{"id":14574,"date":"2021-05-10T11:25:24","date_gmt":"2021-05-10T08:25:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14574"},"modified":"2021-05-10T11:26:55","modified_gmt":"2021-05-10T08:26:55","slug":"spatii-culturale-nr-57-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14574","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 57 (1)"},"content":{"rendered":"

Magda URSACHE <\/strong>
\n\"\"

Risipind, risipind…<\/strong><\/p>\n

Ne risipim \u015fi risipim. Suntem din ce \u00een ce mai risipitori. Mentalul stabil \u015fi tradi\u0163ional e batjocorit \u00een fel \u015fi chip, personalit\u0103\u0163ile sunt \u015fi ele minimalizate, \u0163intele fiind elitele cu real\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.
\nDepreciem, depreciem, poate nu mai r\u0103m\u00e2ne nimic. Sub un titlu ambiguu, \u00cen sil\u0103, dar f\u0103r\u0103 dragoste se poate, europarlamentarul b\u0103sesc TRU afirm\u0103 de Cr\u0103ciun, 2017 (25 decembrie, adev\u0103rul.ro): \u201eC\u0103ci societatea rom\u00e2neasc\u0103 nu a cristalizat nicic\u00e2nd \u015fi nu a degajat o ideologie cu adev\u0103rat na\u0163ional\u0103, o cultur\u0103 ultim\u0103 \u015fi o identitate nenegociabil\u0103.\u201d Iar cov\u00e2r\u015fitorul Patapievici sus\u0163ine c\u0103 votul \u0163\u0103ranului a degradat politica Rom\u00e2niei interbelice, mentalul s\u0103u fiind \u201earhaic\u201d. \u201eCarurile\u201d (pluralul apar\u0163ine filozofului) cu boi pictate de Nicolae Grigorescu i se par tem\u0103 \u201er\u0103suflat\u0103\u201d, cum \u0163ine s\u0103 aprecieze pe un canal televizual.
\nIdealul lui Mircea Eliade? Dup\u0103 terminarea R\u0103zboiului Mondial prim, c\u00e2nd se \u00eemplinise Unirea Mare, trebuia ca genera\u0163ia sa s\u0103 se jertfeasc\u0103 pentru \u00eemplinirea spiritual\u0103 a Rom\u00e2niei: s\u0103 lupte \u00een alt fel de tran\u015fee, pentru ridicarea \u0163\u0103rii. Ca s\u0103-l citez pe Petru Ursache, din Prefa\u0163a la antologia Mircea Eliade, Me\u015fterul Manole. Studii de mitologie \u015fi etnologie, ed. a II-a, Eikon, 2008, \u201elinia de rezisten\u0163\u0103 a genera\u0163iei lui Eliade era \u00abs\u0103 fim prezen\u0163i \u00een cultur\u0103, f\u0103c\u00e2nd mai bine dec\u00e2t ceilal\u0163i\u00bb. Genera\u0163ia anterioar\u0103 voia s\u0103 facem ca ei, ca europenii; urm\u0103toarea \u00ee\u015fi propunea competi\u0163ia.\u201d Numai c\u0103 de Eliade se lipesc etichete ca fascist, \u015fovin, rasist. Spus net: rasi\u015ftii nu agreeaz\u0103 alte rase. Nu \u015fi Eliade!
\n\u00cen fapt, nazismul a compromis ur\u00e2t ideea de conservare a rasei, a etniei, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne p\u0103str\u0103m pecetea etnic\u0103, a\u015fa cum vor rolerii II (mul\u0163umesc, Paul Goma!), elita de dumping (mul\u0163umesc, Mircea Platon!), care transgreseaz\u0103 de la tanc la think tank, de la megafoane sovietice la \u201emegafoane euro-atlantice\u201d, pled\u00e2nd pentru un transna\u0163ional provenit din vechiul interna\u0163ional, atunci proletar. Ah, fo\u015ftii tovar\u0103\u015fi, deveni\u0163i domni, c\u0103rora le displace na\u0163ionalismul ca salvare a patriei, neamului, statului, l\u0103ud\u00e2nd beneficiile regionaliz\u0103rii! O fi gre\u015fit\u0103 ideea lui Eminescu gazetarul: \u201eelementul rom\u00e2nesc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cel determinant\u201d, s\u0103 fie \u201enorma de dezvoltare a \u0163\u0103rii\u201d, c\u00e2nd elementul autohton se sub\u0163iaz\u0103 continuu? Sau clasa politic\u0103 f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 a\u015feaz\u0103 pe prim plan nu interesul pentru na\u0163ie, ci interesele proprii, personale, iar noii propagitatori ne mint cu o idilic\u0103 imagine a UE (ca alt\u0103dat\u0103 \u201ebun\u0103starea general\u0103\u201d a Ceau\u015fescului), sub direc\u0163ia noii ordini: regionalism, multiculturalism, paternalism germanic, cum pune degetul pe multiple r\u0103ni Mircea Platon, \u00een vol. Elitele \u015fi con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, cu subtitlul De la na\u0163ionalitatea genetic\u0103 la personalitatea na\u0163ional\u0103: Despre rolul elitelor \u00een articularea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, Ed. Contemporanul, 2017, 418 pag.
\nSe vede limpede c\u0103 reperele absolute (Maiorescu, Eminescu, Iorga, Eliade, Noica, \u0162u\u0163ea, Mircea Vulc\u0103nescu, St\u0103niloae, Vintil\u0103 Horia) sunt supuse unei intense de-canoniz\u0103ri, iar \u201epubliintelectualii autoelitei\u201d, cum le spune Camelian Propina\u0163iu, se str\u0103duiesc s\u0103 se promoveze prin supradimensionare. In\u015fi pe care cultura rom\u00e2neasc\u0103 nu putea s\u0103-i mai \u00eencap\u0103 se \u00eentrec s\u0103 constate c\u00e2t de fragil\u0103, de minor\u0103 e cultura noastr\u0103, de \u0163ar\u0103 mic\u0103. Numai c\u0103 nu suntem \u0163ar\u0103 mic\u0103, suntem \u0163ar\u0103 mijlocie; \u015fi nu avem o cultur\u0103 minor\u0103, ci mic\u0103, pe care o vrem \u015fi mai mic\u0103, risipind-o.
