fi bun,
\nE c-am purtat \u00een suflet dor aprig de z\u0103pad\u0103
\n\u015ei-n geanta mea, bucata cea alb\u0103 de s\u0103pun.<\/p>\n

E la\u015f prezentul vostru, vi-e tic\u0103loas\u0103 clipa,
\nTr\u0103i\u021bi murdar, s\u0103lbatic \u015fi conformist, perfid,
\nDemocra\u021bia faptei v\u0103 e, plenar, risipa,
\nSlug\u0103rnicia oarb\u0103 \u2013 un mod de trai candid\u2026<\/p>\n

Voi s\u00eente\u021bi pepiniera de tr\u0103d\u0103tori de \u021bar\u0103,
\nVoi da\u021bi mereu \u015foferul pr\u0103p\u0103stios \u015fi beat,
\n\u020an timp ce steagul foamei tot flutur\u0103 pe-afar\u0103
\n\u015ei via\u021ba tuturora e-un c\u00eentec sf\u0103r\u00eemat.<\/p>\n

A\u015fa \u00eenc\u00eet l\u0103sa\u021bi-mi \u015fi dreptul, \u015fi pl\u0103cerea
\nDe-a-mi exprima boicotul \u00een modul absolut,
\nCa dizident \u00een spa\u021biul comun care-i durerea
\nUnui p\u0103m\u00eent carpatic furat, distrus, v\u00eendut.<\/p>\n

Vreau s\u0103 r\u0103m\u00een eu \u00eensumi \u00een pura-mi inocen\u021b\u0103
\n\u015ei-n libertatea proprie de-a fi tot altcumva,
\nVreau s\u0103 mai bat coclauri ca stare de urgen\u021b\u0103,
\nTot \u00eempotriva voastr\u0103, rebel \u015fi nins de nea.<\/p>\n

R\u0103m\u00een cel ce deschide reci u\u015fi cu chei inverse,
\nS\u00eent rezerva\u021bia str\u00eemt\u0103 a binelui lumesc,
\nMi-arunc pe-o \u015fa destinul p\u0103rerilor adverse
\n\u015ei-n strig\u0103t de contrarii \u00eencerc s\u0103 v\u0103 iubesc.<\/p>\n


\nR\u0103m\u00eene\u0163i cu mine<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 \u00eemi continui rug\u0103ciunea de sear\u0103
\n\u015fi apoi m\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftii ca un trunchi retezat de m\u00eeinile
\nunui sclav orb \u015fi nebun \u00een mai multe buc\u0103\u0163i,
\nce poart\u0103 \u00een seva lor galben\u0103 mirosul p\u0103m\u00eentului.
\nDevin mii de cioburi, unitas multiplex, abatele anonim
\nal unei resurec\u0163ii de propor\u0163ii, iar umbra mea adoarme,
\nca un tergal al \u00eemp\u0103c\u0103rii, \u00eentins\u0103 peste cupolele catedralelor.
\nMai jos, pe str\u0103zi, unii v\u00eend sticle goale \u015fi-mi strig\u0103,
\ncu m\u00eeinile \u00eendreptate spre mine, spre umbra mea,
\nspre singura mea parte care a mai r\u0103mas \u00eentreag\u0103:
\n\u201cE\u015fti totu\u015fi os, neputin\u0163a \u015fi slava, nimicnicia \u015fi sublima
\nlumin\u0103 s\u00eent toate, toate acolo, \u00een albea\u0163a osului t\u0103u.
\nMinunata ta mam\u0103 \u00ee\u0163i poate explica de ce osul t\u0103u este alb.
\n\u015etim, este frumos s\u0103 te odihne\u015fti sau s\u0103 mori \u00eenfipt
\n\u00eentr-o cruce, dar dac\u0103 n-o s\u0103 po\u0163i muri p\u00een\u0103 la cap\u0103t
\n\u015fi o s\u0103-\u0163i r\u0103ceasc\u0103 neeroic umbra, \u015fi-o s\u0103 cad\u0103 peste noi,
\nnoi ce ne facem? La noi nu te g\u00eende\u015fti?\u201d.
\nDin cioburile de lemn ca ni\u015fte oglinzi \u00eempr\u0103\u015ftiate
\npe p\u0103m\u00eent, din umbra aceea ca o pas\u0103re cenu\u015fie, uria\u015f\u0103,
\nbolnav\u0103 le r\u0103spund: \u201cNu mi-a fost spaima niciodat\u0103
\nsor\u0103 cu moartea, nu mi-a fost lini\u015ftea niciodat\u0103 sor\u0103
\ncu via\u0163a. R\u0103m\u00eene\u0163i cu mine, r\u0103m\u00eene\u0163i cu mine, nu m\u0103
\ntr\u0103da\u0163i! \u00cen urma noastr\u0103 fluturii vor fi tot mai s\u0103raci
\n\u015fi florile tot mai n\u0103sc\u0103toare de vin\u0103\u201d.<\/p>\n


