{"id":14677,"date":"2021-05-21T09:22:16","date_gmt":"2021-05-21T06:22:16","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14677"},"modified":"2021-05-21T09:22:16","modified_gmt":"2021-05-21T06:22:16","slug":"spatii-culturale-nr-57-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14677","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (12)"},"content":{"rendered":"

Teo CABEL <\/strong><\/p>\n

De la virtual la semnal de alarm\u0103, o poz\u0103 din mijlocul celor care for\u021beaz\u0103 grani\u021bele Europei<\/strong><\/p>\n

Volumul Imigrantul semnat de Paulina Georgescu, editura Teocora, 2017, merit\u0103 s\u0103 fie semnalat ca inedit \u00een peisagistica prozei buzoiene, cel pu\u021bin, prin curajul temei abordate. Autoarea nu este la primul volum. Acesta este al treilea, dar aici scrisul se a\u0219az\u0103 mai bine \u00een matca sa, dup\u0103 primele dou\u0103: debut cu Jocul inimii – Jocul min\u021bii (2016) \u0219i Mergi \u00eenainte (2017).
\nProblema exodului masiv al popula\u021biei din zone de conflict sau s\u0103race, din Orientul Mijlociu ori Africa, este prezentat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin exhaustiv \u00een mass-m\u00e9dia. Drama celor pleca\u021bi \u00een pribegie nu poate fi descris\u0103 prin dou\u0103 imagini: copii pl\u00e2ng\u00e2nd, oameni dispera\u021bi sau b\u0103rci \u00een deriv\u0103. Acestea au efect emo\u021bional, dar realitatea este mult mai ampl\u0103, mai crud\u0103 \u0219i mai cov\u00e2r\u0219itoare. Autoarea dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021ba nep\u0103s\u0103rii sau a minimului de luare la cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i ne pune \u00een fa\u021b\u0103 ca tem\u0103 de medita\u021bie, un scenariu, periplul unui t\u00e2n\u0103r care risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103 \u00eentre dou\u0103 lumi. Una, cea din care provine, pauper\u0103, lipsit\u0103 de un orizont civilizat, cealalt\u0103, european\u0103, civiliza\u021bia ca paradis social, aparent. Dramaticul se construie\u0219te pe structura firii umane. Oric\u00e2t de s\u0103rac\u0103 este lumea din care a plecat, poten\u021bialul uman este acela\u0219i ca \u00een lumea \u00een care vrea s\u0103 accead\u0103: mama sa, la care \u021bine foarte mult \u0219i care ar face orice pentru a-l vedea bine, iubita sa Mariam. Oriunde se duce omul, orice culoare are, sunt componente care \u00eei articuleaz\u0103 via\u021ba \u0219i \u00eei d\u0103 putere s\u0103 \u00ee\u0219i caute \u021belul. Youssouf renun\u021b\u0103 la identitatea sa \u0219i trece sub auspiciile lui Iosif, a\u0219a hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se numeasc\u0103 \u00een noul stadiul al vie\u021bii sale. \u00cempreun\u0103 cu un prieten, Ali, \u0219i o fat\u0103, Fatma, vor \u00eencerca s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een zona de unde au \u0219anse s\u0103 fie accepta\u021bi ca refugia\u021bi \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 special amenajat\u0103. Fiecare om cu norocul s\u0103u \u00een via\u021b\u0103. \u00centre lumea lui \u0219i cea dorit\u0103 este un gard, fizic \u0219i mental, bine p\u0103zit. Iosif rateaz\u0103 prima trecere, este r\u0103nit. Ali nu \u00eel abandoneaz\u0103, se \u00eentorc \u0219i \u00eel trateaz\u0103 cum \u0219tie mai bine. Ratarea gireaz\u0103 zicala tot r\u0103ul spre bine. A\u0219a o cunoa\u0219te pe Elena, fata cu p\u0103rul de foc, o voluntar\u0103 din Spania, venit\u0103 s\u0103-i ajute pe cei dispera\u021bi. Elena \u00eel va ajuta c\u00e2nd va ajunge \u00een Europa, \u00een tab\u0103ra de refugia\u021bi \u00eempreun\u0103 cu Ali \u0219i cu Fatma.
\nC\u00e2t e de fragil interiorul spiritual al omului? C\u00e2t de repede se poate maturiza, ar spune unii, dar aici este vorba de a \u00eenghi\u021bi pe nemestecate o realitate dur\u0103, ca \u0219i cum ai \u00eenghi\u021bi o hart\u0103 \u0219i o asimilezi imediat. Iosif spune mam\u0103, adic\u0103 persoan\u0103 ocrotitoare Elenei, dar \u0219i Mariei. Mama este cea care \u00eei d\u0103 siguran\u021b\u0103. Cea care l-a ocrotit c\u00e2nd era \u00een deriv\u0103 (Elena) supline\u0219te locul drag, al mamei, de\u0219i i-ar putea fi iubit\u0103, pe c\u00e2nd Maria este v\u0103zut\u0103 ca o poten\u021bial\u0103 femeie salvatoare, iubit\u0103, de\u0219i este
\n mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Nu exist\u0103 ierarhii \u00een reprezent\u0103rile pe care le are Iosif. Exist\u0103 o dominare puternic\u0103 a sentimentelor, dar \u0219i a moralei. Pe Elena o simte c\u0103 este tulburat\u0103 c\u00e2nd vorbe\u0219te cu ea la telefon, \u00eens\u0103 naivitatea \u0219i puritatea lui, prin faptul c\u0103 a echivalat-o cu mama, nu \u00eei permite s\u0103 speculeze, s\u0103 genereze un posibil scenariu. \u00cen tab\u0103ra de refugia\u021bi, unii dintre ei uit\u0103 de suferin\u021ba comun\u0103 care i-a m\u00e2nat spre Europa. Instinctul animal este dominant la mul\u021bi dintre indivizii taberei.
\nRolul re\u021belelor de socializare este una dintre temele c\u0103r\u021bii. Oamenii se pot cunoa\u0219te, pot vorbi, de\u0219i fac parte din lumi diferite. Pentru moment, \u00een mintea lor se scriu scenarii fabuloase, cum pot fi ajuta\u021bi de al\u021bi semeni, cum se pot \u00eendr\u0103gosti de ei, de o poz\u0103; \u0219i cei care aparent sunt deta\u0219a\u021bi lu\u00e2nd faptul ca pe un joc sunt mu\u0219ca\u021bi de col\u021bii neiert\u0103tori ai sentimentelor. Maria \u0219i Elena. Maria, o prieten\u0103 de pe re\u021beaua de socializare, \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 pe Iosif s\u0103 lupte pentru condi\u021bia lui, dar devine nelini\u0219tit\u0103 de prezen\u021ba altei femei. Vede \u00een Iosif un personaj de roman \u0219i \u00eencepe s\u0103 scrie o carte. Elena simte gelozie pentru Maria. Un joc palpitant care r\u0103m\u00e2ne doar joc. Iosif p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 prime\u0219te permis de munc\u0103 \u00een afara taberei. Ali \u0219i Fatma \u00eentrev\u0103d posibilitatea de a fi \u00eempreun\u0103, dar ceea ce a \u00eenceput \u00een aceast\u0103 direc\u021bie va suferi o deraiere dramatic\u0103 a traseului celor doi. Fatma \u00ee\u0219i va duce suferin\u021ba prin Europa dup\u0103 ce a fost batjocorit\u0103 de un om care a luat-o din tab\u0103ra de refugia\u021bi s\u0103-i dea de munc\u0103. Ali va primi \u0219i el permis \u0219i o va c\u0103uta pe Fatma pe continent f\u0103r\u0103 s\u0103 o g\u0103seasc\u0103.
\nDe\u0219i Iosif poate apare \u00eentr-o lumin\u0103 naiv\u0103, amintirile lui puternice cu mama sa, dep\u0103rtarea de Mariam, ca reprezentant\u0103 a feminit\u0103\u021bii \u00een noua conjunctur\u0103 \u00een care experimenteaz\u0103, sensibil \u0219i instinctual, are sentimente nobile \u0219i curate, este un tip prezentabil, atletic. Autoarea nu cade \u00een dulceg\u0103ria telenovelismului. Finalul este unul realist, matur, rup\u00e2nd vraja pe care cineva \u0219i-ar putea-o face pentru o poveste de dragoste. Realitatea nu are mereu un happy-end, doar genereaz\u0103 posibile scenarii. Volumul are 113 pagini. Experien\u021ba scriiturii, \u00eenc\u0103 mai este loc de elaborare \u0219i stilizare, ne dezv\u0103luie o prozatoare cu talent, constructiv\u0103 ca experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i ca viziune sociologic\u0103. Paulina Georgescu a depozitat \u00een suflet, ca \u00eentr-o bibliotec\u0103, multe sentimente cu diferite nuan\u021be \u0219i a descoperit c\u0103 poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i aceast\u0103 acumulare celorlal\u021bi prin transpunerea lor pe h\u00e2rtie, \u00een fa\u021ba laptopului, cu m\u00e2na pe maos. Mai mult, poate s\u0103 creeze, fe\u021be ale realit\u0103\u021bii prin scris.
\nSunt pu\u021bine prozatoare \u00een literatura buzoian\u0103 actual\u0103: Passionaria Stoicescu, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Elena Radu, Manuela Camelia Sava, Gina Zaharia. Paulina Georgescu \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 locul s\u0103u. <\/p>\n


