{"id":14665,"date":"2021-05-19T09:12:00","date_gmt":"2021-05-19T06:12:00","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14665"},"modified":"2021-05-19T09:12:00","modified_gmt":"2021-05-19T06:12:00","slug":"spatii-culturale-nr-57-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14665","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (10)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA <\/strong><\/p>\n

UN PERIPLU APROAPE INI\u021aIATIC<\/strong><\/p>\n

Volumul lui Ioan N. Ro\u0219ca, Modern \u0219i contemporan \u00een plastica european\u0103 (Editura Eikon, Bucure\u0219ti, 2016), realizeaz\u0103 o incursiune extrem de captivant\u0103 \u00een spiritul artei europene, acolo unde \u00eent\u00e2lnim multiple teme care au stat la baza capodoperelor. Profesorul de filosofie Ioan N. Ro\u0219ca dovede\u0219te o deosebit\u0103 acribie \u00een actul analizei crea\u021biilor apar\u021bin\u00e2nd unor vesti\u021bi arti\u0219ti plastici, fiind eviden\u021biate detalii extrem de semnificative pentru ceea ce aveau s\u0103 \u00eensemne acestea la nivelul universalit\u0103\u021bii. Pornind dinspre elanul ontologic renascentist \u00eenspre istoria artei moderne \u0219i contemporane este realizat un periplu aproape ini\u021biatic printre capodoperele celor mai valoro\u0219i protagoni\u0219ti ai spectacolului pictural \u0219i sculptural propriu patrimoniului umanit\u0103\u021bii. Astfel, avem acces la spiritul holistic al ideaticii europene, reflectat \u00een domeniul artelor frumoase, fiind recognoscibile coresponden\u021bele dintre elementele literare, filosofice, sau \u0219tiin\u021bifice \u0219i profunzimea sferei plastice. Spre exemplificare, vom alege un fragment din portretul dedicat vulcanicului promotor al clar-obscurului, Michelangelo Merisi Caravaggio (1571-1610) : „Figurile mitologice pictate de Caravaggio las\u0103 aceea\u0219i impresie de personaje reale, rupte din via\u021b\u0103. De exemplu, \u00een tabloul Amor victorios (1601-1602), zeul iubirii este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at ca un adolescent plin de s\u0103n\u0103tate, cu aripi, care se bucur\u0103 de via\u021b\u0103 d\u00e2ndu-se \u00een leag\u0103n, al\u0103turi de c\u00e2teva instrumente muzicale, semn al unit\u0103\u021bii dintre iubire \u0219i muzic\u0103. Personajele biblice sunt \u0219i ele eminamente umane. Sf. Ioan Botez\u0103torul (1602 \u0219i 1610) este reprezentat ca un adolescent nud, al\u0103turi de un berbec, care simbolizeaz\u0103 jertfa cre\u0219tin\u0103. Hristos \u00een Ecce homo (1606) este aureolat doar de faptul c\u0103 Pilat, care \u00eel arat\u0103 mul\u021bimii, \u0219i temnicerul nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103-l priveasc\u0103. Caravaggio a re\u00eennoit pictura prin redarea plin\u0103 de realism \u0219i dramatism a personajelor \u0219i scenelor de via\u021b\u0103, \u00eenclusiv a celor religioase, prin care a prefigurat barocul \u0219i a dat \u00eentreaga m\u0103sur\u0103 a tehnicii clar-obscurului.” Cu ajutorul unui salt spa\u021bio-temporal, ajungem \u00een preajma unui veritabil guru al spiritului art nouveau , Gustav Klimt (1862-1918) : „Tablourile simbolice \u0219i mitologice ale lui Gustav Klimt sunt, \u00een genere, c\u00e2t se poate de sugestive pentru c\u0103utarea adev\u0103rului \u0219i pentru motivul iubirii. \u00cen tabloul intitulat Adev\u0103rul nud (1899), adev\u0103rul este reprezentat printr-o t\u00e2n\u0103r\u0103, evident nud\u0103, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 o oglind\u0103, prin care s\u0103 se poat\u0103 reflecta lucrurile. Pentru Klimt, t\u00e2n\u0103ra, principiul feminin, este \u0219i adev\u0103r \u0219i surs\u0103 a adev\u0103rului. \u00cen general, pentru Klimt, omul, al c\u0103rui adev\u0103r \u00eel caut\u0103, este, \u00eenainte de toate, o fiin\u021b\u0103 dominat\u0103 de Eros, de iubirea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, carnal\u0103. Este o concep\u021bie specific\u0103 pentru afirmarea psihanalizei lui Freud, care a pus \u00een eviden\u021b\u0103 importan\u021ba incon\u0219tientului uman \u0219i a Erosului incon\u0219tient.” Aceast\u0103 pasionant\u0103 lucrare, Modern \u0219i contemporan \u00een plastica european\u0103, eviden\u021biaz\u0103 plurivalente observa\u021bii menite a reliefa subtilit\u0103\u021bile autorilor aborda\u021bi. Situ\u00e2ndu-se la nivelul afinit\u0103\u021bilor elective, autorul abordeaz\u0103 cele mai reprezentative opere \u00eencadrabile modernit\u0103\u021bii \u0219i perioadei contemporane, partea final\u0103 a c\u0103r\u021bii analiz\u00e2nd sculpturile marcante pentru perioadele amintite. Prin constante puneri \u00een discu\u021bie sistematice, rezultanta estetic\u0103 pe care o supunem aten\u021biei se dovede\u0219te deosebit de transparent\u0103, pe c\u00e2t se poate \u00een afara echivocurilor. <\/p>\n


