{"id":14588,"date":"2021-05-11T09:30:57","date_gmt":"2021-05-11T06:30:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14588"},"modified":"2021-05-11T09:33:02","modified_gmt":"2021-05-11T06:33:02","slug":"spatii-culturale-nr-57-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14588","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (2)"},"content":{"rendered":"

Adrian Dinu RACHIERU<\/strong><\/p>\n

In memoriam: Dumitru VL\u0102DU\u021a<\/strong><\/p>\n

RESPONSABILITATEA SCRISULUI<\/strong><\/p>\n

\tValorific\u00e2nd editorial o parte din recolta sa publicistic\u0103, \u00eentins\u0103 pe vreo patru decenii, Dumitru Vl\u0103du\u0163, un cititor harnic \u015fi serios, de o onestitate f\u0103r\u0103 cusur, ne propunea, odat\u0103 cu ultimul s\u0103u volum C\u0103r\u0163i din dou\u0103 veacuri (Eurostampa, 2017), o selec\u0163ie dur\u0103, sub imboldul unei etici scriitorice\u015fti nicic\u00e2nd dezmin\u0163it\u0103, vegheat\u0103 \u2013 \u00een toate desf\u0103\u015fur\u0103rile sale \u2013 de un acut sentiment al responsabilit\u0103\u0163ii scrisului. De altminteri, exegetul, cinstind efortul intelectual, m\u0103rturisea (repetat!) c\u0103 nu iube\u015fte critica distructiv\u0103 ori comentariul zglobiu, \u201epe de l\u0103turi\u201d ori chiar pe necitite! Cum, din p\u0103cate, se cam \u00eent\u00e2mpl\u0103. Chiar dac\u0103 actul critic este fatalmente subiectiv, \u201etextul critic \u2013 ne reamintea pedagogic D. Vl\u0103du\u0163 \u2013 trebuie s\u0103 fie validat de textul obiect\u201d. Iat\u0103 premisele travaliului s\u0103u critic, respectate cu sfin\u0163enie \u00een contribu\u0163iile hermeneutice, unele reluate, ad\u00e2ncite, cu deosebire cele de stilistic\u0103, poetic\u0103 \u015fi retoric\u0103 \u015fi, accidental, st\u0103ruind asupra celor privitoare la analiza fenomenului literar, f\u0103r\u0103 preten\u0163ia de a consemna vitezist apari\u0163iile \u201ela zi\u201d.
\n\tDeloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, volumul se deschide cu un studiu din 1976, dedicat profesorului G.I. Toh\u0103neanu, venit de la \u015fcoala stilistic\u0103 a lui T. Vianu. Or, D. Vl\u0103du\u0163, recunoa\u015fte franc c\u0103 \u201emarelui slujitor al literelor contemporane\u201d, \u201eunul din \u00eentemeietorii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului filologic superior timi\u015forean\u201d, \u00eei datoreaz\u0103 multe \u00een formare sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi intelectual\u0103. S\u0103 reamintim aici c\u0103, prefa\u0163\u00e2nd volumul lui Dumitru Vl\u0103du\u0163, Poetici simboliste (1999), admirabilul c\u0103rturar G.I. Toh\u0103neanu nota c\u0103 autorul, dovedind o curiozitate \u201enicic\u00e2nd ostenit\u0103\u201d, nu este un zornic. Observa\u0163ie esen\u0163ial\u0103, constat\u0103m, doarece exegetul \u00een cauz\u0103, harnic \u015fi riguros, survol\u00e2nd o bibliografie luxuriant\u0103, de\u015fi a semnat \u00een r\u0103stimp un \u015fir de c\u0103r\u0163i, nu s-a gr\u0103bit s\u0103 bat\u0103 la por\u0163ile Uniunii Scriitorilor. V\u0103dind limpezime \u015fi acribie, un ochi ordonator, topind \u2013 \u00eentr-un larg registru comparativ \u2013 contribu\u0163ii fragmentarizate, opul cu pricina, dezvolt\u00e2nd teza de doctorat consacrat\u0103 Simbolismului poetic rom\u00e2nesc, sub tutela aceluia\u015fi inegalabil Profesor, \u201eplesnea de informa\u0163ie\u201d. Regretatul cercet\u0103tor, lucr\u00e2nd ani buni (\u015fi rodnici) la Centrul de \u015ftiin\u0163e sociale al Universit\u0103\u0163ii timi\u015forene, a semnat, \u00een timp, al\u0103turi de al\u0163i reputa\u0163i contributori, numeroase volume colective, interesat, de pild\u0103, de Limbaj poetic \u015fi versifica\u0163ie \u00een secolul al XIX-lea, I-IV (Metafora, Epitetul, Compara\u0163ia, Sintaxa poetic\u0103, Simbolul) sau de Stilurile nonartistice ale limbii rom\u00e2ne literare (\u00een acela\u015fi secol), I-V, manevr\u00e2nd, dincolo de elegan\u0163a demersului descriptiv, de cert rafinament analitic \u015fi \u201etransparen\u0163\u0103 bibliografic\u0103\u201d, un ferm aparat conceptual, sensibil la codurile normative \u015fi filia\u0163iile filosofice, cu lecturi \u00eentinse, metabolizate, precum \u00een Text, figur\u0103,coeren\u0163\u0103 (1987), Semiotic\u0103 \u015fi poetic\u0103 (1992), La Terre et l\u2019\u00c9crit (2000), dezvolt\u00e2nd, spuneam, o perspectiv\u0103 comparatist\u0103, cu abundente trimiteri.
\n\tFostul v\u00e2lcean (n. 3 martie 1950, la Cior\u0103\u015fti), cu studii \u00een cetatea de pe Some\u015f (rom\u00e2n\u0103-francez\u0103), fixat, din 1973, \u00een urbea timi\u015forean\u0103, se dovede\u015fte, a\u015fadar, \u00een tot ceea ce \u00eentreprinde, un spirit avizat. El debuta, \u00een 1987, cu Teoriile simboliste rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 ce, \u00een 1976, intra conving\u0103tor \u00een peisajul revuistic (v. Orizont, nr. 13\/2 aprilie 1976, scriind despre sinteza lui Ov. S. Crohm\u0103lniceanu). Ca dovad\u0103, adun\u00e2nd studii risipite \u00een diverse publica\u0163ii (de \u0163inut\u0103 academic\u0103, preciz\u0103m), s-a aplecat, sintetizator, asupra operei lui Ion Budai-Deleanu. Cartea din 2010 (Noi ipostaze ale literaturii lui Ion Budai-Deleanu) \u00eencerca a oferi, din unghiul tematologiei, retoricii \u015fi teoriei argument\u0103rii, \u201enoi sensuri\u201d, v\u0103z\u00e2nd \u00een \u0162iganiada o crea\u0163ie major\u0103, nicidecum o oper\u0103 muzeal\u0103. Era vorba, m\u0103rturisea autorul, de un \u201econtact st\u0103ruitor\u201d, de vreme ce relua\/ reevalua teza de licen\u0163\u0103, sus\u0163inut\u0103 sub \u00eendrumarea Ioanei Em. Petrescu, insist\u00e2nd pe binomul nebunie\/ \u00een\u0163elepciune. Oricum, \u201ejuc\u0103reaua\u201d lui Budai, confirm\u00e2nd c\u0103 avem \u00een scriitorul ardelean \u201eun mare \u00eenainta\u015f\u201d (dup\u0103 spusa lui G. C\u0103linescu), lament\u00e2ndu-se de insuficien\u0163a (\u201eneajungerea\u201d) limbii, \u00eei procur\u0103 delicioase similarit\u0103\u0163i, plonj\u00e2nd \u00een realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti de azi. Precum, de pild\u0103, \u015fi oferta caragialesc\u0103, deloc vestejit\u0103; \u201ecel \u00een\u0163\u0103lept, ca s\u0103 relu\u0103m avertismentul lui Budai-Deleanu, va \u00een\u0163\u0103lege\u201d, desigur. Dar filonul eroic-comic, exploatat cu dezinvoltur\u0103 aici, cit\u00e2nd masiv din opera ilustrului ardelean, pu\u0163in cunoscut, se completeaz\u0103 fericit, prin insa\u0163iabilitate, cu apropierea altor orizonturi culturale, Dumitru Vl\u0103du\u0163 \u201eacuz\u00e2nd\u201d, benefic, un ispititor impuls hispanic.