\nIoan Florin STANCIU <\/strong><\/p>\n

O CIN\u0102 DE TAIN\u0102<\/strong><\/p>\n

S-a comentat elogios faptul c\u0103, \u00een remarcabilul s\u0103u volum Totul e s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t (editura Paralela 45, 2016), doamna Ottilia Ardeleanu reu\u015fise c\u00e2teva performan\u0163e incontestabile, pe linia lirismului reflexiv-melancolic, iluminat adesea prin fulgurante explozii metaforice, capabile s\u0103 reorienteze emo\u0163ia \u015fi s\u0103 dezv\u0103luie latenta tensiune liric\u0103 a unor poeme care, la \u00eenceput, p\u0103reau doar ni\u015fte cumin\u0163i confesiuni cotidiene. Entuziasmant\u0103 mi s-a p\u0103rut atunci, atmosfera poetic\u0103 difuz-conving\u0103toare a \u00eentregului, justific\u00e2ndu-se astfel selec\u0163ia volumului \u00een cadrul prestigiosului proiect Qpoem, dar \u015fi calitatea estetic\u0103 a demersului liric, \u00een general. Semnalam astfel un poet \u00eenc\u0103 pu\u0163in cunoscut, dar capabil \u015fi de alte performan\u0163e remarcabile.
\nDe aceea, uluitor mi se pare acum modul radical \u00een care poeta a abandonat imprevizibil aproape toate temele, motivele \u015fi strategiile lirice anterioare, pentru a evada \u00eentr-un fel de mitologic illo tempore \u2013 lumea copil\u0103riei \u015fi a satului oltenesc, tradi\u0163ional, recuperat\u0103 secven\u0163ial (episoade semnificative nostalgic \u015fi tipologii memorabile), printr-un continuu discurs poetic narativ-dialectal \u015fi aparent obiectiv. Un hipnotic monolog liric, de fapt, aflat mereu la limita dintre confesiunea melancolic\u0103 \u015fi revela\u0163ia t\u00e2rzie a unui topos miraculos prin experien\u0163ele sale ini\u0163iatice \u015fi prin laten\u0163ele mitice, exemplare. O rememorare somnolent\u0103, de dicteu automat, fragmentat\u0103 doar de unele versuri care, redactate cu aldine, devin titluri de poeme distincte, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrerup\u0103 farmecul de confesiune fascinat\u0103 \u015fi fascinant\u0103, a \u00eentregului. Astfel, mentalitatea arhaic\u0103 este mereu prezent\u0103 \u00een text ca o cea\u0163\u0103 de lamenta\u0163ie \u00eenl\u0103crimat\u0103 (\u00een timp clipocea o nelini\u015fte) sau ca o inocen\u0163\u0103 maculat\u0103 de presim\u0163iri \u00eentunecate: eram prea mic\u0103 s\u0103 fi \u00een\u0163eles c\u0103 fericirea e un fir de me\u015fin\u0103 terminat \u00een c\u00e2rlige. Prin urmare, eul liric discret str\u0103fulgerat de g\u00e2nduri, revela\u0163ii \u015fi intui\u0163ii surprinz\u0103toare este mereu prezent \u00een text, chiar dac\u0103 interven\u0163iile sale nu sunt marcate grafic: culegeam imagini\/ unduiam tot felul de g\u00e2nduri…
\nDe aceea, la o lectur\u0103 fragmentat\u0103, cartea aceasta pare doar o t\u00e2rzie evocare nostalgic\u0103 (tare m-am dep\u0103rtat… bine c\u0103 mi-a r\u0103mas el\/ soarele la amiaz\u0103), structurat\u0103 aleatoriu dintr-o succesiune de secven\u0163e exemplar-semnificative din vremuri silfide, urm\u00e2nd doar fluxul capricios al memoriei (istoriile, h\u0103r\u0163ile \u015fi comorile\/ pe care nici nu b\u0103nuiam c\u0103\/ le-om descoperi vreodat\u0103\/ printre at\u00e2tea oscioare…). De\u015fi, dup\u0103 o ne\u00eentrerupt\u0103 lectur\u0103 integral\u0103, nimic nu mai pare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, deoarece fiecare poem, atent a\u015fezat \u00een demersul coerent al \u00eentregului, pare s\u0103-l continue \u015fi s\u0103-l amplifice de cel anterior, anticip\u00e2ndu-l firesc pe cel ce va urma. Dovad\u0103 a unei aventuri existen\u0163iale perfect asumate \u015fi a unui instinct artistic real.
\nCa atare, primul poem al c\u0103r\u0163ii mi se pare o art\u0103 poetic\u0103 de sorginte arghezian\u0103, iar tibia din titlu ar putea fi lesne asociat\u0103 cu o axis mundi sau, mai aproape de spiritul locurilor evocate, cu o eventual\u0103 Coloan\u0103 F\u0103r\u0103 Sf\u00e2r\u015fit, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 tibie cu ochi \u00een cap e o scar\u0103 a timpului care coboar\u0103 \u015fi urc\u0103 arghezian \u00een ad\u00e2ncurile mitului \u015fi ale istoriei: d\u0103-te mai \u00eencoa \/dac\u0103 a\u015fezi ochiul fix \u00een capul tibiei\/ vezi tot drumul str\u0103mo\u015filor.
\nDar tot ca o dovad\u0103 a unei evidente \u00eenzestr\u0103ri artistice, evocarea aceasta aparent monoton\u0103 este pres\u0103rat\u0103 cu frumoase imagini artistice \u015fi cu subtil adecvate expresii surprinz\u0103toare, desprinse cu voluptate evident\u0103 din str\u0103vechiul patrimoniu tradi\u0163ional: eram buni \u015fi eram albi ca\/ ni\u015fte p\u00e2ini de la p\u0103rin\u0163i; b\u0103ie\u0163i \u015fi fete cura\u0163i ca o zi de duminec\u0103; norul c\u00e2t sup\u0103rarea lui Dumnezeu; ce stai ca o can\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103; cu sfinte cuvinte se lini\u015ftir\u0103 apele \u015fi multe altele \u00eenc\u0103.
\nCu totul remarcabil, ultimul poem (arc peste vremuri \u015fi mode) ne confirm\u0103 definitiv impresia c\u0103 am ad\u0103stat continuu \u00eentr-un cronotrop sacru, unde copiii unui sat ce p\u0103rea un co\u015f cu p\u00e2ini calde se mai adun\u0103 \u015fi-acum la cina de tain\u0103 a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului lor nemuritor, gata s\u0103-\u015fi urmeze calea c\u0103tre cele ve\u015fnice, fiecare… cu steaua lui \u00een frunte.
\n (*Ottilia Ardeleanu<\/strong>, Pe tibia-n jos<\/em>, Editura Rafet, 2017)<\/p>\n