\nMircea DUMITRIU<\/strong><\/p>\n

MUSCELENII, vol. IV, RUINA <\/strong><\/p>\n

Am \u00eenceput lectura romanului RUINA (ed. Editgraph, Buzau, 2017, 428 p.) cu ner\u0103bdarea cunoa\u0219terii ac\u021biunii \u0219i comportamentului muscelenilor – \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een volumele anterioare ale ciclului MUSCELENII (FAGUL, UMBRA, NORUL) -, situa\u021bi la r\u0103sp\u00e2ntia celor dou\u0103 lumi ale existen\u021bei lor: cea a totalitarismului comunist pr\u0103bu\u0219it dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, care au propulsat \u021bara noastr\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 er\u0103, \u0219i cea a democra\u021biei constitu\u021bionale, a separ\u0103rii puterilor \u00een stat \u0219i a economiei de pia\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 acum s-a scris \u00eenc\u0103 pu\u021bin \u0219i oarecum nesemnificativ despre acest segment istoric, scurt ca \u00eentindere, raportat la scara timpului \u2013 \u0219i la care suntem contemporani. Cu at\u00e2t este mai temerar demersul literar al scriitorului Titi Damian, care s-a angajat s\u0103 surprind\u0103 \u0219i s\u0103 cuprind\u0103 \u00een plan literar-artistic fenomenele economice, sociale \u0219i politice, dar \u0219i de alt\u0103 natur\u0103 \u00eenc\u0103 nedecantate, cu toate impedimentele ce decurg dintr-o asemenea \u00eentreprindere deloc lesnicioas\u0103. Autorul a reu\u0219it s\u0103 surprind\u0103 o realitate istoric\u0103 pe care a \u00een\u021beles-o \u0219i a sim\u021bit-o cu intensitate.
\nInteresul provocat de lectur\u0103 este pe deplin agreabil. RUINA este structurat\u0103 \u00een nou\u0103 capitole, iar autorul c\u0103r\u021bii \u00eel conduce pe cititor \u00een perimetrul localit\u0103\u021bii Muscelu \u2013 C\u0103r\u0103m\u0103ne\u0219ti, dar \u0219i \u00een alte zone rurale \u0219i citadine, mai apropiate sau mai \u00eendep\u0103rtate de obiectivul central amintit.
\nAc\u021biunea romanului debuteaz\u0103 \u00een perioada de timp imediat urm\u0103toare evenimentelor din decembrie 1989 \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een primii ani ai ultimului deceniu din secolul al XX-lea. Comunitatea rural\u0103 din localitatea amintit\u0103 resimte impactul istoric al pr\u0103bu\u0219irii regimului comunist totalitar \u0219i trecerea la un nou sistem politic democratic, constitu\u021bional, \u00een care, sub auspiciile economiei de pia\u021b\u0103, \u00eencep s\u0103 func\u021bioneze componente specifice ale acesteia. Imaginea \u0219tiut\u0103 a satului tradi\u021bional \u00eencepe s\u0103 se estompeze \u0219i treptat-treptat ea se schimb\u0103 prin muta\u021bii demografice (plec\u0103ri ale tinerilor la ora\u0219 sau \u00een str\u0103in\u0103tate). Locuin\u021bele sunt p\u0103r\u0103site, are loc o \u00eempu\u021binare a locuitorilor.
\nDoi dintre eroii principali ai ciclului MUSCELENII, Stela \u0219i Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103, au \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, s\u0103n\u0103tatea lor s-a \u0219ubrezit. \u0218ubred\u0103 a devenit \u0219i casa lor care necesit\u0103 repara\u021bii, timpul degrad\u00e2nd-o inevitabil. \u00cen via\u021ba acestui cuplu, ca \u0219i \u00een traiul celorlal\u021bi cons\u0103teni, evenimentele de la Bucure\u0219ti care au determinat schimbarea cursului istoriei \u021b\u0103rii \u0219i implicit \u0219i pe a lor, au avut la \u00eenceput un impact insuficient de deslu\u0219it \u00een con\u0219tiin\u021ba s\u0103tenilor. Ace\u0219ti oameni aveau deplin\u0103 \u00eencredere \u00een via\u021ba pe care o tr\u0103iser\u0103 cu bucuriile \u0219i necazurile inerente, de la \u00eenceputul colectiviz\u0103rii for\u021bate a agriculturii: \u201eEi a\u0219teptau s\u0103-\u0219i reia via\u021ba pe care o \u0219tiau de demult c\u00e2nd toat\u0103 suflarea era prezent\u0103 de demult, s\u0103-\u0219i conduc\u0103 treburile satului dup\u0103 legile firii \u0219i ale p\u0103m\u00e2ntului.\u201d (p. 20)
\nDecesul mamei iubite, Stela M\u00e2ndru\u021b\u0103, \u00eel cople\u0219e\u0219te pe Florin, fiul cel mare, care ajunge \u00een localitatea natal\u0103 surprins brusc de inevitabilul sf\u00e2r\u0219it p\u0103m\u00e2ntesc al celei care-i d\u0103duse via\u021b\u0103. (Capitolul I )
\nUn moment deosebit \u00een existen\u021ba muscelenilor este cel al dizolv\u0103rii Cooperativei Agricole de Produc\u021bie \u0219i \u00eentemeierii unei Asocia\u021bii Cooperatiste. Noua form\u0103 de proprietate asupra p\u0103m\u00e2ntului nu este scutit\u0103 de temeri, de \u00eendoieli ale \u021b\u0103ranilor, provocate de practici birocratice \u0219i de nereguli apar\u021bin\u00e2nd autorit\u0103\u021bilor locale, unele inerente oric\u0103rui nou \u00eenceput de drum, dar \u0219i amenin\u021ba\u021bi de in\u0219i tenta\u021bi s\u0103-i \u00een\u0219ele pe s\u0103tenii cinsti\u021bi, de bun\u0103 credin\u021b\u0103. (Capitolul II)
\nIon M\u00e2ndru\u021b\u0103 asist\u0103, ca \u0219i ceilal\u021bi cons\u0103teni, la p\u0103r\u0103sirea satului de mul\u021bi locuitori \u2013 majoritatea tineri – care vor lua drumul ora\u0219ului sau al str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii. Om cinstit, gospodar, el se confrunt\u0103 cu oameni certa\u021bi cu legea care \u00eei fur\u0103 din gospod\u0103rie bunuri agonisite
\nDispari\u021bia clopotului celui mic de la biseric\u0103 cu complicitatea unui preot mai pu\u021bin ocupat de ritualurile \u0219i practicile duhovnice\u0219ti, este un fapt grav, ie\u0219it din comun. Alt clopot apare \u00een locul celui sustras \u0219i disp\u0103rut, dar s\u0103tenii sunt bulversa\u021bi de acest schimb dubios. (Capitolul IV). Noul climat rela\u021bional al jocului cererii \u0219i al ofertei specifice economiei de pia\u021b\u0103 \u00eencepe s\u0103 func\u021bioneze \u0219i \u00een localitatea muscelean\u0103. Un \u00eentreprinz\u0103tor \u00ee\u0219i \u00eenjghebeaz\u0103 un market care devine un loc frecventat de s\u0103teni. Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103 \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 probleme de s\u0103n\u0103tate datorate diabetului, dar fiul s\u0103u Florin, grijuliu, se ocup\u0103 \u00eendeaproape de p\u0103rintele s\u0103u, intern\u00e2ndu-l \u00een spital pentru a fi tratat \u0219i vindecat. (Capitolul V) \u00cen mentalitatea \u0219i \u00een comportamentul unor oameni ai locului s-au produs muta\u021bii care nu totdeauna sunt normale, deoarece se produce o alterare a raporturilor normale str\u0103juite de spiritul civic aflat nu de pu\u021bine ori \u00een suferin\u021b\u0103. Au loc furturi, \u00een\u0219el\u0103ciuni ale bunei credin\u021be, s\u0103v\u00e2r\u0219ite de in\u0219i dubio\u0219i, pu\u0219i pe c\u0103p\u0103tuial\u0103, ocolind cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 munca cinstit\u0103. \u0218i-a f\u0103cut apari\u021bia \u0219i pe aceste meleaguri o categorie de oameni dornic\u0103 s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 cu orice pre\u021b prin specul\u0103, \u00een\u0219el\u00e2nd cu promisiuni am\u0103gitoare sau mincinoase buna credin\u021b\u0103 sau naivitatea produc\u0103torilor locali. Samsari necinsti\u021bi fur\u0103 taurul unui s\u0103tean. Asocia\u021bia de produc\u0103tori are \u0219i multe deficien\u021be de natur\u0103 organizatoric\u0103, iar acestea provoac\u0103 nemul\u021bumiri, justificate din partea membrilor acesteia (Capitolul VI) S\u0103tenii se confrunt\u0103 cu promisiunile unui investitor str\u0103in din Danemarca, acesta propun\u00e2ndu-le s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 p\u0103m\u00e2nturile, dar muscelenii refuz\u0103 categoric oferta care, sub raport pecuniar la prima vedere, i-ar avantaja. (Capitolul VII).
\n\u00cen continuare, ac\u021biunea din RUINA se transfer\u0103 la ora\u0219ul Buz\u0103u, unde familia profesorilor Sonia \u0219i Florin M\u00e2ndru\u021b\u0103 particip\u0103 la nunta unor cons\u0103teni. Este o adunare simbolic\u0103 a muscelenilor care interpreteaz\u0103 la un moment dat un dans local \u2013 Br\u00e2ul. Jocul se distinge printr-un ritm sus\u021binut, un dans energic b\u0103rb\u0103tesc care semnific\u0103 solidaritate, un dans al fiilor satului veni\u021bi din diferite col\u021buri ale \u021b\u0103rii sau chiar de peste hotare pentru a se reuni temporar \u00een familia lor de suflet, cea a oamenilor de sub munte liberi, demni \u0219i m\u00e2ndri. (Capitolul VIII)
\n Finalul romanului \u00eei g\u0103se\u0219te pe musceleni solidari pentru a-\u0219i ap\u0103ra p\u0103durea care le apar\u021bine \u0219i care \u00eencepe s\u0103 fie t\u0103iat\u0103 abuziv de c\u0103tre un investitor care le-a \u00eenc\u0103lcat drepturile lor sacre de proprietate. S\u0103tenii izb\u00e2ndesc \u00een realizarea actului lor justi\u021biar, \u00eempiedic\u00e2nd t\u0103ierea complet\u0103 a p\u0103durii de c\u0103tre str\u0103inii dornici de \u00eembog\u0103\u021bire \u00een detrimentul proprietarilor de drept care mo\u0219teniser\u0103 din mo\u0219i-str\u0103mo\u0219i un patrimoniu forestier inestimabil. Fagul continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru ei aceea\u0219i prezen\u021b\u0103 tutelar\u0103 pe care acum mai mult ca niciodat\u0103 le ocrote\u0219te fiin\u021ba \u0219i destinele lor din genera\u021bie \u00een genera\u021bie (Capitolul IX)