\n\tCu ani \u00een urm\u0103, descopeream \u00een seria nou\u0103 a revistei timi\u015forene Banatul (v. nr. 2, 3\/1994), sub semn\u0103tura lui D. Vl\u0103du\u0163, un serial intitulat Spiritul rom\u00e2nesc \u00eentr-o interpretare spaniol\u0103, anun\u0163\u00e2nd \u2013 probabil \u2013 aceast\u0103 fertil\u0103 deschidere. Acolo, D. Vl\u0103du\u0163 recupera o carte a diplomatului Ram\u00f3n de Basterra (La obra de Trajano, ap\u0103rut\u0103 la Madrid, \u00een 1921), insist\u00e2nd, pe urmele lui Iorga, pentru traducerea ei. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat abia \u00een 2010, gra\u0163ie st\u0103ruin\u0163elor d-nei Carmen Bulzan! Ram\u00f3n de Basterra, convins de excep\u0163ionala misiune a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii, cu rol singular, \u00eencredin\u0163a neamului nostru, politicos cu str\u0103inii \u015fi prea obi\u015fnuit cu adversit\u0103\u0163ile, lovit de nenoroc, o misie \u00eenalt\u0103: va reface, prin cump\u0103tare, r\u0103bdare, smerenie etc., \u201eDacia risipit\u0103\u201d, fiind \u201esantinela Occidentului la \u0163\u0103rmurile M\u0103rii Negre\u201d. Evident, analistul bemoleaz\u0103 multe dintre afirma\u0163iile entuziaste din Opera lui Traian, sper\u00e2nd \u00eentr-o \u201efeerie r\u0103s\u0103ritean\u0103\u201d, dup\u0103, ce, \u00eendatora\u0163i ispitei franceze, ne-am edificat \u201einterioritatea\u201d. Mai degrab\u0103, ne-am \u00eenscrie celor care \u015fi-au \u00eendr\u0103git \u0163ara \u201ecu dezn\u0103dejde\u201d (cum scria, pilduitor, A. Golopen\u0163ia, aflat, la studii, \u00een Germania, prietenului H.H. Stahl), av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103, corectiv, un \u00eendreptar \u201es\u0103n\u0103tos\u201d: cel al realit\u0103\u0163ilor.
\n\tStudiul pomenit, reluat \u015fi dezvoltat \u00een Fragmentarium hispanic (2010), confirma, al\u0103turi de alte \u015fapte articole docte, c\u0103 francofonul Dumitru Vl\u0103du\u0163 era un admirator (declarat!) al lumii hispanice. Desigur, nu se pretindea un \u201ehispanist specializat\u201d, cum, excesiv-modest, ne prevenea. Dar, aventur\u00e2ndu-se pe acest \u201evast continent cultural\u201d, remarc\u00e2nd ponderea cultural\u0103 a hispanit\u0103\u0163ii, \u00eei d\u0103dea dreptate lui Vintil\u0103 Horia, \u00een\u0163eleg\u00e2nd hispanitatea ca \u201eo baz\u0103 pentru lumea de m\u00e2ine\u201d, \u00een conflict cu tehnicismul\/ pragmatismul anglo-saxonit\u0103\u0163ii (deseori, cinic). Fragmentarium \u00eei prilejuia savante raport\u0103ri comparatiste, pens\u00e2nd \u015fi ecouri rom\u00e2ne\u015fti, discut\u00e2nd despre contribu\u0163iile lui Ortega y Gasset, D\u00e1maso Alonso, Carlos Bouso\u00f1o ori Ernesto S\u00e1bato. Eviden\u0163iem, \u00een treac\u0103t, cazul lui S\u00e1bato, dezvoltat \u00eentr-un eseu sclipitor despre identitate \u015fi argentinitate (n\u0103scut\u0103 prin hibridare). Or, ca existen\u0163\u0103 lupt\u0103toare, S\u00e1bato denun\u0163a Umanismul falimentar \u015fi invoca matria, \u00een sensul spa\u0163iului ocrotitor al patriei. Scrisul era pentru acest uria\u015f g\u00e2nditor, interesat de justi\u0163ia social\u0103, o \u015fans\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru cercetarea condi\u0163iei umane, resping\u00e2nd net \u201eordinele\u201d de la Paris, ceasul modelor ori \u201ebizantinismul formelor\u201d. Altfel spus, era str\u0103in de complexul periferiei, f\u0103c\u00e2nd at\u00e2tea victime prin r\u0103sf\u0103\u0163 imitativ. A\u015fa cum ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nou\u0103, repetat, regretabil, v\u0103dind \u00een Istorie, cu o vorb\u0103 drag\u0103 lui Budai-Deleanu, o minte \u201emoli\u015foar\u0103\u201d. Or, incursiunile \u00een acest continent fabulos, enigmatic, obsedat de indigenism, repudiind oboseala literaturii, au continuat cu aceea\u015fi competen\u0163\u0103 \u015fi pasiune, consemn\u00e2nd rela\u0163ia lui Julio Cort\u00e1zar, un \u00eennoitor al prozei, cu Musil (cum o f\u0103cea, \u00eentr-o carte madrilen\u0103, Ilinca Ilian) sau exegezele despre \u201emagul realismului magic\u201d (M\u00e1rquez, fire\u015fte), marele columbian, v\u0103z\u00e2nd \u00een Macondo \u201eo stare de spirit\u201d.
\n\tCeea ce putem spune \u00een chip concluziv, cercet\u00e2ndu-i c\u0103r\u0163ile, prive\u015fte, cu deosebire, o recomandare: cercet\u0103torul timi\u015forean, gr\u0103bit s\u0103 plece, ar merita, negre\u015fit, o lectur\u0103 \u201ede redescoperire\u201d. \u00centr-o lume gr\u0103bit\u0103, confuz\u0103, asaltat\u0103 de grafomani, D. Vl\u0103du\u0163 se dovedea, \u00eentr-adev\u0103r, r\u0103bduriu \u015fi temeinic; nu era un zornic, ca s\u0103 relu\u0103m vorbele seduc\u0103tor-me\u015fte\u015fugite ale lui G.I. Toh\u0103neanu (fost \u201esurugiu la cuvinte\u201d), dovedind, \u00een armura teoreticianului, \u201evoluptate\u201d \u015ftiin\u0163ific\u0103. Iar volumul recent, referind asupra unor c\u0103r\u0163i \u201edin dou\u0103 veacuri\u201d, confirm\u0103 din plin c\u0103, urm\u00e2ndu-\u015fi magistrul, Dumitru Vl\u0103du\u0163 (1950-2018), r\u00e2nduind cronologic, cu toat\u0103 diversitatea lor, un \u015fir de articole, se mi\u015fca \u00eentr-un larg orizont cultural.
\n\tDin p\u0103cate, chiar s-a gr\u0103bit s\u0103 plece… <\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