Ottilia ARDELEANU<\/strong><\/p>\n

a exista e un plagiat<\/strong><\/p>\n

s\u0103 nu mai spui niciodat\u0103 c\u0103 te-am copiat
\nc\u0103 am parcurs acela\u015fi drum de nisip
\nam \u00eenv\u0103\u0163at la acela\u015fi destin din lume
\nam tr\u0103it fix clipa
\nam pierdut acela\u015fi tren
\nam s\u0103rb\u0103torit la fel ora p\u0103m\u00e2ntului schimbarea ei alternativ\u0103
\nam ros acelea\u015fi c\u0103r\u0163i autori eroi dezam\u0103giri
\nne-am dat \u00een stamb\u0103 pe acelea\u015fi situri
\nam consumat autorii \u015ftii tu care<\/p>\n

mai bine recunoa\u015fte c\u0103 ne potrivim
\nc\u0103 nu este nicio diferen\u0163\u0103 \u00eentre
\ns\u00e2ngele t\u0103u s\u0103lbatic \u015fi-al meu <\/p>\n

s\u0103 nu mai spui c\u0103 \u0163i-am inspirat aerul regesc
\nprin at\u00e2tea ferestre c\u00e2te pot fi deschise odat\u0103<\/p>\n

nu m\u0103 face s\u0103 m\u0103 ru\u015finez de faptul c\u0103 exi\u015fti
\n\u00eenaintea mea
\ncu un timp care trece \u00eentocmai garniturii de
\npe linia \u00eent\u00e2i<\/p>\n

\u015fi nu-mi spune c\u0103
\nl-am plagiat pe Dumnezeu<\/p>\n


\npe la mall <\/strong>
\n(se dedic\u0103 Danielei Varvara)<\/em><\/p>\n

mergeam prin aburul ora\u0219ului
\nnu \u0219tiam \u00eencotro \u0219i
\ndeodat\u0103 Iisus m-a luat de bra\u021b
\nmi-a spus c\u0103-i e r\u0103u<\/p>\n

mi s-au \u00eenmuiat picioarele
\nfigurii de cear\u0103
\n\u00eei aduceam aerul cu un evantai
\nde doi lei
\nm\u0103 sim\u021beam
\ndac\u0103 moare Iisus aici
\npe retin\u0103
\npentru cei care cred \u00een suflet<\/p>\n

st\u0103team cu paharul de
\nap\u0103 de la chiuvet\u0103
\nimpresia de cel mai
\nvindec\u0103tor mir
\nm\u00e2inile Lui reci
\ns\u00e2ngele nostru <\/p>\n

a cobor\u00e2t
\ns\u0103 ia temperatura ora\u0219ului
\nbolnav
\nL-am luat de subra\u021b
\n\u0219i L-am t\u00e2r\u00e2t
\npoporul se uita
\n\u0219i paharele i se umpleau
\n\u0219i p\u00e2inea \u00eei era
\nfierbinte<\/p>\n


\na iubi la trecut<\/strong><\/p>\n

m-ai iubit \u0219i ai pus punct
\nm-ai considerat o propozi\u021bie simpl\u0103
\n\u00een care subiectul putea fi oric\u00e2nd schimbat<\/p>\n

ce voiam eu nu avea predicat
\nnu puteam pune nici m\u0103car virgul\u0103
\nfiindc\u0103 nu-mi d\u0103deau voie de la academie
\n\u0219i-am renun\u021bat<\/p>\n

ai sim\u021bit c\u0103 trebuie s\u0103-mi al\u0103turi un atribut
\nnu c\u0103 a\u0219 fi fost femeia fatal\u0103
\ndar f\u0103r\u0103 mine erai un verb intranzitiv<\/p>\n

s\u0103-mi scrii o poezie e de domeniul trecutului
\nconjugarea acestui verb e greoaie
\n\u00een plus rima a disp\u0103rut
\nse poate s\u0103 fi r\u0103mas acea nostalgie ritmat\u0103
\npentru anii \u00een care m-ai avut
\naproape<\/p>\n

