{"id":14670,"date":"2021-05-20T09:49:25","date_gmt":"2021-05-20T06:49:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14670"},"modified":"2021-05-20T09:49:25","modified_gmt":"2021-05-20T06:49:25","slug":"spatii-culturale-nr-57-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14670","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (11)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Mihaela MERAVEI <\/strong><\/p>\n<p><strong>Mircea Teculescu, un poet cu un poten\u021bial liric \u00een ascensiune<\/strong><\/p>\n<p>         Iubirea este f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate una dintre cele mai uzitate teme ale antichit\u0103\u0163ii. Zeit\u0103\u0163ile iubirii definesc de fapt tot ce este uman, puterea \u015fi tensiunea sentimental\u0103, autoritatea absolut\u0103 a patimilor, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile emo\u021bionale, aceste nefiind altceva dec\u00e2t constante universale ridicate la nivelul mitic. Una dintre cele mai cunoscute din aceste zeit\u0103\u021bi este Afrodita \u00een mitologia greac\u0103, Venus la romani, Zei\u0163a iubirii \u015fi a frumuse\u0163ii, prezentat\u0103 \u00een Iliada ca fiica lui Zeus \u015fi a Dionei. Potrivit lui Platon, Afrodita s-a n\u0103scut din spuma m\u0103rii, de unde i-ar proveni \u015fi numele. Hesoid \u00een \u201eTeogonia\u201d, scrie c\u0103 s-ar fi n\u0103scut din membrul viril al lui Uranos, pe care Cronos l-a aruncat \u00een mare. Pl\u0103m\u0103dindu-se \u00een mijlocul valurilor, s-ar fi deplasat mai \u00eent\u00e2i c\u0103tre insula Citera, iar mai apoi c\u0103tre Cipru, unde a ie\u015fit din ap\u0103, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 r\u0103sar\u0103 sub t\u0103lpile sale o iarb\u0103 moale.<br \/>\n      \u00cen alt\u0103 legend\u0103 (Aelianus, \u201eDe natura animalium\u201d), Afrodita s-ar fi n\u0103scut dintr-o scoic\u0103, \u0219i tot \u00eentr-o scoic\u0103 ar fi fost dus\u0103 \u00een insula Citera. (sursa \/https: istoriireg\u0103site.wordpress.com)<br \/>\n       Poetul Mircea Teculescu ne ofer\u0103 o altfel de Afrodit\u0103, alias Venus, care, a\u0219a cum vom vedea, se na\u0219te dintre paginile volumului \u201eVenus de februarie\u201d, ap\u0103rut la editura Funda\u021bia Cultural\u0103 Libra, \u00een 2016, cu coperte concepute de scriitorul Florin Dochia, inspirate de siluetele \u0219i culorile pe care le cap\u0103t\u0103 p\u0103durea \u00een luna februarie, c\u00e2nd copacii prind s\u0103 se alungeasc\u0103 \u00een dorul de verde \u0219i rena\u0219tere, lu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u0219i forma trupului unei femei, o Venus a p\u0103durii.<br \/>\n\tDespre cuv\u00e2ntul din deschiderea c\u0103r\u021bii, \u00een recenzia \u201eDezv\u0103luiri din paradisul propriu\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een Revista \u201eUrmuz\u201d, nr.5-6\/ 2017\/ anul IV, cunoscutul critic b\u0103c\u0103uan (*r\u00e2mnicean), doamna profesor Mioara Bahna scria: \u201e\u00eentr-un scurt cuv\u00e2nt al autorului cu care se deschide volumul, cu siguran\u021b\u0103 o tentativ\u0103 de captatio benevolentiae, Mircea Teculescu (\u2026) \u00ee\u0219i expune considera\u021biile cu privire la clasicul raport dintre  semn \u0219i sunet, aduc\u00e2ndu-\u0219i \u00een sprijin un fragment celebru din poezia lui Lucian Blaga (Lucian Blaga e mut ca o leb\u0103d\u0103.\/ \u00cen patria sa\/ Z\u0103pada f\u0103pturii \u021bine loc de cuv\u00e2nt.) \u0219i c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 demonstreze c\u0103 literatura de acum e dep\u0103\u0219it\u0103, cel pu\u021bin la nivel structural, fiindc\u0103 s-ar ghida dup\u0103 ni\u0219te uzan\u021be poate vetuste\u201d, acesta fiind motivul pentru care pune titlurile poemelor la finalul lor, consider\u00e2nd poemul un protoc\u00e2ntec format dintr-o \u201e\u00een\u0219iruire de semne\/ vibra\u021bii complexe ale sunetelor\/ (\u2026)\/ cu o linie melodic\u0103 \u00een\u0219irat\u0103 pe un suport scris \u0219i de<br \/>\nunde poetul\/ dirijorul d\u0103 tonul, folosind titlul\/ diapazonul.