\nSe lupt\u0103 mult la dezbinarea rom\u00e2nilor. Se \u00eentre\u0163ine har\u0163a continu\u0103 \u00eentre moldoveni \u015fi d\u00e2mbovi\u0163eni, \u00eentre moldovlahi \u015fi transilvani, \u00eentre Banatul bogat \u015fi Moldova s\u0103rac\u0103 (de\u015fi ei, moldovenii, au suportat greul pl\u0103\u0163ilor la ru\u015fi, \u201e\u00eenn\u0103du\u015firea slav\u0103\u201d). Centenarul ne g\u0103se\u015fte \u00een dezbinare intern\u0103 maxim\u0103, care Centenar e contestat, ca \u015fi Unirea Mare, moment sublim \u00een existen\u0163a noastr\u0103 etnic\u0103. \u201eElitele\u201d (e pluralul lui Mircea Platon) par a dori nu s\u0103 articuleze, ci s\u0103 dezarticuleze con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, antina\u0163ionalismul fiind cu mult mai agresiv dec\u00e2t na\u0163ionalismul progresist. Loaialitatea fa\u0163\u0103 de neam nu mai e o calitate. Dimpotriv\u0103, mainstream-ul cere s\u0103 bagi \u00een mintea (redus\u0103) a rom\u00e2nului c\u0103 n-am fi popor, ci popula\u0163ie: \u201eNu e zi de la Dumnezeu (mai degrab\u0103 de la Satana, zic eu, Magda U.) \u00een care s\u0103 nu aud rostit\u0103, cu lehamite \u015fi ridic\u0103ri din umeri, formula \u00aba\u015fa sunt rom\u00e2nii\u00bb: \u00ablene\u015fi\u00bb, \u00abho\u0163i\u00bb, \u00abneserio\u015fi\u00bb, \u00abmurdari\u00bb, \u00abbuni de nimic\u00bb.\u201d \u015ei c\u00e2\u0163i s\u00e2c\u00e2i\u0163i de na\u0163ie nu ador\u0103 serialul Las Fierbin\u0163i, nepierz\u00e2nd nici un episod. Poate pentru c\u0103 acolo \u0163\u0103ranii to\u0163i nu-s buni de nimic. Nimic. Nimic. Nimic.
\nCum s\u0103 sus\u0163ii c\u0103 rom\u00e2nii sunt oameni cordiali (asta dac\u0103 nu-\u0163i place cuv\u00e2ntul ospitalier), inteligen\u0163i, (prea) adaptabili, de vreme ce vrei s\u0103 ob\u0163ii fonduri de la magnatul american? Interesant de v\u0103zut lista cu lucr\u0103ri finan\u0163ate de Funda\u0163ia Soros pentru o Societate Deschis\u0103. Prima pe list\u0103, Firea rom\u00e2nilor, coordonat\u0103 de Daniel Barbu, Ed. Nemira, 2004.
\nMircea Platon caut\u0103 \u015fi g\u0103se\u015fte exemple de intelectuali cu acea \u201eiubire de neam, ideal\u0103 \u015fi darnic\u0103\u201d, pe care \u015fi-o m\u0103rturise\u015fte Sever Dan. I s-a spus \u2013 copil \u2013 c\u0103 poporul lui e \u201ela\u015f, fricos, anost, umilit, menit s\u0103 slujeasc\u0103 \u015fi s\u0103 mai primeasc\u0103 o f\u0103r\u00e2mitur\u0103 din mila Ungurilor\u201d. Liceanul a fost ofensat de maghiari ca \u201eputuros, opincar, urs\u201d. Apoi, cartea l-a dumirit: \u201ec\u00e2nd apucasem la carte mi s-au schimbat cu totul orizonturile.\u201d Aflase (\u015fi-i scria fratelui s\u0103u, \u00een 23 iulie, 1906) c\u0103 \u201eavem \u015fi noi istoria noastr\u0103 plin\u0103 de m\u00e2ndrie\u201d. Martiriul s\u0103u pentru neam? Arestat \u00een \u201947, dup\u0103 \u00eenscenarea de la T\u0103m\u0103d\u0103u, re-arestat \u00een \u201950, ca \u201evaidist\u201d \u015fi \u201ena\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist\u201d, eliberat \u00een \u201955 de la Sighet, a murit repede, dup\u0103 chinurile pu\u015fc\u0103riei. Comandantul Vasile Ciolpan \u00eei g\u0103sise la perchezi\u0163ie crucea f\u0103cut\u0103 din dou\u0103 lemne. L-a b\u0103tut \u00een cap cu ea, i-a rupt-o, i-a aruncat-o. Iar\u0103 noi, noi, epigonii, c\u00e2t de u\u015for ne debaras\u0103m de marile repere morale!
\nPentru Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, Valeriu Gafencu e \u201eerou contraf\u0103cut\u201d (\u00een revista \u201e22\u201d a GDS). Al\u0163i oportuni\u015fti ne persuadeaz\u0103 s\u0103 sf\u00e2r\u015fim odat\u0103 cu \u201ebravii \u015fi celebrii\u201d. Sacrificiul suprem, pentru a-\u0163i ap\u0103ra patria (\u201emoartea viteaz\u0103\u201d), e ridiculizat, ca \u015fi rezisten\u0163a anticomunist\u0103. Poporul rom\u00e2n s\u0103 fie \u201enedemn \u015fi f\u0103r\u0103 caracter\u201d, de vreme ce a dat at\u00e2\u0163ia martiri? M\u0103 \u00eentreb: domnul Florian conduce un Institut sau un Tribunal neokominternist, de vreme ce, cu agresivitate bol\u015fevicioas\u0103, folose\u015fte argumentele fostului Tribunal al poporului, condamn\u00e2ndu-i la p\u0103timiri postume pe Valeriu Gafencu, pe Iustin P\u00e2rvu, pe Mircea Vulc\u0103nescu, pe \u0162u\u0163ea, pe Gyr, pe Crainic… Pentru domnul Florian nu exist\u0103 un cet\u0103\u0163ean de onoare ca Vintil\u0103 Horia, care, \u00een revista \u201eMe\u015fterul Manole\u201d, la fel ca Mircea Eliade mai devreme, expunea crezul intelectualit\u0103\u0163ii interbelice: \u201eNoi tindem s\u0103 realiz\u0103m fenomenul invers: inocularea Europei cu ser rom\u00e2nesc.\u201d