LUMEA CEALALT\u0102<\/strong><\/p>\n

\u0163i se va da ce n-ai voit nicic\u00e2nd
\n\u0163i se va lua tot ce-ai iubit t\u0103c\u00e2nd
\nva fi o lume scris\u0103 doar pe fa\u0163\u0103
\nva fi o lume dreapt\u0103 \u2013 nu m\u0103rea\u0163\u0103<\/p>\n

\u00eei v\u0103d de-acum statuile de pini
\n\u015fi voci str\u0103moa\u015fe zg\u00e2rie-mi cu spini
\nnu amintiri \u2013 c\u00e2t dorul de sfin\u0163enii
\n\u2026pe-aici nu bate niciun clopot de utrenii<\/p>\n

nu-s mun\u0163i \u00een lumea care va s\u0103 vin\u0103
\nai parte doar de ce-ai putut p\u0103stra
\n\u015fi-ai ap\u0103rat cu s\u00e2nge \u015fi cu via\u0163a ta<\/p>\n

dar cerul t\u0103u aici e cer de tin\u0103\u2026
\n\u2026s\u0103 n-a\u015ftepta\u0163i \u2013 c\u00e2nd trece-ve\u0163i ascuns p\u00e2r\u00e2u
\n\u00eembr\u0103\u0163i\u015farea-a ce n-a\u0163i v\u0103p\u0103iat a gr\u00e2u\u2026<\/p>\n


\nVALS FUNEST<\/strong><\/p>\n

un vals \u2013 un magic vals – trecuta vreme
\nun vals e lumea f\u0103ptuirilor de pai
\naici e r\u00e2sul gras \u2013 un altul geme
\ndar to\u0163i mom\u00e2i: pe miri\u015fti cre\u015fte scai\u2026<\/p>\n

a\u0163i ‘nebunit cu to\u0163ii-n valsul de\u015fuchiat
\nce-a trebuit s\u0103 fi\u0163i \u2013 demult voi a\u0163i uitat
\no lume \u00eenecat\u0103 \u00een ocean
\nvals\u00e2nd schelete-n arbori de m\u0103rgean<\/p>\n

nu chiui\u0163i \u2013 destul c\u0103 putrezi\u0163i
\nochi s-au c\u0103scat orbite \u2013 ciuguli\u0163i
\nde pe\u015fti de aur \u2013 ce v-au am\u0103git<\/p>\n

cu dor nestins desfr\u00e2ul v-au momit\u2026
\n\u2026\u015fi-aici \u2013 \u00een fund de bezne scufunda\u0163i
\nciolane vii: valsa\u0163i \u2013 valsa\u0163i \u2013 valsa\u0163i\u2026<\/p>\n


\nIrina NECHIT <\/strong><\/p>\n

Interviu cu poetul Leons Briedis, Riga, Letonia<\/strong>
\n\"\"

Leons Briedis: \u201eCea mai adev\u0103rat\u0103 parte a sufletului meu tr\u0103ie\u015fte \u00een Moldova\u201d<\/strong><\/p>\n

\u2013 Povesti\u0163i-mi, v\u0103 rog, stimate dle Leons Briedis, cum a\u0163i ajuns pentru prima dat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u?<\/em><\/p>\n

