{"id":14644,"date":"2021-05-16T16:21:09","date_gmt":"2021-05-16T13:21:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14644"},"modified":"2021-05-16T16:21:09","modified_gmt":"2021-05-16T13:21:09","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-12-mai-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14644","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 12 Mai 2021"},"content":{"rendered":"<p><strong>O LUME \u00ceN CARE RELIGIA E DEFINITORIE, DAR SF\u00c2\u0218IAT\u0102 DE R\u0102ZBOAIE<\/strong><\/p>\n<p>\tMiercuri, 12 mai, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul epigramistic in memoriam Matinc\u0103 Costea.<br \/>\n\t\u201e(Guvernan\u021bilor no\u0219tri) Pentru ei \u00eei prea devreme,\/ Uneori te scot din min\u021bi!\/ To\u021bi mini\u0219tri-n schimb au teme,\/ Zilnic, pentru\u2026 Las Fierbin\u021bi. (Comision la vaccinare) A primit soacr\u0103-mea \u0219pag\u0103\/ \u0218i la cap ceva se suie!\/ Recunoa\u0219te, \u00eei e drag\u0103,\/ Vaccinarea de la\u2026 U.E. (Boierul r\u00e2mnicean Menela\u0219 Chircu) La Z\u0103plaz \u00een a sa cram\u0103\/ Vinuri nu mai sunt de fel.\/ Paznicul l\u0103sat s\u0103 doarm\u0103,\/ Nimeni altu&#8217;\u2026 P\u0103storel.\u201d (Dumitru Hangu)<br \/>\n\t\u201e(La fluierat) Musafiri, la ziua mamei,\/ Fel de fel de invita\u021bi,\/ Parc-ar fi \u00een anul foamei,\/ De o lun\u0103 nem\u00e2nca\u021bi.\/ Deodat&#8217;, \u00een u\u0219-apare\/ Pu\u0219tiul mititel, Mihai,\/ \u00centr-o mare agitare:\/ -Eu fac pipi, mami, hai!\/ Se ridic\u0103-mbujorat\u0103\/ Mama de pe sc\u0103unel\/ \u0218i, pe hol, cam sup\u0103rat\u0103\/ \u00cel cert\u0103 pe b\u0103ie\u021bel\/ C-a crescut \u0219i e ru\u0219ine\/ Mare, s\u0103 vorbeasc-a\u0219a,\/ Ci s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u00eei vine\/ Chiar atunci, a fluiera\u2026\/ \u0218i plecar\u0103 invita\u021bii,\/ Fiecare-n calea sa.\/ Doar bunicu-au, spus p\u0103rin\u021bii,\/ Peste noapte s\u0103 mai stea.\/ Mih\u0103i\u021b\u0103 se tr\u00e2nte\u0219te\/ L\u00e2ng\u0103 bunicu\u021b, \u00een pat\/ Unde, c\u00e2t ai zice \u201epe\u0219te\u201d\/ Gata, somnul l-a luat\u2026\/ Peste noapte-n, c\u00e2nt de greier\/ Pe bunic l-a scuturat:\/ -Buni, trebuie s\u0103 fluier\/ Chiar acum, nu e de stat!\/ Se treze\u0219te greu bunicul\u2026\/ -Doamne, ce te-a apucat?\/ M\u00e2ine, ziua, ai tot timpul\/ S\u0103 te \u021bii de fluierat!\/ -Vreau acum, ce dac\u0103-i noapte?\/ Nu pot, buni, rezista!\/ -De-i a\u0219a\u2026 u\u0219or\u2026 nepoate,\/ Fluier\u0103-n urechea mea!\u201d (Lauren\u021biu Turcu)<br \/>\n\t\u201e(Unui pre\u0219edinte) Pentru o nou\u0103 candidatur\u0103,\/ Eu v\u0103 doresc mult noroc,\/ S\u0103 fi\u021bi din nou pre\u0219edinte,\/ Dar\u2026 la scara de la bloc. (Epocii de aur) Disp\u0103rur\u0103 de pe steag,\/ Mun\u021bi, p\u0103duri, c\u00e2mpii \u0219i lanul,\/ Dar, au mai r\u0103mas \u00een minte,\/ Secera \u0219i cu ciocanul. (Prietenilor) Constat cu triste\u021be, frate,\/ C\u0103-mi vine s\u0103-mi ies din pepeni,\/ Oare asta e dreptate?\/ C\u00e2nd e\u0219ti sincer, n-ai prieteni.\u201d Lecturate de dna prof. Ecaterina Chifu din volumul \u201eEpigrame\u201d a regretatului Smarandache (Manea) Aghean\u0103, Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace!<br \/>\n\tA urmat, cu acordul audien\u021bei, Mihai Doina, cu un material informa\u021bional despre \u201eS\u0103rb\u0103toarea Columnei lui Traian\u201d. Dl. col. Mihai Doina este un adev\u0103rat patriot care caut\u0103 s\u0103 prezinte \u00een Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d informa\u021bii deosebite de interes local, dar mai ales na\u021bional. Cinste lui! \u201ePe lista s\u0103rb\u0103torilor stabilite de UNESCO, ziua de 12 mai este men\u021bionat\u0103 S\u0103rb\u0103toarea Columnei lui Traian. \u00cen urm\u0103 cu mai mult de 19 secole a fost inaugurat\u0103 la Roma \u201eColumna\u201d. Ea avea rolul s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 victoria \u00eemp\u0103ratului Traian \u00een r\u0103zboaiele daco-romane de la \u00eenceputul secolului al doilea. Pe column\u0103 sunt redate scene din timpul celor dou\u0103 r\u0103zboaie de cotropire a Daciei de c\u0103tre romani. Columna s-a inaugurat la 12 mai, anul 113. \u00cen urma celor dou\u0103 r\u0103zboaie (101-102 \u0219i 105-106) Dacia intr\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire roman\u0103 (106-271) timp de 165 ani. Tr\u0103dat de apropia\u021bii s\u0103i, Decebal este \u00eenfr\u00e2nt. El nu se sinucide, cum place Cancelariei Austro-Ungariei s\u0103 cread\u0103, ci este ucis de romani! Romanii se temeau de Decebal! I se taie m\u00e2na dreapt\u0103 pentru a nu mai putea lupta \u0219i i se taie \u0219i capul, pe care \u00eel duc la Roma \u00eenfipt \u00eentr-o suli\u021b\u0103, ca trofeu de r\u0103zboi. Comoara regelui dac \u0219i toate bog\u0103\u021biile Daciei ajung pe m\u00e2na romanilor. Cu comoara regelui, \u00eemp\u0103ratul Traian-cotropitorul, \u00ee\u0219i comand\u0103 un monument \u00een forul Romei (pia\u021ba central\u0103). Monumentul este opera lui Apolodor din Damasc. Columna are \u00een\u0103l\u021bimea de 39,83 m. \u00cen anul 117, \u00een v\u00e2rful monumentului era ridicat\u0103 statuia lui Traian, iar la baza Columnei, \u00een interior, era p\u0103strat\u0103 urna de aur cu cenu\u0219a rezultat\u0103 la incinerarea \u00eemp\u0103ratului, mort \u00een 117. T\u00e2rziu de tot, \u00een 1787 statuia \u00eemp\u0103ratului este \u00eenlocuit\u0103 cu statuia Sf. Petru. Pe Column\u0103 se afl\u0103 124 basoreliefuri, care urc\u0103 \u00een spiral, concepute ca o ilustrare a \u201eComentariilor lui Traian\u201d (a\u0219a este numit\u0103 Columna la Roma). Rom\u00e2nii consider basoreliefurile un original act de na\u0219tere al poporului roman. Legat de Column\u0103 \u00eent\u00e2lnim personajul Badea C\u00e2r\u021ban: el este fiul unui cioban din Mun\u021bii F\u0103g\u0103ra\u0219ului-Gheorghe C\u00e2r\u021ban. Str\u0103lucit urma\u0219 al dacilor, el devine pelerinul p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, eroul unei odisee europene. Gheorghe C\u00e2r\u021ban a plecat pe jos la Roma, sprijinit \u00een toiag, \u00een costumul popular \u0219i cu desaga plin\u0103 cu c\u0103r\u021bi, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 adevereasc\u0103 pentru cei mul\u021bi originea poporului roman. Nicolae Iorga l-a numit \u201eun fanatic \u021b\u0103ran al romantismului na\u021bional, expresie vie a voin\u021bei poporului din Transilvania de a se elibera de