\nAle\u015fii, ca Mircea Vulc\u0103nescu, ca Iorga, ca Gh. I. Br\u0103tianu, care s-au dedicat neamului (\u015fi nu consumului de Vinul Cavalerului \u015fi alergatului la volanul bolizilor de lux), oameni \u00eentregi, incapabili \u201ede ve\u015fnica forfecare a propriului popor\u201d (M. Platon) sunt ca \u015fi sco\u015fi din c\u0103r\u0163i. \u00cen acel nefast Index librorum prohibitorum proletcult, au figurat Origines et formation de l’unit\u00e9 Roumaine \u015fi O enigm\u0103 \u015fi un miracol istoric: poporul rom\u00e2n de Gh. I. Br\u0103tianu, mort martiric \u00een temni\u0163\u0103. Iar aceste c\u0103r\u0163i capitale nu se bucur\u0103 de un tiraj de 15000 de exemplare ca \u00cen jurul Marii Uniri de la 1918, lucrarea demitificatorului Lucian Boia. \u00cel mai punem pe Br\u0103tianu \u00een m\u00e2na elevilor? De ce-am face-o c\u00e2nd solu\u0163ia ghermanilor e stat federativ? Dup\u0103 Boia, am avut parte de \u201estatalitate \u00eent\u00e2rziat\u0103\u201d. Ce s-o mai p\u0103str\u0103m?
\nMircea Vulc\u0103nescu, mort martiric \u00een celula \u00eenghe\u0163at\u0103, se afl\u0103 \u00eenc\u0103 sub sentin\u0163a \u201ecriminal de r\u0103zboi\u201d. Neadev\u0103r! Nedreptate strig\u0103toare la cer! Iorga, ucis martiric, e v\u0103zut \u00een siajul lui I. Ludo, ca \u201evulcan care scuip\u0103 bor\u015f\u201d. De ce? Pentru c\u0103 nu place spusa lui t\u0103ioas\u0103 din Lupta pentru limba rom\u00e2n\u0103, 1906, pe care o citeaz\u0103 Mircea Platon: \u201eRom\u00e2nia s\u0103 nu fie \u00abstatul c\u00e2rp\u0103 al unui popor \u2013 zdrean\u0163\u0103 care nu \u00een\u0163elege s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n acas\u0103 la d\u00e2nsul\u00bb.\u201d \u015ei cum s\u0103 ne europeniz\u0103m cu Doina lui Eminescu, declarat\u0103 xenofob\u0103, toxic\u0103, poluant\u0103, epitete culese de P. Ursache de la detractori. De ce? Pentru c\u0103, \u00een absolut toate variantele, Eminescu a p\u0103strat versul \u201ede la Nistru p\u00e2n’ la Tisa\u201d? Nu lipse\u015fte, repet, din niciuna dintre variante, cum subliniaz\u0103 Petru Ursache \u00een prefa\u0163a la edi\u0163ia Doina, Timpul, Ia\u015fi, 2000. \u00cen cazul \u0103sta, nu numai poetul, dar Rom\u00e2nia toat\u0103 e un cadavru de \u00eenghesuit \u00eentr-un troller c\u0103ruia trebuie s\u0103-i tragem fermoarul, cum propusese un de-sacralizant.
\nTot P. Ursache analizeaz\u0103 frisonul europeniz\u0103rii, care nu ne-a cuprins de azi \u2013 de ieri. Romanticii (genera\u0163ia Eminescu) voiau o familie european\u0103 \u201eunit\u0103\u201d, pe temei idealist. Se cerea patetic integrarea \u201ede fond \u015fi stil de via\u0163\u0103\u201d (P. U.) \u201edin Carpa\u0163i \u00een Sicilia, din Alpi \u00een Pirinei\u201d. \u015ei mai spune Petru Ursache despre domnitori \u015fi c\u0103rturari – movile\u015fti, cantacuzini, cantemiri, br\u00e2ncoveni \u2013 c\u0103 au trecut prin lumina Italiei \u201eca la ei acas\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 a-\u015fi trata \u0163ara ca pe o bolnav\u0103 incurabil\u0103, \u201ealtfel\u201d dec\u00e2t \u0163\u0103rile normale, a\u015fa cum o fac istoricii \u201ealtfel\u201d. Lor nu le mai place cuv\u00e2ntul patrie (spune\u0163i-i atunci mo\u015fie, dar iubirea de mo\u015fie e un zid), nu le mai plac cuvinte ca vatr\u0103, sat, chit c\u0103 pe acolo s-a n\u0103scut ve\u015fnicia, nu \u00een satul global planetar. C\u00e2t despre \u0163\u0103ran \u2013 wow! \u2013 el a murit \u201eca proasta\u201d \u00een r\u0103zboaie, ca s\u0103-\u015fi apere, din linia \u00eent\u00e2i, f\u00e2\u015fia de p\u0103m\u00e2nt, mica \u015fi marea familie cre\u015ftin\u0103. Iar nou\u0103 ni se tot repet\u0103 c\u0103 trecutul istoric e penibil ca \u015fi rom\u00e2nul, ca \u015fi limba lui, ca \u015fi cultura lui, t\u0103indu-se predilect firele care-l \u0163es pe homo sapiens: mitul \u015fi religia.
\nMircea Platon cheam\u0103 \u00een sprijin \u201eelitele Rom\u00e2niei vechi, de p\u00e2n\u0103 la 1948 \u2013 anul cumplitei Reforme\u201d \u2013 pentru c\u0103 \u201eavem moduri de ac\u0163iune, modele de edificare a na\u0163iunii rom\u00e2ne pe care le ignor\u0103m\u201d. \u015ei, cu \u201eoptimism disperat\u201d (sintagma lui Marian Popa, din interviul luat de Cassian Maria Spiridon \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, nr.5, mai 2000), optimism pe care \u00eel resimt \u015fi eu, noteaz\u0103 decis: \u201eRom\u00e2nia are tot ce trebuie pentru a fi o na\u0163iune bine \u00eentocmit\u0103. Doar c\u0103 firele sunt conectate gre\u015fit\u201d (lucr. cit., pag. 9). Vinovat\u0103? Pseudo-elita, care \u00ee\u015fi face selfie \u00een jurnale, ignor\u00e2nd \u201epoten\u0163ialul