{"id":14539,"date":"2021-05-07T15:34:02","date_gmt":"2021-05-07T12:34:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14539"},"modified":"2021-05-07T15:34:02","modified_gmt":"2021-05-07T12:34:02","slug":"spatii-culturale-nr-58-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14539","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 58 (12)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA <\/strong><\/p>\n

\u00ceNTRE JURNAL \u0218I ESEU<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o formulare sintetic\u0103, a\u015fa ar putea fi caracterizat Jurnal de sf\u00e2r\u015fit de ciclu, cartea lui Vintil\u0103 Horia, ap\u0103rut\u0103 la Ed. Vremea, 2017. Pe pagina de titlu: Jurnal de sf\u00e2r\u015fit de ciclu \u2013 Note pentru Alexandru Sever, 1989-1992; Jurnal torinez \u2013 1978. Titlul guenonian, pe c\u00e2t de clar, pe at\u00e2t de symbolic – \u015fi viceversa, nu mai necesit\u0103 nici un fel de decodare. Noua carte de confesiuni \u00eempreun\u0103 cu Jurnalul unui <<\u0163\u0103ran de la Dun\u0103re>>\u015fi Memoriile unui fost s\u0103get\u0103tor, ap\u0103rute tot la Ed. Vremea, formeaz\u0103 o unitate c\u0103reia, f\u0103r\u0103 nici o re\u0163inere, i se poate atribui calificativul de Bildungsroman.
\nDespre jurnalul la care scrie autorul m\u0103rturise\u015fte: \u201eJurnalul \u00eemi va fi ca o camer\u0103 secret\u0103 – o <> – pentru simbolistica ei eliadian\u0103, potrivit\u0103 \u015fi pentru Vintil\u0103 Horia (vezi p.9-10 din Camera Sambo \u2013 introducere \u00een opera lui Mircea Eliade de Petru Ursache, 2008), \u00een care voi avea acces o dat\u0103 pe zi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, la trecut, singur \u00een posibilitatea mea de a vedea \u00een viitor \u015fi de a m\u0103 consola de prezent.\u201d Recomand recitirea \u00eentregului pasaj din care am extras fraza citat\u0103. Aceast\u0103 pagin\u0103 m\u0103rturisitoare d\u0103 tonul de testament spiritual care caracterizeaz\u0103 jurnalul. Pentru cititor, lectura lui e o ini\u0163iere.
\nVia\u0163a povestit\u0103 \u00een cele trei jurnale este, dup\u0103 cum afirmam, un veritabil Bildungsroman, protagonistul lui fiind Vintil\u0103 Horia (am comis un truism), dar nu ca persoan\u0103 fizic\u0103, ci ca spirit. Vintil\u0103 Horia a fost un lupt\u0103tor, un cavaler, cuv\u00e2nt drag lui. Confesiunea, \u00een luciditatea \u015fi onestitatea ei existen\u0163ialist\u0103, este dramatic\u0103. Toate succesele, toate recunoa\u015fterile \u015fi aprecierile, \u201eToate astea mi-au stat bine p\u00e2n\u0103 acum vreo doi ani. Dintr-odat\u0103 am sim\u0163it c\u0103 acest p\u0103m\u00e2nt solid, pe care l-am adunat sub mine mai bine de patruzeci de ani, aproape o jum\u0103tate de veac \u00een cur\u00e2nd, de agonisiri ne\u00eencetate (limbi, posibilit\u0103\u0163i de expresie, catedr\u0103, prestigiu, cet\u0103\u0163enie spaniol\u0103), \u00eenceta de a m\u0103 mai \u0163ine, tremura sub greutatea mea specific\u0103, \u00eencerca parc\u0103 s\u0103 m\u0103 deplaseze c\u0103tre cel\u0103lalt p\u0103m\u00e2nt. Aici am devenit om, acolo m\u0103 f\u0103cusem fiin\u0163\u0103 [\u2026]. Criza a \u00eenceput acum c\u00e2\u0163iva ani, cu un fel teribil\u0103 tenta\u0163ie de a c\u0103dea \u00een melancolie. \u015etiam c\u0103 n-am s\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc, c\u0103 totul era pierdut, c\u0103 un fel de blestem biblic m\u0103 \u0163inea deoparte, pentru totdeauna, c\u0103 nimeni nu a mai putut s\u0103-mi dea \u00eenapoi g\u00e2ndurile, cum spune poetul. \u00cemi fusese scris s\u0103 m\u0103 nasc \u015fi s\u0103 tr\u0103iesc \u00een secolul cel mai ur\u00e2t din istorie, care avea s\u0103 \u00eenscrie \u00eentr-un r\u0103boj diabolic c\u0103derea Rom\u00e2niei \u00een pr\u0103p\u0103dul comunist, \u015fi c\u0103derea \u00een exil. O rupere f\u0103r\u0103 posibilitate de repara\u0163ie. O catastrof\u0103 cosmic\u0103.\u201d
\nJurnal de sf\u00e2r\u015fit de ciclu – o carte uria\u015f\u0103, de \u015fapte sute de pagini dense, doldora de informa\u0163ii, de g\u00e2nduri \u015fi opinii, de amintiri, speran\u0163e \u015fi am\u0103r\u0103ciuni. Parafraz\u00e2nd, putem spune c\u0103 e un \u201eBanchet\u201d la care \u015fi-au dat \u00eent\u00e2lnire o sam\u0103 de teme-probleme (culturale, politice, filosofice, morale, religioase, de istorie) \u015fi motive (lupta dintre bine \u015fi r\u0103u, dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, prietenia, curajul, libertatea, demnitatea \u015fi reversul lor. Nu lipsesc datele biografice, despre via\u0163a cotidian\u0103, dar \u015fi despre propria oper\u0103; nu lipsesc nota\u0163iile meteorologice, peisajele.
\nToat\u0103 aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie este patronat\u0103 \u015fi ordonat\u0103 de dou\u0103 coordonate: con\u015ftiin\u0163a \u015fi sentimentul – iubirea de \u0162ar\u0103 \u015fi anticomunismul.
\nOriunde s-ar afla, \u00een Europa sau \u00een America hispanic\u0103, \u015fi orice ar face, g\u00e2ndul la \u0162ar\u0103 nu-l p\u0103r\u0103se\u015fte. De c\u00e2te ori cite\u015fte\/ recite\u015fte o scrisoare primit\u0103 de la rom\u00e2nii exila\u0163i sau din \u0163ar\u0103, de c\u00e2te ori prive\u015fte fotografii din perioada copil\u0103riei \u015fi a tinere\u0163ii, retr\u0103ie\u015fte anii de dinaintea exilului, iar pana devine evocatoare de oameni, locuri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri.