\u201d (pag 5)<br \/>\n       Pentru poetul Mircea Teculescu, volumul de fa\u021b\u0103 este primul de poezie, \u00een predecesoarele autorul expun\u00e2nd micropoeme &#8211; \u00eentr-o prim\u0103 plachet\u0103 intitulat\u0103 \u201eExerci\u021bii de t\u0103cere\u201d \u0219i ap\u0103rut\u0103 la editura Astra-Nova, Bra\u0219ov 2003 &#8211; \u0219i crea\u021bii de sorginte nipon\u0103, \u201ePor\u021bi \u00een dep\u0103rtare\u201d, editura Anca, Urziceni, 2008. Nu este de mirare atunci, de ce pe parcursul celor \u0219aizeci \u0219i unu de poeme, autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 forma liric\u0103, dar \u0219i s\u0103-\u0219i creioneze eul liric. Poetul se consider\u0103 a fi: \u201etot mai mult\/ desenul f\u0103cut de un prieten:\/ rotocoale, linii \u0219i puncte\/ prin albul h\u00e2rtiei;\u201d (pag 11\/ \u201eun autoportret de-al meu\u201d), pentru care \u201ecreionul este o sering\u0103\/ preg\u0103tit\u0103 \u00eentotdeauna,\u201d cu care \u00ee\u0219i face \u201etratamentul\/ cu litere \u0219i cifre\u201d (pag 13, \u201ecolorat\u0103 depresie\u201d), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 lua forma unui \u201esubmarin plin de molecule\/ (\u2026)\/ e\u0219uat pe o piatr\u0103 de alabastru\/ \u00een ora\u0219ul ce g\u0103zduie\u0219te seceta\/ \u0219i unde florile fr\u00e2nte\/ zac pe drumurile care te caut\u0103\u201d ( pag 15, \u201etransmuta\u021bii\u201d).<br \/>\nNu numai c\u0103utarea sinelui este tematica poemelor din volumul \u201eVenus de februarie\u201d, \u0219i c\u0103utarea muzei perfecte, jum\u0103tatea eului masculin care s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 poezia, pe care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, poetul  o inventeaz\u0103 din cenu\u0219a propriilor dorin\u021be: \u201eaici\/ ar trebui s\u0103 existe\/ conturul chipului t\u0103u\/ \u0219i lumina trupului t\u0103u\/ \u0219i semnul sufletului t\u0103u;\/ aici ar trebui s\u0103 fie totul,\/ totul pentru \u0219tiin\u021ba lor,\/ a celor care te vor c\u0103uta\/ (\u2026)\/ amintindu-\u0219i, poate,\/ de tranzitul lui Venus peste discul Soarelui\u201d (pag 8\/ \u201econturul chipului t\u0103u\u201d). Odat\u0103 n\u0103scut\u0103, aceast\u0103 Venus \u00eencepe s\u0103 colonizeze mintea poetului ocup\u00e2nd tot mai mult din spa\u021biul discursului liric: \u201estau singur,\/ cutreierat de imagini,\/ p\u00e2n\u0103 departe,\/ unde \u00eengerii picteaz\u0103\/ tablourile mi\u0219c\u0103toare cu tine\/ venus de februarie\u201d ( pag 16\/ \u201e un mic vernisaj\u201d). Chiar dac\u0103 discursul liric este pe alocuri redundant sau \u00eenc\u0103rcat cu truisme, ori imagini superficiale, totu\u0219i finalul devine concret, rotunjindu-se \u00een ars poetica unei idei salvatoare: \u201e\u2026c\u00e2t de mult mi-a pl\u0103cut\/ c\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit\/ \u0219i tu mi-ai spus, te-ai prezentat, ai recitat:\/ &#8211; Bun\u0103, sunt venus de februarie \u0219i \u00eemi pare r\u0103u nu pot s\u0103-\u021bi ofer   nici-un fruct,\/ ca eva odinioar\u0103, este \u00eenc\u0103 iarn\u0103,\/ \u0219i aici \u0219i afar\u0103!\/\u2026 apoi preocupa\u021bi, ne-am \u00eentors,\/ fiecare la treburile lui\/ tu, prin pagini de carte, eu la masa de scris\u201d ( pag 21\/ \u201eplec\u00e2nd din eden\u201d).<br \/>\nPe parcursul versurilor, cititorul va g\u0103si metafore stilizate, compara\u021bii surprinz\u0103toare, inversiuni lirice, arme care sunt dovada talentului \u0219i vocii lirice \u00een formare ale autorului. Voi da c\u00e2teva exemple, extrase \u00een mod aleatoriu din context, \u00een sprijinul afirma\u021biilor mele: \u201e\u00eenc\u0103perea se scufundase\/ ca un lift,\/ \u00een subteran\u201d, \u201erealitatea ca o b\u0103tr\u00e2n\u0103 cu Parkinson\u201d, \u201escaune coc\u00e2rjate de griji\u201d, \u201eiluzia ca o pas\u0103re\/ ascuns\u0103 \u00een apartament\u201d, \u201evisul t\u0103cutei venus\/ r\u0103m\u00e2ne ascuns \u00een ochean\u201d, \u201ecurg anotimpurile\/ banchize rupte\/ din arctica timpului\u201d, \u201edurerea de arip\u0103,\/ ca o simulare de sacrificiu\u201d, \u201epianistul cuvintelor\u201d, \u201eziua \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te\/ mu\u0219cat\u0103 de ger\u201d \u0219i exemplele ar putea continua.<br \/>\nOrice \u00eenceput are derapajele sale, obstacolele \u0219i \u00eencerc\u0103rile sale, acesta este \u0219i motivul pentru care forma liric\u0103 de multe ori tinde s\u0103 devin\u0103 minimalist\u0103, ca de exemplu : \u201eea locuie\u0219te \/ \u00eentr-un tablou colorat,\/ cu ram\u0103 de lemn -\/ o expozi\u021bie cu rechini\/ \u00eemprejur\/ se rote\u0219te\u201d (pag 64\/ \u201eea locuie\u0219te\u201d), ideile fiind exprimate \u00een c\u00e2teva cuvinte, fraze, sau s\u0103 preia forma \u0219i sensurile poemelor de tip nipon, unde emo\u021bia devine imagine tradus\u0103-n sentiment: \u201emare de copci\/ pe Lacul Bisericii\/ noi nic\u0103ieri\/\/ chipul t\u0103u \u0219i chipul meu\/ z\u00e2mbind u\u0219or \u00een cripta iernii\u201d( pag 20\/ \u201etablou votiv\u201d). Tensiunea liric\u0103 din poemele volumului de fa\u021b\u0103 este amplificat\u0103 de repeti\u021bii, linii, puncte de suspensii, semne, ruperi de ritm, duc\u00e2nd la o stare melancolie care va \u00eembr\u0103ca poemele, iar acestea vor prinde tonuri cenu\u0219ii, bacoviene.