\u0219i totu\u0219i toate drumurile duc la Iubire
\nb\u0103t\u0103lii \u00eentregi consemnate
\n\u00een istorie doar b\u0103rba\u021bii vor pacea
\nfemeile \u00eei a\u0219teapt\u0103 s\u0103 le acopere r\u0103nile<\/p>\n

m-ai iubit \u0219i poate de-ajuns cu aceste
\nfonturi<\/p>\n


\nlocul fericirii <\/strong><\/p>\n

\u00een coada de a\u0219teptare st\u0103 fericirea
\ndup\u0103 toate c\u00e2te mi-au smuls z\u00e2mbetul
\nde luni de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 la cel de duminic\u0103
\n\u0219i anii mi s-au num\u0103rat \u00een fel de fel de nimicuri
\ndespre care de m\u0103-ntrebi nu \u0219tiu s\u0103-\u021bi spun<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 la ea mai e de a\u0219ezat un cuv\u00e2nt-dou\u0103
\ndup\u0103 tiparele zilei atipice acelui alb-negru
\ndup\u0103 care ne-am condus proste\u0219te
\nmai exist\u0103 erori sau poate chiar dezastre
\nclipe netr\u0103ite cu sentimentul c\u0103 \u021bi s-a dat
\nacel dat f\u0103r\u0103 de care nu po\u021bi fi tu<\/p>\n

\u00een coada de a\u0219teptare i se face lehamite de mine
\nar vrea s\u0103 plece dar dup\u0103 ea mai stau \u0219i alte lucruri
\ncum ar fi norocul lini\u0219tea \u0219i pacea
\ncu greu vor ajunge la mine \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103
\nvoi mai apuca ziua de m\u00e2ine<\/p>\n


\nacid lumina pe fa\u0163a realit\u0103\u0163ii <\/strong><\/p>\n

frunzele spirite
\nurm\u0103resc iarna pe soclu
\no afrodit\u0103
\n\u015flefuit\u0103 de v\u00e2nt
\nlipe\u015fte afi\u015fe pe st\u00e2lpi imaginari
\nsus\u0163in via\u0163a asta
\nun autoportet cu \u015farpe s\u00e2s\u00e2ie
\niubi\u0163i \u015fi ve\u0163i fi ferici\u0163i
\n\u00eentr-un paradis
\ncare miroase a toate fructele
\nmoartea vrea s\u0103 \u00eencerce
\nnu are r\u0103bdare
\ndeocheata nu \u015ftie c\u0103 e interzis
\ns\u0103 te duci p\u00e2n\u0103 acolo ca s\u0103 afli
\ndezam\u0103girea
\nse lumineaz\u0103 de-un vis
\nmediteranean
\nsingur\u0103tatea eman\u0103 modestia
\nprin locuri neumblate
\nfemeia c\u0103rui b\u0103rbat taie gr\u00eeul
\ncu talpa piciorului<\/p>\n

dac\u0103 ai trecut peste
\nminunile din jurul t\u0103u
\ndegeaba vrei s\u0103 vezi <\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU <\/strong><\/p>\n