\n\u021aes\u0103tura epic\u0103 a romanului este bine \u00eenchegat\u0103 \u00een articula\u021biile sale care sus\u021bin trainic prezen\u021ba \u0219i comportamentul persoanelor, conflictelor care se produc \u00eentre ele, motivele \u0219i simbolurile literare, cadrul geografic \u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tura istoric\u0103. Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, dar anii i-au sporit experien\u021ba de via\u021b\u0103, \u00een\u021belepciunea \u0219i cump\u0103tarea, aduc\u00e2ndu-i respect \u0219i \u00eencredere din partea ob\u0219tii. El, aidoma Fagului celui Mare, eman\u0103 judecata g\u00e2ndului \u0219i echilibrul psihic, calit\u0103\u021bi pentru care e consultat \u0219i ascultat. P\u0103rinte iubitor al celor doi fii, Petric\u0103 \u0219i Florin, b\u0103tr\u00e2nul M\u00e2ndru\u021b\u0103 se str\u0103duie, de\u0219i nu prea reu\u0219e\u0219te, s\u0103 armonizeze rela\u021biile dintre feciorii s\u0103i, extrem de deosebi\u021bi unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Cel mic, Petric\u0103, se dovede\u0219te extrem de egoist fa\u021b\u0103 de p\u0103rintele \u0219i fratele s\u0103u. O continu\u0103 \u0219i nes\u0103\u021bioas\u0103 poft\u0103 de \u00eenavu\u021bire, de satisfacere a intereselor familiei sale \u00een defavoarea p\u0103rintelui \u0219i fratelui s\u0103u \u00eei caracterizeaz\u0103 comportamentul, iar formele de manifestare ale unui caracter greu de acceptat pentru o fiin\u021b\u0103 normal\u0103 \u0219i moral\u0103 \u00eembrac\u0103 forme odioase, chiar patologice. Ajunge chiar s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 fraudulos economiile adunate cu greu ale p\u0103rintelui s\u0103u \u0219i s\u0103-l molesteze. \u00ce\u0219i impune punctul de vedere asupra propriet\u0103\u021bii casei p\u0103rinte\u0219ti consider\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 el \u00eel va \u00eengriji pe Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103, fratele s\u0103u, Florin, nu mai are drept de coproprietate. Florin M\u00e2ndru\u021b\u0103 este un altfel de om, un altruist, \u00een\u021beleg\u0103tor, deschis pentru dialog, ced\u00e2nd mai mereu \u00een fa\u021ba insolen\u021bei lui Petric\u0103, de\u0219i are momente de exasperare fa\u021b\u0103 de manifest\u0103rile de ne\u00een\u021beles ale mezinului. Cuplul profesorilor Sonia \u0219i Florin M\u00e2ndru\u021b\u0103 alc\u0103tuie\u0219te un mariaj de so\u021bi care se completeaz\u0103 reciproc, trec\u00e2nd cu bine asperit\u0103\u021bile inerente pe care le \u00eent\u00e2lnim \u00een orice familie. Profesoara Sonia M\u00e2ndru\u021b\u0103 se remarc\u0103 prin disponibilitate manifestat\u0103 \u00een multe situa\u021bii pentru instaurarea normalit\u0103\u021bii vie\u021bii de familie \u00een care sunt implica\u021bi cei doi fra\u021bi. Aceste personaje ale c\u0103r\u021bii sunt relevante pentru ilustrarea unor tr\u0103s\u0103turi tipice \u021b\u0103ranului rom\u00e2n: bun gospodar, virtuos \u00een \u00eendeletnicirile pe care le practic\u0103, \u00eendatoritor fa\u021b\u0103 de semenii s\u0103i, pion de demnitate \u00een \u00eemprejur\u0103ri critice care \u00eei pun la \u00eencercare rezisten\u021ba moral\u0103. \u0218i alte personaje ale c\u0103r\u021bii se disting prin autenticitate, prin realismul modului \u00een care faptele lor se \u00eenscriu \u00eentr-o existen\u021b\u0103 meritorie activit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia \u00een parte \u0219i, prin extensie, pe to\u021bi la un loc. O tipologie uman\u0103 divers\u0103 \u0219i foarte bine individualizat\u0103 men\u021bine constant interesul cititorului care re\u021bine personajele datorit\u0103 unei arte a portretiz\u0103rii pline de culoare. Un profil distinct \u00een galeria uman\u0103 divers\u0103 \u0219i complex\u0103 \u00eel ofer\u0103 exemplele gr\u0103itoare ale dialogului din nara\u021biune. O femeie din sat, Ioana a lui Ungureanu, se dovede\u0219te o excelent\u0103 t\u0103m\u0103duitoare a suferin\u021belor fizice care-i \u00eencearc\u0103 pe unii cons\u0103teni. Alt personaj, Ilie, clopotarul satului, este un virtuoz al manevr\u0103rii celor dou\u0103 clopote \u2013 Cel Mare \u0219i Cel Mic – \u00eentr-o simfonie orchestral\u0103 care, prin dang\u0103tele produse, asemenea unei clepsidre, m\u0103soar\u0103 scurgerea nisipului, trecerea timpului, inevitabil\u0103 \u0219i ireversibil\u0103. Vecinii lui Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103, Ion \u0219i Ri\u021ba, oameni gospodari, au grij\u0103 de casa b\u0103tr\u00e2nului c\u00e2nd acesta este plecat din localitate \u0219i se \u00eengrijesc, atunci c\u00e2nd Sonia \u0219i Florin M\u00e2ndru\u021b\u0103 vin la casa p\u0103rinteasc\u0103, s\u0103 le preg\u0103teasc\u0103 o \u0219edere c\u00e2t mai pl\u0103cut\u0103 printr-un sprijin at\u00e2t de necesar celor doi dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie obositoare care presupune refacere fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103.
\nO femeie curajoas\u0103, Ioana lui Chiostec, se remarc\u0103 prin pozi\u021bionarea ei \u00een fruntea s\u0103tenilor protestatari fa\u021b\u0103 de m\u00e2nuitorii drujbelor care distrug P\u0103durea Samarului ce apar\u021binea locuitorilor din mo\u0219i – str\u0103mo\u0219i. \u00cen mod firesc, este prezent\u0103 – dar se manifest\u0103 la personajul principal, ca \u0219i la altele episodice – o ruin\u0103 sufleteasc\u0103 \u0219i spiritual\u0103. B\u0103tr\u00e2nul Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103 suport\u0103 cu greu singur\u0103tatea vie\u021bii dup\u0103 decesul so\u021biei sale, Stela. Florin M\u00e2ndru\u021b\u0103 are momente, \u0219i nu pu\u021bine, c\u00e2nd resimte puternic ruina sufleteasc\u0103 provocat\u0103 de moartea mamei sale sau suport\u0103 cu greu alt vid sufletesc provocat de lipsa de umanitate a fratelui s\u0103u, manifestat\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi. Apoi mai exist\u0103 \u0219i alte forme de manifestare a ruinei prezente \u00een mediul natural, bun\u0103oar\u0103 invazia devoratoare, simbolic\u0103, a omizilor asupra a tot ce \u00eent\u00e2lnesc \u00een calea lor, amintind de agresiunea violenta \u0219i haotic\u0103 a p\u0103s\u0103rilor asupra oamenilor \u00eengrozi\u021bi din celebrul film regizat de Alfred Hitchcoc, sau agita\u021bia nefireasc\u0103 a ur\u0219ilor care \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103sesc b\u00e2rlogurile produc\u00e2nd pagube materiale \u0219i agres\u00e2nd oamenii. Ca \u0219i \u00een romanele precedente, autorul \u00ee\u0219i \u00eenzestreaz\u0103 eroii cu o tr\u0103s\u0103tur\u0103 definitorie: spiritul justi\u021biar impus de practicile necinstite ale unor \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi peste noapte. Fagul cel Mare domin\u0103 \u00eenc\u0103 peisajul natural, de\u0219i m\u00e2ndrul \u201ep\u0103rinte\u201d al P\u0103durii Samarului nu mai este cel de alt\u0103dat\u0103. El continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuie aproape ruinat de vitregiile naturii \u0219i, asemenea unui altar, \u00eei a\u0219teapt\u0103 pe oamenii locului s\u0103 vin\u0103 s\u0103 i se \u00eenchine \u0219i s\u0103 se reculeag\u0103, s\u0103-si re\u00eemprosp\u0103teze energiile fizice \u0219i morale, sec\u0103tuite de suferin\u021be. Arborele a \u00eenfruntat cu stoicism timpul, iar r\u0103d\u0103cinile sale, ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2ntul s\u0103n\u0103tos, transmit tulpinii \u0219i crengilor o sev\u0103 d\u0103t\u0103toare de speran\u021b\u0103, \u00eencredere \u0219i vitalitate celor a c\u0103ror existen\u021b\u0103 se identific\u0103 cu coroana sa maiestuoas\u0103. Autorul c\u0103r\u021bii \u00ee\u0219i plaseaz\u0103 ac\u021biunea \u00eentr-un cadru geografic \u00een care pulsul istoriei bate din timpuri imemoriale, \u00een acest \u021binut de basm al \u021b\u0103rii noastre de unde r\u0103zbat primele \u00eenceputuri ale civiliza\u021biei autohtone ale cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u0219i ale originilor \u00eendep\u0103rtate ale poporului nostru. G\u00e2ndul interior al lui Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103 m\u0103rturisit la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii este emblematic pentru a sublinia un mare adev\u0103r: satul nu are cum s\u0103 moar\u0103. At\u00e2ta timp c\u00e2t muscelenii nu vor disp\u0103rea oriunde se vor afla: \u201eTot ce nu are r\u0103d\u0103cini, putreze\u0219te. Aici sunt r\u0103d\u0103cinile noastre!\u201d roste\u0219te testamentar \u00een finalul c\u0103r\u021bii personajul principal Ion M\u00e2ndru\u021b\u0103. (p. 396)
\nRoman al unei depline maturit\u0103\u021bi scriitorice\u0219ti, cartea domnului Titi Damian, a patra \u0219i ultima din tetralogia MUSCELENII, invit\u0103 incitant pe cititori la reflec\u021bii asupra destinelor oamenilor, nu de pu\u021bine ori \u00een deriv\u0103 datorit\u0103 convulsiilor \u0219i meandrelor istorice. Ace\u0219ti oameni, a\u0219eza\u021bi la o r\u0103sp\u00e2ntie hot\u0103r\u00e2toare a existentei lor, continu\u0103 s\u0103 spere c\u0103, dup\u0103 ruina material\u0103 \u0219i implicit spiritual-moral\u0103, va urma o reconstruc\u021bie economic\u0103, social\u0103 \u0219i \u00eendeosebi politic\u0103, a\u0219ezat\u0103 pe un trainic edificiu moral, at\u00e2t de necesar lumii \u00een care vie\u021buiesc. A\u0219a cum, de altfel, Pas\u0103rea Phoenix a ren\u0103scut din propria cenu\u0219\u0103.<\/p>\n