\nCu toate vicisitudinile exilului, nu renun\u0163\u0103 la lupt\u0103, nu-\u015fi pierde speran\u0163a c\u0103 \u00eentr-un viitor se va re\u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103 cu \u201eEminescu de m\u00e2n\u0103\u201d; e \u00eencrez\u0103tor pentru c\u0103 poporul a rezistat \u00een dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi tuturor \u00eencerc\u0103rile du\u015fmane de a-l distruge, \u00eenc\u00e2t nici amintirea lui s\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 rezist\u0103 regimului comunist criminal. \u201ePoate, zice scriitorul, nu am murit \u00eenc\u0103 pentru c\u0103 Eminescu ne-a pus \u00een versuri. \u015ei e mai greu s\u0103 distrugi o poezie dec\u00e2t un popor.\u201d \u00cen alt\u0103 pagin\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2n: \u201e[\u2026] dac\u0103 m-a\u015f mai \u00eentoarce vreodat\u0103 pe lume tot rom\u00e2n mi-ar pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 nasc.\u201d Vintil\u0103 Horia are numai cuvinte de laud\u0103 pentru rom\u00e2nii care au contribu\u0163ii majore la dezvoltarea culturii universale. Spuse ca acestea, e drept, pu\u0163in exagerate, au totu\u015fi un s\u00e2mbure de adev\u0103r: \u201e[\u2026] cultura francez\u0103 actual\u0103 e \u00eenc\u0103rcat\u0103 de nuan\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, \u00een teatru, roman, eseu, istoria religiilor, filosofia \u015ftiin\u0163ei. Fran\u0163a a progresat \u00een ultima jum\u0103tate de secol gra\u0163ie aportului rom\u00e2nesc mai mult ca Rom\u00e2nia gra\u0163ie aportului francez.\u201d Nu iart\u0103 pe nimeni care, cu ignoran\u0163\u0103 \u015fi reacredin\u0163\u0103, arunc\u0103 pe pia\u0163a ideilor minciuni, falsific\u0103ri despre poporul rom\u00e2n \u015fi istoria sa. Un exemplu. Dezaprob\u0103 cartea lui Claudio Magris, Danubio, \u00een primul r\u00e2nd pentru capitolul despre Rom\u00e2ni. \u00cen toat\u0103 indignarea sa, Vintil\u0103 Horia este obiectiv c\u00e2nd spune: cartea \u201eeste de o penibil\u0103 mediocrita\u201d, \u201eTotul e brodat pe detalii desuete pe un plan de superficialitate exasperant\u0103 [\u2026] Pe Eminescu, Magris abia \u00eel pomene\u015fte, iar de Br\u00e2ncu\u015fi, nici urm\u0103. \u00cen schimb, dou\u0103 pagini \u00eentregi despre poetul Bercovici. Cine o fi? \u015ei alte trei despre mahala ca surs\u0103 de inspira\u0163ie a unei avangarde care a trecut prin Caragiale ca s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la Ionescu [\u2026] Sadoveanu e un <>. Unde? \u00cen Mitrea Cocor, cartea lui comunist\u0103 \u015fi cea mai proast\u0103 [\u2026] Apoi termenul <> apare pretutindeni [\u2026] Pentru c\u0103 ocup\u0103 Budapesta (era cam greu s-o ocupe el, pentru c\u0103 \u00een 1919 Antonescu nu era dec\u00e2t c\u0103pitan) sau mai precis, pentru c\u0103 <> [\u2026]Tot ce nu e democratic \u015fi comunist devine \u00een mod automat <>\u201d.
\n\u00cen primele momente c\u00e2nd afl\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u00een decembrie \u201989, e cuprins de mare bucurie \u015fi renasc speran\u0163ele, ca apoi, la scurt timp, v\u0103z\u00e2nd ce a urmat \u00een Rom\u00e2nia rostogolit\u0103 \u00eenapoi \u00een zodia comunismului dup\u0103 revolta s\u00e2ngeroas\u0103, s\u0103 fie cuprins de decep\u0163ie, exasperare \u015fi revolt\u0103. Zice \u00eendurerat: \u201eComuni\u015fti ne-au eliberat de comuni\u015fti\u201d. Ca \u00een romanul lui Filimon: P\u0103turic\u0103 s-a coco\u0163at \u00een locul lui Tuzluc. Acum \u00een Jurnalul de sf\u00e2r\u015fit de ciclu sunt frecvente referirile critice la FSN \u015fi la \u201efra\u0163ii Marx\u201d: Iliescu, Roman, Brucan. Marxi\u015ftii, bol\u015fevicii, comuni\u015ftii nu fac politic\u0103, ci braconaj politic.
\nSitua\u0163ia din \u0163ar\u0103 de la venirea comuni\u015ftilor la putere, situa\u0163ia de la confiscarea revolu\u0163iei \u015fi p\u00e2n\u0103 azi justific\u0103 lupta anticomunist\u0103 a lui Vintil\u0103 Horia (\u015fi a celor ca el). \u00cend\u00e2rjirea \u00eempotriva comunismului \u015fi a complicilor, fie ei \u015fi pasivi, e, putem spune, omniprezent\u0103 \u00een paginile jurnalului.
\nComunismul e o ideologie totalitar\u0103, fanatic\u0103 \u015fi criminal\u0103. Dincolo de diversele denumiri \u015fi doctrine (\u201epentru derutarea adversarului\u201d), comunismul e acela\u015fi \u2013 o ideologie de ga\u015fc\u0103; Dictatura proletariatului cu demagogia ei de egalitate, justi\u0163ie, dreptate, pretutindeni a dus la catastrofe la cap\u0103tul c\u0103rora omul n-a avut parte dec\u00e2t de despersonalizare, umilin\u0163\u0103, moarte. Infernul are prea pu\u0163ine cercuri pentru ace\u015fti \u201emi\u015fei\u201d. Multe alte idei ca acestea se pot extrage din paginile anticomuniste ale lui Vintil\u0103 Horia, care a fost ferm \u015fi consecvent \u00een atitudini, a avut un \u00eenalt sim\u0163 al responsabilit\u0103\u021bii morale \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103.
\nJurnal de sf\u00e2r\u015fit de ciclu – o carte pe c\u00e2t de valoroas\u0103 \u00een con\u0163inut, pe at\u00e2t de frumos scris\u0103; ea se cite\u015fte cu interes \u015fi cu pl\u0103cere. Pe scheletul autobiografic, Vintil\u0103 Horia \u00eenal\u0163\u0103 un eseu pe variate teme, \u015fi pagini \u00een care autorul se dovede\u015fte acela\u0219i prozator de mare calibru: povestitor, portretist, poet. Jurnalul nu e scris sec, \u00een stil de proces-verbal, de c\u0103tre un grefier. Fraza e curg\u0103toare, cu metafore plastice \u015fi expresive, compara\u0163ii \u015fi epitete pertinente, cu ziceri memorabile. Nu mai apel\u0103m la exemplific\u0103ri, l\u0103s\u0103m cititorului bucuria identific\u0103rii \u015fi dibuirea frumuse\u0163ii \u015fi a \u00een\u0163elesului lor.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

