{"id":14658,"date":"2021-05-18T09:12:24","date_gmt":"2021-05-18T06:12:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14658"},"modified":"2021-05-18T09:12:24","modified_gmt":"2021-05-18T06:12:24","slug":"spatii-culturale-nr-57-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14658","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (9)"},"content":{"rendered":"

Valentin POPA
\n\"\"

Un nou roman de Elena Dumitrescu-Nentwig: Credinciosul meu du\u0219man<\/strong>
\n\"\"

Despre scrierile Elenei Dumitrescu-Nentwig, am publicat, \u00een urm\u0103 cu doi ani, o recenzie \u00een revista \u201eOglinda literar\u0103\u201d din Foc\u0219ani (nr. 171 din martie 2016), \u00een care semnalam calit\u0103\u021bile narative excep\u021bionale ale acestei scriitoare. Este vorba de articolul intitulat Un roman despre emigran\u021bii romi \u00een Europa, referitor la cel de-al doilea roman al scriitoarei, intitulat Noi, romii \u0219i restul lumii.
\n\tElena Dumitrescu-Nentwig s-a afirmat \u00een cursul vie\u021bii adulte ca solist de oper\u0103, at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, \u00een anii tinere\u021bii, c\u00e2t \u0219i, mai ales, \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eendeosebi \u00een Germania. \u00cen prezent, pensionat\u0103 fiind, domiciliaz\u0103 \u00een Portugalia, la Lisabona, unde se ocup\u0103 de propria oper\u0103 literar\u0103, dar \u0219i de cursuri de canto cu tineri doritori de afirmare pe scenele teatrului liric.
\n\tBr\u0103ileanc\u0103 fiind prin na\u0219tere, viziteaz\u0103 frecvent ora\u0219ul natal, \u00eendeosebi cu prilejul lans\u0103rii volumelor sale de literatur\u0103. Urbea natal\u0103 este fie toposul multor nara\u021biuni oferite publicului, fie se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea spa\u021biului de sus\u021binere a respectivelor linii epice. Romanul de debut, Naufragia\u021bii din Br\u0103ila (Editura Limes din Cluj-Napoca, 2014), este consacrat aproape integral spa\u021biului br\u0103ilean. Al doilea roman, Noi, romii \u0219i restul lumii (Limes, 2016) \u00ee\u0219i alege personajul principal dintr-o \u0219atr\u0103 din apropierea Br\u0103ilei (comuna Lie\u0219ti, jude\u021bul Gala\u021bi), iar noul roman, cel de care ne ocup\u0103m \u00een aceste pagini, Credinciosul meu du\u0219man (Limes, 2017), de\u0219i, declarativ, \u00ee\u0219i alege ca personaj principal o t\u00e2n\u0103r\u0103 evreic\u0103 din Gala\u021bi, ne face s\u0103 se \u00een\u021belegem faptul c\u0103, de fapt, e vorba tot de Br\u0103ila. A mai publicat o carte pentru copii, De r\u0103sfoit (Limes, 2015) \u0219i o carte de proz\u0103 scurt\u0103, Adev\u0103rate sau imaginate, de \u00eent\u00e2mplat s-au \u00eent\u00e2mplat… (Limes, 2017), \u00een care Br\u0103ila este prezent\u0103 doar \u00een ultima povestire, cele mai multe centr\u00e2ndu-se pe personaje \u0219i spa\u021bii din \u00eentreaga Europ\u0103.
\n\tToate aceste c\u0103r\u021bi au fost promovate prin lans\u0103ri de succes \u00een Br\u0103ila, dar \u0219i \u00een Bucure\u0219ti ori \u00een alte centre culturale din Rom\u00e2nia sau din str\u0103in\u0103tate.