\nLec\u021bia de istorie<\/strong><\/p>\n

La vremea c\u00eend pe-aici se ridic\u0103 aburul din frunze
\n\u015fi maimu\u021bica proletar\u0103 descoje\u015fte la mandarine,
\nb\u0103tr\u00eenii conchistadori se \u00eentorc \u00een Spania
\ncu hainele mai ponosite \u015fi demodate,
\ncu cor\u0103biile putrezite,
\nf\u0103r\u0103 a mai \u021bine bine minte nici pentru ce au plecat,
\naurul, oricum, a cam intrat la ap\u0103
\n\u015fi dulcineele au ajuns de mult ni\u015fte pensionare
\napatice, la a nu \u015ftiu c\u00eeta genera\u021bie de nepo\u021bi.<\/p>\n

Ce s\u0103 \u015ftie ei c\u0103 la r\u0103s\u0103rit,
\npe unde Vel\u00e1zquez n-a \u00een\u021b\u0103rcat niciodat\u0103 vreo iap\u0103,
\nporcul pune de nunt\u0103 cu p\u00eerlitoarea cu gaz,
\n\u021buica \u00eencepe s\u0103 se legene \u00een ochii alba\u015ftri
\nai fo\u015ftilor ilegali\u015fti, iar \u00een spatele c\u0103minului cultural
\nmai joac\u0103 uneori \u015fotron doar ni\u015fte dasc\u0103li de \u015fcoal\u0103
\nramoli\u021bi \u015fi nostalgici\u2026<\/p>\n

Po\u021bi s\u0103 le \u015fi strigi, dac\u0103 te \u021bine g\u00eetul:
\n\u201cHei, voi fameni \u015fi pira\u021bi, voi, lifte de-ale lui Cortez
\n\u015fi Pizzaro, nu \u015fti\u021bi c\u0103 pe-aici, pe la r\u0103s\u0103rit,
\njalba e cea mai fraged\u0103 \u015fi sarea, \u015fi vadra cu ap\u0103
\ns\u00eent cel mai bun anestezic al principiilor
\nfl\u0103m\u00eende \u015fi pururi c\u00eertitoare?\u201d,
\nc\u0103 tot nu te vor auzi,
\nei vorbesc de-acum azteca \u015fi inca\u015fa,
\nnu mai \u00een\u021beleg dec\u00eet \u015foapta fantomatic\u0103
\na indianului responsabil cu focul
\ndin piramidele celor mai lini\u015fti\u021bi dintre noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian MUNTEANU LECTURI REG\u0102SITE Episodul 1 3 ianuarie 1986 Terminat \u201eToamna Patriarhului\u201d a lui M\u00e1rquez. O paralel\u0103 dintre ea \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14778"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14778"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14781,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14778\/revisions\/14781"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}