Mamaia Fili<\/strong>\t<\/p>\n

Cu vreo cinci ani \u00eenainte s\u0103 se repauzeze la Domnul, soacr\u0103-mea a devenit neputincioas\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cam cu to\u0163i b\u0103tr\u00e2nii. M\u00e2inile \u015fi picioarele nu prea o mai ascultau. V\u00e2rsta \u00ee\u015fi spunea cuv\u00e2ntul \u015fi \u00een cazul ei. Cele dou\u0103 fete ale sale au ajuns la concluzia c\u0103 nu trebuie s\u0103 o mai lase singur\u0103, c\u0103ci so\u0163ul i se pr\u0103p\u0103dise de aproape dou\u0103zeci de ani. C\u00e2t era vremea frumoas\u0103, au f\u0103cut cu schimbul \u015fi au stat tot timpul cu ea \u00een satul natal. Iarna o aduceau la ora\u015f. Cum se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een astfel de cazuri, uneori se ajunge \u015fi la c\u00e2te un conflict verbal. Una era mai nervoas\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103 din cauza locului de munc\u0103, unul care consuma mul\u0163i nervi \u015fi acumula mult\u0103 oboseal\u0103 psihic\u0103 \u015fi nu-i suporta babei toate hachi\u0163ele. \u015ei de aici nu mai era dec\u00e2t un pas p\u00e2n\u0103 \u00eencepea c\u00e2r\u00e2iala. De multe ori se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 o duc pe una dintre fete la \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 o aduc la ora\u015f pe cealalt\u0103. C\u00e2nd m\u0103 vedea, \u00eemi spunea de fiecare dat\u0103 s\u0103 le las s\u0103 plece ele \u015fi s\u0103 stau eu cu ea. Nu m\u0103 certasem p\u00e2n\u0103 atunci cu baba, ba, dimpotriv\u0103, m\u0103 luam de fete. \u00centr-una din zile, c\u00e2nd mai avea ceva bani pe m\u00e2n\u0103, s-a apropiat de mine c\u00e2nd eram gata de plecare \u015fi mi-a \u00eentins, s\u0103 nu o vad\u0103 fetele, 10 lei. La refuzul meu, mi-a replicat, c\u0103 era bun\u0103 de snoave:
\n\t– \u0102\u015ftia sunt pentru faptul c\u0103 mi le aduci!
\n\tCa s\u0103 nu o sup\u0103r, \u00een cele din urm\u0103, ru\u015finat, am acceptat darul. \u00cens\u0103 nu \u015ftiam ce avea s\u0103 urmeze. Cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103, pe care o \u0163inuse la spate p\u00e2n\u0103 atunci, \u00eemi mai \u00eentinde 10 lei spun\u00e2ndu-mi:
\n\t– \u0102\u015ftia sunt ca s\u0103 le iei de pe capul meu.
\n\u015ei a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015ftreng\u0103re\u015fte, f\u0103c\u00e2ndu-mi cu ochiul, bucuroas\u0103 de farsa pe care mi-a f\u0103cut-o.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong><\/p>\n