asuprirea Imperiului Austro-Ungar \u0219i de a se uni cu \u021bara\u201d. T\u00e2n\u0103rul C\u00e2r\u021ban a folosit cea mai eficient\u0103 arm\u0103: cartea! Aflat, \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103 \u0219i cu turma de oi, pe crestele mun\u021bilor, \u00eentr-o zi senin\u0103 de var\u0103, \u00een care panorama F\u0103g\u0103ra\u0219ului se distingea p\u00e2n\u0103 departe, \u00een zare, curios, l-a \u00eentrebat pe tat\u0103: \u201ece este dincolo de crestele mun\u021bilor?\u201d Uimit el afl\u0103 c\u0103 acolo sunt rom\u00e2ni\u2026 \u201eDar noi ce suntem? Nu suntem tot rom\u00e2ni? De ce aici nu-i Rom\u00e2nia?\u201d \u0218i a sim\u021bit nevoia s\u0103 treac\u0103 dincolo, \u00een vechiul Regat\u2026 Cel mai mare serviciu adus neamului s\u0103u a fost acela c\u0103 timp de 30 ani a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Ardeal c\u0103r\u021bi scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Se consider\u0103 c\u0103 el a c\u0103rat cu desagii s\u0103i, dincolo de mun\u021bi, pe c\u0103r\u0103ri numai de el \u0219tiute, peste 250.000 de exemplare, \u00een greutate de peste 20 tone. Munca sa de ridicare cultural\u0103 a rom\u00e2nilor ardeleni nu era pe placul autorit\u0103\u021bilor maghiare \u0219i toat\u0103 via\u021ba a fost urm\u0103rit \u0219i deseori arestat. Gheorghe C\u00e2r\u021ban a ajuns la Roma de 3 ori. Prima c\u0103l\u0103torie a f\u0103cut-o \u00een ianuarie-februarie 1896, c\u0103l\u0103torie care a durat 43 zile. Ajuns la Roma, a mers la Column\u0103 \u0219i s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00een jurul monumentului uria\u0219 p\u00e2n\u0103 \u201ea citit\u201d toat\u0103 istoria de pe el, apoi a turnat la baza Columnei s\u0103cule\u021bul cu p\u0103m\u00e2nt adus din curtea p\u0103rinteasc\u0103. Rupt de oboseal\u0103 s-a \u00eenvelit \u00een cojoc \u0219i a adormit seara la baza Columnei. Diminea\u021b\u0103, un sergent de strad\u0103 a exclamat plin de mirare: \u201eA c\u0103zut un dac de pe Column\u0103!\u201d, \u00eentruc\u00e2t \u00eembr\u0103c\u0103mintea sa era identic\u0103 cu a dacilor sculpta\u021bi pe Column\u0103. Ziarele de a doua zi titrau: \u201eUn dac a cobor\u00e2t de pe Column\u0103: cu plete, cu cu\u0219m\u0103, cu i\u021bari \u0219i opinci.\u201d I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. El a f\u0103cut senza\u021bie la Roma, fiind primit cu simpatie \u0219i pre\u021buire peste tot.\u201d<br \/>\n\tA continuat lectorul de serviciu, dl prof. Grigore Leaua, cu un eseu, intitulat \u201eGena de aur\u201d, nu neap\u0103rat literar, dar un eseu definitoriu  pentru autorul avid de cunoa\u0219tere, prin care a atins puncte nevralgice despre poporul ales pe care caut\u0103 s\u0103 le elucideze, dar las\u0103 loc de continuare, \u00een manier\u0103 proprie. \u00cel a\u0219tept\u0103m cu noi provoc\u0103ri la discu\u021bii. \u201e\u00centr-o vreme \u00een care raporturile dintre popoare constau \u00een r\u0103zboaie interminabile \u0219i jafuri de propor\u021bii, atunci c\u00e2nd a fost sfin\u021bit templul de la Ierusalim, cel care s-a adresat primul lui Iahve, Dumnezeul evreilor din toate timpurile, a fost regele Solomon. Printre altele, \u00een rug\u0103ciunea sa regele Solomon \u00eei cere Dumnezeului