Ciori de Pa\u0219te<\/strong><\/p>\n

\tLuase Lumin\u0103 \u0219i acum se \u00eendep\u0103rta \u00eencet de biseric\u0103. \u201eNu stai \u0219i tu la slujb\u0103?\u201d \u00eel \u00eentrebase so\u021bia, \u201emai f\u0103 \u0219i tu ceva pentru sufletul t\u0103u, nu numai pentru stomac!\u201d \u201eEi asta-i acum, replicase el iritat, parc\u0103 eu am timp de astea! Las\u2019 c\u0103 sta\u021bi voi \u0219i pentru mine\u201d. \u201eVoi\u201d erau ea \u0219i fiica lor, Elisabeta. Dintre to\u021bi trei, Laura, so\u021bia sa, era mai \u201ebisericoas\u0103\u201d, dar nu \u00eentr-un fel habotnic, ci ra\u021bional-empatic. Mergea la biseric\u0103 duminica, atunci c\u00e2nd se sim\u021bea \u00een stare dup\u0103 toat\u0103 oboseala, psihic\u0103 \u0219i fizic\u0103, acumulat\u0103 de-a lungul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Mai \u0219i lipsea, dar nu era o fire care s\u0103-\u0219i fac\u0103 repro\u0219uri din asta. Dumnezeu d\u0103duse munca oamenilor \u0219i tot El \u00eei \u00eendemnase s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de minte \u0219i de trup, iar dac\u0103 o duminic\u0103 ea nu mergea la liturghie, o f\u0103cea tocmai pentru a fi bun\u0103 de munc\u0103 \u0219i a avea mintea mai odihnit\u0103 pentru urm\u0103toarea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Spunea ea!
\n\tEste atent la candela din plastic \u00een care fl\u0103c\u0103ruia se zbenguie de colo-colo, \u00een b\u0103taia u\u0219oar\u0103 a v\u00e2ntului ce \u00eencepe a se sim\u021bi dup\u0103 miezul-nop\u021bii. \u00cen ciuda celor spuse so\u021biei, Demeter are sim\u021bul tradi\u021biei \u0219i uneori este mai exagerat \u00een gesturile sacre dec\u00e2t ea. \u00ce\u0219i face cruce la mas\u0103, ceea ce ea uit\u0103 de cele mai multe ori, seara, \u00een pat, roste\u0219te cele dou\u0103 rug\u0103ciuni pe care le \u0219tie, Tat\u0103l Nostru \u0219i Rug\u0103ciunea inimii, \u00eel roag\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe Fiul S\u0103u s\u0103-l ierte pentru micile (\u201eSau marile!\u201d) r\u0103ut\u0103\u021bi pe care le are. Fa\u021b\u0103 de ea \u0219i fa\u021b\u0103 de al\u021bii. Merge \u00eencet, calculat pentru a nu c\u0103lca \u00een vreo b\u0103ltoac\u0103. \u201eChestiile astea\u201d banale care i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui \u00eel enerveaz\u0103 mai mult ca celelalte pe care le face el altora. Pe acestea din urm\u0103 le bagatelizeaz\u0103, le trimite \u00een derizoriu \u0219i le ignor\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Nu le d\u0103 prea mult\u0103 importan\u021b\u0103 (\u201eDar ceilal\u021bi?\u201d). Iese la aleea asfaltat\u0103. Biserica ridicat\u0103 \u00een ultimii ani \u00een noul cartier de blocuri, a fost sfin\u021bit\u0103 de cur\u00e2nd, iar noroaiele o \u00eenconjoar\u0103 atunci c\u00e2nd plou\u0103. Poate c\u0103 \u0219i asta \u00eel face pe Demeter s\u0103 mearg\u0103 at\u00e2t de rar la biseric\u0103 (\u201eChiar a\u0219a?\u201d). Se scutur\u0103 de urmele de p\u0103m\u00e2nt umed prinse de marginile t\u0103lpilor, se \u0219terge h\u00e2rj\u00e2indu-\u0219i pantofii de suprafa\u021ba zgrum\u021buroas\u0103, \u00eenc\u0103 nefinisat\u0103 a bitumului \u0219i se \u00eendreapt\u0103 alene spre blocul s\u0103u. \u00cei place s\u0103 fac\u0103 \u0219i el parte dintr-o ordine transcendental\u0103, s\u0103 \u0219tie c\u0103 exist\u0103 \u0219i pentru el, acolo, undeva, cineva care \u00eel va proteja c\u00e2nd o s\u0103 vin\u0103 vremea s\u0103\u2026 E mul\u021bumit c\u0103 s-a rupt de la tabieturile sale \u0219i c\u0103 a mers la biseric\u0103. V\u0103zut de la distan\u021b\u0103 are alura omului printre al\u021bi oameni smeri\u021bi \u00een Noaptea \u00cenvierii, se confund\u0103 cu ceilal\u021bi care vin sau merg la biseric\u0103, purt\u0103tori sau nepurt\u0103tori de lumin\u0103 (\u201eTradi\u021bia trebuie p\u0103strat\u0103! Cum ar fi: \u00eenainte de a fi ortodoc\u0219i suntem rom\u00e2ni, sau \u00eenainte de a fi rom\u00e2ni, suntem ortodoc\u0219i?\u201d).
\n\tIntr\u0103 \u00een apartamentul lor cu sentimentul c\u0103 a adus o p\u0103rticic\u0103 din lumea sacr\u0103 a lui Iisus, c\u0103 \u0219i el este altul, re\u00eenviat fa\u021b\u0103 de cel care ie\u0219ise acum o or\u0103 pe u\u0219\u0103. Face ritualul stingerii candelei, roste\u0219te \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d \u0219i tot el \u00ee\u0219i r\u0103spunde cu glas mai jos \u201eAdev\u0103rat a \u00eenviat!\u201d A\u0219az\u0103 candela stins\u0103 cu g\u00e2ndul datoriei \u00eemplinite l\u00e2ng\u0103 celelalte dou\u0103 candele pe care le \u021bin pe blatul mobilei de buc\u0103t\u0103rie. Le mai a\u0219az\u0103 \u0219i pe celelalte, este o resurec\u021bie general\u0103 \u0219i toate fiin\u021bele \u0219i lucrurile trebuie s\u0103 simt\u0103 asta, inclusiv cele care nu au nicio treab\u0103 cu \u00cenvierea! Rupe cu un gest pios un col\u021b de drob, ridic\u0103 capacul de pe oala de pe aragaz \u0219i ia direct cu m\u00e2na o sarma pe care o \u00eendeas\u0103, toat\u0103, \u00een gur\u0103. Le mestec\u0103 pe toate de-a valma \u00een timp ce intr\u0103 \u00een sufragerie \u0219i prive\u0219te pofticios la tava cu ou\u0103 \u00eenro\u0219ite frumos, cu modele de frunze str\u00e2nse cu dresul, la cozonacii \u0219i pasca ce a\u0219teapt\u0103 \u00eentr-o atitudine sacr\u0103 momentul \u00eenfrupt\u0103rii. \u00ce\u0219i aduce aminte de aciditatea pe care i-o creeaz\u0103 cozonacul \u0219i renun\u021b\u0103 s\u0103 rup\u0103 \u0219i din el un col\u021b. Redevine din nou conectat la Noapte \u0219i \u00eencepe s\u0103 se dezbrace cu mi\u0219c\u0103ri lente. Merge \u00een baie, \u00ee\u0219i d\u0103 jos c\u0103ma\u0219a \u0219i blugii \u0219i-\u0219i pune pijamaua.