Muze \u0219i mituri<\/strong><\/p>\n

O carte \u201esandwich\u201d, cum o prezint\u0103 autorul, din dou\u0103 felii \u2013 una mai veche, alta mai proasp\u0103t\u0103, la mijloc st\u00e2nd con\u021binutul ideatic pe post de liant, a scos de sub tipar A.G. Secar\u0103, binecunoscut pentru modul s\u0103u unic de a trece cu non\u0219alan\u021b\u0103 de la scrisul serios la cel \u00een r\u0103sp\u0103r \u0219i invers. \u201eMarea muz\u0103real\u0103\u201d pomenit\u0103 \u00een primul poem vine dintr-o propensie spre ludic, a c\u0103rei valoare estetic\u0103 nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103. Autopersifl\u00e2ndu-se, privindu-se pe sine \u00een ipostaza acelui enigmatic \u0219i dezm\u0103\u021bat rege al Angliei, poetul de la Dun\u0103re adopt\u0103 stilul truverilor, al r\u0103t\u0103citorilor baladieri medievali, \u00eembin\u00e2nd, adic\u0103, r\u00e2sul tragic, fantezia, supersti\u021biile \u0219i miturile cavalere\u0219ti \u00eentr-un discurs liric ce tr\u0103deaz\u0103 voluptatea scrisului: \u201eeu henric\/ r\u0103mas de r\u00e2s\/ \u00een urma lunii\/ cu toate iubirile\/ ca ni\u0219te vr\u0103jitoare\/ hlizindu-se\/ la rugul pe care l-am g\u0103tat\/\/ cine ridic\u0103 rugul\/ arde singur \u00een el\/ cine ridic\u0103\/ pic\u0103\/ cenu\u0219e din ulcic\u0103\u201d (\u201epoemacbethul sau marea muz\u0103real\u0103\u201d).
\nA.G. Secar\u0103 demitizeaz\u0103 scrisul, \u00eei scoate poleiala de sacru pe care i-au conferit-o secolele trecute \u0219i vorbe\u0219te despre actul de crea\u021bie nu c\u0103zut \u00een genunchi a rug\u0103ciune \u0219i adora\u021bie, ci mu\u0219c\u0103tor-ironic. \u201elacrimile invoc\u0103rii muzei\/ dac\u0103 muza nu e chiar Poezia\/ ar dori s\u0103 danseze pe muzica lui Ren\u00e9 Aubry\/ ar dori s\u0103 nu fie doar ni\u0219te lacrimi\/ ci s\u0103 aib\u0103 via\u021ba unor zeit\u0103\u021bi oarecare\/ s\u0103 \u00eenal\u021be imperii, s\u0103 duc\u0103 lupte\/ pentru fiecare suflet de muz\u0103\/ \u0219tiut\u0103 ne\u0219tiut\u0103\/ s\u0103 inventeze lag\u0103re de poezie\/ unde ele s\u0103 munceasc\u0103\u201d (\u201em\u0103rturisire\u201d).
\nCele trei cicluri ale volumului (\u201epoemacbethul sau marea muz\u0103real\u0103\u201d, \u201eochii de regin\u0103 ai lui kierkegaard\u201d \u0219i \u201eprivirea de rubin a uzurpatorului\u201d) sunt unitare stilistic \u0219i nuan\u021beaz\u0103 viziunea filosofic-amar\u0103 asupra existen\u021bei, dar \u0219i asupra actului de crea\u021bie. Folosind procedeul substitu\u021biei, poetul \u00ee\u0219i populeaz\u0103 universul cu m\u0103\u0219ti (unele livre\u0219ti, altele din i-realitatea imediat\u0103) \u0219i voci, cu sumedenie de alter-ego, dar \u0219i cu g\u00e2nduri c\u0103rora li se d\u0103 corporalitate \u0219i autonomie pentru a tr\u0103i ceea ce \u00een der\u00e2dere poart\u0103 numele de \u201eistorie sentimental\u0103\u201d (sau \u201ejoc de-a dulceg\u0103ria\u201d): \u201esunt un persan \u00eenvins\/ am luptat singur\/ \u00eempotriva tuturor macedonenilor\/ am c\u00e2\u0219tigat dar sunt \u00eenvins\/ am v\u0103zut c\u0103 pot iubi\/ cu armele \u00een m\u00e2n\u0103\/\/ am sim\u021bit s\u00e2ngele\/ preg\u0103tit s\u0103 m\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103\/ pentru ceremonia na\u0219terii zei\u021bei\/\/ veneau mul\u021bi, sf\u00e2\u0219ietor de mul\u021bi\/ \u00een straiele lor ro\u0219ii\/ cea mai vestit\u0103 armat\u0103 a timpului meu\/\/ to\u021bi erau o singur\u0103 falang\u0103\/ iar falanga era ca un singur om-zeu\/ \u00eenaint\u00e2nd prin somnul timpului\/ monstruos de frumos\/ dureros de puternic\/ \u00eenaint\u00e2nd spre neputin\u021ba bra\u021belor mele\u201d (\u201eacum\u201d).
\nScrisul poate fi nimic sau totul, cel care-l practic\u0103 trec\u00e2nd prin st\u0103ri contradictorii, de la medita\u021bia cioranian\u0103 asupra disper\u0103rii p\u00e2n\u0103 la ideea de sacrificiu (chiar christic): \u201e\u00een neparisul meu de azi\/ am mai murit pu\u021bin mai mult\/ ca de obicei\/ g\u00e2ndul nu mi s-a mai \u00een\u0103l\u021bat\/ ca viziunea turnului eiffel\/\/ spuneam \u00eentr-o \u00eencercare de carte\/ nimicul zboar\u0103 c-o singur\u0103 arip\u0103\/\/ (\u2026) \u00een prima joi ce nu \u021bi-am \u00een\u021beles-o\/ l\u00e2ng\u0103 focul ce-\u0219i silbisea jarul\/ am vrut s\u0103 dau arderii m\u00e2na mea st\u00e2ng\u0103\u201d (\u201eaproape cioranian\u0103\u201d).
\nDe\u0219i trimiteri exist\u0103 \u00een fiecare, nu toate poemele incluse \u00een volum sunt arte poetice. Unele au ca tematic\u0103 dragostea \u2013 \u0219i nu una conven\u021bional\u0103, conotat\u0103 nu ca ardere, ci ca armonie a contrariilor: \u201enu-i lingu\u0219eal\u0103\u2026 s\u0103rutarea\/\/ nu ling\/ dec\u00e2t blidele\/ \u00een care via\u021ba te-a g\u0103tit\/ de iubire\/\/ nu-mi ling\/ dec\u00e2t r\u0103nile\/ pe care mi le ui\u021bi\/ deschise\/ uit\u00e2ndu-te curioas\u0103\/ peste coclaurile de s\u00e2nge\/ ca s\u0103 vezi cu ce m\u0103 mai laud\/\/ nu-\u021bi ling\/ dec\u00e2t r\u0103ceala m\u00e2inilor,\/ pur\u0103 \u0219i nedreapt\u0103\/ ca \u00eentreaga z\u0103pad\u0103 a polului\/ \u00eendulcit\u0103 de minune,\/ parfumat\u0103 de toate aromele lumii,\/ rev\u0103rsat\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103\/ peste cornetul ieftin\/ al vie\u021bii mele\u201d (\u201epoem riscant\u201d).
\nPoemele lui A.G. Secar\u0103 sunt ca un telescop pentru uria\u0219e universuri concentrice, pentru observarea aglutin\u0103rii, dar \u0219i a na\u0219terii lor unele dintr-altele, viziune cumva \u201ecu trei pa\u0219i \u00een urma lui kierkegaard\u201d: \u201eam v\u0103zut\/ simplu\/ c\u0103\/ VINE\/ \u00ceNCEPUTUL\/ LUMII\u201d.<\/p>\n

*Adi George Secar\u0103<\/strong>: \u201eeu, henric al 8-lea & muzele decapitate<\/em>\u201d, Ed. Eikon, 2015<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong><\/p>\n