s\u0103u ca acesta, atunci c\u00e2nd \u00een templul s\u0103u vor veni s\u0103 i se roage chiar \u0219i str\u0103inii, s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 dorin\u021bele, oricare vor fie ele, a\u0219a cum le \u00eendepline\u0219te \u0219i evreilor, poporul s\u0103u ales. Tot a\u0219a, dup\u0103 mii de ani, ast\u0103zi orice str\u0103in care intr\u0103 \u00een casa unui evreu este tratat cu respect \u0219i bun\u0103voin\u021b\u0103 ca \u0219i c\u00e2nd ar fi un membru al familiei respective. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul istoriei lor evreii au c\u0103l\u0103torit prin multe \u021b\u0103ri f\u0103c\u00e2nd nego\u021b, \u00een acela\u0219i timp \u00eens\u0103 cunosc\u00e2nd tot ce \u021binea de via\u021ba popoarelor respective: religie, \u0219tiin\u021b\u0103, cultur\u0103, economie \u0219.a.m.d. Acest fapt explic\u0103 \u0219i abilitatea evreilor de a \u00eenv\u0103\u021ba u\u0219or limbi str\u0103ine, dar \u0219i curiozitatea lor de a cunoa\u0219te tot ce \u021bine de existen\u021ba altor popoare. Antisemitismul din toate timpurile, dar mai ales antisemitismul din zilele noastre, antisemitismul secolului 21, nu poate explica cum un popor at\u00e2t de dornic de dialog, plin de bucuria de a tr\u0103i \u0219i de respect pentru str\u0103inii \u00een mijlocul c\u0103rora a fost nevoit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 voia sa timp de dou\u0103 mii de ani, un asemenea popor a fost supus unor suferin\u021be \u0219i chinuri de neimaginat provocate tocmai de cei al\u0103turi de care \u00ee\u0219i tr\u0103iau via\u021ba \u00eentr-un exil imposibil, dictat de s\u00e2ngero\u0219ii s\u0103i tor\u021bionari de la Roma. Nu pare deloc curios faptul c\u0103 dup\u0103 ce p\u0103g\u00e2nii de la Roma au dat foc celui de-al doilea templu de la Ierusalim, i-au ucis pe evrei, iar pe cei care au sc\u0103pat cu via\u021b\u0103 i-au alungat \u00een toate cele patru z\u0103ri, cre\u0219tinii care le-au luat locul peste tot \u00een imperiul roman au continuat s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru omor\u00e2ndu-i pe evrei, arz\u00e2ndu-i pe ruguri dup\u0103 ce \u00eei jefuiau ca ni\u0219te bandi\u021bi de r\u00e2nd sau trimi\u021b\u00e2ndu-i pe cavalerii templieri s\u0103 umple de s\u00e2nge evreiesc zidurile Ierusalimului. Totul s-a \u00eencheiat cu Holocaustul nazist, o veritabil\u0103 apocalips\u0103 a poporului evreu, imposibil de imaginat \u0219i de \u00een\u021beles chiar \u0219i \u00een zilele noastre, c\u00e2nd pretindem cu neobr\u0103zarea celor lipsi\u021bi de memorie c\u0103 am devenit civiliza\u021bi, adic\u0103 ni\u0219te indivizi liberi, democra\u021bi etc., etc., ni\u0219te indivizi care cred \u00eens\u0103 c\u0103 Holocaustul nu a existat pentru c\u0103 a fost at\u00e2t de cumplit, \u00eenc\u00e2t nu cred c\u0103 e posibil ca a\u0219a ceva s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een lumea asta. Willem Gloshouwer, predicator olandez contemporan, ca noi to\u021bi din fericire pentru noi, i-a \u00eentrebat odat\u0103 pe cre\u0219tinii care participau la o ac\u021biune de evanghelizare: cine am fi fost noi ast\u0103zi dac\u0103 nu ar fi existat evreul Iisus. Nimeni, le-a r\u0103spuns tot el. Iat\u0103 de ce nu poate exista o lume