\n\tTo\u021bi recenzen\u021bii care au scris despre literatura celebrei soliste au semnalat calit\u0103\u021bile narative impresionante ale acestei scriitoare ce \u0219i-a strunit at\u00e2ta vreme pornirea c\u0103tre m\u00e2nuirea condeiului. Mai trebuie, \u00een introducere, s\u0103 remarc\u0103m un aspect: dou\u0103 dintre romanele scriitoarei abordeaz\u0103 problema minorit\u0103\u021bilor etnice din Rom\u00e2nia: minoritatea rom\u0103, \u00een Noi, romii \u0219i restul lumii \u0219i minoritatea evreiasc\u0103, \u00een Credinciosul meu du\u0219man. Dou\u0103 dintre romane (cel din 2014 \u0219i cel din 2017) au ca tematic\u0103 principal\u0103 atmosfera infernal\u0103 a unei societ\u0103\u021bi totalitare dispuse mai degrab\u0103 s\u0103 striveasc\u0103 individualitatea \u0219i s\u0103 o subjuge dec\u00e2t s\u0103 o sus\u021bin\u0103 \u00een \u00eemplinirea propriilor idealuri. Romanul despre romi diminueaz\u0103 interesul fa\u021b\u0103 de societatea de tip comunist, abord\u00e2nd o problem\u0103 specific\u0103 unei societ\u0103\u021bi libere, postcomuniste \u0219i a unei Europe invadate de nomadismul \u021biganilor.
\n\tCredinciosul meu du\u0219man este povestea unei femei din Rom\u00e2nia (de etnie evreiasc\u0103), silit\u0103 s\u0103 emigreze clandestin \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een anii totalitarismului comunist, pentru a sc\u0103pa de atmosfera de teroare, c\u0103reia i-a c\u0103zut victim\u0103 \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului.
\n\tProvenind dintr-o familie de evrei, c\u00e2ndva bogat\u0103, cel pu\u021bin pe ramura matern\u0103, Mary Schor, aflat\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul liceului, ajunge s\u0103 intre \u00een conflict cu partidul \u0219i securitatea, din pricina unei glume nes\u0103buite, cu conota\u021bii politice anticomuniste. \u00cen ziua c\u00e2nd trebuia s\u0103 fie primit\u0103 \u00een U.T.C. \u0219i s\u0103 intre \u00een posesia carnetului de membru, s-a exprimat \u00een glum\u0103 \u00een fa\u021ba unei colege spun\u00e2nd c\u0103 nu prea are ce face cu acel carnet care nu-i bun nici m\u0103car s\u0103 te \u0219tergi cu el undeva. Gluma a circulat \u0219i s-a aflat de ea \u0219i la securitate. Mary Schor este criticat\u0103 aspru \u00een fa\u021ba colegilor, apoi este dus\u0103 la securitate, anchetat\u0103 \u0219i, la sf\u00e2r\u0219it, violat\u0103 de unul dintre anchetatori. Povestind tat\u0103lui cele \u00eent\u00e2mplate, acesta decide s\u0103 ob\u021bin\u0103 un certificat medical de la un ginecolog, necesar unei reclama\u021bii \u00een instan\u021b\u0103 pentru viol. Procesul intentat acelui ofi\u021ber de securitate va fi \u00een \u00eentregime trucat, iar Leonard Schor, dup\u0103 ce este b\u0103tut p\u00e2n\u0103 aproape de a fi omor\u00e2t, sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een cele din urm\u0103 la canal, pe baza unor acuza\u021bii \u00eenchipuite, \u0219i iese din scen\u0103. Autorit\u0103\u021bile au decis ca Mary Schor s\u0103 fie exmatriculat\u0103 din liceu \u0219i internat\u0103, la \u00eenceputul anului \u0219colar urm\u0103tor, \u00eentr-o \u0219coal\u0103 de reeducare. Singura solu\u021bie pentru evitarea acestui deznod\u0103m\u00e2nt era c\u0103s\u0103toria \u0219i astfel t\u00e2n\u0103ra evreic\u0103 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu fiul doctori\u021bei care i-a completat certificatul de viol, Edy Grinberg, evreu \u0219i el, un t\u00e2n\u0103r cu vreo zece ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu o constitu\u021bie corporal\u0103 obez\u0103, dar cu un suflet minunat, cunoscut mai de mult ca membru al unei forma\u021bii instrumentale pe care o frecventa \u0219i adolescenta. Acesta, fiind con\u0219tient de calit\u0103\u021bile artistice de excep\u021bie ale tinerei sale so\u021bii, o