\u00cen ziua de 24 septembrie 1971, am ajuns pentru prima dat\u0103 la aeroportul din Chi\u015fin\u0103u. Aveam \u00een bagaj doar trei lucruri \u2013 tinere\u0163e, curaj \u015fi\u2026 un num\u0103r de telefon al lui Grigore Vieru, pe care mi l-a oferit un coleg mai v\u00e2rstnic, poetul leton Maris Ceaclais. Am g\u0103sit \u00een buzunar 2 kopeici \u015fi i-am telefonat lui Grigore care mi-a r\u0103spuns imediat. Afl\u00e2nd c\u0103 sunt din Letonia \u015fi, mai ales, c\u0103 sunt prietenul lui Maris, Grigore mi-a poruncit s\u0103 iau \u00eendat\u0103 un taxi \u015fi s\u0103 vin la el acas\u0103. Iat\u0103 a\u015fa, pe nea\u015fteptate, am ajuns \u201epe un picior de plai, pe o gur\u0103 de rai\u201d. De atunci, Grig a devenit fratele meu de cruce. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd venea la Riga, \u00een primul r\u00e2nd, venea \u00een casa mea, a v\u0103zut cum cre\u015fteau fiii mei, ce fac eu, ce face so\u0163ia mea, Maria.<\/p>\n

Grigore Vieru, eroul na\u0163ional al Letoniei<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1988 am tradus \u015fi am publicat cartea \u201eSteaua de vineri\u201d a lui Grigore Vieru \u00een limba leton\u0103. Iar \u00een 1987 \u2013 poezia lui Grig \u201e\u00cen limba ta\u201d, tradus\u0103 \u00een leton\u0103, a devenit un imn neoficial al rena\u015fterii na\u0163ionale din Letonia, a\u015fa c\u0103 Grig a devenit atunci eroul na\u0163ional al Letoniei.
\nA\u015f mai preciza c\u0103 apari\u0163ia mea la Chi\u015fin\u0103u s-a desf\u0103\u015furat pe un fundal destul de dramatic, c\u0103ci \u00een 1970 am fost exmatriculat de la Universitatea din Riga pentru activit\u0103\u0163ile mele antisovietice, f\u0103r\u0103 dreptul de a studia undeva pe teritoriul fostei URSS. Totu\u015fi am decis s\u0103 \u00eencerc \u00een Moldova\u2026 \u015fi am reu\u015fit! Cu ajutorul lui Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, Liviu Damian, Gheorghe Vod\u0103, Vitalie Tulnic, Anatol Ciocanu \u015fi al multor oameni de cultur\u0103 din Moldova, am devenit student al Universit\u0103\u0163ii din Chi\u015fin\u0103u, unde am urmat facultatea de limbi str\u0103ine \u2013 am studiat limba spaniol\u0103 \u015fi alte limbi romanice.<\/p>\n

Din dou\u0103 nefericiri, s-a n\u0103scut o fericire<\/strong><\/p>\n

\u2013 Scriitoarea Maria Briede-Macovei este originar\u0103 din Basarabia. Unde v-a\u0163i \u00eent\u00e2lnit cu ea? A acceptat u\u015for s\u0103 mearg\u0103 \u00een Letonia, \u00een calitate de so\u0163ie a dvs.?<\/em><\/p>\n

\u00cen mod paradoxal, pe noi ne-a apropiat regimul totalitar. Maria provine dintr-o familie de r\u0103ze\u015fi. Bunicii ei au pierit \u00een 1940, \u00een Gulag, undeva \u00een Vorkuta. La v\u00e2rsta de doi ani, a fost deportat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu familia \u00een 1949, \u00een Siberia (\u00een regiunea autonom\u0103 Buriat\u2013Mongol\u0103). Ne-am \u00eent\u00e2lnit la Chi\u015fin\u0103u \u00een 1972, iar Maria a avut curajul s\u0103 devin\u0103 prietena \u015fi iubita unui disident leton, exmatriculat de la Universitatea din Riga. Din dou\u0103 nefericiri, cum zic letonii, s-a n\u0103scut o fericire. Am devenit unul pentru altul o patrie credincioas\u0103. C\u0103ci patriile adev\u0103rate ne-au tr\u0103dat. Numai dragostea nu tr\u0103deaz\u0103 niciodat\u0103. Pe mine \u015fi pe Maria ne leag\u0103 nenum\u0103rate fire spirituale care ne ajut\u0103 s\u0103 trecem z\u00e2mbind prin toate greut\u0103\u0163ile.<\/p>\n

\u2013 Dle Leons Briedis, a\u0163i contribuit la editarea \u00een Letonia, \u00een clandestinitate, a primei publica\u0163ii de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 cu grafie latin\u0103, \u201eGlasul na\u0163iunii\u201d, la \u00eenceputul anului 1989, publica\u0163ie care a fost adus\u0103 \u00een Moldova. Cum a\u0163i participat la acest act istoric? C\u00e2t de periculos era?<\/em><\/p>\n

Noi am fondat \u00een 1988, la Riga, Societatea de cultur\u0103 a rom\u00e2nilor \u201eDacia\u201d. La 15 februarie 1989, aceast\u0103 Societate a editat, \u00een ora\u015ful Riga, primul num\u0103r al ziarului \u201eGlasul\u201d, cu grafie latin\u0103. Ziarul a fost editat \u00een trei zile, la publicarea lui au contribuit lingvistul \u015fi filologul par excellence Vlad Pohil\u0103, pictorul\/ graficianul Iuri Zavadschi, Maria \u015fi subsemnatul. Dar, ca o ironie a sor\u0163ii, numele noastre nici nu sunt pomenite \u00een ziar. Noi nici nu voiam asta, fiindc\u0103 ne f\u0103ceam datoria fa\u0163\u0103 de Moldova, fa\u0163\u0103 de cultura \u015fi viitorul Moldovei. Tirajul de 60.000 de exemplare al acestui ziar a fost transportat cu un camion la Chi\u015fin\u0103u. Despre acest eveniment a scris imediat presa european\u0103. Dar \u00een ziarele din Moscova (Sovietskaja Kultura, Pravda, Izvestija) au ap\u0103rut articole \u00een care ziarul era \u00eenvinuit de \u201eterorism ideologic\u201d, cer\u00e2ndu-se ca cei care l-au publicat s\u0103 fie \u201earesta\u0163i\u201d \u015fi \u201econdamna\u0163i\u201d.<\/p>\n