<br \/>\n\u00cen paginile acestui volum, Mircea Teculescu \u00eencearc\u0103 \u0219i o tehnic\u0103 a elabor\u0103rii a unor noi poeme, din fr\u00e2nturi de vers, luate din crea\u021biile altor autori, men\u021bion\u00e2nd, fire\u0219te, apartenen\u021ba lor la finalul noii poezii: v\u0103d un uria\u0219 mu\u0219uroi la orizont\/ \u00een care se adun\u0103 speran\u021bele\/ \u0219i nu mai ies\/ cuvintele se termin\u0103 \u00een gur\u0103\/ la marea \u00eentrebare\/ acela\u0219i r\u0103spuns:\/ o nou\u0103 cruce\/ \u0219i numele se sub\u021biaz\u0103\/ tac precum o vinere\/ ce-\u0219i a\u0219teapt\u0103 r\u0103stignitul\/ <poem creat folosind fragmente decupate din poemele lui Cornel S\u00e2ntioan Cuble\u0219an>\/ (pag 30\/ \u201est\u00e2nd f\u0103r\u0103 tine\u201d).<br \/>\nCa un corolar la cele prezentate p\u00e2n\u0103 acum, voi afirma c\u0103 Mircea Teculescu este un autor cu poten\u021bial liric \u00eenc\u0103 nedezv\u0103luit, \u00een ascensiune a eului liric \u0219i c\u0103utarea formei, care ne ofer\u0103 un prim volum de poeme cu un titlu original \u201eVenus de februarie\u201d \u0219i o viziune autentic\u0103 a muzei, un poet talentat \u0219i abil, implicat \u0219i perseverent \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un poet care \u00eenva\u021b\u0103 repede s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i mari pe scara valorii literare, av\u00e2nd toate calit\u0103\u021bile necesare s\u0103 fie remarcat, cum s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat anul trecut la Festivalul Concurs Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d, edi\u021bia X, Rm. S\u0103rat &#8211; 2017, ob\u021bin\u00e2nd Premiul \u201eOctavian Mo\u0219escu\u201d \u0219i editarea noului volum de versuri \u201eFiecare vede altceva\u201d,  Editura Rafet, 2017, de care cititorii, cu siguran\u021b\u0103, deja au auzit.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nMircea TECULESCU<\/strong><\/p>\n<p><strong>Fiecare vede altceva<\/strong><\/p>\n<p>ea culegea,<br \/>\nunul c\u00e2te unul,<br \/>\nsemne aflate pe coli de h\u00e2rtie;<br \/>\nera o var\u0103 calm\u0103 \u015fi lucid\u0103,<br \/>\nblazoane nobiliare<br \/>\np\u0103reau c\u0103 str\u0103juiau geamurile<br \/>\nprin care discret lumea se privea;<\/p>\n<p>ea \u00ee\u015fi apropia<br \/>\nfotografia lui \u015fi o netezea<br \/>\ncu acurate\u0163e \u015fi pasiune,<br \/>\nca s-o cure\u0163e de timp;<br \/>\nc-o privire spart\u0103 o admira,<br \/>\nb\u00e2jb\u00e2ind dup\u0103 tandre\u0163e \u00eencet<br \/>\n\u00eenl\u0103untrul ei trecea;<\/p>\n<p>nevrednice cuvinte abia<br \/>\nc\u0103 pluteau pe aici,<br \/>\nrecompuse din semnele<br \/>\nde pe acele scrisori;<br \/>\nsenza\u0163ia pe care o numea via\u0163\u0103<br \/>\nera din ce \u00een ce mai puternic\u0103,<br \/>\nel din ea se ivea<\/p>\n<p><strong><br \/>\nDe la unu la cinci <\/strong>\t<\/p>\n<p>trupul le era<br \/>\ntimp dat de Dumnezeu,<\/p>\n<p>nimeni nu avea voie s\u0103 plece<br \/>\ndin nimeni,<br \/>\naceasta era regula jocului;<\/p>\n<p>cu m\u00e2ini de p\u0103m\u00e2nt<br \/>\nscriau despre<br \/>\n\u00eentunericul \u015fi lumina<br \/>\nce \u00eei locuia;<\/p>\n<p>iar umbrele curgeau<br \/>\npe formele din jur,<br \/>\napoi intrau \u00een ei:<br \/>\n\u015fi c\u0103p\u0103tau via\u0163\u0103,<br \/>\n\u015fi c\u0103p\u0103tau moarte<\/p>\n<p><strong><br \/>\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n<p><strong>Poetul \u00een oglind\u0103 <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9-214x300.jpg\" alt=\"\" width=\"214\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14671 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9-214x300.jpg 214w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9.jpg 452w\" data-sizes=\"(max-width: 214px) 100vw, 214px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 214px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 214\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9-214x300.jpg\" alt=\"\" width=\"214\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14671\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9-214x300.jpg 