sf\u0103tuie\u0219te s\u0103 ia lec\u021bii de canto. \u00cempreun\u0103, reu\u0219esc s\u0103 c\u00e2\u0219tige bani frumo\u0219i, la un restaurant din Buz\u0103u, unde sus\u021bin programe muzicale \u00een fa\u021ba unei audien\u021be format\u0103 din membri ai noii oligarhii comuniste, ce se refugiau s\u00e2mb\u0103ta la Buz\u0103u pentru a petrece discret \u00eempreun\u0103 cu amantele lor. Dar rela\u021bia dintre cei doi so\u021bi, nesus\u021binut\u0103 emo\u021bional, se destram\u0103 repede, t\u00e2n\u0103ra fugind din Buz\u0103u \u00eempreun\u0103 cu un universitar seismolog (Daniel Demetrius), din Bucure\u0219ti, c\u0103ruia \u00eei devine amant\u0103. \u00cen capital\u0103, ia lec\u021bii de canto cu un solist notoriu, Valentin Teodorian, \u0219i se prezint\u0103 la un concurs pentru a ocupa un post la un teatru liric din Germania Democrat\u0103 (comunist\u0103). La serviciul pa\u0219apoarte d\u0103 peste securistul Ionescu, cel care o violase \u00een anii liceului, \u0219i cu care fusese \u00een proces \u00een urma reclama\u021biei, \u0219i demersul ei de a-\u0219i aranja o situa\u021bie stabil\u0103 se blocheaz\u0103. \u00centr-una din veri, pe litoral, c\u00e2nt\u00e2nd (la voce) \u00eempreun\u0103 cu forma\u021bie instrumental\u0103, este abordat\u0103 de un t\u00e2n\u0103r din Germania, care se \u00eendr\u0103goste\u0219te subit de ea \u0219i o ajut\u0103 s\u0103 emigreze \u00een Germania Federal\u0103. Aici, t\u00e2n\u0103ra solist\u0103 de oper\u0103 Mary Schor se lanseaz\u0103 \u00een carier\u0103 de interpret\u0103 \u00een mai multe teatre lirice. Via\u021ba ei intr\u0103 \u00een linie dreapt\u0103, ghidat\u0103 parc\u0103 de o \u201estea norocoas\u0103\u201d. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu un domn din lumea teatrului liric, va avea doi copii, un b\u0103iat \u0219i o fat\u0103, \u0219i nenorocirile pe care le tr\u0103ise \u00een \u021bar\u0103 se \u0219terg treptat din memorie. Dar mersul istoriei o va aduce din nou \u00een lumea p\u0103r\u0103sit\u0103. Dup\u0103 1989 este anun\u021bat\u0103 c\u0103, \u00een urma restituirii c\u0103tre fo\u0219tii proprietari a caselor na\u021bionalizate \u00een regimul comunist, c\u0103p\u0103tase statutul de mo\u0219tenitoare unic\u0103 a casei bunicului ei matern, numai c\u0103, prin malversa\u021biuni imobiliare, se instalase \u00een ea securistul anchetator, fostul ofi\u021ber de securitate Drago\u0219, \u201ecredinciosul ei du\u0219man\u201d. De\u0219i are acte \u00een regul\u0103 ce dovedeau dreptul de mo\u0219tenire asupra acelui imobil generos (vil\u0103, palat), sistemul judiciar corupt r\u0103m\u00e2ne de neclintit, iar du\u0219manul cel \u201ecredincios\u201d al celebrei – de acum – interprete de oper\u0103, de\u0219i sl\u0103bit de b\u0103tr\u00e2ne\u021be, se dovede\u0219te la fel de decis \u00een comportamentul lui tic\u0103los. Autoarea surprinde cu mult\u0103 pricepere mecanismele re\u021belelor mafiote ce se cristalizaser\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 postcomunist\u0103, mecanisme ce \u00eempiedicau \u00eenf\u0103ptuirea drept\u0103\u021bii pentru cei afecta\u021bi de deciziile samavolnice ale regimului comunist. Probabil c\u0103, dac\u0103 ar fi avut r\u0103bdare, Mary Schor ar fi izbutit \u00een cele din urm\u0103 s\u0103-l \u00eenving\u0103 pe tic\u0103losul de Drago\u0219 \u0219i chiar s\u0103 ob\u021bin\u0103 din partea justi\u021biei o condamnare cu \u00eenchisoarea pentru prea evidentele