\nMariana GURZA <\/strong><\/p>\n

Arta poetic\u0103 a Irinei Lucia Mihalca, ziditoare de suflete<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n,,Poezia – trandafirul ce cre\u015fte \u00een potir de aur, sufletul frumos\u201d. (M. Eminescu)<\/em><\/p>\n

Poeta Irina Lucia Mihalca este o c\u0103l\u0103toare \u00een univers, ,,\u00eenchiz\u00e2nd\/ din lacrimile Maicii Domnului\/ \u00een sec\u021biunea de aur a Timpului cu Ve\u0219nicia\u201d. Un drum lung \u0219i \u00eenc\u0103rcat de sentimentele autoarei ce sunt prezente \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt.
\nVolumul ,,Dincolo de luntrea visului\u201d, ap\u0103rut \u00een condi\u021bii excelente la editura Mu\u0219atinia, Roman, 2016, surprinde poeta la por\u021bile cerului vorbind cu sine, cu fream\u0103tul p\u0103m\u00e2ntului, cu valurile iubirii r\u0103scolite de timp. Astfel transcende tainic \u00eentr-o alt\u0103 lume plin\u0103 de \u00een\u021belesuri.
\n,,Prin lumina felinarelor,\/ aripi de \u00eenger sf\u00e2\u0219ie t\u0103cerea,\/ Prelinse \u00een urm\u0103, dou\u0103 din umbrele mele\/ se \u00eentind c\u0103tre cer\u201d. Urmele sufletului caut\u0103 urmele poetei \u00een timpuri.
\nLirismul autoarei inund\u0103 paginile ca un susur cristalin. Tr\u0103iri unice \u00ee\u0219i g\u0103sesc locul \u00een sacralitate. O poezie existen\u021bial\u0103, mitologic\u0103, erotic\u0103, a\u0219a cum pentru antici, poezia era o aventur\u0103 a spiritului care caut\u0103, instruie\u0219te \u0219i ne comunic\u0103 o cunoa\u0219tere.
\nPentru Irina Lucia Mihalca, \u201edestinul lumii se veste\u0219te \u00een poezie\u201d(M. Heidegger). \u00cen c\u0103utarea sufletului pereche, cutreier\u00e2nd prin cer, prin ierarhia \u00eengerilor, se simte ,,manifestarea Absolutului\u2026\u201d
\nG\u0103sim \u00een discursul poetic idei care au fost abordate la majoritatea scriitorilor preocupa\u021bi de timp \u0219i spa\u021biu, de dorin\u021ba de a atinge ve\u0219nicia. Se \u0219tie c\u0103 omul, prin crea\u021bie, descoper\u0103, prin el \u00eensu\u0219i, dumnezeirea. \u201eDac\u0103 poeziei \u00eei e dat at\u00e2t de mult \u2013 s\u0103 p\u0103streze \u00een cuv\u00e2nt ad\u00e2ncimile fiin\u021bei \u0219i uneori s\u0103 le redea ecoul sau cutremurul \u2013 cum po\u021bi cuteza s\u0103 fii poet?\u201d (C. Noica)
\nIrina lucia Mihalca a cutezat \u0219i a reu\u0219it s\u0103 ating\u0103 cerul. Printr-o construc\u021bie personal\u0103, aidoma unui arhitect al cuvintelor, metafora a prins via\u021b\u0103. Cuv\u00e2ntul a devenit lumin\u0103, marc\u00e2nd astfel apogeul actului poetic. C\u0103utarea sfin\u021beniei ca dar este o caracteristic\u0103 a poe\u021bilor ce \u00ee\u0219i doresc ca harul primit de la Creator s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra Universului cu responsabilitate. Parafraz\u00e2ndu-l pe N. Crainic ,,harul nu e ceva ca un polen auriu care ar ninge din stele peste noi, ci o putere dinamic\u0103 ce mistuie r\u0103ul ca un foc cur\u0103\u021bitor.\u201d
\nPoeta, prin crea\u021biile sale, unele cu nuan\u021be mitologice \u0219i filosofice, nu reflect\u0103 doar suprafa\u021ba realit\u0103\u021bii, ci zonele cele mai profunde, av\u00e2nd la baz\u0103 crea\u021bia, viziunea \u0219i pictura.
\nPentru autoare, ,,pe m\u0103sur\u0103 ce literele c\u0103p\u0103tau contur,\/ forme, lumini \u0219i umbre.\/ Ut picture poesis\u2026\u201d\/\/ din castelul de nisip, visele \u00eencep s\u0103 curg\u0103 din clepsidr\u0103. ,,Helios sur\u00e2de,” privind jocul enigmatic \u00een care ,,metamorfoza lui Eu ce devenea Tu ac\u021biona instantaneu\u2026\u201d. Nu degeaba se spune c\u0103 filosofia tr\u0103ie\u0219te prin poezie.
\nPentru Irina Lucia Mihalca, timpul ei seam\u0103n\u0103 \u00eentr-un fel cu timpul lui Nichita St\u0103nescu pentru care timpul era un ,,lup devorator\u201d. Timpul este cel care se dep\u0103rteaz\u0103 treptat, f\u0103r\u00e2m\u0103, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 ,,agonia inimilor\/ e doar durerea prezentului, un timp carnivor, f\u0103r\u0103 timp\u201d.
\nPrins\u0103 \u00een ochiul furtunii, ea \u0219i timpul, pierdu\u021bi \u00een spa\u021biu, ,,evacua\u021bi \u00een locuri rarefiate,, plutesc f\u0103r\u0103 ancor\u0103, ,,ag\u0103\u021ba\u021bi de fiecare speran\u021b\u0103, rug, rug\u0103\u2026 Deschiz\u00e2nd cuf\u0103rul cu vise,\/ piesa se rescrie\/ la dorin\u021ba actorilor din ochiul furtunii\u201d. O imagine shakespearian\u0103 a resemn\u0103rii, a vie\u021bii.
\nPrin poezia ei cosmic\u0103, uneori, autoarea ne propune s\u0103 deslu\u0219im misterul crea\u021biilor sale. Contempla\u021bia, eroticul, semnifica\u021biile ascunse, metafora sonor\u0103, dezv\u0103luie o persoan\u0103 dornic\u0103 de autodescoperire prin crea\u021bie, de\u0219i putem vorbi de o tonalitatea dramatic\u0103, printr-un lirism grav \u0219i patetic uneori, alteori livresc. O trimitere spre \u201erena\u015fterea intuitiv\u0103\u201d a g\u00e2ndirii lui Kant \u00een viziunea lui Eminescu, ,,cum c\u0103 orice descoperire mare purcede de la inim\u0103 \u015fi apeleaz\u0103 la inim\u0103. Este ciudat c\u00e2nd cineva a p\u0103truns odat\u0103 pe Kant, c\u00e2nd e pus pe acela\u015fi punct de vedere at\u00e2t de \u00eenstreinat acestei lumi \u015fi voin\u0163elor ei efemere, mintea nu mai e dec\u00e2t o fereastr\u0103 prin care p\u0103trunde soarele unei lumi nou\u0103, \u015fi p\u0103trunde \u00een inim\u0103\u2026 Timpul a disp\u0103rut \u015fi eternitatea cu fa\u0163a ei serioas\u0103 prive\u015fte din fiece lucru. Se pare c\u0103 te-ai trezit \u00eentr-o lume \u00eencremenit\u0103 \u00een toate frumuse\u0163ile ei \u015fi cum c\u0103 trecere \u015fi na\u015ftere cum c\u0103 ivirea \u015fi fericirea ta in\u015file sunt numai o p\u0103rere\u2026\u201d.
\nPoezia Irinei Lucia Mihalca merit\u0103 citit\u0103 cu aten\u021bie, av\u00e2nd acel ceva din for\u0163a cuv\u00e2ntului creator, prin leg\u0103tura ei personal\u0103, situ\u00e2ndu-se \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt, poeta fiind capabil\u0103 de vise ce vin \u00een contact cu absolutul. O poezie a iubirii ziditoare de suflete. ,,Chemarea geniului, nu e aceea de a m\u00e2ntui sufletele, ci de a le pune, prin seduc\u0163ia simbolurilor pl\u0103smuite, \u00een fa\u0163a ve\u015fniciei\u201d. (N. Crainic)
\nNostalgia paradisului fiind comun\u0103 firii omene\u0219ti, nu urm\u0103rim altceva, dec\u00e2t ve\u0219nicia cea biruitoare.
\n,,\u2026Tot ce \u00eencepe mai devreme, sf\u00e2r\u0219e\u0219te mai devreme\u2026\/ Dincolo de ce se-adun\u0103-n noi, suntem lumini\/ suflete \u00eentoarse la matc\u0103\/ aceast\u0103 ninsoare de flori e marea-nt\u00e2lnire\u2026\u201d. Descoperind poemele Irinei Lucia Mihalca, rezon\u0103m cu eul s\u0103u plin de mister \u0219i iubire.<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102 <\/strong><\/p>\n