f\u0103r\u0103 evrei, o lume f\u0103r\u0103 Israel. Ast\u0103zi tehnicile de descifrare a AND-lui uman au evoluat p\u00e2n\u0103 la un nivel incredibil, \u00eenc\u00e2t orice popor poate afla totul despre profilul s\u0103u genetic privind pur \u0219i simplu ecranul unui calculator. L\u0103s\u00e2nd de o parte faptul c\u0103 alfabetul limbii ebraice pare s\u0103 corespund\u0103 tiparului AND-lui uman, ar fi interesant pentru to\u021bi neonazistii din lumea de azi s\u0103 citeasc\u0103 AND-ul poporului evreu. E posibil s\u0103 descopere acolo ceva ce i-ar putea surprinde: frumuse\u021bea poporului ales c\u0103ruia Iahve i-a d\u0103ruit ceva mult mai pre\u021bios dec\u00e2t toate bog\u0103\u021biile lumii, gena de aur.\u201d<br \/>\n\t\u201eA discuta despre evrei necesit\u0103 un mare grad de acceptare. Consider c\u0103 personalitatea lui Iisus este incontestabil\u0103 \u0219i noi dac\u0103 am \u00eencerca s\u0103 lu\u0103m c\u00e2te ceva ca educa\u021bie, este un c\u00e2\u0219tig. Referitor la genomul uman, este \u0219tiin\u021b\u0103 acumulat\u0103 \u0219i care \u00eenc\u0103 nu este pe deplin elucidat\u0103, \u00ee\u021bi este necesar\u0103 ini\u021bierea \u00een domeniu. Consider c\u0103 materialul dlui profesor este bine venit, ne ajut\u0103 s\u0103 ne complet\u0103m golurile noastre legate de evrei \u0219i ne ajut\u0103 \u00een rela\u021biile noastre.\u201d (Dumitru Barda\u0219)<br \/>\n\t\u201e\u00cei mul\u021bumim dlui Leaua c\u0103 ne-a adus aceast\u0103 informa\u021bie despre poporul evreu. Ne-a \u00eembog\u0103\u021bit cunoa\u0219terea \u0219i ne-a ajutat s\u0103 fim mai toleran\u021bi cu to\u021bii. Ne-a dat  explica\u021bii despre titlul eseului \u201eGena de aur\u201d care este un dar divin. Eu sunt impresionat\u0103 de tragediile prin care a trecut poporul evreu \u0219i am v\u0103zut pio\u0219enia cu care turi\u0219tii de toate na\u021bionalit\u0103\u021bile vizitau \u201eMonumentul Holocaustului din Paris\u201d. \u00cel a\u0219tept\u0103m cu noi eseuri.\u201d (Ecaterina Chifu)<br \/>\n\t\u201e\u0218tiu c\u0103 dl prof. Leaua este pentru noi un fel de enciclopedie ambulant\u0103. D-lui ne aduce, de fiecare dat\u0103, \u00een \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d diferite informa\u021bii istorice \u0219i literare spre cunoa\u0219tere. \u00cen ceea ce prive\u0219te articolul de ast\u0103zi pot spune c\u0103 din punctul meu de vedere este un cumul de informa\u021bii \u0219i de trecere \u00een revist\u0103 a unor descoperiri mai noi sau mai vechi. \u00cen ceea ce prive\u0219te lectura de azi sunt de p\u0103rere c\u0103 nu este o crea\u021bie artistic\u0103. Lipsesc figurile de stil, mijloacele artistice, lucrarea av\u00e2nd un caracter informa\u021bional. \u00cei dorim succes \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m cu noi lucr\u0103ri.\u201d (Georgeta Iuga)<br \/>\n\t\u201e\u00cen primul r\u00e2nd l-am ascultat pe dl col. Mihai Doina care, ca de obicei, ne-a prezentat o serie de informa\u021bii de mare interes. Ast\u0103zi ne-a vorbit despre Columna lui Traian\u201d \u0219i am aflat multe lucruri noi. Este important c\u0103 aceast\u0103 Column\u0103 a lui Traian reprezint\u0103 o fr\u00e2ntur\u0103 din sufletul neamului nostru \u0219i demonstreaz\u0103 c\u0103 de\u0219i dacii au fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi, nu au fost \u00eengenunchea\u021bi. A\u0219 completa c\u0103 o copie desf\u0103\u0219urat\u0103 a Columnei lui Traian se afl\u0103 la Muzeul de Istorie al Rom\u00e2niei. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu dl prof. Grigore Leaua afirm c\u0103 nu mai uime\u0219te de mult \u0219i m\u0103 cople\u0219e\u0219te de fiecare dat\u0103 prin explozia de informa\u021bii pe care le prezint\u0103 spontan. Dl prof. este incomod la dialog deoarece de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd vii cu p\u0103rerea ta, pleci cu p\u0103rerea D-sale. Vorbe\u0219te frumos despre \u201eGena de aur\u201d a evreilor d\u00e2nd de \u00een\u021beles c\u0103 aceast\u0103 gen\u0103 pleac\u0103 de la \u00eensu\u0219i Dumnezeu. Dup\u0103 c\u0103derea primilor oameni \u00een p\u0103cat, Dumnezeu a format poporul ales pe care l-a dirijat \u00een istorie \u0219i l-a p\u0103strat la \u00eenalte cote religioase, morale \u0219i umane pentru c\u0103 el trebuia s\u0103 dea na\u0219tere M\u00e2ntuitorului lumii Iisus Hristos. Legat de cei care ar fi antisemi\u021bi, ace\u0219tia lovesc \u0219i \u00een Hristos, \u0219i \u00een apostoli care au fost evrei, \u0219i \u00een final \u00een \u00eentreaga umanitate. Eseul dlui Leaua \u00eel consider a fi de factur\u0103 academic\u0103 \u0219i ne \u00eembog\u0103\u021be\u0219te pe to\u021bi cei care l-am ascultat.\u201d (Lauren\u021biu Turcu)<br \/>\n\t\u201eDespre \u201eGena de aur\u201d, este un eseu informativ bazat pe e adev\u0103ruri istorice despre evrei. Pe dl prof. Leaua \u00eel caracterizez ca fiind un om de mare bun\u0103tate sufleteasc\u0103, av\u00e2nd un prieten evreu. Ne-a adus ast\u0103zi multe informa\u021bii pe care nu le \u0219tiam p\u00e2n\u0103 acum. Din eseul d-lui am \u00een\u021beles c\u0103 evreii sunt foarte credincio\u0219i \u0219i foarte buni la suflet, consider\u00e2nd str\u0103inii pe care \u00eei g\u0103zduiesc ca pe membrii familiilor lor. De la tat\u0103l meu \u0219tiu c\u0103 evreii erau buni comercian\u021bi. Ei se mul\u021bumeau \u0219i cu un b\u0103nu\u021b pe zi fiind omeno\u0219i cu acei cump\u0103r\u0103tori. Respectau banul. Pentru ei religia era sf\u00e2nt\u0103. Dumnezeu lor Iisus este fiul lui Dumnezeu. Pentru toate na\u021biile Iisus este al tuturor celor care au iubire \u00een suflet. Lumina inimilor este Dumnezeu. Dl prof. Leaua are din partea mea mult respect pentru dragostea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile \u0219i credin\u021ba D-sale. Respect \u0219i considera\u021bie. A\u0219tept cu interes urm\u0103torul eseu.\u201d (Mioara Zaharia)<br \/>\n\tMiercuri, 19 mai, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Grigore Leaua. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O LUME \u00ceN CARE RELIGIA E DEFINITORIE, DAR SF\u00c2\u0218IAT\u0102 DE R\u0102ZBOAIE Miercuri, 12 mai, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14644"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14644"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14644\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14645,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14644\/revisions\/14645"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}