identitar mo\u015ftenit\u201d. Ideea na\u0163ional\u0103 trebuie uitat\u0103 \u00een debaraua cu lucruri inutile, nefunc\u0163ionale. Munc\u0103 \u015fi merit, formula eminescian\u0103, se aplic\u0103 oare sub ghinion Iliescu, sub ghinion Constantinescu, sub ghinion B\u0103sescu sau sub molcomul ghinion Iohannis? \u201eForme f\u0103r\u0103 fond\u201d sau, cum le numea Eminescu, \u201eforme lipsite de cuprins\u201d, avem din abunden\u0163\u0103. \u015ei tot \u00eenapoi la Eminescu trebuie s\u0103 mearg\u0103 politicienii care-i nesocotesc spusa: \u201eOric\u00e2t de mul\u0163i oameni r\u0103i s-ar g\u0103si \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, nu se g\u0103se\u015fte nici unul care ar cuteza s\u0103 pun\u0103 numele s\u0103u sub o \u00eenvoial\u0103 prin care am fi lipsi\u0163i de o parte din vatra str\u0103mo\u015filor no\u015ftri\u201d. Postsocialist, s-au g\u0103sit.
\n A rebours, Mircea Platon s-a \u00eentrebat \u015fi se \u00eentreab\u0103 ale cui sunt \u201eelitele\u201d astea. Ale c\u0103rui popor? \u201eElitele de ast\u0103zi sunt caimacul altui lapte\u201d, nemaifiind \u201eorganice\u201d, ci \u201eparazitare \u015fi necinstite\u201d. Nu numai c\u0103 dau la o parte interesul etnic, dar intr\u0103 \u00een conflict cu el. Homines novi taie r\u0103d\u0103cinile, refuz\u0103 modelele, sf\u0103r\u00e2m\u0103 statuile, op\u0163iunea pedagogilor de \u015fcoal\u0103 nou\u0103 fiind omul poster, supus la ceea ce sociologul Leo Kuper nume\u015fte \u201ecolonizarea min\u0163ii\u201d (p. 383). \u015ei ce face un ins colonizat mental? \u00ce\u015fi denigreaz\u0103 poporul, istoria, cultura. Specific na\u0163ional? La el au dreptul doar na\u0163iunile avansate \u015fi asta pentru c\u0103 ne afl\u0103m \u00een post-na\u0163ionalism etnic, a\u015fadar membri ai \u201ena\u0163iunii no\u0163ionale, f\u0103r\u0103 popor\u201d (p. 399).
\nCum spuneam \u00een alt\u0103 parte, t\u00e2n\u0103rul eseist a fost acuzat de crypto-fascism; Proust-ul comunismului, Vl.Tism\u0103neanu, care a impus prin Raport viziunea sa nostalgic\u0103 \u015fi edulcorat\u0103 asupra stalinismului, l-a persiflat ca pe un soi de \u201eC\u0103pitan\u201d. \u00cen criza moral\u0103 pe care o travers\u0103m, lec\u0163iile de verticalitate sunt \u00eenghi\u0163ite cu noduri sau violent respinse. Platon s-a v\u0103zut \u201ddemascat\u201d, judecat \u015fi condamnat ca reac\u0163ionar, conservator, \u201emomit de sloganuri religios-na\u0163ionale\u201d; \u015fi colivar, \u0163in\u00e2nd adic\u0103 de farfuria cu coliv\u0103 peste groapa vechilor na\u0163ionali\u015fti \u201eexpira\u0163i\u201d.
\n\u201eApostolatul \u00een spiritul etnicului rom\u00e2nesc\u201d (formularea lui C. R\u0103dulescu-Motru) a fost lung \u015fi greu, iar M. Platon bine \u015ftie c\u0103 de-mitizarea elitei adev\u0103rate, cu grija trecutului comun, nu-i de-a bun\u0103. C\u0103 procesul de distrugere \u00eentreprins de risipitorii, deloc pu\u0163ini, de patrimoniu nu poate fi stopat, m\u0103car \u00eencetinit, dec\u00e2t prin coeziunea celor \u00eenc\u0103 t\u0103cu\u0163i. T\u0103cu\u0163ii cum-se-cade.
\nAgen\u0163ii de dizolvare invit\u0103 la nation\u2013bulding, adic\u0103 la de-construc\u0163ia \u015fi la re-construc\u0163ia na\u0163iunii rom\u00e2ne\u015fti, at\u00e2ta timp c\u00e2t ea (mai) este. Refuzul lui Mircea Platon e unul ferm. \u201eMic\u015for\u0103m noi \u00een\u015fine valoarea trecutului nostru na\u0163ional\u201d, constat\u0103 eseistul. \u015ei culmea este c\u0103 nes\u0103buita Lege 217\/2015 a fost promovat\u0103 \u00een Parlament tocmai de un profesor de istorie, Crin Antonescu. Pierdem cu uitare de sine, cum avertiza \u00een \u015firuri clare Eminescu (Nu suntem dispu\u015fi a reveni, \u201eTimpul, 30 sept. 1878), \u201erazimul moral al personalit\u0103\u0163ilor\u201d.
\n\u201eOamenii de voca\u0163ie\u201d (tot formularea lui C. R\u0103dulescu-Motru), factori de evolu\u0163ie etnic\u0103, na\u0163ionali\u015fti ra\u0163ionali \u015fi con\u015ftien\u0163i, sunt tra\u015fi pe dreapta, pe extrema dreapt\u0103, de domnul Alexandru Florian, ca fasci\u015fti, rasi\u015fti, xenofobi, \u201epersonalit\u0103\u0163ile vinovate\u201d fiind Eliade, Vintil\u0103 Horia, Gyr, Crainic, \u0162u\u0163ea, al c\u0103ror cult e interzis. \u015ei-n vremea asta, vreme din nou \u00eenchis\u0103 prin Legea 217, se pl\u00e2nge de mila \u201emarginaliza\u0163ilor\u201d de st\u00e2nga, ca C.I. Gulian, Dodu B\u0103lan, Pavel Apostol, Radu Florian\u2026 Dac\u0103, a\u015fa cum pledeaz\u0103 domnul Al. Florian, Vintil\u0103 Horia trebuie condamnat pentru \u201eactivismul jurnalistic\u201d, consider\u00e2ndu-se c\u0103 \u201eprin mesajul s\u0103u a sus\u0163inut regimul Antonescu\u201d, atunci \u015fi domnul Florian, cu tat\u0103 cu tot, ar trebui condamnat pentru