Ovidiu ca punct de plecare<\/strong>
\n\"\"

Bogdan Boeru reu\u0219este s\u0103 contureze o epoc\u0103 \u00een romanul s\u0103u \u0218apte sute \u0219aptezeci ap\u0103rut la editura Ex Ponto din Constan\u021ba. Pornind de la informa\u021biile istorice existente acum, face o incursiune \u00een via\u021ba poetului Publius Ovidius Naso, dar marele s\u0103u talent relevat de acest roman este de a folosi acest pretext pentru a ne introduce \u00eentr-o lume roman\u0103 dezv\u0103luit\u0103 pe mai multe planuri.
\nCartea \u00eencepe cu o posibil\u0103 moarte a poetului s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 de un uciga\u0219 pl\u0103tit, desigur o specula\u021bie a autorului, dar o specula\u021bie plin\u0103 de farmec. Uciga\u0219ul ar fi Arrius Terentius Corvus. Pornind pe aceast\u0103 c\u0103rare a specula\u021biei istorice, Boeru face o alta interesant\u0103 prin acest nume foarte asem\u0103n\u0103tor cu al mentorului cercului literar unde s-a remarcat poetul Ovidiu – Messalla Corvinus. Nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la acest autor. Preia din mitologia roman\u0103 sec\u021biunea corbului lui Apollo \u0219i o amestec\u0103 cu viziunea lui Edgar Allan Poe, rezult\u00e2nd de aici un corb magic, misterios, care direc\u021bioneaz\u0103 \u0219i coordoneaz\u0103 via\u021ba bietului Arrius Terentius Corvus.
\nLumea imperiului roman este deschis\u0103 cititorului. Pe dou\u0103 planuri urm\u0103rim via\u021ba posibilului uciga\u0219, dar \u0219i via\u021ba de exil a poetului. Sunt introduse pas cu pas informa\u021bii istorice sau specula\u021bii f\u0103cute cu un bun sim\u021b remarcabil, precum cea privind luptele b\u0103t\u0103liei de la Teutoburger, unde realitatea istoric\u0103 este completat\u0103 admirabil de m\u0103rturiile lui Arrius ca posibil supravie\u021buitor. Avem o descriere aproape cinematografic\u0103 a b\u0103t\u0103liei punctat\u0103 asemenea unor mari mae\u0219tri cu mici detalii, unele adev\u0103rate, precum sinuciderea ofi\u021berilor, sau inventate, cum este fuga lui Corvus.
\nVia\u021ba celor dou\u0103 personaje principale este urm\u0103rit\u0103 pas cu pas, \u00eempletind capitolele despre Corvus cu cele despre Ovidiu. \u0218i specula\u021biile istorice nu se opresc. Bogdan Boeru introduce personaje secundare care fac leg\u0103tura cu \u021binuturile nordice ale Dobrogei, cu oamenii deltei, cu mixtul de popula\u021bie a cet\u0103\u021bii Histria. Urm\u0103rim al\u0103turi de Damanais, un posibil elev al marelui autor, via\u021ba de zi cu zi a poetului, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sale. Cu acest prilej, autorul face \u0219i o incursiune \u00een opera sa, dar \u0219i \u00een coresponden\u021b\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, peripe\u021biile prin imperiu ale lui Corvus pentru eliberarea surorii sale constituie alt punct de interes, dar, totodat\u0103, \u0219i de specula\u021bii istorice.
\nPot spune, f\u0103r\u0103 a gre\u0219i, c\u0103 \u00eentreg romanul este o posibil\u0103 istorie. De altfel, chiar autorul, de\u0219i \u00eencepe romanul cu posibila moarte a lui Ovidiu, revine asupra acestui aspect, prezent\u00e2nd \u0219i o alt\u0103 posibil\u0103 moarte, \u00eenv\u0103luind, de fapt, adev\u0103rul \u00eentr-o cea\u021b\u0103 care nu face dec\u00e2t a confirma ne\u0219tiin\u021ba istoric\u0103 \u00een aceast\u0103 problem\u0103.
\nCe \u00eemi place la acest roman este stilul. Bogdan Boeru introduce cuvinte specific romane sau barbare, a c\u0103ror explica\u021bie o d\u0103 uneori \u00een notele de subsol, dar pe care se vede c\u0103 le cunoa\u0219te \u00een profunzime. Descrierile sale sunt bine realizare, cu prim planuri de impact, dar \u0219i cu imagini de cadru larg, care contureaz\u0103 \u00een mintea cititorului o imagine demn\u0103 de marile case de produc\u021bie Hollywoodiene. Merge atent pe calea istoriei, dar se abate \u00een st\u00e2nga \u0219i \u00een dreapta, cu aten\u021bie, asemenea unui c\u0103l\u0103tor \u00een timp, doar pentru a da culoare \u0219i pentru a contura povestea.
\nRomanul \u0218apte sute \u0219aptezeci este un roman muncit. Nu m\u0103 refer aici doar la partea istoric\u0103, la culegerea de date \u0219i conectarea lor, ci \u0219i la form\u0103, la stil. Se vede c\u0103 autorul a c\u0103utat s\u0103 fie c\u00e2t mai exact, c\u00e2t mai corect, at\u00e2t cu epoca, c\u00e2t \u0219i cu personajele.
\nCred c\u0103, dac\u0103 va merge pe acest drum, Bogdan Boeru ar putea deveni un adev\u0103rat reper al literaturii rom\u00e2ne\u0219ti care se bazeaz\u0103 pe istoria contrafactual\u0103. <\/p>\n