\u201eGlasul na\u0163iunii\u201d, acuzat de \u201eterorism ideologic\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cens\u0103 aceast\u0103 retoric\u0103 totalitar\u0103, plin\u0103 de ur\u0103, care venea din Moscova, a fost nimicit\u0103 de valul puternic al libert\u0103\u0163ii.
\nMai t\u00e2rziu, Maria a fost corespondent\u0103 a ziarului \u201eSfatul \u0162\u0103rii\u201d, a colaborat cu Radioul na\u0163ional din Moldova \u015fi cu departamentul rom\u00e2n al postului de radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d. A participat la toate activit\u0103\u0163ile Frontului Popular din Letonia \u015fi, la 29 februarie 1996, pentru meritele sale deosebite fa\u0163\u0103 de Letonia, Parlamentul Letoniei i-a oferit cet\u0103\u0163enia leton\u0103.<\/p>\n

\u2013 Cei doi fii ai dvs., Adrian \u015fi Cornelius, au c\u0103l\u0103torit \u00een \u0163ara mamei lor?<\/em><\/p>\n

Adrian, fiul nostru mai mic, a fost \u00een Moldova de dou\u0103 ori. Cred c\u0103 \u00eel cheam\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u201eglasul s\u00e2ngelui matern\u201d. M\u0103 bucur de asta. Probabil, pasiunea lui pentru limba \u015fi cultura matern\u0103 va fi \u015fi pentru mine un imbold de a-mi relua drumurile spre Moldova. Mi-e ru\u015fine s\u0103 recunosc, dar nu am fost la Chi\u015fin\u0103u din 1991. Dar ce pot face? Sunt \u015fi eu un fel de fiu r\u0103t\u0103citor al Moldovei. Dar sunt foarte legat suflete\u015fte de p\u0103m\u00e2ntul Moldovei. Probabil, cea mai adev\u0103rat\u0103 parte a sufletului meu tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic acolo. \u00cen fiecare noapte, m\u0103 g\u00e2ndesc la Moldova, parc\u0103 \u0163in o convorbire poetic\u0103 cu plaiul moldav \u2013 izvorul permanent al inspira\u0163iei mele poetice.<\/p>\n

\u2013 Copiii dvs. scriu literatur\u0103? Adrian face \u015fi teatru, inspirat din folclorul rom\u00e2n?<\/em><\/p>\n

Adrian a ales, parafraz\u00e2ndu-l pe poetul spaniol F.G. Lorca, cea mai trist\u0103 bucurie, aceea de a fi poet. \u00cen 2007 a publicat primul s\u0103u volum, intitulat pur \u015fi simplu \u201ePoezii\u201d. Mai scrie piese, proz\u0103, viseaz\u0103 s\u0103 fie \u015fi cineast, \u015fi actor. A jucat mai mult de zece roluri \u00een Teatrul Dramaturgilor Letoni, precum \u015fi ni\u015fte roluri episodice \u00een diferite seriale televizate. Acum caut\u0103 o ie\u015fire \u00een lume prin intermediul culturilor romanice, deci, prin Moldova \u015fi Rom\u00e2nia. Cunoa\u015fte la perfec\u0163ie limba spaniol\u0103. \u00cen cur\u00e2nd, va fi publicat primul s\u0103u roman \u2013 un \u201eroman gotic\u201d, propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 exploreze c\u0103i noi \u00een literatura leton\u0103.<\/p>\n

,,Plaiul mioritic\u201d, la periferia interesului estetic <\/strong><\/p>\n

Fiul nostru mai mare \u2013 Cornelius \u2013 a debutat str\u0103lucit ca poet \u00een timpul liceului. Pe urm\u0103, influen\u0163at mai mult de bunicul s\u0103u (tat\u0103l meu, profesor de matematic\u0103), a studiat matematica teoretic\u0103. \u00cen afar\u0103 de aceasta, Cornelius scrie eseuri filozofice, face muzic\u0103, manifest\u0103 interes fa\u0163\u0103 de artele vizuale, de designul c\u0103r\u0163ilor etc. \u00cempreun\u0103 cu el edit\u0103m revista \u201eKentaurus\u201d. Astfel noi, to\u0163i patru membri ai familiei, scriem \u015fi r\u0103m\u00e2nem mereu \u00een suflet poe\u0163i.<\/p>\n

\u2013 Cum poate fi \u00eenviorat\u0103 colaborarea dintre scriitorii, oamenii de art\u0103 letoni \u015fi cei din R. Moldova?<\/em><\/p>\n

\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, miz\u0103m mai mult pe contactele personale. Poezia din Moldova, precum \u015fi din alte \u0163\u0103ri romanice, este foarte bine receptat\u0103 \u015fi acceptat\u0103 la noi. Totu\u015fi Letonia are (geografic, istoric, cultural) o leg\u0103tur\u0103 mai str\u00e2ns\u0103 cu \u0163\u0103rile scandinave, cu Germania, deci cu nordul Europei, de aceea \u201eplaiul mioritic\u201d al Moldovei se afl\u0103, din p\u0103cate, la periferia interesului nostru estetic. Dar s\u0103 fim optimi\u015fti! Sper c\u0103 \u00een viitorul apropiat s\u0103 putem restabili contactele noastre pierdute. Lucrul acesta \u00eel putem face, ca de obicei, cu eforturi personale.<\/p>\n

\u2013 V\u0103 mul\u0163umesc pentru interviu \u015fi sper s\u0103 ne revedem la Chi\u015fin\u0103u!<\/em><\/p>\n

Leons BRIEDIS<\/strong><\/p>\n

\u00ceNTUNERICUL \u00ceNTUNERICIULUI<\/strong><\/p>\n

1.
\nA tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 a improviza
\nF\u0103r\u0103 a atinge cu degetele
\nClapa eternit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

2
\nNoi c\u00e2ndva ne-am risipit
\nDin m\u00e2neca larg\u0103 a lui Dumnezeu:
\nF\u0103r\u00e2mituri la masa de toate zilele a acestei lumi.<\/p>\n

3
\nVerdele \u00een t\u0103cere
\nSclipe\u015fte pe deget:
\nInelul meu de logodn\u0103.<\/p>\n

4
\nNegur\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi str\u0103vezie:
\nGreutatea c\u0103ruia o simte
\nNumai seninul.<\/p>\n

5
\nSunt mai b\u0103tr\u00e2n ca ploaia,
\nSunt mai t\u00e2n\u0103r ca lanul de gr\u00e2u:
\nEste Calea de aur.<\/p>\n