214w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/9.jpg 452w\" sizes=\"(max-width: 214px) 100vw, 214px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>Fie c\u0103 i-o realizeaz\u0103 al\u021bii, fie c\u0103 este un demers personal, orice poet are dreptul la o antologie, cu obliga\u021bia ca ea s\u0103-i reflecte esen\u021ba crea\u021biei \u0219i, pe deasupra, s\u0103 se bucure \u0219i de condi\u021bii grafice dac\u0103 nu decente, cel pu\u021bin acceptabile. Trebuie precizat, din capul locului, c\u0103 antologia pe care o propune Costel Bunoaica \u00eendepline\u0219te cu prisosin\u021b\u0103 primul criteriu, pentru cel\u0103lalt, oric\u00e2t am spune, ca psalmistul, \u201eacolo \u0219ezum \u0219i pl\u00e2nsem\u201d, e absolut inutil s\u0103 coment\u0103m.<br \/>\nCostel Bunoaica este un poet care, chiar dac\u0103 se joac\u0103 uneori scriind, nu altfel dec\u00e2t a f\u0103cut-o c\u00e2ndva marele Nichita, ia scrisul \u00een serios, ca pe o oglindire a sinelui. Niciodat\u0103 oglindirea nu va fi pur\u0103, eliberat\u0103 de pulberile subiectivit\u0103\u021bii \u0219i de o anume voluptate a mistific\u0103rii. \u201eAsta am fost toat\u0103 via\u021ba: un vis\u0103tor greu de strivit,\/ Furam stelele de pe cer \u0219i le scuturam sub t\u0103lpile \u00eenvin\u0219ilor\/ s\u0103 creasc\u0103 \u2013 ziceam \u2013 zorile, precum florile,\/ peste sufletul lor r\u0103v\u0103\u0219it\u201d (\u201eVisam c\u0103 strecuram stele sub u\u0219i\u201d).<br \/>\nUn \u201eAutoportret, zilnic, \u00een oglinda concav\u0103\u201d ni-l descoper\u0103 pe Costel Bunoaica aparent retras\/ scobit\/ chircit \u00een sine, \u00eentr-un spa\u021biu sferic protector, care-i permite s\u0103 priveasc\u0103, \u00eentr-un joc de-a r\u00e2su`-pl\u00e2nsu`, dincolo de marginile propriei dureri: \u201eLuni \u00eemi plou\u0103, mar\u021bi \u00eemi ninge, miercuri nu \u00eemi mai\/ ajunge nici s\u0103 trag un strop de fum. Sunt bezmetic\u2026!\/ Nici n-am cum s\u0103 fiu altul zi de zi\/ Sunt a\u0219a de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu (\u2026)\/ Drag\u0103-mi e duminica:\/ a\u0219 dormi \u0219i a\u0219 tot bea iadul din privirea ta.\/ Doar la asta m\u0103 pricep: s\u0103 sparg bani, s\u0103 pl\u00e2ng, s\u0103 cr\u0103p\u201d (p. 120-121).<br \/>\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2mpurile semantice cu prezen\u021b\u0103 obsesiv\u0103 sunt ale zborului, ale vis\u0103rii, ale evad\u0103rii     \u00eentr-un \u201enu \u0219tiu unde\u201d \u0219i \u201enu \u0219tiu cum\u201d; poetul simte nevoia de a-\u0219i dep\u0103\u0219i condi\u021bia, efortul s\u0103u imaginativ permi\u021b\u00e2ndu-i \u00eentotdeauna situarea dincolo de frontierele realului: \u201eAm desenat o iluzie deasupra unui \u021bip\u0103t prelung\/ Mereu desenez iluzii c\u00e2nd mi-e poft\u0103 de zbor\/ V\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu am revolver\/ mai multe singur\u0103t\u0103\u021bi \u0219i-au pus \u0219or\u021bul de buc\u0103t\u0103rie\/ \u0219i-au \u00eenc\u0103lecat \u021ban\u021bo\u0219e linia dintre melancolie \u0219i blestem\u201d (\u201eHotar\u201d).<br \/>\nCon\u0219tient de captivitatea \u00een minciun\u0103 a oric\u0103rui trec\u0103tor prin lume, Costel Bunoaica este poetul capabil de sinceritate deconcertant\u0103, reu\u0219ind, cu inocen\u021ba pe care doar cei cu suflet \u00eenc\u0103 pur, de copil, o mai au, s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 p\u0103catele, vina, nelegiuirile mai mari ori mai m\u0103runte: \u201eultima dat\u0103 c\u00e2nd tata s-a bucurat a fost \u00eenaintea mor\u021bii lui,\/ P\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eentorc,\/ umblasem, cum se spune, prin via\u021b\u0103 haihui,\/ ca un porc,\/ lipsit de griji \u0219i f\u0103r\u0103 un c\u0103p\u0103t\u00e2i pe care s\u0103 \u00eemi a\u0219ez\/ neodihna \u0219i rostul.\/ Nep\u0103sarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021bea \u0219i drumul \u0219i podul. \u0218i capul meu.\/ Prostul\u201d. Lu\u00e2nd \u00een calcul dou\u0103 trimiteri: una biblic\u0103, spre fiul risipitor, alta \u0219i mai aproape de cei damna\u021bi, spre hoinarul Fran\u00e7ois Villon, \u00eel putem plasa pe Costel Bunoaica \u00eentre cele dou\u0103 ipostaze, peniten\u021ba \u0219i nevoia de iertare figur\u00e2nd, de mult\u0103 vreme, \u00een actul de crea\u021bie: \u201e\u00cenl\u0103untrul lui se d\u0103dea o lupt\u0103 \u00eenver\u0219unat\u0103 \u00eentre\/ acceptare \u0219i refuz. Un fel de noapte \u00eenspre diminea\u021b\u0103.