*Bogdan Boeru<\/strong>, \u0218apte sute \u0219aptezeci<\/em>, Constan\u021ba, editura Ex Ponto, 2017, 226 pagini.<\/p>\n


\nMioara B\u0102LU\u021a\u0102 <\/strong><\/p>\n

Triptic sau cum s\u0103-\u021bi fii \u021bie, cum s\u0103 fii prin ceilal\u021bi, cum s\u0103 ajungi la El…*<\/strong><\/p>\n

\tCe bine c\u0103 ne putem bucura f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 de ceea ce pare abstract \u0219i intangibil, dar \u0219i de ceea este simplu \u0219i firesc. Bine c\u0103 putem purta \u00een sufletul nostru at\u00e2ta poezie c\u00e2t s\u0103 mi\u0219c\u0103m liniile \u0219i culorile de pe toate laturile acestui cub rubik, care nu este altceva dec\u00e2t via\u021ba noastr\u0103. Cineva spunea c\u0103 poezia, ca exprimare artistic\u0103, este liantul dintre ceeea ce e\u0219ti \u0219i ceea ce vei deveni, dintre efemerul \u201eacum” \u0219i eternitate, crea\u021bia \u00een sine nefiind o alegere con\u0219tient\u0103, ci un bun mijloc de a con\u0219tientiza c\u0103 direc\u021bia nu poate fi dec\u00e2t una, \u00eentotdeauna \u00een sus.
\n\tDovedind o autentic\u0103 negociere cu existen\u021ba, prin volumul de poezii Dansul Vie\u021bii ap\u0103rut la Editura ArtBook, \u00een 2016, Rodica Dasc\u0103lu \u00eencearc\u0103 \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 cititorul, nu numai de caracterul vindec\u0103tor al poeziei, dar \u0219i de reg\u0103sirea sinelui \u0219i a\u0219ezarea lui pe o direc\u021bie viabil\u0103. Elegan\u021ba fireasc\u0103 a exprim\u0103rii, absen\u021ba unor \u201estrategii\u201d de captare a aten\u021biei cititorului, dar \u0219i acele instantanee nesimplificate prin care actul de crea\u021bie este raportat la sinele suprem, sunt o parte dintre aspectele care definesc poezia Rodic\u0103i Dasc\u0103lu:
\n\u201euneori alegem s\u0103 tr\u0103im la suprafa\u021ba lucrurilor\/ judec\u0103m compar\u0103m stabilim ierarhii\/ c\u0103ut\u0103m cu frenezie fericirea…\u201d
\n\u201e\u00een mine curge un r\u00e2u magic\/ sc\u0103ldate-n umbre \u0219i lumini \u00eei sunt malurile\/ \u00een drumul lui spre oceanul de lini\u0219te\u201d
\n\u201e\u00een lume totul se rote\u0219te\/ dup\u0103 durere urmeaz\u0103 alinarea\/ vindecarea noastr\u0103\/ a celor ce vom rena\u0219te\u201d
\n\tAccentul cade pe notele diafane alc\u0103tuite din observa\u021bii, doar aparent naive, folosite pentru a construi \u0219i regiza o lume empiric\u0103, salvatoare, dispus\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 oric\u00e2nd \u00een mijlocul ei pe cel care \u00eei poate vedea frumuse\u021bea:
\n\u201ede la firul de iarb\u0103 la fluviu\/ la muntele sc\u0103ldat \u00een lumina dup\u0103-amiezii\/ se na\u0219te\/ frumuse\u021bea luminii\u201d
\n\u201enimic neobi\u0219nuit o zi \u00eensorit\u0103\/ doar \u00een spatele privirii\/ mult zbucium\/ singur\u0103tate\/ sunt prima lacrim\u0103 primul om pe p\u0103m\u00e2nt\/ se apropie de mine un \u00eenger\u201d
\n\u201eopre\u0219te-te om bun\/ ce poate fi mai frumos\/ dec\u00e2t s\u0103 te cuno\u0219ti\u201d
\n\tRena\u0219terea prin introspec\u021bie, revigorarea prin cunoa\u0219tere se constituie \u00een fundamente importante pentru creionarea unui portret poetic al omului Rodica Dasc\u0103lu. Poezia ei are ceva din aerul fragil, tremurat… care se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een spirale aproape transparente dintr-un alambic. Emo\u021biile prilejuite de \u00eent\u00e2lnirea cu o boal\u0103 grav\u0103, care i-a caligrafiat semne cu bisturiul pe trupul fizic, sunt transformate \u00een energii creatoare, veritabile argumente de a accepta \u201eceea ce i-a fost dat\u201d \u0219i de a merge mai departe:
\n\u201e\u00eencerc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\/ s\u0103 m\u0103 iert pe mine \u00eens\u0103mi\u201d
\n\u201da sosit timpul c\u0103derii frunzelor\/ au r\u0103mas at\u00e2tea pove\u0219ti nespuse \u00eenc\u0103…\u201d
\n\u201evia\u021ba e proces dinamic de ne\u00eenvins\/ o define\u0219te\/ aspira\u021bia continu\u0103 spre cel care le cuprinde pe toate\/ le adun\u0103 cu privirea sa\/ \u0219i le d\u0103 un sens…\u201d
\n\t\u0218i iat\u0103 c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, \u00eemi vin \u00een minte defini\u021bii (\u00eentr-o limb\u0103 a poe\u021bilor) cum c\u0103 poezia este pentru om o rug\u0103ciune de c\u0103utat atunci c\u00e2nd toate vie\u021bile i se termin\u0103 \u0219i nu \u0219tie de ce lui \u0219i… unde… \u0218i atunci, vine ea – poezia -, ca o lumin\u0103 pe care Dumnezeu ne-o pune, \u00een joac\u0103 \u00een ochi, pentru a ne aminti de El \u0219i de timpul care trece, cu at\u00e2t mai repede cu c\u00e2t ne mi\u0219c\u0103m noi mai \u00eencet.
\n\u201e…trimite Doamne sevele albe din ad\u00e2nc\/ umple tulpinile noastre cu rostul vie\u021bii\/ muguri pl\u0103p\u00e2nzi ro\u0219iatici s\u0103 \u021b\u00e2\u0219neasc\u0103\/ d\u0103-ne un semn c\u0103 prim\u0103vara-i aproape\/ picteaz\u0103 Doamne peste cenu\u0219iul din noi\/ prim\u0103var\u0103 multicolor\u0103 \u00eenmiresmat\u0103\/ un nou \u00eenceput…\u201d<\/p>\n

*Rodica Dasc\u0103lu<\/strong>, Dansul vie\u021bii<\/em>, Ed. ArtBook, Bac\u0103u, 2016<\/p>\n