6
\nPaparudele de p\u0103dure
\nAu \u00eenflorit, \u00een sf\u00e2r\u015fit:
\nS\u00e2nz\u00e2ienele.<\/p>\n

7
\nStrig\u0103tul mut \u00een noapte:
\nFulgerul transparent
\nSunt abisul sufletului meu.<\/p>\n


\nVictoria MILESCU <\/strong>
\n\"\"

\u00cen sine-\u015fi<\/strong><\/p>\n

Ce simplu e construit\u0103 lumea noastr\u0103
\nca un castel din c\u0103r\u0163i de joc
\ncu regi \u00eenfoca\u0163i, dame de pic\u0103,
\nvale\u0163i \u00eenzorzona\u0163i
\npurt\u00e2nd arbalete
\ndoar o suflare de v\u00e2nt mai puternic\u0103
\n\u015fi toat\u0103 ingineria genetic\u0103 se pr\u0103bu\u015fe\u015fte
\nce simplu se construie\u015fte o lume
\npe un schelet de pe\u015fte
\npe dou\u0103 reptile \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate
\n\u00een mijlocul str\u0103zii
\n\u00eencurc\u00e2nd traficul
\ndeasupra ghearele stacojii de vultur
\npentru iepurele f\u0103r\u0103 \u015fans\u0103
\nce simplu se construie\u015fte o lume
\ncu doi pinguini m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103
\nprin z\u0103pada fecund\u0103
\ns\u0103 vad\u0103 cine-i mai tare
\n\u00een cea mai lung\u0103 noapte polar\u0103
\ninventat\u0103
\nde o specie f\u0103r\u0103 cap \u015fi coad\u0103
\nce simplu se construie\u015fte o lume
\ndin vulcani activi
\ntimp de milioane de ani
\ndin cuburi colorate
\nce distractiv pentru un copil alintat
\ns\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftie cuburile
\ns\u0103 dea cu ele de univers spulber\u00e2ndu-ne. <\/p>\n


\nBune inten\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Furnicile \u00eemi urc\u0103 pe trup
\n\u00eemi s\u0103rut\u0103 m\u00e2inile
\nvrabia ciugulind literele de pe h\u00e2rtie
\n\u00eemi face bine
\nvia\u0163a e plin\u0103 de bune inten\u0163ii
\ncum cioburile ridic\u00e2ndu-se lent
\nde pe ciment
\ns\u0103 refac\u0103 paharul cucutei
\nal celui ce pierde prima parte din via\u0163\u0103
\npentru echilibrul planetei
\nfiindc\u0103 cineva trebuie s\u0103 \u015fi piard\u0103
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd soarele va obosi s\u0103 r\u0103sar\u0103
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd luna va \u00eenceta s\u0103 apun\u0103
\npeste trunchiurile copacilor lungi\u0163i pe ape
\nasemeni poe\u0163ilor l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi \u00een voie
\ntrupurile plutind printre noi
\nm\u0103rturie a unei abunden\u0163e a lor pe p\u0103m\u00e2nt
\nsuspecte uneori…<\/p>\n


\nDin era vulpii \u00een cea a lupului<\/strong><\/p>\n

S\u0103 trec de frigul de luni
\ns\u0103 trec de baricada de flori
\ndin ochii t\u0103i magici
\ns\u0103 trec de orele \u015fi secundele
\nprotej\u00e2nd tr\u0103irea omeneasc\u0103
\nprea intens\u0103
\ncu ceasurile rele la \u015fold
\n\u00eent\u00e2mpinate cu salve
\nsunt ziua de m\u00e2ine
\nde care te sperii ca orice supravie\u0163uitor
\nvin \u00eencet, onctuoas\u0103, periculoas\u0103
\nca orice dragoste veche
\nvin din turnirul
\ninimilor sf\u00e2rtecate
\nredevenind libere
\nnimic nu e mai brav dec\u00e2t
\ns\u0103 stai \u00eempotriva barbarilor
\nca un zid, ca o ap\u0103 ad\u00e2nc\u0103
\nunde are loc partida de scandenberg
\ns\u0103 arunci o piatr\u0103 ascu\u0163it\u0103
\npeste um\u0103r
\n\u015fi brusc s\u0103 r\u0103sar\u0103 codrii de argint
\ns\u0103 aprinzi luna \u00een plin\u0103 zi
\nvoi veni \u00eentr-un car nev\u0103zut
\ncu soarele subra\u0163 s\u0103 juc\u0103m volei
\nca tinerii de pe aici
\nochii mei te vor fixa cu ace de aur
\n\u00een rama sfin\u0163ilor cu puteri secrete
\nm\u0103 voi obi\u015fnui s\u0103 respir
\ns\u0103 petrec cu ploile \u00een spinare
\nele nu vor \u00een\u0163elege nimic din jocul nostru
\ncap\u0103tul vie\u0163ii fiind \u00eenc\u0103 la \u00eenceput
\nnimeni s\u0103 ne pedepseasc\u0103
\nnici s\u0103 ne apere…<\/p>\n


\nPoveste<\/strong><\/p>\n

\u00cembr\u0103\u0163i\u015farea lor
\nocupa toat\u0103 strada
\nma\u015finile for\u0163au \u00eenaintarea
\noamenii \u00eencercau o bre\u015f\u0103
\nprin bra\u0163ele acelea uria\u015fe, \u00eencle\u015ftate
\n\u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la stelele clipind curioase
\nau venit pompierii cu jeturi de ap\u0103,
\ntrupele antitero cu salve
\nau tras, au t\u0103iat
\ndar trupul, bra\u0163ele \u00eencol\u0103cite
\ncre\u015fteau la loc mai puternice
\nau pus explozibil
\ns\u0103 se reia circula\u0163ia, via\u0163a normal\u0103
\nexplozia a urcat \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea lor la cer
\nspre uimirea pomilor, caselor cu oameni one\u015fti
\nce a\u015fteptau s\u0103 vad\u0103 cum
\nse termin\u0103 povestea de dragoste…<\/p>\n