tic\u0103lo\u0219ii. Autoarea \u00eens\u0103 nu s-a l\u0103sat captivat\u0103 de un final de tip happy-end, care ar fi contrazis realit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti, ci a ales un final realist, specific societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een tranzi\u021bie, pe care Elena Dumitrescu-Nentwig pare s\u0103 o cunoasc\u0103 destul de bine. O grupare mafiot\u0103 rival\u0103 \u00eei propune mo\u0219tenitoarei aproape un milion de euro pentru a-i ceda dreptul de proprietate aflat \u00een litigiu, iar de procesul cu securistul-mafiot Drago\u0219 s-a ocupat, \u00een continuare, acest \u201emi\u0219el de genera\u021bie nou\u0103, \u00een fa\u021ba c\u0103ruia el, marele Drago\u0219, a trebuit s\u0103 se predea\u201d (p. 412).
\n\tAv\u00e2nd ca personaj principal pe evreica Mary Schor, Elena Dumitrescu-Nentwig este interesat\u0103 s\u0103 redea manifest\u0103rile de tip antisemit din societatea rom\u00e2neasc\u0103. Adolescent\u0103 fiind, Mary Schor se \u00eendr\u0103goste\u0219te de un t\u00e2n\u0103r student, Dorel Dobrot\u0103, a c\u0103rui mam\u0103 ura rela\u021bia aceasta, fiindc\u0103 nu aproba o eventual\u0103 c\u0103s\u0103torie a fiului ei cu o evreic\u0103. De\u0219i cei doi se desp\u0103r\u021biser\u0103 dup\u0103 incidentul cu violul, at\u00e2t mama c\u00e2t \u0219i fiul particip\u0103 la proces ca martori \u00een favoarea securistului violator, aduc\u00e2nd probe privitoare la caracterul u\u0219uratic al domni\u0219oarei. Pentru implicarea lui ca martor, Dorel va fi r\u0103spl\u0103tit cu aranjarea continu\u0103rii studen\u021biei la Moscova.
\n\tSecuri\u0219tii, cu care va avea de a face eroina acestei c\u0103r\u021bi, vor demonstra reac\u021bii de antisemitism primitiv, \u00eendeosebi \u0219eful securit\u0103\u021bii locale, ofi\u021berul Drago\u0219. Se \u0219tie c\u0103 \u00een anii \u201950, mul\u021bi dintre ofi\u021berii de securitate erau de origine evreiasc\u0103 \u0219i, de aceea, surprinde aceast\u0103 op\u021biune a autoarei de a investi pe acel personaj cu atitudini \u0219i reac\u021bii antisemite. Dar, institu\u021bia securit\u0103\u021bii a evoluat \u00een timp \u0219i multe dintre cadrele securit\u0103\u021bii de origine nerom\u00e2neasc\u0103 au fost eliminate din sistem \u0219i \u00eenlocuite cu ofi\u021beri autohtoni, iar \u00een perioada na\u021bionalismului comunist promovat de Ceau\u0219escu, securitatea rom\u00e2n\u0103 a dat und\u0103 verde mesajelor cu caracter antisemit. Avem \u00een vedere, \u00eendeosebi, revista \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d, condus\u0103 de scriitorul Eugen Barbu, despre care se \u0219tia c\u0103 era manipulat\u0103 de securitate \u0219i care ie\u0219ise \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een ultimii ani ai dictaturii prin stridente accente na\u021bionaliste \u0219i antisemite. Personajele din zona securit\u0103\u021bii ale Elenei Dumitrescu-Nentwig sunt rom\u00e2ni get-beget, forma\u021bi \u00een climatul antisemit al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti antebelice \u0219i din timpul regimului antonescian.