\nIonel POPA <\/strong><\/p>\n

Un roman pentru NEUITARE<\/strong><\/p>\n

este Ora\u015ful \u00eenchis de Viorica R\u0103du\u0163\u0103, imprimat la Ed. Polirom, 2017. Titlul poate fi citit \u00een dou\u0103 \u00een\u0163elesuri \u00een rela\u0163ie sinonimic\u0103: \u201eora\u015f \u00eenchis \u2013 spa\u0163iu din care nu po\u0163i ie\u015fi, \u00een care e\u015fti \u0163inut captiv de un blestem al istoriei: \u201eora\u015f \u00eenchis\u201d – \u00eentemni\u0163at, \u00eencarcerat, la propriu. F\u0103r\u0103 a pierde pe drum primul sens, autoarea merge programatic spre al doilea sens. Dovad\u0103, para-textul romanului: pe pagina de gard\u0103, scriitoarea reproduce ca moto un fragment dintr-un interviu al lui Corneliu Coposu, care vorbe\u015fte despre sinistra \u00eenchisoare comunist\u0103 de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00eencheindu-\u015fi m\u0103rturia cu: \u201eR\u00e2mnicu S\u0103rat a fost cel mai oribil loc de deten\u0163ie pe care l-au inventat comuni\u015ftii.\u201d; clapeta coper\u0163ii 4 g\u0103zduie\u015fte m\u0103rturisirea romancierei: \u201eProcesul recent al unui tor\u0163ionar de pe vremea neagr\u0103 a \u00eenchisorilor comuniste a trezit \u00een mine un spa\u0163iu al memoriei ascunse. M-a ajuns din urm\u0103 imaginea de\u0163inu\u0163ilor \u00een zeghe. S\u0103pau \u00een fa\u0163a g\u0103rii \u00een haine v\u0103rgate, f\u0103r\u0103 chipuri. Numai c\u0103 <> \u00eemi ap\u0103ruser\u0103 la 10-12 ani magice. Re\u0163inusem \u00eens\u0103, ca real, ceva inexistent, piatra \u00een care Coposu ar fi fost pus s\u0103 loveasc\u0103 zilnic \u00een curtea \u00eenchisorii. Era o imagine \u00eengropat\u0103 \u015fi dezgropat\u0103 \u00een somn. Toate, toate, dar mai ales t\u0103cerea asupra groz\u0103viilor \u00eenchisorii din R\u00e2mnicu S\u0103rat, m-au condus la un text de sinceritate. Un revelator. Fusesem \u00een acela\u015fi loc \u015fi timp cu R\u0103ul \u015fi trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc\u201d. M\u0103rturisirea scriitoarei transfer\u0103 romanului datoria de con\u015ftiin\u0163\u0103 de a bate piatra memoriei pentru a se deschide por\u0163ile neuit\u0103rii. \u015ei imaginea de pe coperta \u00eent\u00e2i ne spune c\u0103 \u00een carte este vorba despre o lume \u00eencarcerat\u0103.
\nDin prima pagin\u0103 suntem introdu\u015fi \u00eentr-o lume aflat\u0103 sub puterea lui Thanatos. \u00cen ea identific\u0103m nucleul tematic \u015fi lexical al romanului: mort; mole\u015feal\u0103; t\u0103cerea; perete; izolare; amu\u0163it; tortur\u0103; umbrele; plumb; \u00eenvine\u0163ite; frig; fric\u0103; noapte; anchet\u0103, de\u0163inut; tremur\u0103; calvar; cimitir; morm\u00e2nt. Boaba de rou\u0103 \u00een care vedem lumea \u015fi \u00eentreaga arhitectur\u0103 a romanului este capitolul doi, \u201eZi de septembrie 1961\u201d, c\u00e2nd \u201eMih\u0103i\u0163\u0103 a fost \u00eempins din gura pu\u015fc\u0103riei pe Independen\u0163ei\u201c, atunci \u201eera chircit ca o rug\u0103ciune\u201d. Mih\u0103i\u0163\u0103 \u201eCel mai t\u00e2n\u0103r \u015fi mai nou de\u0163inut, cu tulbur\u0103ri de vedere, imagini suprapuse, vederi colorate, ajunsese \u00een 1961\u201d \u00een pu\u015fc\u0103rie pentru c\u0103, afl\u00e2ndu-se \u00een apropierea zidurilor \u00eenchisorii, a asistat la \u00eempu\u015fcarea unui \u201ecriminal, du\u015fman al poporului\u201d care a \u00eencercase s\u0103 evadeze, dar a r\u0103mas sp\u00e2nzurat \u00een s\u00e2rma ghimpat\u0103.
\nPre-textul tramei acestui roman f\u0103r\u0103 intrig\u0103 este destinul postcarceral al t\u00e2n\u0103rului Mih\u0103i\u0163\u0103, identificabil prin \u201ebiletul de liberare\u201d \u00een care scrie: \u201eRepublica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 – Penitenciarul R\u00e2mnicu S\u0103rat, Numele Bratosin Mihai – fiul natural al Stanei – A fost depus ca condamnat de la\u2026 Semnalmentele posesorului – talie 1,85, corpolen\u0163\u0103 medie, frunte mic\u0103, nasul mare gura potrivit, b\u0103rbie ascu\u0163it\u0103, culoarea fe\u0163ei g\u0103lbejit\u0103 – , p\u0103rul castaniu – spr\u00e2ncene stufoase – semne particulare se uit\u0103 fix \u2013 drept pt. care s-a eliberat bilet\u2026 Comandant\u2026 semn\u0103tur\u0103 indescifrabil\u0103.\u201d Mih\u0103i\u0163\u0103 nu e \u201etocmai s\u0103n\u0103tos la cap\u201d. Boala lui este augmentat\u0103 de cele \u015fase luni de temni\u0163\u0103. Ce sugestiv e puternicul contrast \u00eentre diminutivul Mih\u0103i\u0163\u0103 \u015fi atrocit\u0103\u0163ile cunoscute \u015fi suferite \u00een \u00eenchisoare, r\u0103mase vii \u00een v\u00e2rtejul min\u0163ii lui Mih\u0103i\u0163\u0103. Chipul \u015fi vocea lui Ion Mihalache, Corneliu Coposu \u015fi a altor \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d \u00eenchi\u015fi \u00een temni\u0163a din R\u00e2mnic, i-au r\u0103mas \u00eentip\u0103rite pentru totdeauna \u00een ochii \u015fi auzul s\u0103u. Boala lui Mih\u0103i\u0163\u0103 e metafor\u0103 a memoriei \u015fi a unei sensibilit\u0103\u0163i hipersensibile. Nu Mih\u0103i\u0163\u0103 e bolnav, ci ceilal\u0163i: \u201eveghetorii\u201d \u00een frunte cu comandantul Vi\u015finoiu (Vi\u015finescu), cei care au ordonat demolarea \u201evechiului\u201d ora\u015f \u015fi \u00eenlocuirea lui cu unul \u201emodern\u201d din cutii de beton \u015fi supra industrializat, un monstru material, social, moral, \u015fi cei amenin\u0163a\u0163i de boala uit\u0103rii \u015fi t\u0103cerii. La o replic\u0103 a doamnei Miron, cea care \u00eel ad\u0103poste\u015fte pe Mih\u0103i\u0163\u0103 dup\u0103 moartea mamei \u015fi apoi dup\u0103 ie\u015firea din \u00eenchisoare, Mih\u0103i\u0163\u0103 r\u0103spunde: \u201eEu nu sunt bolnav. \u015etiu ce \u015ftiu.\u201d Mih\u0103i\u0163\u0103 e bolnav de neuitare.
\nRomanul \u00eencepe cu imaginea lui Mih\u0103i\u0163\u0103 care, aflat pe patul de spital, sc\u0103pat din accidentul ambulan\u0163ei ce \u00eel ducea sus la munte la spitalul-sanatoriu psihiatric cu diagnosticul \u201esindrom depresiv cu st\u0103ri confuziv de deten\u0163ie\u201d, delireaz\u0103. \u00cen mintea lui ruleaz\u0103 filmul expresionist-suprarealist despre \u201eora\u015ful \u00eenchis\u201d. Filmul se termin\u0103 cu imaginea lui Mih\u0103i\u0163\u0103 care, trezit din co\u015fmar, aude vocea asistentei medicale: \u201e- Bravo, Mih\u0103i\u0163\u0103, te-ai trezit. Acum s\u0103 lu\u0103m \u015fi pulsul!\u201d Supravie\u0163uirea lui e semn al speran\u0163ei.