\n\u00cen fiecare joi<\/strong><\/p>\n

Ea se face frumoas\u0103
\n\u00ee\u015fi onduleaz\u0103 p\u0103rul, \u00eembrac\u0103 un taior str\u00e2mt
\n\u00ee\u015fi pune clipsuri
\nare grij\u0103 de cea\u015fca de cafea fierbinte
\ns\u0103 fie pe mas\u0103
\nc\u00e2nd el deschide u\u015fa \u00eenfrigurat
\ns\u0103-l \u00eent\u00e2mpine aburul cald, vanilat
\nridic\u00e2ndu-se din cea\u015fca de por\u0163elan de Bohemia
\nel se face comod \u00een scaunul tapisat
\n\u00ee\u015fi deschide servieta, scoate registrele
\npreg\u0103te\u015fte chitan\u0163ierul
\nea apare \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a de la subsol
\nla ghi\u015feul unde vin locatarii
\ns\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 \u00eentre\u0163inerea pe luna \u00een curs
\nei fac mereu scandal
\nc\u0103 pl\u0103tesc prea mult pentru gaze, ap\u0103, c\u0103ldur\u0103
\nc\u0103 nu mai au bani, restan\u0163ierii
\nsunt amenin\u0163a\u0163i cu evacuarea, acum, iarna, \u00een ger
\nea le z\u00e2mbe\u015fte cu \u00een\u0163elegere
\n\u015fi ea are o pensie mic\u0103 dar se descurc\u0103
\n\u00ee\u015fi aprinde o \u0163igar\u0103 sub\u0163ire, fumul se \u00eenal\u0163\u0103
\npe sub mas\u0103 vin de obicei \u015fobolanii, motanii
\ns\u0103 se \u00eencaiere
\nel \u00ee\u015fi cufund\u0103 capul cu chelie \u00eentunecat\u0103
\n\u00een h\u00e2rtii, tasteaz\u0103 \u00een laptopul scump, z\u00e2mbe\u015fte
\ncine \u015ftie ce vede el acolo…<\/p>\n


\n\u00cen ce lume minunat\u0103 tr\u0103iesc<\/strong><\/p>\n

Lumina soarelui este gratis
\nploile vin gratis
\nninsoarea cade cu acela\u015fi altruism
\ncroie\u015fte p\u00e2rtii pentru inima vesel\u0103
\ntrandafirii \u00eemi cer doar
\nc\u00e2teva pic\u0103turi de s\u00e2nge pe ghimpi
\n\u00een schimbul parfumului lor vechi \u015fi tainic
\nmoartea vine aici numai
\ndup\u0103 ce trimite c\u00e2teva scrisori
\nunele ajung, altele nu
\n\u00een ora\u015ful cu trup de siren\u0103
\nzb\u0103t\u00e2ndu-se zi \u015fi noapte
\n\u00een plasa vie\u0163ii cu noduri tari. <\/p>\n


\nPrin valuri de fl\u0103c\u0103ri<\/strong><\/p>\n

Porumbei fumurii
\npe linia de centur\u0103
\nde castitate
\na ora\u015fului
\nciugulesc lacrimile
\nfemeilor abandonate. <\/p>\n


\nNicolae Bratu<\/strong><\/p>\n

Rondelul ploii<\/strong><\/p>\n

Ora\u0219u-i pustiu \u0219i doar vis\u0103torii
\nAud cum c\u00e2nt\u0103 pe-o singur\u0103 strun\u0103
\nPloaia ce-a \u0219ters din tablou trec\u0103torii,
\nTurn\u00e2nd abundent culoare comun\u0103.<\/p>\n

Casele c\u00e2nt\u0103 \u00een ritmul viorii,
\nPicuri de gri monoton se adun\u0103;
\nOra\u0219u-i pustiu \u0219i doar vis\u0103torii
\nAud cum ploaia le c\u00e2nt\u0103 pe-o strun\u0103.<\/p>\n

E p\u00e2nz\u0103 gri \u00eentrist\u00e2nd privitorii?
\nCoard\u0103 din care triste\u021bea r\u0103sun\u0103?
\n\u00cen ploaie apar \u0219i dispar, iluzorii,
\nRegrete de-o clip\u0103, visare nebun\u0103…
\nOra\u0219u-i pustiu, \u0219tiu doar vis\u0103torii…<\/p>\n


\nRondelul p\u00e2r\u00e2ului<\/strong><\/p>\n

P\u00e2r\u00e2ul se duce alene la vale
\n\u015ei las\u0103 pietri\u015ful \u015fi doina \u015fi spinii,
\nFuioare de cea\u0163\u0103 coboar\u0103 agale
\nPun\u00e2nd sub cortin\u0103 stejarii \u015fi pinii<\/p>\n

E trecere lin\u0103, peren\u0103, e cale
\nSpre z\u0103ri nesf\u00e2r\u015fite, spre marginea lumii;
\nP\u00e2r\u00e2ul se duce alene la vale
\n\u015ei las\u0103 pietri\u015ful \u015fi doina \u015fi spinii,<\/p>\n

\u00cen praguri, umflat, cu tumult se pr\u0103vale,
\nDar \u015fesul \u00eei pune cap\u0103t pornirii.
\nZ\u0103voaie-\u015fi reflect\u0103 imagini banale,
\nEl ve\u015fnic reflect\u0103 imaginea lumii.
\nP\u00e2r\u00e2ul se duce alene la vale\u2026<\/p>\n


\nIoan D\u0102NIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Interviu cu Mihai-Dan CHI\u021aOIU*:<\/strong>
\n \u201eA comemora evenimente \u0219i a pre\u021bui locuri \u00een care oameni de \u00eenceput au cl\u0103dit modernitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, refacerea identit\u0103\u021bii noastre colective\u201d<\/em>
\n\"\"