Ie\u0219irea din infern<\/strong> <\/p>\n

Cornelia Ionescu Ciurumelea a scos, \u00een anul de gra\u021bie 2017, o carte de versuri \u0219i grafic\u0103, al c\u0103rei moto, \u201e\u2026 \u0219i lupt cu sinuciga\u0219e cuvinte\/ ce-mi explodeaz\u0103 \u00een trup\u201d, concentreaz\u0103 nu numai o art\u0103 poetic\u0103, ci \u0219i o stare de spirit. De cele mai multe ori, poe\u021bii \u00ee\u0219i alung\u0103 teama de moarte, de boal\u0103, de lume, de ei \u00een\u0219i\u0219i, prin scris, necesar sacrificiu \u0219i, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, catharsis. \u201e\u00centre frigul astral \u0219i teama carnal\u0103\u201d, poeta r\u00e2mnicean\u0103 caut\u0103 nu solu\u021bii de \u00eemp\u0103care, ci, prin medita\u021bie \u0219i scris, o posibil\u0103 salvare \u0219i reg\u0103sire a purit\u0103\u021bii: \u201ene albim s\u00e2ngele\u2026\/ ni-l cur\u0103\u021b\u0103m de frisoane\u2026\/ de insomnii viscerale\u2026\/ de putregaiuri\u2026\/ de nerostire\u2026\/ p\u00e2n\u0103 ajungem ierburi c\u0103runte\/ escalad\u00e2nd\u2026\/ zi \u0219i noapte\u2026\/ nu vise\u2026\/ doar\u2026 ziduri de m\u0103n\u0103stire\u2026\u201d (\u201e\u00cenh\u0103ma\u021bi la o nepotolit\u0103 ninsoare\u201d).
\nTitlul volumului, \u201eExcentrica sinucidere\u201d, nu este ales pentru a-l \u0219oca pe cititor (\u00een definitiv, nicio sinucidere nu este excentric\u0103, ci, \u00een totalitatea ei, tragic\u0103), de vreme ce trimite, sugestiv, la ceea ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, s\u0103 scrii versuri: un mod de a muri sfid\u00e2nd moartea, cu sentimentul c\u0103 ai dus la \u00eendeplinire un ritual bizar, care-\u021bi scurge s\u00e2ngele din trup \u0219i-l preface \u00een ofrand\u0103 pe colile albe de h\u00e2rtie. Poemele cerebrale pe care le propune Cornelia Ionescu Ciurumelea sunt menite s\u0103 a\u0219tearn\u0103 acel inefabil \u201estrai de purpur\u0103 \u0219i aur\u201d, despre care vorbea \u0219i Poetul nepereche, peste realitatea c\u0103rnii care doare, peste strig\u0103tul – \u201ec\u00e2ntec perfid de siren\u0103\u201d. Poeta va tr\u0103i \u00eentotdeauna sub amenin\u021barea r\u0103t\u0103cirii prin labirint, acolo unde este numai patim\u0103, foame \u0219i o infinit\u0103 nevoie de echilibru, pentru a g\u0103si calea de ie\u0219ire: \u201edevorat\u0103 de propriul s\u00e2nge\u2026\/ h\u0103r\u021buit\u0103 de orizonturi\u2026\/ legat\u0103 la ochi\u2026\/ prizonier\u0103-n tipare\u2026\/ \u00een c\u0103utarea unui Centaur izgonit din labirint\u2026\/ calc p\u0103tima\u0219 al cuvintelor nehotare\u2026\u201d (\u201e\u00centr-un exerci\u021biu de echilibru cromatic\u2026\u201d).
\nDiscursul liric pe care-l construie\u0219te Cornelia Ionescu Ciurumelea este unul de tip confesiv, dar autocenzurat cu aparent\u0103 deta\u0219are, ca \u0219i c\u00e2nd poeta s-ar privi tot timpul de departe, cu aten\u021bia lipsit\u0103 de bun\u0103voin\u021b\u0103 a pictorului care-\u0219i critic\u0103 p\u00e2nzele \u0219i e gata s\u0103 le ard\u0103, atunci c\u00e2nd ele \u00eel tr\u0103deaz\u0103 \u0219i spun mai mult dec\u00e2t ar fi vrut artistul s\u0103 o fac\u0103. Dar ceea ce se vrea ascuns, adic\u0103 tumultul l\u0103untric, patima visceral\u0103, s\u00e2ngele care fierbe \u0219i tulbur\u0103, caut\u0103 – \u0219i g\u0103se\u0219te \u00eentotdeauna o cale de ie\u0219ire, pentru c\u0103 poezia, ca \u0219i pictura, refuz\u0103 spa\u021biile \u00eenchise, autoclaustrarea, lipsa de sens a t\u0103cerii: \u201eAxiom\u0103 a s\u00e2ngelui\u2026 cuvintele\/ m\u0103 dezgolesc cu indecen\u021b\u0103\u2026\/ infidele \u0219i f\u0103r\u0103 vreo scuz\u0103\u2026\/ Au arogan\u021b\u0103 de frunz\u0103\u2026\/ \u0219i dor\u2026\/ p\u00e2n\u0103 la satura\u021bia mistic\u0103 a unui galben de crom\u2026\/ Sunt femeia lor\u2026\/ r\u0103mas\u0103-n stepe nevorbitoare\u2026\/ s\u0103 le pl\u00e2ng\u0103 morminte\u2026\/ Cu limbajul cameleonic al trupului\u2026\/ din zbateri\u2026 din patimi\u2026\/ \u00eemi fac din iubire noi aripi\u2026\/ din granit\u2026 din argil\u0103\u2026 din lacrimi\u2026\u201d (\u201eAxiom\u0103 a s\u00e2ngelui\u2026 cuvintele\u201d).