\n\tG\u00e2ndurile-i molcome, lini\u0219tite de toate evenimentele nop\u021bii, gesturile-i m\u0103surate, sobre, \u00eei sunt \u00eentrerupte dintr-o dat\u0103 de ceva perceput \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd intrase \u00een baie, dar care abia acum este con\u0219tientizat: prin gemule\u021bul care d\u0103 spre afar\u0103, p\u0103trund zgomotele care l-au ab\u0103tut de la temporarul s\u0103u univers sacru. St\u0103 nemi\u0219cat cu urechea \u00eendreptat\u0103 \u00eentr-acolo (\u201eBoschetari?\u201d). Nu par s\u0103 fie boschetarii care periodic ad\u0103stau \u00een spatele blocului \u00eendeletnicindu-se cu golirea unui bidon de bere sau vin, primit de cine \u0219tie cine\u2026 (\u201eCopii?\u201d). Nu par s\u0103 fie nici copiii care veneau de la \u00cenviere. Se apropie mai mult de geam, las\u0103 capul \u00een jos pentru a crea cele mai bune condi\u021bii de prindere a sunetelor. \u201eCiori!\u201d. \u201eCiori? Ce Dumnezeu s\u0103 caute ciori treze la ora asta?\u201d Str\u00e2mb\u0103 nedumerit din buze, mai r\u0103m\u00e2ne c\u00e2teva momente \u00een aceea\u0219i pozi\u021bie, dup\u0103 care ridic\u00e2nd intrigat din umeri, p\u0103r\u0103se\u0219te baia \u0219i \u00eenchide becul. Impresia de ciudat nu-l las\u0103 prea cur\u00e2nd, nici dup\u0103 ce se \u00eentinde \u00een pat \u0219i deschise televizorul. Trece de pe un canal pe altul, st\u0103 c\u00e2teva minute la un film \u0219i-\u0219i d\u0103 seama c\u0103-i este somn. Stinge televizorul, se aranjeaz\u0103 pe partea st\u00e2ng\u0103 cu m\u00e2na sub pern\u0103 \u0219i se g\u00e2nde\u0219te p\u00e2n\u0103 adoarme. Sau p\u00e2n\u0103 s\u0103 adoarm\u0103. \u0218i dintr-o dat\u0103 \u00eel cuprinde aceea\u0219i impresie de ciudat, care \u00eel izbise \u0219i \u00een baie. (\u201eCiorile?\u201d). Ciorile! Cronc\u0103nitul lor ca o ciorov\u0103ial\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103, mai intens\u0103 sau mai lini\u0219tit\u0103 \u00eel face s\u0103-\u0219i ridice capul de pe pern\u0103 \u0219i s\u0103 asculte atent. C\u00e2teva minute. Se ridic\u0103 \u0219i deschide fereastra care d\u0103 \u00een gr\u0103dina din spatele blocului, pe care el \u0219i cu Laura au ridicat-o din nimic \u0219i o \u00eentre\u021bin\u2026 Ascult\u0103 oarecum \u00eenfiorat zgomotul pe care \u00eel fac ciorile pe care nu le vede. Sunt undeva dup\u0103 col\u021bul apartamentului s\u0103u care coincide cu col\u021bul blocului. \u00ce\u0219i \u00eentinde g\u00e2tul, dar nu poate trece dincolo de zona vizibil\u0103.
\n\tEste o \u201ediscu\u021bie\u201d \u00eentre mai multe ciori, asta este evident, \u00ee\u0219i spune Demeter, c\u0103ruia din \u00eent\u00e2mplare chiar \u00eei plac foarte mult aceste p\u0103s\u0103ri, c\u0103rora, c\u00e2nd are prilejul, le prive\u0219te mi\u0219c\u0103rile tacticoase, iu\u021bi c\u00e2nd e cazul, tactice c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 sparg\u0103 o nuc\u0103 de cimentul aleii sau s\u0103 scoat\u0103 vreun g\u00e2ndac ascuns \u00een g\u0103urile superficiale, ascult\u00e2ndu-le cronc\u0103nitul care nu este niciodat\u0103 la fel. Le admir\u0103, chiar, insisten\u021ba, inteligen\u021ba evident\u0103, ierarhizarea clar\u0103, rezisten\u021ba la vreme \u0219i vremuri. Uneori \u00ee\u0219i spune c\u0103 oamenii no\u0219tri au luat exemplul ciorilor de-au rezistat pe aici at\u00e2ta timp!
\n\tEste intrigat de continuarea cronc\u0103nitului. Distinge deja cinci tipare, fiecare cu felul lui de a fi. Mai gros, mai sub\u021bire, mai repezit, mai lent. \u00cenchide fereastra, trage perdeaua, totul trebuie s\u0103 fie \u00een ordine, se duce \u00een holul de la intrare unde \u00ee\u0219i adusese blugii \u0219i c\u0103ma\u0219a \u0219i se \u00eembrac\u0103. \u00ce\u0219i trage ghetele \u00een picioarele goale \u0219i iese \u00een hol. \u00cenchide u\u0219a \u0219i iese \u00een spatele blocului. \u0218i-a aprins lanterna vechiului s\u0103u telefon care-l sluje\u0219te \u00eens\u0103 loial. \u00centunericul deplin nu-i permite s\u0103 vad\u0103 prea bine. \u00cencet, prudent totu\u0219i, se apropie de col\u021bul blocului dincolo de care continu\u0103 s\u0103 se aud\u0103 zgomotele. F\u0103r\u0103 s\u0103 vrea \u00eel trec fiori care nu sunt de la frig! Se opre\u0219te \u0219i ascult\u0103. Ochii i se obi\u0219nuiesc cu \u00eentunericul. \u00cenc\u0103 nu vede nimic. \u0218i deodat\u0103, \u00eentunericul este str\u0103puns de c\u00e2teva siluete (\u201eCinci?\u201d) conturate clar \u00een negrul nop\u021bii. Stau, dou\u0103 a\u0219ezate pe \u021beava din metal a gardului scund, \u00eencropit de locatari din resturi r\u0103mase pe \u0219antier, iar celelalte trei \u00een jurul lor (\u201eCe naiba?\u201d). Dinspre ele vine acel cronc\u0103nit, acel zgomot care seam\u0103n\u0103 cu un cronc\u0103nit, sau (\u201eMi se pare?\u201d)\u2026 cu vorbe\u2026 (\u201eVorbe? La ciori?\u201d).
\n\t\u201eCare ciori!?, se admonesteaz\u0103 singur Demeter, ni\u0219te femei care se odihnesc. Poate merg la biseric\u0103. Poate vin de acolo. Iar eu ca t\u0103nt\u0103l\u0103ul am halucina\u021bii tembele. Halal s\u0103-mi fie, fr\u0103\u021bicule, r\u00e2se el \u00een barb\u0103. V\u0103d cai verzi pe pere\u021bi!\u201d. Trecu dincolo de ele pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 a\u0219teapt\u0103 pe cineva. Se uit\u0103 la ceasul de pe telefon, se face c\u0103 d\u0103 un telefon cuiva, c\u0103 este exasperat c\u0103 acel cineva nu-i r\u0103spunde \u0219i c\u0103 renun\u021b\u0103 \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een bloc. \u00cenainte de a ajunge la zarz\u0103rul din fa\u021ba ferestrei pe care o deschisese mai devreme, aude dinspre cele cinci femei:
\n\u2014Ne e foame, Omule, d\u0103-ne ceva de m\u00e2ncare, te rug\u0103m! \u201eGlasul acesta este tare ciudat\u201d, \u00ee\u0219i spune f\u0103r\u0103 cuvinte Demeter \u00een cele c\u00e2teva frac\u021biuni de secund\u0103 \u00een care creierul decodeaz\u0103 sunetele, le interpreteaz\u0103, ordon\u0103 trupului s\u0103 reac\u021bioneze. \u201eTare ciudat\u201d \u00ee\u0219i repet\u0103 acum \u0219i cuvintele. Se opre\u0219te \u0219i se \u00eentoarce mai mult reflex spre grupul celor cinci femei. Le vede acum mai clar, mult mai distinct (\u201eOare privirea?\u201d). Sunt tinere, deci nici b\u0103tr\u00e2ne nici pu\u0219tance a\u0219a cum \u00eei trecuse o idee. Este evident c\u0103 sunt toate \u00eembr\u0103cate \u00een negru, ve\u0219mintele lor str\u0103lucind spre alb\u0103strui. Demeter vede toate astea \u0219i nu le vede. Mai mult le simte, dar g\u00e2ndul lui nu-i st\u0103 acum la explicarea culorii ve\u0219mintelor lor. Fe\u021bele lor par \u0219i mai\u2026 altfel. Nu g\u0103se\u0219te cuv\u00e2ntul, dar crede c\u0103 \u201ealtfel\u201d poate explica totul; nu le poate descrie \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i spun\u0103 c\u0103 a prins tr\u0103s\u0103turile lor (\u201eLe e foame? Le e foame!\u201d).