\n\tDezvolt\u00e2nd aceast\u0103 spinoas\u0103 problem\u0103 a antisemitismului, autoarea nu cade totu\u0219i \u00een capcana partizanilor \u201ecorectitudinii politice\u201d, care, \u00een acest caz, ar putea \u00eensemna promovarea ideii c\u0103 evreii sunt cei buni \u0219i cei persecuta\u021bi de majoritari, iar tic\u0103lo\u0219iile trebuie dirijate numai spre tab\u0103ra acestora. Ilustreaz\u0103 acest detaliu cu cazul unui escroc evreu, arestat, aflat \u00een litigiu cu o cet\u0103\u021bean\u0103 de origine german\u0103, care la proces a declarat c\u0103 \u201enem\u021bii care i-au omor\u00e2t rudele vin acum s\u0103-i ia casele\u201d (p. 405). Consternat\u0103 de aceast\u0103 veste, Mary \u0218chor, comenteaz\u0103: \u201eF\u0103r\u0103 s\u0103 se jeneze, se folose\u0219te de soarta tragic\u0103 a evreilor omor\u00e2\u021bi de nem\u021bi \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, ca s\u0103 abat\u0103 aten\u021bia de la actualele lui escrocherii\u201d (Idem).
\n\tElena Dumitrescu-Nentwig este o prozatoare cu fler psihologic. Ne propune personaje bine conturate, individualizate, memorabile, pe care le urm\u0103re\u0219te \u00een traiectoria lor prin via\u021b\u0103, \u0219tiind s\u0103 puncteze modific\u0103rile de personalitate datorate v\u00e2rstei. \u00cen primul r\u00e2nd, eroina principal\u0103 este urm\u0103rit\u0103 de la v\u00e2rsta adolescen\u021bei \u0219i p\u00e2n\u0103 spre v\u00e2rsta de pensionare. Este vorba de o femeie cu temperament n\u0103valnic, o coleric\u0103, o impulsiv\u0103 care, datorit\u0103 reac\u021biilor necontrolate \u0219i deciziilor pripite va cunoa\u0219te cotituri neanticipate \u00een via\u021b\u0103. S-au datorat unor astfel de reac\u021bii impulsive izbucnirea conflictului cu securitatea, c\u0103s\u0103toria nepotrivit\u0103 cu Edy Grimberg, p\u0103r\u0103sirea acestuia \u00eentr-o clip\u0103 de sminteal\u0103 psihic\u0103, apoi p\u0103r\u0103sirea seismologului, sim\u021bindu-se atras\u0103 de Klaus, t\u00e2n\u0103rul din Germania care o va ajuta s\u0103 emigreze, lovirea \u00een tribunal a \u201ecredinciosului ei du\u0219man\u201d, ex-securistul Drago\u0219, separarea de so\u021bul ei din Germania, baritonul Wolfgang, \u00een momentul \u00een care a aflat despre infidelitatea acestuia \u0219i multe altele.
\n\tPersonajele romanului sunt at\u00e2t de bine portretizate, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2n \u00een memorie, \u00een ciuda faptului c\u0103 autoarea nu recurge la tehnica \u00eengro\u0219\u0103rilor caricaturale.
\n\tScris la persoana \u00eent\u00e2i, romanul are o dinamic\u0103 favorabil\u0103 men\u021binerii interesului cititorului pentru lectur\u0103. Ca formul\u0103 de construc\u021bie, se recurge la conven\u021bia scrierii, \u00een anii retragerii din activitate, a pove\u0219tii propriei sale vie\u021bi, fiind reactualizate, \u00een paginile acestea memorialistice, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile marcatoare de destin. Cu siguran\u021b\u0103, multe detalii din via\u021ba sa de artist\u0103 de oper\u0103, care s-a afirmat \u00een exil, sunt puse \u00een destinul personajului principal al romanului. Cartea \u00eens\u0103 nu este nici pe departe o autobiografie \u0219i, de aceea, detaliile de via\u021b\u0103 personal\u0103 sunt combinate cu multe elemente de fic\u021biune sau preluate din via\u021ba altor persoane.
\n\tCa gen romanesc, Credinciosul meu du\u0219man se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria romanului realist, autoarea reu\u0219ind s\u0103 ofere o oglindire echilibrat\u0103 a realit\u0103\u021bii sociale din Rom\u00e2nia \u0219i din Germania, at\u00e2t din perioada de dinaintea func\u021bion\u0103rii \u201ecortinei de fier\u201d, c\u00e2t \u0219i de dup\u0103.<\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong><\/p>\n