\/ Un fel de bezn\u0103 c\u0103l\u0103uzitoare spre moarte.\/ Rezemat de propria-i oboseal\u0103, s-a ridicat, d\u00e2rz, \u00eentr-o r\u00e2n\u0103,\/ \u0219i cu propria m\u00e2n\u0103 a alungat o\u0219tirea de sfial\u0103, ce m\u0103\/ \u021bintuise captiv \u00een minciun\u0103.\/ M-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at, l\u0103crim\u00e2nd,\/ Din copil\u0103rie nu-i mai v\u0103zusem chipul \u00eenseninat de ceva.\/ Atunci am sim\u021bit anii alerg\u00e2nd \u00eenapoi. \u0218i via\u021ba-mi\/ sc\u0103ldat\u0103 agresiv \u00een noroi\u201d (\u201eCaptiv \u00een minciun\u0103\u201d).<br \/>\nS\u0103 scrii ca \u0219i cum ai muri este o art\u0103 poetic\u0103 grav\u0103, mai ales c\u00e2nd tonul confesiv tr\u0103deaz\u0103 sinceritatea absolut\u0103, care refuz\u0103 orice artificiu, orice gest teatral: \u201eAt\u00e2t de rar se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 murim,\/ \u0218i-atunci ne limpezim \u00een roua nim\u0103nui,\/ Ne\u0219tiutoare clip\u0103, prin care ne gonim,\/ Nevinova\u021bi ca lemnul de unealta lui!\u201d (\u201eAt\u00e2t de rar\u201d).<br \/>\nVolumele din care Costel Bunoaica a f\u0103cut selec\u021bie pentru antologie sunt destul de cunoscute cititorului: \u201eDreptul la singur\u0103tate\u201d (2000), \u201eCoridorul de cea\u021b\u0103\u201d (2000), \u201e\u00cenc\u0103 o umbr\u0103 pe inim\u0103\u201d (2003), \u201e\u0218i zeii se tem\u201d (2008), \u201eNoaptea cu sinele meu\u201e (2012), \u201eC\u0103l\u0103tor prin lumea de\u0219art\u0103\u201d (2014).<br \/>\nA\u0219a cum s-a spus \u00een repetate r\u00e2nduri, poetul ialomi\u021bean, de\u0219i discret, cultiv\u00e2nd prietenii boeme \u0219i comport\u00e2ndu-se ca \u0219i cum ar tr\u0103i \u00een alt veac, se reinventeaz\u0103 reu\u0219ind s\u0103 fie nou, altfel \u0219i totu\u0219i acela\u0219i, paradox pe care numai cei locui\u021bi de poezie \u00eel ilustreaz\u0103.<\/p>\n<p>*<strong>Costel Bunoaica<\/strong>: <em>\u201eAutoportret \u00een oglinda concav\u0103\u201d<\/em>, Ed. Detectiv literar, 2017<\/p>\n<p><strong><br \/>\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong><\/p>\n<p>    <strong>  Spovedanii lirice<\/strong><\/p>\n<p>Dac\u0103 scrierea respir\u0103 \u201eca o icoan\u0103 pe care o str\u00e2ngi la piept p\u00e2n\u0103 te doare\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 adaugi, \u00een semantica termenului, conota\u021bia de sacru, de suferin\u021b\u0103 \u0219i adora\u021bie. Mihaela Roxana Boboc trece, prin scris, de la st\u0103ri induse de banalitatea lucrurilor, la extazul mistic \u00een fa\u021ba cuv\u00e2ntului, de la inutilitatea eforturilor din lumea real\u0103 la miracolul pl\u0103smuirii, \u00een imaginar, a existen\u021bei acelor neasemuite \u201efemei laotong\u201d, greu de identificat altfel dec\u00e2t prin substitu\u021bie poetic\u0103: \u201eFemeia poemelor mele nerostite \u021bine copilul str\u00e2ns \u00een bra\u021be,\/ \u00eeng\u00e2n\u0103 un c\u00e2ntec de leag\u0103n \u0219i vocea i se pierde \u00eentr-un hohot crud\u201d (\u201eZiua din colivie\u201d). Astfel de poeme, \u00een care ipostazele mariane sunt oarecum demitizate prin cufundarea \u00een contingent, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 totu\u0219i noble\u021bea stilistic\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2n, \u00een totalitatea lor, poeme religioase (exist\u0103 psalmi emo\u021bionan\u021bi inclu\u0219i \u00een volum).<br \/>\nDiscursul liric pe care-l construie\u0219te Mihaela Roxana Boboc penduleaz\u0103 \u00eentre ludic \u0219i grav, \u00eentre mundan \u0219i celest: \u201eE o joac\u0103 de copil s\u0103 fur emo\u021bii\/ \u0219i cu m\u00e2na la ochi s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti printre r\u00e2nduri\u201d (\u201eNu pune virgule\u201d), sentimentul predominant fiind acela de spaim\u0103 \u00een fa\u021ba a ceea ce Nichita St\u0103nescu numea \u201em\u0103re\u021bia frigului\u201d: \u201eeu insist s\u0103 p\u0103c\u0103lesc timpul cu secundele furate &#8211; \/ terapia aceasta doare!\/ acesta este copilul meu\/ cu obrajii rumeni\/ \u0219i tat\u0103l meu m\u0103 str\u00e2nge la piept\/ odat\u0103 cu boala -\/ se face tot mai noapte \u0219i stelele cad\u201d (\u201eGustul spaimelor mele\u201d).