\nCititorul va g\u0103si \u00een poemele din volum iubirea, ca tem\u0103 fundamental\u0103, dar \u0219i un amalgam de motive poetice, cerul\/ orizontul, steaua, pas\u0103rea, zborul, labirintul, oglinda etc., toate cu rolul de a sugera nevoia de dezlegare a s\u00e2ngelui p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0219tigarea st\u0103rii de vis calm, p\u00e2n\u0103 la ie\u0219irea din infernul suferin\u021bei: \u201eTe prive\u0219ti \u00een mine ca-ntr-o oglind\u0103\u2026\/ levitezi \u00een lini\u0219tea vulnerabil\u0103\u2026 trufa\u0219 \u0219i solemn\u2026\/ \u00ce\u021bi admir pirueta implantat\u0103 \u00een spa\u021biul dintre cuvinte\/ ca pe-o profe\u021bie a sor\u021bii\u2026\/ \u0219i\u2026 iat\u0103\u2026 \u00eemi voi dezlega s\u00e2ngele\u2026 dac\u0103 tot o s\u0103 dor\u2026\u201d (\u201eN-ai mai c\u0103zut\u2026 a poem\u2026 timpule\u2026\u201d). Nevoia de dragoste schimb\u0103 suprafa\u021ba lucrurilor, le d\u0103 o aur\u0103 \u00een\u0219el\u0103toare, c\u00e2nd \u00een \u201ealbastru hipnotic\u201d, c\u00e2nd \u00een \u201egalben acustic\u201d, astfel c\u0103 perspectiva asupra propriului univers, asupra propriului timp \u0219i suflet este greu de fixat \u00een cuvinte ori \u00een imagini: \u201eeu\u2026 sunt schija de lumin\u0103 umil\u0103\/ scuipat\u0103\u2026\/ din colosal\u0103 trufie\u2026\/ de trupu-\u021bi\u2026 beat de otrav\u0103\u2026\/ M\u0103 \u00eentrupez \u00een poem\/ din zbor convulsiv\u2026\/ din perla de pleoap\u0103\u2026\/ din supunere oarb\u0103\u2026\/ \u00cen cuptoarele tale\/ sunt un lut primitiv\u2026\/ Din lav\u0103 captiv\u0103 m-ai modelat\u2026\/ m-ai z\u0103mislit..\/ Ca s\u0103-mi port pe pielea ar\u0103mie\u2026 de sclav\u0103\u2026\/ \u00eensemnul votiv\u2026 tatuaj\u2026\/ definitiv\u2026\u201d (\u201eF\u0103r\u0103 dragoste timpul e o reptil\u0103\u201d).
\nVolumul \u201eExcentrica sinucidere\u201d este interesant nu numai prin ceea ce spune\/ sugereaz\u0103, ci \u0219i prin ceea ce este ascuns \u00eend\u0103r\u0103tul cuvintelor \u0219i al imaginilor: o infinit\u0103 nevoie de rostire, de reconstruire, prin cuv\u00e2nt, a unei pove\u0219ti tragice despre dragoste \u0219i moarte, \u00een ingambament liric\/ \u00een contrapunct (fiecare poem \u00eencepe cu ultimul vers al poemului anterior): \u201eBra\u021bele mele\u2026 zboruri oloage\u2026 pietre amorfe\u2026\/ \u00eenfometate de spa\u021bii\u2026\/ v\u00e2neaz\u0103 visare\u2026\/ Pleoapele amputate\u2026\/ se sprijin\u0103 \u00een toiagul de orb al cuvintelor\u2026\/ \u0219i o spaim\u0103\u2026\/ f\u0103r\u0103 de chip\u2026 mi se strecoar\u0103 sub piele\u2026\/ c\u00e2nd pui c\u0103tu\u0219\u0103 nevorbitoare lacrimei mele\/ pedeaps\u0103\u2026\/ pentru extazul fiec\u0103rui cuv\u00e2nt\u2026\/ Albul h\u00e2rtiei\u2026\/ acuzator\u2026 mut bulg\u0103re de sare\u2026\/ m\u0103 culc\u0103 prin f\u00e2n neiubit\u2026 necosit de milenii\u2026 n\u0103t\u00e2ng\u2026\/ Urc\u0103 \u00een agonie de cea\u021b\u0103\u2026 pe trupu-mi\u2026\/ m\u0103 \u00eembrac\u0103 \u00een rochia a mii de frisoane\u2026\/ melcul monosilabic al buzelor tale\u2026\u201d (\u201eSunt un fir de nisip prin de\u0219erturi de stele\u2026\u201d)<\/p>\n