Portrete la insectar<\/strong><\/p>\n

Cu \u201eR\u0103fuiala\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Ed. Editgraph, 2018, Mihai S\u0103lcu\u021ban, avocat prin profesie, buzoian la origine, pune dinaintea cititorului cea de a treia sa carte de proz\u0103 scurt\u0103 \u201einspirat\u0103 de moravurile \u0219i n\u0103ravurile lumii \u00een care tr\u0103im\u201d (adnotare f\u0103cut\u0103 \u00een dedica\u021bie), dup\u0103 alte trei c\u0103r\u021bi de publicistic\u0103, eseu \u0219i cronic\u0103, pana satirei \u0219i umorului fiind exersat\u0103, deja, \u00een epigram\u0103 \u0219i rondel.
\nInspirat din dramele oamenilor m\u0103run\u021bi, atras de pl\u0103cerea de a se afla \u00een strad\u0103, \u00een pia\u021b\u0103, \u00een sala de judecat\u0103, oriunde se afl\u0103 oameni prin\u0219i pe piciorul unui comic de situa\u021bie, de limbaj sau caractere, autorul scoate \u00een eviden\u021b\u0103, prin scris, cu arma umorului \u0219i a ironiei, stigmatiz\u00e2nd aspectele ur\u00e2te, tot ceea ce e reprobabil \u00een comportamentul acestora. Dincolo de hazul \u00een aparen\u021b\u0103 indulgent, prin poanta final\u0103, ca \u00een cazul epigramei, transpare \u00een cele mai multe schi\u021be din \u201eR\u0103fuiala\u201d c\u00e2te ceva din t\u00e2lcul amar al \u00eenfier\u0103rii satirice. \u00cen c\u0103utarea unui ideal de via\u021b\u0103 pozitiv (\u00een medii ale judec\u0103torilor, poli\u021bi\u0219tilor, clericilor, doctorilor, politicienilor, afaceri\u0219tilor, celor de v\u00e2rsta a treia etc…), autorul \u00ee\u0219i extrage substan\u021ba mini-povestirilor sale din \u00eent\u00e2mpl\u0103ri hazlii, efectul comicului provoc\u00e2nd r\u00e2sul investit cu func\u021biile comicului denun\u021b\u0103tor. Astfel: \u00een schi\u021ba intitulat\u0103 \u201eAria de r\u0103sp\u00e2ndire a r\u00e2sului carpatin\u201d cititorul ia cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu t\u00e2lcul ascuns al dialogurilor hazlii, surprins \u00een anecdotica unor doamne dintr-o societate ce fac parte din lumea bun\u0103. Pe omul simplu de la \u021bar\u0103, prins \u00een carapacea informa\u021bional\u0103 a tot felul de chichi\u021be func\u021bion\u0103re\u0219ti, c\u0103ruia autorit\u0103\u021bile nu-i fac dec\u00e2t s\u0103-i strice \u201erostul zilei\u201d, \u00eel reg\u0103sim \u00een schi\u021ba \u201e\u00cencurc\u0103turi oficiale\u201d. Lui Gheorghe I. M\u00e2nzal\u0103, odat\u0103 \u201ecu schimbarea vechii genera\u021bii de func\u021bionari publici cu o alta mai t\u00e2n\u0103r\u0103\u201d, i se \u021bin lan\u021b \u00eenscen\u0103rile parc\u0103 special f\u0103cute s\u0103-l umileasc\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it. Poanta final\u0103, prin vestea incredibil\u0103 a ultimei \u201e\u00eencurc\u0103turi\u201d, asigur\u0103 puntea de trecere