c\u0103 a sus\u0163inut regimul dictatorial ceau\u015fesc. A le aminti c\u0103 ta\u0163ii lor au fost dac\u0103 nu ilegali\u015fti, atunci kominterni\u015fti (cazul Radu Ioanid: tat\u0103 ilegalist, mam\u0103 \u2013 profesoar\u0103 de socialism \u015ftiin\u0163ific) n-ar fi \u2013 se zice \u2013 corect politic. Atunci de ce s-a vrut excluderea lui Nichifor Crainic, \u00een ’41 ministrul Propagandei Na\u0163ionale, trimis la Aiud \u00een 1947 \u015fi eliberat \u00een 1962? Discrimin\u0103m, discrimin\u0103m, mereu \u00een favoarea st\u00e2ngii. Scrierile horiene, spre a le spune ca Dan Anghelescu, vintil\u0103horian convins \u015fi conving\u0103tor, sunt supuse denigr\u0103rii, dar Dumitru Popescu-Dumnezeu apare \u00een miezul paginilor \u201eRom\u00e2niei literare\u201d.
\nDimitrie Stelaru a fost pus pe un pat de cuie, metaforic vorbind: atacat \u00een \u201eLupta de clas\u0103\u201d pentru c\u0103 a scris Od\u0103 pentru Mare\u015fal \u00een \u201eFapta\u201d lui Mircea Demian, unde lucra atunci. Un \u00eemprumut modest de la Fondul literar i-a fost refuzat. Dan De\u015fliu nu-l mai saluta. Sadoveanu, Cicerone Theodorescu, Jebeleanu scoseser\u0103 \u201eCuv\u00e2ntul Mare\u015falului\u201d, pentru sate. N-au avut probleme pentru asta, dimpotriv\u0103, trec\u00e2nd (din convingere?) pe baricada st\u00e2ngii comuniste ori \u00eenchin\u00e2nd condace nu lui Dumnezeu, ci Partidului.
\nGyr, Crainic, Vinea au scris articole pe linie la \u201eGlasul patriei\u201d, fapt incriminat tocmai de cei care vegheau la respectarea liniei PCR. Noica, om cu \u201epension\u201d, pu\u015fc\u0103rizat 6 ani \u015fi cu DO zece, \u00een lotul cu numele s\u0103u (condamna\u0163i: Sergiu Al.-George, Al. Paleologu, Dinu Pillat, Ar\u015favir Acterian, Al.O. Teodoreanu, N. Steinhardt) a fost acuzat ca \u201eantrenor de marxism\u201d, scriind \u201et\u00e2mpenii\u201d cu rom\u00e2neasc\u0103 \u00een titlu. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, \u015fi eu prefer sufixarea cuv\u00e2ntului rom\u00e2n cu -esc Sun\u0103 mai\u2026 rom\u00e2ne\u015fte; dar guvernul e rom\u00e2n, nu rom\u00e2nesc.
\nBlaga a fost \u015fi el taxat pentru \u201eun articol de compromis\u201d \u00een \u201eContemporanul\u201d (unde Iva\u015fcu i-a publicat \u00een 15 ani 25 de poezii), reprodus de \u201eSc\u00e2nteia\u201d. Leonte R\u0103utu \u00eei promisese lui Dorli c\u0103 va ap\u0103rea un volum Blaga. Radu Gyr (Demetrescu \u015etefan), supus unei deten\u0163ii riguroase \u00een ’45 pentru \u201ecrime care au dus la dezastrul \u0163\u0103rii\u201d, condamnat la moarte \u00een ’58 pentru activitate legionar\u0103 (pedeapsa i s-a comutat \u00een ’60, f\u0103r\u0103 s-o \u015ftie, \u00een munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103) a fost eliberat \u00een ’63. Nu \u015fi-a v\u0103zut nici un poem publicat, p\u00e2n\u0103 a murit.
\nBalot\u0103, dup\u0103 deten\u0163ie, a scris \u00een \u201eSc\u00e2nteia\u201d ca s\u0103 poat\u0103 publica. Trebuia supus oprobriului public pentru c\u0103 \u201es-a dat cu regimul\u201d? Am \u015fi eu dreptul, dup\u0103 13 ani de interdic\u0163ie \u00een presa ie\u015fean\u0103, s\u0103 spun ce cred c\u0103 merit\u0103 s\u0103 spun: dreapta m\u0103sur\u0103 nu e respectat\u0103, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd iar\u0103\u015fi st\u00e2nga m\u0103sur\u0103. Eminescu e blamat ca \u201eprotolegionar\u201d (ei, mai gre\u015fe\u015fte \u015fi Ion Negoi\u0163escu!), iar Mircea Eliade e blamat ca legionar de o cur\u0103\u0163\u0103toare de \u0163ar\u0103, care nu-i \u015ftie nici titlul corect (De la Zalmoxis la Genghis-Han, coni\u0163\u0103!).
\n\u0162u\u0163ea e b\u0103tr\u00e2nul legionar, ostracizat ca fundamentalist conservator, iar Crainic e acuzat de legionarism (de\u015fi nici m\u0103car n-a fost legionar) \u015fi de fascism corporatist. Ortodoxia, v\u0103zut\u0103 de el ca lege a etniei, nu convine. La moara domnului Al. Florian curge ap\u0103 destul\u0103 contra lui N. Crainic, arestat \u00een ’47 tot pentru \u201ecrime de dezastrul \u0163\u0103rii\u201d. I-au oferit zile aliturgice, de post aspru, iar Crohm\u0103lniceanu, \u00een timp ce se hr\u0103nea copios la Cap\u015fa, l-a oc\u0103r\u00e2t, \u00een Amintiri deghizate, c\u0103 a cedat, de foame, gardienilor, vis\u00e2nd la co\u015ful hristic cu f\u0103r\u00e2mituri de p\u00e2ine.
\nVoiculescu, un fundamentalist ortodox? Bl\u00e2ndul doctor f\u0103r\u0103 argin\u0163i, Vasile Voiculescu, a fost condamnat la munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi eliberat, pe moarte, \u00een ’63, iar pe Ovid Densusianu l-au condamnat ca \u201eagent fascist\u201d \u00een ’59 la 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 \u015fi l-au eliberat \u00een ’64.