<br \/>\n\u201eSpovedania oaselor\u201d trimite, prin con\u021binutul ideatic, la versetele din Cartea lui Iov. Din orice poet r\u0103m\u00e2n, dup\u0103 trecerea dincolo, nu doar oasele albe, ci \u0219i \u201elumina din lumin\u0103\u201d, adic\u0103 poemele scrise \u00een speran\u021ba rena\u0219terii\/ re\u00eenvierii, c\u0103ci a scrie poezie \u00eenseamn\u0103 a suferi jertfa christic\u0103 \u0219i a te \u00eentoarce \u00eembr\u0103cat \u00een \u201ec\u0103ma\u0219a florilor de c\u00e2mp\u201d: \u201elumin\u0103 din lumin\u0103 \u2013 \u00een pl\u00e2nsetul furnicilor\/ p\u0103\u0219esc spre sine oameni;\/ poe\u021bii din \u00eent\u00e2mplare pe-o margine de cuv\u00e2nt\/ scot din p\u0103l\u0103rie iepuri de zah\u0103r (\u2026)\/\/ Fericirea e, dragul meu, acea foame de cuvinte,\/ locul unde m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu Dumnezeu\u201d (\u201eLumin\u0103 din lumin\u0103\u201d).<br \/>\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dincolo de zbaterea fiin\u021bei \u00eentre \u201ea fi\u201d \u0219i \u201ea avea\u201d, ceea ce r\u0103m\u00e2ne sunt valorile spirituale adunate, o spun oasele goale din morm\u00e2ntul imaginar al lumii, din zidul ei nev\u0103zut \u00een care e\u0219ti prins p\u00e2n\u0103 la moarte: \u201ece cruce se zbate \u00een pleoapele tale,\/ femeie a g\u00e2ndurilor nerostite,\/ femeie a duminicilor care-\u021bi \u00eenfloresc \u00een palm\u0103\/ p\u00e2n\u0103 zidul se pierde \u00een aburul cuvintelor\/ \u0219i piciorul ei simte poezia\/ tres\u0103rind din umbr\u0103\u201d (\u201eFemeia din zid\u201d).<br \/>\nMihaela Roxana Boboc st\u0103p\u00e2ne\u0219te limbajul metaforizant (singurul care poate face diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de prozopoemele la mod\u0103 \u00een ultima vreme), dar \u0219i gestualitatea poetic\u0103. Ea spune lucruri simple \u00een moduri complicate nu doar de percep\u021bia feminin\u0103 asupra timpului, a spa\u021biului \u0219i a actului de crea\u021bie, ci \u0219i de o profunzime a implic\u0103rii \u00een construc\u021bia propriului univers liric. Nimic nu pare aici artificial, pl\u00e2nsul, boala, teama de moarte, iubirea sunt teme tratate cu sinceritatea ultim\u0103 a celui pentru care scrisul este o chestiune de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte, \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul tuturor lucrurilor. Actul de crea\u021bie presupune, ca la botez, lep\u0103darea ritualic\u0103 de tot ceea ce este r\u0103u \u0219i vine din alt\u0103 parte dec\u00e2t de la Domnul Dumnezeul str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri: \u201eAm fost amanta cuvintelor\/ \u00eenainte s\u0103 fiu poem\/ am ascuns candele \u00een buzunar\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 luminez.\/ am pierdut nop\u021bile femeii mele\/ \u00eenainte s\u0103 te pierd &#8211; \/ \u00eemi lep\u0103d hainele \u00een acest poem,\/ \u00eemi las la intrare \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintea\/ \u00een care am alergat printre himere\/ \u0219i te-am iubit \u00een p\u0103g\u00e2n\u0103tate,\/ m\u0103 lep\u0103d de oamenii din vis,\/ poem dup\u0103 poem\/ \u0219i te chem din spovedania oaselor mele,\/ dintre femeile prinse \u00een liturghii,\/ \u00een noaptea c\u00e2nd b\u0103rba\u021bii pl\u00e2ng\/ Dumnezeu \u00eenal\u021b\u0103 lampadarul viselor &#8211; \/ m\u0103 lep\u0103d de mor\u021bii din suflet,,\/ le trimit cor\u0103bii de h\u00e2rtie\/ \u0219i trupurile lor plutesc pe Nilul dimine\u021bilor\u201d (\u201eM\u0103 lep\u0103d\u201d)<br \/>\nR\u0103st\u0103lm\u0103cirea unor mituri biblice \u0219i luarea lor \u00een r\u0103sp\u0103r nu vin dintr-o arghezian\u0103 pendulare \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eentre t\u0103gad\u0103, ci dintr-o tr\u0103ire pur personal\u0103, cumva \u00een afara religiei, a sentimentului religios. Poeta se afl\u0103 \u00eenc\u0103 la v\u00e2rsta c\u00e2nd te po\u021bi \u00eenfiora, f\u0103r\u0103 s\u0103 tremuri totu\u0219i de fric\u0103, \u00een fa\u021ba m\u0103re\u021biei divine, c\u00e2nd po\u021bi s\u0103-l sim\u021bi pe Dumnezeu al\u0103turi, prieten de joac\u0103 \u0219i de glume, f\u0103r\u0103 s\u0103 cazi \u00een erezie ori dezm\u0103\u021bat\u0103 arogan\u021b\u0103 juvenil\u0103: \u201eprind g\u00e2ndurile \u00eentre degetele m\u00e2inii drepte\/ \u00een semnul crucii, p\u0103rinte,\/ veghez \u0219i scriu\/ scriu \u0219i dor\/ dor \u0219i \u00eempart\/ p\u00e2inea poe\u021bilor \u00eencape \u00een cinci co\u0219uri pline\/ firimiturile r\u0103mase hr\u0103nesc p\u0103s\u0103rile din cuget\/ probabil exist &#8211; \/ m-ai v\u0103zut duc\u00e2nd la r\u00e2u cerul\/ te-ai aplecat asupra apei \u0219i\/ Dumnezeu z\u00e2mbea pe malul cel\u0103lalt\/ poezia sufl\u0103 anilor lumina\/ \u0219i lumineaz\u0103 \u00eentunericul p\u00e2n\u0103 acesta devine robul luminii\u201d (\u201egenunchii raiului\u201d).