de la ironie la umor \u0219i cititorul r\u00e2de \u00een ambele prilejuri, dar, \u00een primul caz, pentru a pedepsi. Ma\u0219in\u0103ria proceselor \u00eentre dou\u0103 firme de construc\u021bii din schi\u021ba \u201eR\u0103fuiala\u201d e menit\u0103 s\u0103 distrug\u0103 asemeni unui \u201ecal troian\u201d o disput\u0103 obi\u0219nuit\u0103 de via\u021b\u0103, pentru a consemna izb\u00e2nda celor pu\u0219i s\u0103 trag\u0103, ve\u0219nic, sforile unor tertipuri mizerabile. Cu schi\u021ba \u201eTraducerea bibliei\u201d, p\u0103trundem \u00een lumea clericilor \u0219i cumin\u021benia momentului spovedaniei e salvat\u0103 de poanta final\u0103 a \u201emucalitului\u201d spovedit. \u00cen ce raport se constituie umorul \u0219i ironia, sarcasmul \u0219i satira \u00een lumea politicului, nu avem dec\u00e2t s\u0103 citim schi\u021ba cu t\u00e2lc \u0219i poant\u0103 \u201eGura p\u0103c\u0103tosului\u201d, care demasc\u0103 nimicnicia \u0219i g\u0103uno\u0219enia discursului unui candidat pentru parlamentul \u021b\u0103rii. Grandomania poli\u021baiului \u00een exerci\u021biul func\u021biunii, cultura \u0219i b\u0103\u0219c\u0103lia unora, pu\u0219i pe farse, este \u00eenfierat\u0103 de autor, \u00een schi\u021bele \u201eExces de \u00eencredere\u201d, \u201ePantahuza\u201d, \u201eSacrificiul pionului\u201d etc… Alteori realitatea bate filmul (vezi schi\u021ba: \u201eRegrete t\u00e2rzii\u201d), unde, pentru reflectarea comicului, autorul se prevaleaz\u0103 de o form\u0103 specific\u0103 emo\u021biei generale, a unui comic de situa\u021bie la genera\u021bia mai v\u00e2rstnic\u0103 \u0219i care presupune o atitudine de umor \u201e\u00een r\u0103sp\u0103r\u201d fa\u021b\u0103 de realitatea \u0219i discern\u0103m\u00e2ntul unor cupluri.
\nTragem concluzia c\u0103 ironia, \u00een cazul lui Mihai S\u0103lcu\u021ban, trece prin filtrul unui umor nu lipsit de indulgen\u021b\u0103 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la \u201eoamenii m\u0103run\u021bi\u201d, dar nu \u0219i \u00een cazul politicienilor unde umorul e sim\u021bitor atenuat. Dar ca \u0219i \u00een cazul schi\u021belor cu judec\u0103tori ori avoca\u021bi, efectele comicului e, \u00eentotdeauna, menit s\u0103 provoace r\u00e2sul legitim, reprobarea sau indignarea. Unele schi\u021be (vezi: \u201ePrezen\u021ba de spirit\u201d; \u201ePe culmile dezn\u0103dejdii\u201d, \u201eAdev\u0103rul primordial\u201d; \u201ePotrivire de caracter\u201d) au ca final o moral\u0103 ce \u021bine loc poantei. A\u0219adar, dintre scriitorii buzoieni contemporani, care au valorificat r\u00e2sul, investi\u021bi cu func\u021biile unei satire denun\u021b\u0103toare, Mihai S\u0103lcu\u021ban este un autor devotat estetic r\u00e2sului terapeutic \u00een paginile unei c\u0103r\u021bi cu portrete \u021bintuite \u00een insectarul satirei.<\/p>\n