\n\u2014V\u0103 e foame?
\n\u2014Ne e foame, Omule!, repet\u0103 cea care vorbise mai \u00eenainte, d\u0103-ne ceva de m\u00e2ncare. Trebuie s\u0103 ajungem acas\u0103\u2026
\n\u2014Acas\u0103, repet\u0103 automat Demeter, dar sta\u021bi departe? \u00centrebarea i se pare, \u00eendat\u0103 ce a formulat-o, nepotrivit\u0103 cu \u00eemprejur\u0103rile.
\n\u2014Departe, departe, Omule\u2026 Departe! Pe Demeter \u00eel nedumerea acea subliniere a cuv\u00e2ntului \u201eOmule!\u201d, \u201eOmule!\u201d \u0219i t\u0103r\u0103g\u0103neala \u201eDeparte, departe\u201d\u2026 Le prive\u0219te \u0219i \u0219tie c\u0103 nu sunt femeile obi\u0219nuite pe care le \u00eent\u00e2lne\u0219te pretutindeni. Curiozitatea \u00eei alung\u0103 temerea c\u0103 ar putea s\u0103 fie pr\u0103dat de ele, pruden\u021ba dispare, la fel ca \u0219i fiorii pe care \u00eei sim\u021bise p\u00e2n\u0103 atunci.
\n\u2014Eu stau chiar aici, spune \u0219i le arat\u0103 fereastra luminat\u0103 de la buc\u0103t\u0103ria apartamentului s\u0103u. Dac\u0103 vre\u021bi s\u0103 veni\u021bi cu mine, am slav\u0103 Domnului, destul\u0103 m\u00e2ncare pentru mai mul\u021bi\u2026 oameni. So\u021bia mea este la biseric\u0103\u2026 la \u00cenviere, adaug\u0103 \u0219i nu \u0219tie de ce. Cele trei femei ce st\u0103teau \u00een picioare le sprijinir\u0103 pe cele dou\u0103 a\u0219ezate pe gard \u0219i p\u0103\u0219ind \u00eencet \u0219i parc\u0103 tremurat, intrar\u0103 \u00een bloc, \u00een apartament \u0219i \u00een sufrageria lui Demeter. Le a\u0219eaz\u0103 iute c\u00e2teva farfurii, furculi\u021be \u0219i cu\u021bite. Le aduce co\u0219ul cu p\u00e2ine neagr\u0103, a\u0219a m\u00e2nca \u00eentreaga familie, le pune ou\u0103 ro\u0219ii, felii de br\u00e2nz\u0103, buc\u0103\u021bi de friptur\u0103. Le aduce apoi sarmale, iar la urm\u0103 pasc\u0103 \u0219i cozonac. Cele cinci femei m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00een t\u0103cere \u0219i \u00eentr-o total\u0103 acceptare tot ceea ce le aduce Demeter. Beau \u0219i paharul cu vin ro\u0219u (\u201eCa s\u00e2ngele lui Hristos!\u201d).
\n\u2014Omule, spuse din nou aceea care mai vorbise \u00eenc\u0103 de dou\u0103 ori, \u00ee\u021bi suntem datoare cu un gest \u0219i o vorb\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a mai spune ceva, toate cinci \u00eel prind de m\u00e2ini \u0219i-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 la fel de t\u0103cute ca mai \u00eenainte. Trupurile lor se lipesc de al s\u0103u, tremurul lor se opre\u0219te \u0219i ochii lor \u00eei \u00eent\u00e2lnesc pe ai s\u0103i \u00eenchiz\u00e2ndu-i. Nu fu mai mult de o clip\u0103 (\u201eOare?\u201d) de c\u00e2nd \u00eenchisese ochii \u0219i aude Vocea ei:
\n\u2014Deschide-\u021bi Ochii Omule \u0219i prive\u0219te \u0219i ia aminte\u2026 \u0218i se v\u0103zu pe sine suferind dincolo de orice Suferin\u021b\u0103 \u0219i se v\u0103zu pe sine \u00een dureri, dincolo de orice Durere \u0219i se v\u0103zu dincolo de orice umanitate strig\u00e2nd, zbier\u00e2nd, url\u00e2nd ca porcul \u00eenjunghiat, ca mielul cu beregata str\u0103puns\u0103, ca racul op\u0103rit. Trecea, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at de cele cinci f\u0103pturi, printre focuri \u0219i \u00eenghe\u021buri, printre t\u0103i\u0219uri de s\u0103bii \u0219i v\u00e2rfuri de suli\u021be, se vedea \u00eentins, str\u0103puns, jupuit, op\u0103rit, ars, scuipat, \u00eenjurat, sp\u00e2nzurat, t\u0103iat \u00een dou\u0103, \u00een trei, \u00eentr-un num\u0103r infinit de buc\u0103\u021bi, omor\u00e2t \u00een acela\u0219i num\u0103r infinit de feluri \u0219i \u00eenviat \u0219i din nou crestat, strivit, pr\u0103jit, fier\u0103struit, spart, \u00eenfipt\u2026 Gura sa nu se deschide, ochii s\u0103i sunt mari, cu albul lor cuprins de teroarea Afl\u0103rii, urechile sale scot sc\u00e2ncetele pe care le-au primit ca pe un dar otr\u0103vit\u2026
\n\u2014Omule Demeter, vorbe\u0219te a Doua Voce, noi suntem p\u0103s\u0103rile pe care le iube\u0219ti tu cel mai mult, ciorile, dar suntem Ciorile de Pa\u0219te, cele care aduc la fiecare biseric\u0103 Duhul lui Hristos care \u00cenvie, noi suntem Ciorile Psihopompe, cele care duc dincolo sufletele celor mor\u021bi. De fiecare dat\u0103, dup\u0103 ce Duhul lui Iisus a fost adus \u00een fiecare loca\u0219 sacru de pe P\u0103m\u00e2nt, trebuie s\u0103-l rug\u0103m pe cel dint\u00e2i om \u00eent\u00e2lnit s\u0103 ne dea de m\u00e2ncare, s\u0103 ne adape. Numai a\u0219a putem trece mai u\u0219or \u0219i toate \u00eempreun\u0103, v\u0103mile, \u00een anul ce urmeaz\u0103. Tu, cel care crezi despre tine c\u0103 e\u0219ti un fariseu (\u201eChiar a\u0219a este.\u201d), e\u0219ti un Om, singurul printre foarte mul\u021bi al\u021bii care cred despre ei c\u0103 vor mo\u0219teni \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia Cerului, care se dovede\u0219te a fi demn de a i se ar\u0103ta Ce Va Fi. Te-am adus s\u0103 vezi care este soarta ta aici. St\u0103 \u00een puterea Ta s\u0103 o schimbi, s\u0103 fii mai aproape de oameni \u0219i de binele lor. Mai aproape de ai t\u0103i, mai aproape de to\u021bi oamenii pe care \u00eei cuno\u0219ti, mai aproape de Sacru.
\n\tSe trezi pe canapeaua din sufragerie, \u00een fa\u021ba mesei pline de merinde, c\u00e2nd soneria \u021b\u00e2r\u00e2i la u\u0219\u0103. Dezmeticit, ca dup\u0103 un somn greu, deschise u\u0219a \u0219i cu lacrimi curg\u00e2ndu-i pe obraji, le \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103 pe cele dou\u0103 fiin\u021be dragi \u0219i rosti: Hristos a \u00cenviat, Demeter a \u00cenviat! Adev\u0103rat!<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA <\/strong><\/p>\n