\nRomanul este o nara\u0163iune realizat\u0103 cu subtilitate, o mixtur\u0103 de monolog interior, \u00een mare parte dialogal, \u015fi flux al con\u015ftiin\u0163ei. Aceast\u0103 tehnic\u0103, bine st\u0103p\u00e2nit\u0103, ne aminte\u015fte de Joyce (Oameni din Dublin, Ulysse) \u015fi de Faulkner (Zgomotul \u015fi furia). Faptul c\u0103 Mih\u0103i\u0163\u0103-narator este \u201es\u0103rac cu duhul\u201d \u015fi c\u0103 vorbirea de unul singur f\u0103r\u0103 noim\u0103 sau cu duhul lui Mihalache nu-l face incredibil, ci, dimpotriv\u0103, face nara\u0163ia mai percutant\u0103, capabil\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 caracterul criminal al regimului comunist, iar la nivel literar-artistic justific\u0103 dimensiunea expresionist-suprarealist\u0103 a scriiturii. \u00cent\u00e2mpl\u0103ri trecute \u015fi prezente, aluzii, oameni, peisaje, fr\u00e2nturi din conversa\u0163iile, nu prea domoale, ale oamenilor ce stau la coad\u0103 la alimentara, la m\u0103cel\u0103rie, se amalgameaz\u0103 \u00een mintea lui Mih\u0103i\u0163\u0103 \u00eentr-un flux continuu de imagini. \u00cen mintea lui zdruncinat\u0103 se succed \u00eentr-un scenariu de co\u015fmar viziuni, fantasme, umbre, voci, zgomote, t\u0103ceri, goluri \u015fi goluri care umplu golurile. Toate pornesc de la viziunea procesului tor\u0163ionarului Vi\u015finoiu \u00een care Mih\u0103i\u0163\u0103 este acuzator \u015fi avocatul diavolului \u015fi se \u00eentorc la ea.
\nDin deambul\u0103rile lui Mih\u0103i\u0163\u0103 pe str\u0103zile urbei se ob\u0163ine o adev\u0103rat\u0103 dioram\u0103 a istoriei ora\u015fului. Instantaneele surprinse sunt fotografii care au imortalizat un trecut \u015fi documenteaz\u0103 un prezent plin de ororile materiale, sociale, morale ale comunismului ceau\u015fist. Fiecare timp istoric prezent \u00een roman \u00ee\u015fi are fotograful s\u0103u. De altfel fotografia, ilustrata\/cartea po\u015ftal\u0103, ceasul, s\u00e2rma ghimpat\u0103, \u00eenserarea sunt metafore recurente \u00een text,
\nStructural, romanul are doi poli de focalizare narativ\u0103. Unul este Mih\u0103i\u0163\u0103, cel mai amplu \u015fi puternic deoarece subsumeaz\u0103 \u015fi trecutul \u015fi prezentul, cel\u0103lalt Ilinca, de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 cu Mih\u0103i\u0163\u0103. Ilinca e urm\u0103rit\u0103 \u00een timp: elev\u0103 de gimnaziu, elev\u0103 de liceu, student\u0103, profesoar\u0103 navetist\u0103. Prin ea se face v\u0103zut\u0103 \u201eiepoca de aur\u201d a ora\u015fului. Ilinca e martora mor\u0163ii lente, dureroas\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor, rudelor, a profesorilor. Etapele \u015fi evenimentele sunt marcate de fotografii \u015fi de tablourile de absolvire a ciclurilor \u015fcolare. Ele jaloneaz\u0103 moartea unui ora\u015f care \u00eenainte de epoca comunist\u0103 a avut o personalitate a lui, bine \u00eentemeiat\u0103, un ora\u015f cu meseria\u015fi, negustori, cu ateliere \u015fi magazine, cu pie\u0163e \u015fi t\u00e2rguri, cu institu\u0163ii, a\u015fez\u0103minte de cultur\u0103, cu monumente, cu elevi, ucenici, cu profesori \u015fi intelectuali, cu notabilit\u0103\u0163i de vaz\u0103, un ora\u015f care a dat sau a g\u0103zduit personalit\u0103\u0163i precum: Vlahu\u0163\u0103, Delavrancea, Vintil\u0103 Horia, Vali Sterian, generalul Gheba, autorul celebrei culegeri de matematic\u0103 \u015fi al\u0163ii. Str\u0103zile ora\u015fului mai p\u0103streaz\u0103 ecoul pa\u015filor regelui Ferdinand \u015fi ai lui Carol I, pa\u015fii lupt\u0103torilor rom\u00e2ni \u015fi nem\u0163i care s-\u00acau confruntat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, spiritele martirilor \u00eenchisorii comuniste.
\nPe l\u00e2ng\u0103 cei doi naratori reflectori exist\u0103 \u015fi un narator supra-textual, cel care d\u0103 titlurile secven\u0163elor-fotografii ale romanului \u015fi a c\u0103rui voce de multe ori se amestec\u0103 p\u00e2n\u0103 la indistinc\u0163ie cu vocea lui Mih\u0103i\u0163\u0103 \u015fi a Ilinc\u0103i.
\nFr\u00e2nturile de monolog interior sau de dialog, fantasmele, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, narativitatea, ne \u00eendrept\u0103\u0163esc s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 romanciera se dovede\u015fte un regizor de film psihedelic. Ora\u015ful \u00eenchis este o carte sumbr\u0103, construit\u0103, dup\u0103 cum anticipam, din imagini suprarealiste \u015fi scris\u0103 \u00eentr-un stil expresionist \u00een care culorile (negrul, ro\u015ful, movul) \u015fi figurile de stil (metaforele) sunt purt\u0103toare de \u00een\u0163elesuri simbolice. Ca exemple pot fi date titluri de capitole (\u201eNesomn cu p\u0103l\u0103rie \u015fi violoncel\u201d) sau fraze ca acestea, care sintetizeaz\u0103 destinul ora\u015fului: \u201eTrebuie c\u0103 R\u00e2mnicul era pus pe hart\u0103 ca s\u0103 se bat\u0103 cu viscolul venit asupra t\u00e2rgului cu mare putere chiar \u015fi dup\u0103 1945.\u201d Scriitura aspr\u0103 care \u00een\u0163eap\u0103 retina \u015fi zg\u00e2rie auzul e \u00eembl\u00e2nzit\u0103 uneori de fraze poematice (Viorica R\u0103du\u0163\u0103 e \u015fi autoarea unor volume de poezii) cum sunt cele din capitolele: \u201dFiul c\u00e2mpului \u015fi apa r\u00e2mnicului\u201d, \u201eSalc\u00e2mii\u201d; alte segmente de propozi\u0163ii sunt adev\u0103rate versuri: \u201eSe \u00eembrac\u0103 \u00een lumin\u0103 salc\u00e2mii\u201d, \u201eDoar rugina mai lucreaz\u0103 \u00een trei schimburi\u201d, \u201eA\u015fa arat\u0103 lini\u015ftea neagr\u0103\u201d, \u201ePe locul demol\u0103rilor nu mai sunt dimine\u0163i\u201d.
\nOra\u015ful \u00eenchis, prin structura narativ\u0103 surprinz\u0103toare p\u00e2n\u0103 la insolit, pentru cititorul lene\u015f \u015fi obi\u015fnuit cu nara\u0163iunea zis\u0103 clasic\u0103, dar bine m\u00e2nuit\u0103, prin tragismul subiectului, este o pledoarie pentru neuitarea victimelor regimului comunist criminal. Cei care au trecut prin el au nevoie de un tratament continuu, fie pentru vindecarea de uitare, fie pentru igienizarea con\u015ftiin\u0163ei \u00eemboln\u0103vite. \u00cen cazul celor din urm\u0103, vindecarea este improbabil\u0103. Explica\u0163ii suplimentare nu mai sun necesare! Romanul Vioric\u0103i R\u0103du\u0163\u0103 este un medicament pentru to\u0163i cei ie\u015fi\u0163i bolnavi din comunism.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA UN PERIPLU APROAPE INI\u021aIATIC Volumul lui Ioan N. Ro\u0219ca, Modern \u0219i contemporan \u00een plastica european\u0103 (Editura Eikon, Bucure\u0219ti,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14665"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14665"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14665\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14667,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14665\/revisions\/14667"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14665"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14665"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14665"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}