\nSo\u0163ia filozofului Anton Dumitriu, fiu de \u0163\u0103rani s\u0103raci din Teleorman, Adalgiza (Giza), nu l-a recunoscut \u00een iulie ’64, c\u00e2nd a ie\u015fit din \u00eenchisoare. Nici fiica Monica pe Dinu Pillat, dup\u0103 6 ani de deten\u0163ie pentru \u201euneltire contra ordinii sociale\u201d. Lui Anton Dumitriu i s-a strigat \u00een pres\u0103 \u201ePa, Toni!\u201d. De ce? Pentru c\u0103 a ap\u0103rut \u00een seria scoas\u0103 de Editura Eminescu? Nici romanul lui Dinu Pillat n-a avut mare noroc la critica de \u00eent\u00e2mpinare.
\nPe Andrei Ciurunga (Robert Kahuleanu) l-au condamnat \u00een februarie ’50 pentru \u201eactivitate publicistic\u0103\u201d. Fusese salariat la Ministerul Propagandei \u00eentre ’41-’44, scrisese articole \u015fi poezii \u201ecu caracter antisovietic\u201d. C\u00e2nd a ie\u015fit, n-a putut fi dec\u00e2t \u00eengrijitor de local, portar, instalator\u2026 Mai apuca s\u0103 semneze cu Radu Calomfir \u00een \u201eRebus\u201d \u015fi-n \u201eUrzica\u201d. Ca \u015fi cum n-ar fi fost prea destul, \u00een ’58 l-au arestat din nou \u015fi l-au condamnat la 11 ani munc\u0103 silnic\u0103 pentru c\u0103 difuzase poezii scrise \u00een prima deten\u0163ie. Dup\u0103 gra\u0163ierea din ’64, naveta la 10 km de Bucure\u015fti. F\u0103cea contabilitate cu minus 18 dioptrii.
\n\u00cen ’49, Sergiu Dan a fost condamnat la temni\u0163\u0103 grea pentru \u201ecrime contra umanit\u0103\u0163ii\u201d \u015fi eliberat \u00een ’54. Dar Marcel Petri\u015for de ce a stat \u00eenchis 12 ani (1952-1964), cu \u00eentrerupere de c\u00e2teva luni, \u00een ’56? Romulus Vulc\u0103nescu, etnolog \u015fi folclorist, sociolog, autorul unui fastuos dic\u0163ionar de mitologie, a fost arestat \u015fi torturat de Securitate, apoi condamnat \u00eentr-un proces \u00eenscenat. Numai pentru c\u0103 apar\u0163inea familiei Vulc\u0103nescu. Dar Emil Manu n-a fost condamnat ca prieten al lui Ion Caraion?
\nTraian Chelariu, doctor \u00een psihologie, poliglot, poet, prozator, a fost exclus din Universitate, pu\u015fc\u0103rizat \u015fi ajuns, ca eroul lui Marin Preda, la deratizare: pus s\u0103 st\u00e2rpeasc\u0103 \u015fobolani.
\nRomulus Dianu a fost arestat \u00een ’45 pentru \u201ecrim\u0103 de r\u0103zboi\u201d, egal 20 de ani de deten\u0163ie grea. Pe Ion Dezideriu S\u00eerbu l-au \u00eenh\u0103\u0163at \u00een ’58 pentru \u201eagita\u0163ie\u201d, ca \u015fi pe Marin Tarangul, arestat la o petrecere unde se citise Mein Kampf. Elibera\u0163i \u00een ’63, respectiv ’64, \u00een urma gra\u0163ierii. Lui Tarangul, \u00eentr-un proces la fel de \u00eenscenat ca toate celelalte, i s-a pus \u00een c\u00e2rc\u0103 organizarea unei societ\u0103\u0163i numite Hexagon, care protesta contra abuzurilor regimului comunist. Postsocialist, incriminat ca marxist.
\nDou\u0103 destine Petrovici? Slavistul Emil Petrovici a fost suit de Groza rector la Cluj, \u00een locul botanistului Alexandru Borza. Acest Petrovici (cu alt\u0103 soart\u0103 dec\u00e2t Ion Petrovici), omagiator de Stalin \u015fi de limba rus\u0103, \u201esor\u0103 cu rom\u00e2na\u201d, l-a l\u0103udat pe lingvistul Marr, ca apoi s\u0103 se dezic\u0103 de Marr, dup\u0103 evanghelia Iosif Vissarionovici. Cel\u0103lalt Petrovici, Ion, ca ministru (\u201eRecunosc, mie mi-a pl\u0103cut s\u0103 fiu ministru\u201d) al Culturii Na\u0163ionale \u015fi Cultelor \u00een guvernarea Antonescu, a \u00eenf\u0103ptuit multe \u015fi bune: a \u00eenfiin\u0163at editura Casa \u015ecoalelor (Bucure\u015fti) \u015fi Filarmonica ie\u015fean\u0103. Maiorescian, a comandat statuile Maiorescu, dar \u015fi Conta \u015fi A.D. Xenopol, din Ia\u015fi, apoi rotonda scriitorilor din Ci\u015fmigiu (24 de statui). \u00cen 2 noiembrie ’41, a \u00eenfiin\u0163at Radio Moldova, pentru front.
\n\u00cen 30 decembrie ’44, Ion Petrovici a fost trecut pe lista criminalilor de r\u0103zboi. Groza a vrut s\u0103-l scape, dar Iorgu Iordan, atunci ambasadorul Rom\u00e2niei la Moscova, a reparat \u201eeroarea\u201d lui Groza. La Ministerul Culturii, locul lui Ion Petrovici a fost luat de \u015etefan Voitec. L-au epurat din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een noiembrie ’44 \u015fi din SSR, unde fusese pre\u015fedinte de onoare. \u00cen ’48, a fost eliminat din Academie, \u00eempreun\u0103 cu Blaga, Crainic, R\u0103dulescu-Motru, P.P. Negulescu… \u015ei pentru c\u0103 Academia se mutase \u00een pu\u015fc\u0103rie, a tr\u0103it \u00een celul\u0103, la Aiud, cu V. Voiculescu, cu D. St\u0103niloae (fost director al Academiei Teologice din Sibiu) \u015fi cu avocatul legionar Nestor Chioreanu (v. Morminte vii, Ed. Institutului european, Ia\u015fi, 1992). \u201eAgent hitlerist\u201d Ion Petrovici, cum \u00eel \u201edemasca\u201d \u201eSc\u00e2nteia\u201d, \u00een ’44-’45? C\u00e2nd Killinger i-a cerut s\u0103 scoat\u0103 din manualele \u015fcolare fraza