Un poet \u00eenrourat – Mihai M. Macovei<\/strong><\/p>\n

Ap\u0103rut la Editura Editgraph Buz\u0103u, \u00een 2017, volumul de poeme \u201eColierul de rou\u0103\u201d al lui Mihai M. Macovei \u00eennobileaz\u0103 pe cel ce gust\u0103 liricul armoniilor, al unei lumi ce se manifest\u0103 sub imperiul confesiunii unui suflet sensibil.
\nPoetul are de data aceasta \u201efruntea cu z\u0103pad\u0103 de cerb\u201d, \u201efiind un c\u0103l\u0103tor pe un r\u00e2u de stele\u201d; el este prins \u00eentre copil\u0103rie \u0219i maturitate, \u00eentre aici \u0219i dincolo, pentru c\u0103 \u201eaici e aici\u201d \u0219i \u201edincolo e un \u00eenalt prea \u00eenalt\u201d.
\nPoemele din acest volum \u021bes un covor multicolor de cuvinte prin intermediul c\u0103ruia zbur\u0103m \u00eentr-o lume fermecat\u0103 unde \u00eel reg\u0103sim pe Mihai M. Macovei mereu t\u00e2n\u0103r, mereu \u00eendr\u0103gostit, mereu surprinz\u0103tor. Apar poezii cu valoare simbolic\u0103, fiind embleme ale unei puteri magice de a trasnforma totul \u00eentr-un r\u00e2u de sentimente, versurile tr\u0103g\u00e2nd cititorul \u00eenspre abis, \u00eenspre Styxul ce ne poart\u0103 \u00een lumea poeziei, c\u0103l\u0103torind de pe malul realului pe malul feeric al sublim\u0103rii \u2013 se pot recunoa\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 apusurile de soare, roua lunii \u00een p\u0103trar, lini\u0219tea, \u021bip\u0103tul nop\u021bii.
\nIubirea st\u0103 sub semnul celui ales, amprentat pentru totdeauna cu buzele iubitei \u2013 \u201enumai buzele tale\/ sunt amprentele buzelor mele\u201d. Poetul se reinventeaz\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 curg\u0103toare, melodioas\u0103, cu susur de izvor, cu izul de poveste: \u201evreau s\u0103 fiu c\u00e2t nu mai sunt\u201d.
\nAventura vie\u021bii este \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba tr\u0103it\u0103 plenar, m\u0103rturisit\u0103, r\u00e2vnit\u0103 \u2013 u\u0219ile se deschid una dup\u0103 alta \u00een universul \u00een care suferin\u021ba se \u00eemplete\u0219te cu bucuria: \u201enu mai exist\u0103 ie\u0219ire \u2013 am zis\/ \u0219i totu\u0219i u\u0219a s-a deschis\/ \u0219i am trecut dincolo\/ dincolo \u00een camera de oaspe\u021bi\u201d. Asist\u0103m la fotografierea sentimentelor: \u201eiubito nu \u00eenchide ochii\/ai s\u00e2nge \u00een tine\/ m\u0103 po\u021bi s\u0103ruta\/ ai dreptul la eternitate.\u201d
\nProzopoemele aduc sarea \u0219i piperul \u00een doze echilibrate, cu un limbaj metaforic postmodernist, la care se adaug\u0103 ironia: \u201ec\u00e2nd intri \u00een casa (u)nuia\/ care te viseaz\u0103 nu-\u021bi l\u0103sa bocancii\/ la u\u0219\u0103\/ intr\u0103 p\u0103s\u0103re\u0219te calc\u0103-l pe g\u00e2t\/ p\u00e2n\u0103 \u00ee\u021bi spune cine l-a \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 mint\u0103 atunci c\u00e2nd\/ doarme \u00een somnul altuia\u201d.
\nSenza\u021biile, gesturile sunt o joac\u0103 \u201ede-a joaca\u201d \u0219i intr\u0103m \u00een literatur\u0103 prin poezia m\u0103\u0219tii, c\u0103ci Mihai M. Macovei este un disimulant \u2013 \u0219i el \u0219tie cel mai bine ce tonalit\u0103\u021bi s\u0103 adopte, ce haine s\u0103 \u00eembrace, unde s\u0103 accentueze ceea ce e important: silabe, umbre, singur\u0103t\u0103\u021bi.
\nAtrag titlurile care \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe \u201enu\u201d: \u201eNu m\u0103 iubi\u201d, \u201eNu f\u0103r\u0103 motiv\u201d \u201eNu-i minciun\u0103\u201d sau cele care fac teoria nimicului \u2013 \u201eE un nimic\u201d, \u201eNimicul care doare\u201d. Autoreferen\u021bialitatea iese la suprafa\u021b\u0103, iar poetul se define\u0219te, privind parc\u0103 \u00eentr-o oglind\u0103: \u201epoezia este c\u0103ma\u0219a pe care o \u00eembraci \u0219i tu\u201d.
\nSuferin\u021ba, dezam\u0103girea, uitarea sunt undele unei ape ad\u00e2nci, \u00een care poetul se scufund\u0103 mai tare zi dup\u0103 zi, sufletul r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis \u00eentre poemele sale. Regretul e ca uleiul care st\u0103 la suprafa\u021b\u0103, ca un trup umflat de at\u00e2ta stat pe fundul apei. Descriptivismul, reflexivitatea, autoreferen\u021bialitatea sunt \u00eembinate \u00eentr-un vis de dragoste, iar \u00eentoarcerea la inocen\u021b\u0103 este singura salvare (Muguri de toamn\u0103).
\nTeiul aminte\u0219te de Mihai Eminescu, este imaginea simbol \u00eenfipt\u0103 pe retina poetului dou\u0103miist, fiind un reper al timpului dincolo de timp, care are acum o \u201ecurgere alb\u0103\u201d. \u00cen acest volum sunt c\u00e2teva coordonate lirice importante \u2013timpul \u0219i condi\u021bia poetului, gravate pe motive ca mama, iubita, ora\u0219ul, visul, noaptea, toamna, lumina, marea.
\nPoetul e aici, e mereu, apare pretutindeni: \u201eSunt viu \u00een fiecare cruce \u0219i mort \u00een Fiecare viu.\/Regret. \u00cen lumea asta cu un singur pat\/ se doarme pu\u021bin\u201d. S\u0103-l citim, a\u0219adar!<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong>\t<\/p>\n

DIREC\u021aIE<\/strong><\/p>\n

Te iubesc,
\nstriga ne\u00eencetat \u00cengerul Albastru…
\nVreau s\u0103 mergi cu mine…
\nOriunde? am \u00eentrebat eu \u00eentr-o doar\u0103…
\nDa, a r\u0103spuns el, clipind din genele prelungi
\ni-am recunoscut z\u00e2mbetul
\n\u0219i m-am bucurat \u2013 sem\u0103na perfect cu tine
\nTe doresc,
\nstriga dup\u0103 orizontul p\u0103trat
\nCurcubeul,
\nai vrea s\u0103 mergi cu mine?
\nOriunde? am \u00eentrebat eu \u00eentr-o doar\u0103…
\nDa, a r\u0103spuns el, \u00eentinz\u00e2ndu-\u0219i aripile multicolore
\n\u0219i a zburat lu\u00e2ndu-mi speran\u021ba c\u0103 ne vom atinge c\u00e2ndva…
\natunci am tres\u0103rit – sem\u0103na\u021bi
\nca dou\u0103 pic\u0103turi de ap\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teo CABEL De la virtual la semnal de alarm\u0103, o poz\u0103 din mijlocul celor care for\u021beaz\u0103 grani\u021bele Europei Volumul Imigrantul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14677"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14677"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14678,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14677\/revisions\/14678"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}