<\/p>\n<p>*<strong>Mihaela Roxana Boboc<\/strong>, <em>\u201eSpovedania oaselor\u201d<\/em>, Ed. Grinta, 2017<\/p>\n<p><strong><br \/>\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n<p><strong>Manual de fenomenologie<\/strong><\/p>\n<p>Despre Florin M. Ciocea se pot spune foarte multe, dar acest lucru poate fi conving\u0103tor numai dup\u0103 ce-l cuno\u015fti sau \u00eei cite\u015fti c\u0103r\u0163ile. Mai ales cele dou\u0103 romane de fenomenologie sau c\u0103r\u0163ile de versuri. Te vei convinge c\u0103 nu \u015ftii mai nimic despre el \u015fi c\u0103r\u0163ile sale dec\u00e2t atunci c\u00e2nd l-ai v\u0103zut \u015fi sim\u0163it \u00een mediul s\u0103u natural de la Maltezi. Abia dup\u0103 ce i-ai vizitat st\u00e2na, dup\u0103 ce ai petrecut, cu el \u015fi prietenii lui scriitori sau cu copiii din sat, ore bune \u00een p\u0103durea de plopi de pe malul Borcei \u015fi l-ai v\u0103zut pe Florin \u00eenot\u00e2nd, cu o pl\u0103cere \u00eent\u00e2lnit\u0103 doar la delfini, \u00een valurile Dun\u0103rii, atunci po\u0163i spune cu adev\u0103rat c\u0103 \u00eel cuno\u015fti, \u00eens\u0103, aproximativ. Acum vreo trei ani, poate patru, ne-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima oar\u0103. Eram la Adjud, la Festivalul \u201eEmil Botta\u201d, invitat de poetul Paul Spirescu. Lume mult\u0103 \u015fi select\u0103. Nu l-am auzit vorbind, dar l-am v\u0103zut strecur\u00e2ndu-se timid printre cei prezen\u0163i, cu o anumit\u0103 stinghereal\u0103, d\u0103ruindu-ne dou\u0103 din c\u0103r\u0163ile sale: manual de fenomenologie \u015fi Cartea secretelor (proz\u0103 \u015fi poezie). Prima impresie despre ele a fost una \u015focant\u0103. Arat\u0103 precum maculatoarele de odinioar\u0103. Ajuns acas\u0103, odat\u0103 \u015focul trecut, am purces, mai mult din curiozitate, la citit. Am descoperit acolo un om, dincolo de o imagina\u0163ie bogat\u0103 \u015fi cu un umor fin, un suflet sensibil ce s-a accentuat \u00een lungile peripluri pe m\u0103rile \u015fi oceanele lumii, pe unul dintre vasele flotei de pescuit.<br \/>\nDespre cel de-al doilea roman de fenomenologie* pe care ni-l propune Florin M. Ciocea, \u015fi pe care l-am citit imediat ce l-am primit, de data aceasta la Slobozia, pot s\u0103 spun, f\u0103r\u0103 riscul de a gre\u015fi, c\u0103 se \u00eentrece pe sine. Imaginarul, fantasticul, suprarealismul, grotescul \u015fi umorul \u00ee\u015fi dau m\u00e2na \u015fi ne introduc \u00eentr-o lume aproape ideal\u0103 \u015fi ireal\u0103. \u015ei centrul acestui univers absolut miraculos, un ombelico del mondo, este ora\u015ful rom\u00e2nesc Fete\u015fti, care s-a transformat uluitor chiar \u015fi pentru locuitorii s\u0103i: Fete\u015ftiul a devenit un ora\u015f pe care nu \u00eel mai recunosc. Blocurile \u015fi casele vechi au fost d\u0103r\u00e2mate construindu-se \u00een locul lor hoteluri de lux, str\u0103du\u0163ele \u00eenguste \u015fi lini\u015ftite s-au transformat \u00een bulevarde, iar comunele din jur sunt de ceva timp cartiere ale ora\u015fului, unde po\u0163i ajunge \u00een c\u00e2teva minute cu metroul subteran, \u0163ine s\u0103 ne l\u0103mureasc\u0103 autorul \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Locuitorii din Fete\u015fti \u015fi-au v\u00e2ndut propriet\u0103\u0163ile la pre\u0163uri deosebit de avantajoase \u015fi s-au mutat \u00een satele limitrofe sau \u015fi-au permis luxul de a se stabili \u00een zonele montane. Ora\u015ful a devenit un veritabil Turn Babel, unde au ajuns semin\u0163ii \u015fi culte de care, mai \u00eenainte, nu se \u015ftia mai nimic: Pe o suprafa\u0163\u0103 de patru hectare avem o moschee, ale c\u0103rei minarete \u00ee\u015fi \u00eentind umbra peste cupola unei biserici catolice, l\u00e2ng\u0103 ea un templu budist, aproape lipit de o biseric\u0103 scientologic\u0103, \u00eenc\u0103 trei loca\u015furi protestante, ridicate \u00een jurul unei cur\u0163i interioare, o replic\u0103 la scar\u0103 redus\u0103 a templului de la Ierusalim \u015fi o mic\u0103 gr\u0103din\u0103 luxuriant\u0103 unde animi\u015ftii se roag\u0103 zi \u015fi noapte. Din aceste prime introduceri \u00een spa\u0163iul epic ne d\u0103m seama, pentru a