*Cornelia Ionescu Ciurumelea<\/strong>: \u201eExcentrica sinucidere<\/em>\u201d, Ed. Rafet, 2017<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong><\/p>\n

C\u0103r\u021bile care spun adev\u0103rul<\/strong><\/p>\n

Sunt oameni providen\u021biali care te fac s\u0103 crezi \u00een tine, \u00ee\u021bi ofer\u0103 acea stabilitate, \u00ee\u021bi transmit o idee de maturitate \u0219i responsabilitate \u0219i c\u0103r\u021bi cu menire providen\u021bial\u0103, c\u0103r\u021bi care spun lucruri dureroase, adev\u0103rul fiind singurul mai presus de orice.
\nMi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultima vreme s\u0103 primesc \u0219i s\u0103 dau c\u0103r\u021bi \u00een dar, s\u0103 le privesc aliniate \u00een raft, apoi ele s\u0103 \u00eemi fac\u0103 un semn l\u0103untric \u2013 alege-m\u0103 pe mine, cite\u0219te-m\u0103 acum pe mine… poate de aceea, \u00een mod inexplicabil, am fost atras\u0103 de un volum de eseuri ale lui Alexandru Pripon, preot, jurnalist, un bun pedagog, un filosof care promite, t\u00e2n\u0103r cu o credin\u021b\u0103 de neclintit, reprezent\u00e2nd un model pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie.
\n\u201ePa\u0219i \u00eentru lumin\u0103\u201d, volum ap\u0103rut la Editura Arhiepiscopiei Buz\u0103ului \u0219i Vrancei, 2015, e o carte care atrage aten\u021bia, fiind un exemplu al devenirii \u00een taina condeiului, c\u0103ci autorul eseurilor a publicat \u00een diverse ziare \u0219i reviste teologice, av\u00e2nd deja un stil jurnalistic format cu un ochi critic, sever, ironic \u0219i ludic, inimitabil.
\n\u201eRolul jurnalismului bisericesc, ast\u0103zi, este acela de a g\u0103zdui un veritabil \u0219i necesar dialog \u00eentre cultura autentic\u0103 \u0219i g\u00e2ndirea teologic\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t criteriile contemporane de apreciere a adev\u0103ratelor valori sunt bulversate de precaritatea \u0219i \u00eendoielnicia reperelor promovate \u00een spa\u021biul public\u201d, m\u0103rturisea \u00cenaltpreasfin\u021bia Sa Ciprian Arhiepiscopul Buz\u0103ului \u0219i Vrancei \u00een prefa\u021ba pe care a semnat-o, apreciind volumul de minieseuri ale Pc. Pr. Alexandru Pripon, \u00eencheind cu o concluzie referitoare la rolul acestor scrieri: ele \u201epot aduce fream\u0103tul unei g\u00e2ndiri critice fa\u021b\u0103 de o societate \u00een deriv\u0103 \u0219i alinarea singurei c\u0103i spre \u00eendreptare \u2013 Lumina Evangheliei M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos\u201d.
\nPe l\u00e2ng\u0103 latura teologic\u0103, moralizatoare \u0219i educativ\u0103, eseurile au \u0219i valoare literar\u0103, lingvistic\u0103, fiind un joc al inteligen\u021bei, al dorin\u021bei de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i, de a d\u0103rui altora ceea ce g\u00e2nde\u0219ti, \u00eembog\u0103\u021bind \u0219i hr\u0103nind spiritual, dar, \u00een acela\u0219i timp, e o oportunitate de a te g\u00e2ndi la ceea ce e de f\u0103cut, la ceea ce trebuie f\u0103cut.
\nAspectele contemporane sunt cele vizate \u2013 s\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 este o carte riguroas\u0103, greu de digerat estetic \u0219i etic \u2013 \u0219i este un fluviu de idei care curge firesc, \u00een matca personalit\u0103\u021bii unui t\u00e2n\u0103r teolog, bine preg\u0103tit, preot, tat\u0103, so\u021b \u0219i fiu, totodat\u0103.
\nArticolele au fost publicate \u00een anii 2010, 2011, 2012 \u00een ziarul Lumina, la rubrica \u201eSub semnul \u00eentreb\u0103rii\u201d \u0219i au o not\u0103 analitic\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im. M-am recunoscut printre r\u00e2nduri, am savurat aspectele comico-ironice prezentate, m-am \u00eentristat din cauza gravit\u0103\u021bii problematicii care s-a ivit \u00een ultima decad\u0103 \u2013 insinuarea internetului \u00een via\u021ba noastr\u0103, tr\u0103im pe messenger, pe site-uri de socializare, pe bloguri \u0219i forumuri, ne \u00eensu\u0219im limbajul schematic, standardizat, ne lep\u0103d\u0103m de noi \u00een\u0219ine, de ceea ce suntem cu adev\u0103rat, adopt\u00e2nd tot ceea ce vedem, ce ni se serve\u0219te pe tav\u0103. \u0218i cui folose\u0219te?
\n\u201eInternetul, cu bune \u0219i rele, ne ofer\u0103 \u00een mod gratuit, adesea, posibilitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba, de a ne comporta \u0219i de a ne exprima f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri. Toate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite (spunea Sf\u00e2ntul Apostol Pavel), dar nu toate \u00eemi sunt de folos (I, Corinteni 6,12), cuvinte la care ast\u0103zi, mai mult ca oric\u00e2nd, trebuie s\u0103 lu\u0103m aminte. Deoarece, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, spa\u021biul virtual, gre\u0219it folosit ca o lume \u00een sine, nu este dec\u00e2t un surogat imperfect al vie\u021bii reale\u201d. \u2013 sunt cuvintele celui care trage un semnal de alarm\u0103 \u00een privin\u021ba schimb\u0103rii paradigmei noastre \u00een care ne afund\u0103m treptat ca \u00eentr-un abis.
\nSocializarea este prost \u00een\u021beleas\u0103: din 2004, oamenii \u00ee\u0219i \u00eempart, consum\u0103 \u00eempreun\u0103 gigabi\u021bi, limbajul a luat-o razna \u0219i cuvintele sunt prescurtate, schematice, insinuante, sub ambalajul lor emoticonat abuziv, am zice noi \u2013 pericolul este iminent: omul devine mai superficial, mai \u00eendep\u0103rtat de sine, de aproapele s\u0103u, de natur\u0103, de to\u021bi \u0219i de toate, aspir\u00e2nd spre alte z\u0103ri necunoscute, tehnologizate, care depersonalizeaz\u0103, uniformizeaz\u0103 abrutizant.
\nEduca\u021bia pe internet este, clar, una din variantele la \u00eendem\u00e2n\u0103: Magisterdixit (\u00een care \u0219i noi credeam \u2013 m\u0103 refer aici la genera\u021bia celor care \u00eemplinesc 40 de ani anul acesta, eu fiind congenere cu autorul c\u0103r\u021bii) se transform\u0103 \u00een \u201eam citit pe un blog, pe internet\u201d; televizorul devine educator, \u0219i, implicit, manipulator, lumea se scufund\u0103 tot mai mult \u00eentre banal \u0219i ridicol. Grobianismul, lipsa de judecat\u0103, de ra\u021biune, de respect se \u00eempr\u0103\u0219tie viral, dup\u0103 un singur sens al direc\u021biei de mers: \u201evreau s\u0103 \u0219tie lumea toat\u0103…\u201d
\n\u201ePa\u0219i \u00eentru lumin\u0103\u201d sunt semnalele trase ca m\u0103car \u00een al treizecilea ceas s\u0103 ne uit\u0103m bine \u0219i s\u0103 vedem \u0219i mai bine la ceea ce l\u0103s\u0103m dup\u0103 noi, la ceea ce facem pentru noi \u0219i pentru ceilal\u021bi. Apar aici variate teme de discu\u021bie \u2013 nunta contemporan\u0103 care devine b\u00e2lci, kitchul, lipsa de aplecare spre lectur\u0103 (o alt\u0103 tar\u0103 dureroas\u0103 a noii societ\u0103\u021bi, copiii fiind atra\u0219i spre fantasy \u0219i valori care nu ne apar\u021bin). Copiii vor s\u0103 devin\u0103 dansatori, c\u00e2nt\u0103re\u021bi, s\u0103 fie prin\u021bi\/ prin\u021bese, dar sunt lipsi\u021bi de copil\u0103rie, mamele f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 de pe forumuri de la mame cu experien\u021b\u0103, se dau re\u021bete medicale, sfaturi, consulta\u021bii la liber, c\u0103 internetul curge g\u00e2rl\u0103…
\n\u201eTr\u0103im \u00eentr-o lume tulburat\u0103 de \u00eendoial\u0103. At\u00e2t de multe c\u0103r\u0103ri ni se deschid \u00eenainte, ispititor amenajate \u0219i beneficiind de o promovare agresiv\u0103, \u00eenc\u00e2t privim \u00een jur, mira\u021bi, ne\u0219tiind \u00eencotro s\u0103 p\u0103\u0219im\u201d \u2013 e o concluzie care ne d\u0103 de g\u00e2ndit, fiindc\u0103 are o tent\u0103 \u00eengrijor\u0103toare, autentic\u0103, fulminant\u0103.
\nEu am citit str\u00e2ng\u00e2nd din din\u021bi volumul… am recunoscut \u0219i m-am recunoscut: adev\u0103rul frust e spus dureros, frust, p\u0103rinte\u0219te… \u0219i c\u00e2nd vine ca un du\u0219 rece e \u0219i mai bine!<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong><\/p>\n