\nIulian PATCA<\/strong>
\n\"\"

\tLa temelie<\/strong><\/p>\n

Am \u00eencercat ca-n vis,
\n\tde-at\u00e2tea ori
\nS\u0103 \u00ee\u0163i \u00eenal\u0163
\n\tprin timp o catedral\u0103,
\n\u00cen loc seme\u0163
\n\t\u015fi-ademenit cu flori
\nS\u0103-\u0163i fie
\nde-mplinire \u015fi de fal\u0103.<\/p>\n

Dar, ca-n legend\u0103,
\nzidul se surpa
\n\u00cenainte ca lucrarea
\ns\u0103 se vad\u0103
\nCuvintele erau
\n\u00een calea ta
\nGr\u0103mezi de ner\u0103bdare
\n\u015fi t\u0103gad\u0103.<\/p>\n

\u015ei zilnic o luam
\nde la-nceput,
\nCa dup\u0103 o pierdut\u0103
\nb\u0103t\u0103lie,
\nDe parc\u0103 dinadins
\nn-am priceput
\nC\u0103 tu m\u0103 pui \u00een zid
\nla temelie.<\/p>\n


\n\tPsalm<\/strong><\/p>\n

Des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte, Doamne,
\nce-ai f\u0103cut din mine,
\nDin via\u0163a mea mirean\u0103
\n\u015fi de rob,
\n\u015ei, Doamne, iart\u0103-m\u0103
\nde se cuvine \u2013
\nAt\u00e2ta-\u0163i cer cu team\u0103
\n\u015fi m\u0103 rog.<\/p>\n

Te-am mai uitat
\natunci c\u00e2nd mi-a fost bine
\n\u015ei am crezut
\nadesea \u00een noroc,
\nC\u0103 toate sunt
\npurcese de la Tine
\nCa \u015fi iubirea
\nc\u00e2nd \u00ee\u015fi afl\u0103 loc.<\/p>\n

Tu \u015ftii c\u0103 mai tr\u0103iesc
\no epopee
\nC\u0103l\u0103uzit prin ani
\nde vrerea Ta,
\nC\u0103 mai iubesc \u00een via\u0163\u0103
\no femeie
\n\u015ei ea s\u0103l\u0103\u0219luie\u015fte-n
\nmintea mea.<\/p>\n

C\u0103 mi-am f\u0103cut
\ndin ea o m\u0103n\u0103stire,
\nUn idol pl\u0103smuit
\ndin coasta mea
\nLa care m\u0103-ncovoi
\nsub patrafire
\n\u015ei-a\u015fa voi face
\nc\u00e2t m\u0103 vei l\u0103sa.<\/p>\n

Ajut\u0103-m\u0103, P\u0103rinte,
\na\u015fadar
\nS\u0103 duc eu mai departe
\ndou\u0103 cruci,
\nP\u0103catul ei s\u0103 cad\u0103
\nca un har
\nAsupra mea
\nla bine \u015fi r\u0103scruci.<\/p>\n


\n\tUnde e\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Parfum suav
\nadie-n mai salc\u00e2mii
\nDin carnea frunzelor
\narz\u00e2nd floral,
\nIar vara-ncepe
\ns\u0103-\u015fi arate s\u00e2nii
\nPrin ii
\nde borangic duminical.<\/p>\n

De-o ve\u015fnicie parc\u0103
\nnu mai dorm,
\nM\u0103 prinde
\no sf\u00e2r\u015feal\u0103 la amiaz\u0103,
\nPrin norii v\u0103luri\u0163i
\nde cloroform
\n\u00cen mine nu se
\ndesprim\u0103v\u0103reaz\u0103.<\/p>\n

Cu c\u00e2t\u0103-nver\u015funare
\nte-am iubit,
\nCrescute-s \u00eentre noi
\ncumplite ziduri,
\nDe-at\u00e2ta-ng\u00e2ndurare-s
\ntroienit
\nIar \u00eentre noi
\nse-mpreuneaz\u0103 riduri.<\/p>\n

Trec alte veri,
\nmai trece-o toamn\u0103
\n\u015ei iernile
\nsunt tot mai reci,
\nPe unde e\u015fti,
\nm\u0103rit\u0103 Doamn\u0103,
\nCu cine, oare,
\nmai petreci?<\/p>\n

Cu nori l\u0103pto\u015fi
\nse-mp\u0103uneaz\u0103 cerul
\n\u00cempov\u0103rat cu dor
\nde-at\u00e2ta dor,
\n\u00cen vis doar vii
\ns\u0103-i \u00eentrege\u015fti misterul
\n\u015ei-atunci \u00eemi pare
\ntotul mai u\u015for.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valentin POPA Un nou roman de Elena Dumitrescu-Nentwig: Credinciosul meu du\u0219man Despre scrierile Elenei Dumitrescu-Nentwig, am publicat, \u00een urm\u0103 cu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14658"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14658"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14658\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14662,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14658\/revisions\/14662"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14658"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14658"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14658"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}