\u2013 Stimate domnule profesor, acum c\u00e2teva minute a\u021bi pledat aici, la T\u00e2rgu-Ocna, \u00eentr-un context comemorativ (Centenarul luptelor din Primul R\u0103zboi Mondial), pentru ideea de identitate na\u021bional\u0103, care comport\u0103 unele nuan\u021be merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la sinonimia cu conceptul de patriotism.
\n Mihai-Dan Chi\u0163oiu<\/strong>: \u2013 Este o chestiune de o complexitate special\u0103 ceea ce numim identitate rom\u00e2neasc\u0103, de vreme ce noi avem o form\u0103 de identitate cu caracteristici cumva unice. Eu am participat recent la o conferin\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 care a avut ca tem\u0103 evolu\u021bia interesant\u0103 \u0219i oarecum nea\u0219teptat\u0103 a noului na\u021bionalism, pentru c\u0103 at\u00e2t \u00een spa\u021biul american, c\u00e2t \u0219i \u00een cel european \u0219i \u00een anumite zone din Asia, a existat o mi\u0219care contrar\u0103 la ceea ce numim globalism sau tendin\u021b\u0103 de unificare a tuturor valorilor \u0219i identit\u0103\u021bilor \u00een identitatea global\u0103. Or aceasta \u021bine de ni\u0219te evenimente complexe, care vor trebui analizate \u015fi \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Sigur c\u0103 noi ne punem acum \u00eentreb\u0103ri \u00een \u00eencercarea de a ne reg\u0103si criteriile de identitate, m\u0103rcile noastre. Evenimentele de acum o sut\u0103 de ani, de la Primul R\u0103zboi Mondial, ne aduc aminte de o genera\u021bie care a avut \u00een mod special aceast\u0103 percep\u021bie a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti. Este vorba mai degrab\u0103 de o atitudine \u00eenn\u0103scut\u0103 \u0219i nu neap\u0103rat de una promovat\u0103 prin \u0219coal\u0103, pe care o aveau oamenii din genera\u021bia 1916. Trebuie s\u0103 o numim \u00een continuare patriotism, de\u0219i cuv\u00e2ntul poate p\u0103rea nepotrivit. \u00cen orice caz, ideea aceasta de a avea anumite sim\u021b\u0103minte bazate pe valorile native, pe care genera\u021bii \u0219i genera\u021bii le-au cultivat \u00eentr-un mod mai pu\u021bin explicit, a fost extrem de puternic\u0103 \u00een r\u00e2ndul eroilor din 1916-1919, a c\u0103ror jertf\u0103 sus\u021bine verticalitatea neamului nostru.
\n \u2013 O idee enun\u021bat\u0103 de dumneavoastr\u0103 la colocviul de azi, idee care pe mine m-a pus pe g\u00e2nduri, este aceea c\u0103 asist\u0103m la o degradare a conceptului de valoare local\u0103 \u0219i \u00een ultima instan\u021b\u0103 de valoare na\u021bional\u0103.
\n M.-D. C.<\/strong>: \u2013 Se \u015ftie c\u0103 rom\u00e2nul este \u00een primul r\u00e2nd legat de locul lui, nu ca o chestiune general\u0103, ci ca una concret\u0103, particular\u0103. El vrea s\u0103 \u015ftie c\u0103 acesta este p\u0103m\u00e2ntul lui, p\u0103durea lui \u0219i a\u0219a mai departe. Or tendin\u021bele acestea de globalizare au creat ini\u021biativa sau imboldul de a cerceta \u0219i alte spa\u0163ii, la \u00eent\u00e2lnirea dintre Orient \u015fi Occident. A\u015fa s-a ajuns ca rom\u00e2nul s\u0103 fie interesat \u0219i de alte locuri, din alte \u021b\u0103ri, dar \u00een m\u0103sura \u00een care o face, se ive\u015fte \u015fi riscul de a-\u0219i pierde pu\u021bin din ceea ce este al lui sau m\u0103car de a ignora posesiunile. Ast\u0103zi \u00eens\u0103 cred c\u0103 asist\u0103m la mi\u0219carea invers\u0103: dup\u0103 ce rom\u00e2nul, postrevolu\u0163ionar, a avut \u0219ansa de umbla, acum \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i caute r\u0103d\u0103cinile. \u00cen consecin\u0163\u0103, cred c\u0103 suntem datori s\u0103 g\u0103sim acele aspecte care cu adev\u0103rat conteaz\u0103, traduse prin refacerea unei noi structuri de identit\u0103\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd culturale.
\n\u2013 Cu o asemenea pledoarie mergem c\u0103tre subiectul fierbinte al discu\u021biei noastre: Casa \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u. A\u021bi semnat adineauri apelul privind salvarea acestui monument istoric. Motiva\u0163i, v\u0103 rog.
\n M.-D. C.<\/strong>: \u2013 Am f\u0103cut-o pentru aceast\u0103 idee de continuitate, pentru ceea ce numim tradi\u021bie \u00een spa\u021biul \u00eenceputului de modernitate \u0219i al modernit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een general. Aportul a fost al intelectualilor, oameni care au sintetizat \u00eentr-un mod cu totul special idealurile majore ale rom\u00e2nului. Le-au formulat \u00eentr-o expresie cultural\u0103, pentru c\u0103 modernitatea noastr\u0103 trece prin cultur\u0103. Iat\u0103, T\u00e2rgu-Ocna \u015fi jude\u021bul Bac\u0103u \u00een general, ca \u0219i alte locuri, au fost marcate de prezen\u021ba \u0219i de activitatea unor militan\u0163i care au creat Rom\u00e2nia modern\u0103. Vasile Alecsandri este unul dintre cei care au contribuit substan\u0163ial la aceast\u0103 prefacere pe care, p\u00e2n\u0103 \u00een 1916, Rom\u00e2nia a cunoscut-o ca un \u00eenceput istoric. Apoi, sigur, a continuat-o genera\u021bia de intelectuali interbelic\u0103. Rezult\u0103 c\u0103 a comemora evenimente \u0219i a pre\u021bui locuri \u00een care oameni de \u00eenceput au cl\u0103dit modernitatea rom\u00e2neasc\u0103, vie\u021buind aici \u0219i g\u00e2ndind la viitorul \u0163\u0103rii, \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, refacerea identit\u0103\u021bii noastre colective.
\n* Prof. univ. dr. la Facultatea de Filosofie \u015fi \u015etiin\u0163e Social-Politice a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi
\n(T\u00e2rgu-Ocna, 11 aug. 2017) <\/p>\n

*Transcriere: stud. Ionel Dobreanu<\/strong>, Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u; activitate \u00een cadrul practicii de specialitate<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Dinu RACHIERU In memoriam: Dumitru VL\u0102DU\u021a RESPONSABILITATEA SCRISULUI Valorific\u00e2nd editorial o parte din recolta sa publicistic\u0103, \u00eentins\u0103 pe vreo<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14588"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14588"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14588\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14594,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14588\/revisions\/14594"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14588"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14588"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14588"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}