sup\u0103r\u0103toare pentru orgoliul german, Petrovici i-a spus c\u0103 manualele germane con\u0163in pasaje mult mai vexatorii pentru rom\u00e2ni: \u201eS\u0103 le scoat\u0103 nem\u0163ii \u00eent\u00e2i\u201d. \u015ei tot Ion Petrovici a refuzat ca germana s\u0103 aib\u0103 prioritate fa\u0163\u0103 de francez\u0103. Altfel a fost cu rusa, pe care am fost obliga\u0163i s-o \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u00e2nt\u00e2nd. Dup\u0103 temni\u0163\u0103 grea la Aiud (’48-’58), R\u00e2mnicu S\u0103rat \u015fi DO \u00een B\u0103r\u0103gan, av\u00e2nd Securitatea pe urme 14 ani, a murit pe strad\u0103, \u00een 17 februarie ’72. N-a f\u0103cut cerere de pensie, n-a tip\u0103rit nimic. Dou\u0103 destine Petrovici, f\u0103r\u0103 a fi vreo rudenie de s\u00e2nge \u00eentre Emil \u015fi Ion.
\n\u015ei c\u00e2\u0163i telemoderatori \u015fi telemoderatoare ne cer s\u0103 rupem cu orice, dar nu cu regimul comunist! S\u0103 prelu\u0103m ce-a fost bun din doctrin\u0103, ca \u015fi cum valorile \u00eenalte rom\u00e2ne\u015fti n-ar fi fost \u00eempiedicate s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 destinele de scriitori, de filozofi, de sociologi, de etnologi. Mai ales de educatori.
\n\u00cen plin\u0103 anormalitate, Mircea Platon caut\u0103 \u015fi g\u0103se\u015fte repere ale \u201enormalit\u0103\u0163ii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti\u201d, sper\u00e2nd \u00een \u201eposibilitatea unei rena\u015fteri a elitelor na\u0163ional-patrimoniale centrate pe ideea \u015fi realitatea r\u0103m\u00e2nerii, a permanen\u0163elor\u201d (lucr. cit., p. 139); nicidecum dintre personajele unei false elite, \u201ecare nu simte c\u0103 a locuit, locuie\u015fte \u015fi va locui \u00een Rom\u00e2nia\u201d (p. 138). Numai c\u0103 am ajuns o na\u0163iune de \u015fomeri \u015fi de emigran\u0163i, cum vede limpede tot M. Platon; de necalifica\u0163i, adaug eu. Ne-am c\u0103ptu\u015fit, de 28 de ani \u00eencoace, cu neprofesioni\u015fti. Spune, cu n\u0103duf, un pamfletar, Marin Ifrim: \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului e plin\u0103 de viermi. \u0162ara e plin\u0103 de viermi.\u201d
\nAvem parte de conduc\u0103tori \u201enemilo\u015fi cu Rom\u00e2nia \u015fi indulgen\u0163i cu ei \u00een\u015fi\u015fi\u201d (M.P., p. 165). Datorie moral\u0103 la elita politic\u0103? Ce le pas\u0103 potenta\u0163ilor de solu\u0163ia junimistului Petru Th. Missir: competen\u0163\u0103 \u015fi onestitate? E poporul vinovat de starea sa? Nu. Poporul, subliniaz\u0103 Mircea Platon, \u015fi-l aprob, are putere doar \u201e\u00een momentul \u015fi pe durata vot\u0103rii\u201d (p. 155). D\u0103 cale liber\u0103 noii Puteri vot\u00e2nd \u015fi suport\u0103 consecin\u0163ele. \u201eElita reprezint\u0103 adev\u0103rul unui popor \u015fi \u00eei reprezint\u0103 poporului adev\u0103rul, atunci c\u00e2nd poporul l-a uitat \u015fi decade\u201d (p. 161). \u00cens\u0103 \u201eCuv\u00e2ntul nu mai este cuv\u00e2nt ca odinioar\u0103\u201d. Ein Man, ein Wort e promisiune absolut\u0103. \u201eOameni \u00eentregi\u201d (sintagma lui N. Iorga) s-ar g\u0103si, cu siguran\u0163\u0103, dar treptele spre v\u00e2rf sunt t\u0103iate.
\n\u00cendemnul consecvent al lui Mircea Platon e, pe parcursul a peste 400 de pagini ale c\u0103r\u0163ii, acela de a penaliza anormalitatea. Una dintre ele fiind argumentarea lui C\u0103t\u0103lin Avramescu, \u015fef al cancelariei pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu, din Un surplus de popula\u0163ie (\u201eCotidianul\u201d, 12 dec. 2006), cum c\u0103 Rom\u00e2nia n-ar putea suporta o popula\u0163ie de 23-24 de milioane \u015fi c\u0103 ar fi bine ca rom\u00e2nii s\u0103 plece din \u0163ara lor. \u015ei c\u00e2te alte afirma\u0163ii bezmetice, ba chiar, cu vocabula lui Eminescu, netrebnice, nu fac cei pentru care patrie a ajuns horrible dictu. Gata, s\u0103 ne dezleg\u0103m de \u0163ar\u0103, de glie, de neam, ba chiar s\u0103 cultiv\u0103m r\u0103zbit sc\u00e2rba de identitate!
\nSpune Mircea Platon (p. 407): \u201eDistrugerea economiei \u015fi \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti a fost distrugerea locurilor unde se puteau impune lideri \u015fi solu\u0163ii. Blocajul economic \u015fi educa\u0163ional e legat de blocaj conceptual \u015fi de elite. \u00cen lipsa elitelor organice, scoase la suprafa\u0163\u0103 de chiar munca \u015fi pia\u0163a noastre, am r\u0103mas cu elita cultural\u0103 \u00abaclamat\u0103\u00bb de ea \u00eens\u0103\u015fi\u201d.
\nSolu\u0163ia nu-i alta dec\u00e2t s\u0103 ie\u015fim din ame\u0163eal\u0103 \u015fi din amor\u021beala civic\u0103. S\u0103 ne reconect\u0103m la tensiunea na\u0163ional\u0103 a marilor modele. Altfel, ne risipim \u015fi risipim.<\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU <\/strong><\/p>\n