SCRISUL CA TERAPIE<\/strong><\/p>\n

\tExist\u0103 momente \u00een via\u0163a fiec\u0103rui individ, unele cu consecin\u0163e grave, pe care le numim de cump\u0103n\u0103, \u00een care \u00eentreg echilibrul de s\u0103n\u0103tate, emo\u0163ional, psihic sau rela\u0163ional este bulversat. Pentru fiecare dintre acestea medicii au solu\u0163ii, unele dau rezultate spectaculoase, iar altele, deloc. S-a \u00eencercat \u015fi se \u00eencearc\u0103, nu \u00eentotdeauna de c\u0103tre medici, terapii alternative care, odat\u0103 cu trecerea timpului, \u015fi-au dovedit viabilitatea. Plantele medicinale, suplimentele nutritive, homeopatia, masajul, acupunctura sunt numai c\u00e2teva dintre ele. Unii oameni au descoperit, pe propria piele, \u015fi altele care nu sunt chiar at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite, cum ar fi: dansul, r\u00e2sul sau scrisul. Printr-o astfel de \u00eencercare trist\u0103 a trecut \u015fi Fevronia Spirescu. Terapia alternativ\u0103 care i-a salvat via\u0163a a fost \u015fi este scrisul. \u015ei nu orice, \u015fi nu oricum, \u015fi nu pentru oricine. Este unul de calitate. \u00cen acest fel, literatura rom\u00e2n\u0103 a c\u00e2\u015ftigat o autoare de literatur\u0103 pentru copii, de care nu se mai ocup\u0103 mai nimeni, de cert\u0103 valoare. F\u0103r\u0103 \u00eencuraj\u0103rile so\u0163ului, cunoscutul poet Paul Spirescu, \u015fi a altor oameni de litere, poate c\u0103 nu ar fi reu\u015fit. Debutul editorial a avut loc \u00een anul 2016 la Ed. Docucenter din Bac\u0103u, unde a publicat basmul Inorogul ro\u015fu. A urmat volumul de versuri, tot pentru copii, R\u0103d\u0103cinile, ap\u0103rut \u00een anul 2017 la Funda\u0163ia Cultural\u0103 Antares.
\nLa aceea\u015fi Funda\u0163ie i-a ap\u0103rut \u00een acest an (2018) volumul Pove\u015ftile lui Nasser, c\u00e2ine de cas\u0103. Volumul con\u0163ine 10 pove\u015fti \u015fi este dedicat \u201e\u00cen amintirea lui Nasser (2011 \u2013 2017), prietenul necuv\u00e2nt\u0103tor al celor doi nepo\u0163ei, Mihnea \u015fi Ilinca\u201d. Fevronia Spirescu creeaz\u0103 un univers pe care nu numai cei mici sunt invita\u0163i s\u0103-l exploreze, ci \u015fi bunicii. Diferite obiecte sunt \u00eensufle\u0163ite, c\u0103p\u0103t\u00e2nd puteri magice. Astfel, cartea cu pere\u0163ii de sticl\u0103 este scena unei adev\u0103rate piese de teatru cu personaje care de care mai pitore\u015fti. Aici avem ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lnim reporteri\u0163a Miss V\u00e9v\u00e9 (ri\u0163a), pe farmaco-vr\u0103jitor \u015fi cofetarul Tortule\u0163 care creeaz\u0103 scene hazlii. M\u0103iestria autoarei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 se adreseaz\u0103 fiec\u0103rui copil-cititor ca un pedagog, explic\u00e2nd anumite lucruri mai pe \u00een\u0163elesul prichindeilor. Magia pove\u015ftilor este sporit\u0103 de anumite produse ce se g\u0103sesc \u00een farmacia vr\u0103jitorului: firimituri de z\u00e2mbet, boabe de fantezie, praf de str\u0103nutat, esen\u0163\u0103 de uitare \u015f.a. \u00cen alt text, \u201ePovestea de dragoste de pe strada Gorunului\u201d, este \u00eensufle\u0163it un felinar ce are de suferit \u00een urma unei furtuni ce s-a ab\u0103tut asupra zonei \u00een care se afla, adic\u0103 a r\u0103mas f\u0103r\u0103 \u201ep\u0103l\u0103rie\u201d. Acest necaz avea s\u0103-l duc\u0103 la descoperiri fascinante. Numai f\u0103r\u0103 p\u0103l\u0103rie are posibilitatea de a cunoa\u015fte lumea minunat\u0103 de pe bolta albastr\u0103: stelele \u015fi luna. Dup\u0103 ce i-a trecut uluiala, are parte de un nou necaz. Se \u00eendr\u0103goste\u015fte f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 de regina nop\u0163ii, luna. O alt\u0103 poveste asupra c\u0103ruia doresc s\u0103 m\u0103 opresc un pic este \u201eCei doi fra\u0163i\u201d. Aici sunt personificate dou\u0103 obiecte cosmice: Soarele \u015fi Luna, z\u0103mislite, conform autoarei, de p\u0103rin\u0163ii Cer \u015fi o Galaxie. Ca orice pereche de fra\u0163i, nici ace\u015ftia nu se \u00een\u0163elegeau prea bine \u015fi au \u00eenceput s\u0103 se certe, iar Luna \u015fi-a luat juc\u0103riile \u015fi a ie\u015fit afar\u0103 s\u0103 se joace. Nu a observat c\u0103 s-a f\u0103cut noapte. Pe m\u0103sur\u0103 ce se juca, oboseala parc\u0103 \u00eei disp\u0103rea. Numai spre ziu\u0103 a prins-o somnul \u015fi a mers la culcare, moment \u00een care fratele s\u0103u, Soarele ie\u015fea la joac\u0103 pe afar\u0103. \u015ei de atunci, cei doi fra\u0163i se joac\u0103 singuri, numai diminea\u0163a devreme se mai intersecteaz\u0103 pentru pu\u0163in timp. Cred c\u0103 fra\u0163ii nu ar trebui s\u0103 se poarte precum Soarele \u015fi Luna, \u00eens\u0103 cele dou\u0103 personaje nu ne-ar mai \u00eenc\u00e2nta cu zilele \u00eensorite \u015fi cu nop\u0163ile minunate \u00een care bolta cereasc\u0103 ne clipe\u015fte din milioane de \u201eochi\u201d.
\n\u015ei celelalte pove\u015fti sunt pline de elemente mirifice care emo\u0163ioneaz\u0103. \u00cen aproape toate apare Nasser, c\u00e2inele at\u00e2t de iubit de nepo\u0163i \u015fi familia lor. Ca o concluzie, putem afirma c\u0103 pove\u015ftile Fevroniei Spirescu sunt at\u00e2t de vii, at\u00e2t de d\u0103t\u0103toare de bun\u0103 dispozi\u0163ie \u015fi speran\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t avem senza\u0163ia c\u0103 la aceast\u0103 form\u0103 de terapie de succes suntem participan\u0163i activi. Nu avem dec\u00e2t a-i mul\u0163umi \u015fi a-i dori s\u0103 mai produc\u0103 asemenea bijuterii literare pentru to\u0163i nepo\u0163ii \u015fi bunicii din lume.<\/p>\n


\n Valeria Manta T\u0103icu\u021bu<\/strong><\/p>\n

Speran\u021b\u0103<\/em><\/p>\n

\u0219i Iov \u00eenc\u0103 mai strig\u0103-n nesomn
\ndurerea din oasele lui trece \u00een oasele mele
\nca o pedeaps\u0103 pentru tr\u0103dare.
\nce sunt genunchii dec\u00e2t locul de unde
\n\u00eencep rug\u0103ciunea, \u0219i pl\u00e2nsul, \u0219i mersul?
\nc\u00e2ndva, din ei vor r\u0103s\u0103ri flori de c\u00e2mp
\n\u00een ar\u0219i\u021ba vreunei veri doar imaginate acum,
\nla ceasul din noapte c\u00e2nd sub pern\u0103
\nm\u00e2inile \u021bin str\u00e2ns rozariul;
\nboabele mici din lemn de tei parfumat
\nalunec\u0103 din somn \u00een starea de veghe
\nmai alb\u0103 dec\u00e2t chipul durerii.
\nvom mai r\u0103m\u00e2ne \u00een pl\u00e2ns \u00eenc-o zi,
\npoate \u0219i o noapte, p\u00e2n\u0103 ce albul se va muta
\n\u00een ghiocei \u0219i-n v\u00e2ntul de prim\u0103var\u0103,
\naduc\u0103tor de miresme \u0219i z\u00e2mbet <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA \u00ceNTRE JURNAL \u0218I ESEU \u00centr-o formulare sintetic\u0103, a\u015fa ar putea fi caracterizat Jurnal de sf\u00e2r\u015fit de ciclu, cartea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14539"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14539"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14540,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14539\/revisions\/14540"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}