c\u00e2ta oar\u0103?, de toleran\u0163a acestui popor \u00een fa\u0163a celor care vin aici din anumite considera\u0163ii \u015fi profit\u0103 de aceast\u0103 bun\u0103tate. Naratorul, un alter ego al autorului, \u00ee\u015fi vinde toate propriet\u0103\u0163ile pe care le are \u00een ora\u015f, un apartament modest aflat \u00eentr-o zon\u0103 neimportant\u0103 la momentul achizi\u0163iei \u015fi atelierul, \u015fi se mut\u0103 l\u00e2ng\u0103 vechiul s\u0103u prieten Ion Voinea, cel pe care \u00eel citeaz\u0103 de multe ori cu fel de fel de lucruri \u00een\u0163elepte, fiind singurii locuitori ai fostului sat Retezatu. Exemplific cu un singur citat din acest filozof, Voinea: Dac\u0103 omul \u015fi-ar prevedea destinul, via\u0163a lui ar fi o permanent\u0103 fric\u0103. \u015ei-a construit locuin\u0163a, exact ca a prietenului Voinea, \u00een malul lutos cu vedere spre bra\u0163ul Borcea, unde fa\u0163ada este realizat\u0103 numai din sticl\u0103. Am putea spune, dup\u0103 descrierile autorului, c\u0103 \u015fi-a realizat un bordei ultramodern pe un spa\u0163iu de 11 hectare pentru am\u00e2ndoi locuitorii satului. Acesta se va dovedi absolut fabulos. Cu trecerea timpului, s-a constatat c\u0103 cei doi locuitori nu mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, c\u0103 bolnavii \u00een stare grav\u0103 care ajung \u00een acel perimetru nu mai au dureri \u015fi nu mai e necesar tratamentul cu analgezice sau citostatice. Ca urmare, mul\u0163i bolnavi veneau s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 ultimele zile f\u0103r\u0103 suferin\u0163\u0103 \u00eentr-un loc paradisiac. Chiar \u015fi Crucea Ro\u015fie ceruse permisiunea de a instala un cort pentru tot mai mul\u0163i pacien\u0163i. O energie benefic\u0103 emana din str\u0103fundurile p\u0103m\u00e2ntului pe o suprafa\u0163\u0103 at\u00e2t de mic\u0103. Chiar \u015fi p\u0103s\u0103rile cerului \u015fi animalele s\u0103lbatice veneau \u015fi ele aici \u00een num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, iar comportamentul lor era aproape uman. Vestea a dep\u0103\u015fit grani\u0163ele \u0163\u0103rii, drept urmare au ap\u0103rut, \u00een afara cump\u0103r\u0103torilor care ofereau pre\u0163uri astronomice pentru propriet\u0103\u0163ile celor doi, personaje din lumea larg\u0103, ce veneau s\u0103-\u015fi ostoiasc\u0103 ultimele clipe, cu pove\u015fti foarte interesante, cum ar fi cea a uciga\u015fului profesionist, a patroanei de bordel, a c\u0103pitanului de curs\u0103 lung\u0103, a miliardarului, a omului care aduce ploaia. Toate aceste personaje \u015fi pove\u015ftile lor men\u0163in la cote ridicate aten\u0163ia cititorului p\u00e2n\u0103 la ultima pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii.<br \/>\nRomanul lui Florin M. Ciocea este unul atipic. Fiecare capitol poate reprezenta o poveste de sine st\u0103t\u0103toare. Citind cartea, r\u0103m\u00e2i cu impresia unui prozator viguros, care te cucere\u015fte cu stilul s\u0103u \u015fi cu fabuloasele lui pove\u015fti. Eu, unul, am avut impresia c\u0103 tot ceea ce am \u00eent\u00e2lnit \u00een romanul s\u0103u este de o realitate ce ne individualizeaz\u0103 la nivel mondial, ca toleran\u0163\u0103, naivitate \u015fi credulitate, \u015fi m-am rugat ca asemenea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fabuloase s\u0103 fie reale pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii. Cred c\u0103 fiecare om merit\u0103 s\u0103 aib\u0103 o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, f\u0103r\u0103 dureri \u015fi mai cred c\u0103 binele nostru nu poate veni dec\u00e2t de la divinitate, nu de la conduc\u0103torii de azi. Din p\u0103cate, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 numai \u00een c\u0103r\u0163i sau filme. Sau nici acolo. (*<strong>Florin M. Ciocea<\/strong>: <em>\u201eAl doilea manual de fenomenologie\u201d<\/em>, Ed. Helis, Slobozia, 2017)\t\t<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mihaela MERAVEI Mircea Teculescu, un poet cu un poten\u021bial liric \u00een ascensiune Iubirea este f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate una dintre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14670"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14670"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14670\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14672,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14670\/revisions\/14672"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}