Ultimul erou necunoscut<\/strong><\/p>\n

Dumitru \u015eomlea din Mihe\u015fu de C\u00e2mpie
\npleca \u00een zori pe c\u00e2mp, fl\u0103m\u00e2nd
\nde mirosul reav\u0103n al p\u0103m\u00e2ntului
\n\u015fi muncea p\u00e2n\u0103 noaptea, t\u00e2rziu.
\nDar \u00eei ajungea \u015fi at\u00e2t…<\/p>\n

Prim\u0103vara era bogat \u00een fire de iarb\u0103,
\nvara \u00een c\u00e2ntec de cuc, toamna \u00een ploi
\nde aur \u015fi iarna \u00een g\u00e2nduri.<\/p>\n

\u00cei mul\u0163umea bunului Dumnezeu
\n\u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-\u015fi copii descul\u0163i cum
\nse face o cas\u0103 sau cum se zide\u015fte
\no biseric\u0103 \u015fi cum se d\u0103 \u201eBun\u0103 ziua!\u201d <\/p>\n

C\u00e2nd Patria i-a dat ordin s\u0103 treac\u0103 Prutul
\na pornit la asalt \u015fi tinere\u0163ea i-a
\nfost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 acolo, pe malul abrupt,
\n\u00eempreun\u0103 cu al\u0163i eroi necunoscu\u0163i.<\/p>\n

Opt ani s-a t\u00e2r\u00e2t prin h\u00e2rtoapele gloriei,
\nopt ani a tot murit pentru Patrie…
\nMoartea lui avea mereu ochi alba\u015ftri!<\/p>\n

A luptat \u015fi \u00een R\u0103s\u0103rit \u015fi \u00een Apus,
\na\u015fa cum a primit ordin…
\n\u015ei iar a murit la Oarba de Mure\u015f, duc\u00e2nd
\nunsprezece mii de cruci \u00een spate.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103, s-a apucat
\ns\u0103 or\u00e2nduiasc\u0103 istoria: s\u0103 dea la animale,
\ns\u0103 are, s\u0103 semene, s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 d\u0103rile
\ndin pensia am\u0103r\u00e2t\u0103 de veteran de r\u0103zboi.<\/p>\n

\u201eS\u0103 fereasc\u0103 Dumnezeu ce via\u0163\u0103 am dus\u2026\u201d
\ni-a spus ultimul supravie\u0163uitor de la Oarba de Mure\u015f
\nunui reporter, \u00eenainte de a pleca s\u0103 se odihneasc\u0103
\n\u00een cimitirul din sat, \u00een septembrie 2017,
\nc\u00e2nd \u00eemplinise 103 ani \u015fi cine \u015ftie c\u00e2te mor\u0163i
\npe care Patria n-a putut s\u0103 i le \u00eennumere.<\/p>\n

A fost o \u00eenmorm\u00e2ntare cu lume pu\u0163in\u0103…<\/p>\n

Copaci cu mantalele-n zdren\u0163e
\ni-au prezentat onorul \u015fi au tras
\ncuvenitele salve de frunze \u00een cer.<\/p>\n

Patria \u00eei va fi ve\u015fnic recunosc\u0103toare!<\/p>\n


\nImposibila \u00eentoarcere<\/strong><\/p>\n

Ulise a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit
\npe corabia lunii…<\/p>\n

Acas\u0103 e oricum foarte departe
\n\u015fi el nu mai \u015ftie dac\u0103 \u00eenapoi
\nsau \u00eenainte.<\/p>\n

Un ocean de cioburi fream\u0103t\u0103
\n\u00een amintirile lui glorioase
\n\u015fi, undeva, presimte o insul\u0103
\npe care debarc\u0103 singur\u0103tatea…<\/p>\n

Dar nu e Itaca…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Magda URSACHE Risipind, risipind… Ne risipim \u015fi risipim. Suntem din ce \u00een ce mai risipitori. Mentalul stabil \u015fi tradi\u0163ional e<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14574"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14574"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14574\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14577,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14574\/revisions\/14577"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}