{"id":14380,"date":"2021-04-21T13:34:57","date_gmt":"2021-04-21T10:34:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14380"},"modified":"2021-04-21T13:34:57","modified_gmt":"2021-04-21T10:34:57","slug":"spatii-culturale-nr-75-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14380","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 75 (10)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA<\/strong><\/p>\n

Diminea\u021ba<\/strong><\/p>\n

Deschid fereastra s\u0103 c\u00e2nte gugu\u015ftiucul despre dragoste
\n\u00ce\u021bi \u00eenchei nasturii c\u0103m\u0103\u0219ii cu aten\u021bie
\nPrim\u0103vara se aga\u021b\u0103 de m\u00e2inile mele
\nCerul e martorul acestei fotografii \u00een care \u00eencap
\nnelini\u0219tite toate dimine\u021bile toate iluziile <\/p>\n

TU. Portret de b\u0103rbat<\/p>\n

Ajung la mine zvonuri
\nC\u0103 e\u0219ti \u00eensetat de adev\u0103rul ferestrelor
\nE\u0219ti saltimbancul de la cap\u0103tul str\u0103zii
\nGarduri nu exist\u0103 pentru tine
\nIubiri nu exist\u0103 pentru tine
\nFaci un selfie cu \u0219oaptele mele<\/p>\n


\nPoem (X)<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 zi nefardat\u0103
\nm\u0103 face s\u0103 fiu confuz\u0103
\nm\u0103 r\u0103t\u0103cesc printre gardurile aliniate la cump\u0103n\u0103 de m\u00e2ini sigure
\nm\u0103 pierd printre f\u00e2nt\u00e2nile cu ap\u0103 vie \u0219i ap\u0103 moart\u0103
\n\u00een tabloul acesta ramele te r\u0103nesc f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tii
\ntu \u0219i g\u00e2ndurile mele a\u021bi \u00eenc\u0103put \u00eentr-un metru cub de aer
\ns\u00e2ngele meu te p\u0103streaz\u0103 nud, impasibil
\nmergi printre stele \u0219i c\u00e2n\u021bi
\nte apleci peste s\u00e2nii mei lucio\u0219i
\ncu gulerul \u00eenfierb\u00e2ntat al sur\u00e2sului
\nvrei s\u0103 \u0219tii cine sunt \u2013
\ntrag dup\u0103 mine u\u0219a
\nca o speran\u021b\u0103 de\u0219ucheat\u0103
\nte urci \u00een ma\u0219in\u0103 \u0219i to\u021bi \u00ee\u0219i iau r\u0103mas bun
\naiurez
\nte prefaci \u00een arip\u0103
\naerul devine irespirabil <\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong><\/p>\n

MIRAJUL ELANULUI ASCENSIONAL<\/strong><\/p>\n

\u00cen cartea lui Andrei Caucar, Focuri din z\u0103pezi, (Castrum de Thymes, Giroc, 2020), \u00eent\u00e2lnim versuri uneori grave, alteori ironice, situate constant \u00een proximitatea purit\u0103\u021bii, a celor ce nu pot fi maculate. Sunt imagini penetrante care deschid por\u021bi spre teritorii onirice fecunde. Vibra\u021bia transfigur\u0103rilor este \u00eenalt\u0103. Iat\u0103 o mostr\u0103 de (auto)supliciere poetizat\u0103: ,,mai nou scriem pe pielea noastr\u0103\/\/ peste tot vezi tatuaje cu lupte pierdute\/ cu versete pictate p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge\/ cu baioneta timpului \u00een spate scriu\/ viitorul s-a \u00eenc\u00e2lcit \u00een prezent\/ \u0219i batem pasul pe ghea\u021ba sub\u021bire\/ \u00eencerc s\u0103 evit predarea pe c\u00e2mpul r\u0103nit\u201d. Nu lipsesc nici anumite vitriol\u0103ri la adresa unei contemporaneit\u0103\u021bi mediocre, evadarea liric\u0103 fiind, \u00een aceste condi\u021bii, profund dezirabil\u0103. Itinerariul unei vie\u021bi, analizat, con\u021bine zone cu puternic con\u021binut simbolic. C\u00e2teodat\u0103, accep\u021biunile expresioniste acapareaz\u0103 tot peisajul: ,,sate care s-au predat\/\/ por\u021bi cu lac\u0103te la gara ruginit\u0103\/ cimitir \u0219i p\u0103r\u0103sire \u00een uitare\/ cresc buruieni otr\u0103vitoare \u00een gr\u0103dini\/ unde sunt oamenii \u0219i animalele lor\/ niciun foc nu fumeg\u0103 \u2013 nicio b\u0103tr\u00e2n\u0103\/ p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 javr\u0103 r\u00e2njind\/ cu mintea zburlit\u0103\/ se pare c\u0103 n-a v\u0103zut oameni niciodat\u0103\/se face lupi pestri\u021bi cet\u0103\u021beana\/ pe acest t\u0103r\u00e2m f\u0103r\u0103 oameni\u201d. Sensibilitatea ia ample conota\u021bii nocturne. Realitatea \u0219i visul se \u00eentrep\u0103trund \u00een aceast\u0103 hor\u0103 a metamorfozelor. Nostalgiei \u00eei sunt conferite valori irepresibile, pe fondul crepusculului galopant. Condi\u021bia poetului poate fi aspectat\u0103 \u0219i astfel: \u201e\u00eentr-o singur\u0103 noapte vor muri to\u021bi poe\u021bii\/\/ de cu sear\u0103 vor pleca \u0219i nu\/ se va mai face diminea\u021b\u0103 niciodat\u0103\/ nu vor \u00eenvia de\u0219i le scoate\u021bi cuiele\/ le dezlega\u021bi m\u00e2inile \u0219i rupe\u021bi p\u00e2nza\/ sub\u021bire prin care ghiceau\/ neferici\u021bii cu z\u00e2mbet pe chip\/ fali\u021bii acuza\u021bi de aur\/ cu privirea prin gard de ospe\u021be\/ cu iubite bolnave aproape \u0219optite\/ s\u0103raci ca p\u0103s\u0103rile cerului se duc\/ \u0219i nu se vor \u00eentoarce \u00een c\u0103r\u021bi\/ p\u00e2n\u0103 nu se va face dreptate tuturor\/ de la cei mici p\u00e2n\u0103 la\/ Mai Marele lor\u201d. Peisaje co\u0219mare\u0219ti amplific\u0103 atmosfera. Inimile inflamate dicteaz\u0103 ritmul, de multe ori fiind parte integrant\u0103 din oglinzi thanatice. \u00cen solitudine se petrec fluide vilegiaturi interioare. Poeziile lui Andrei Caucar sunt generate de sim\u021biri ad\u00e2nci. Prezen\u021ba lacrimilor duce la redimension\u0103ri semnificative. Cimitirul, spa\u021biu paradigmatic de multe ori, depoziteaz\u0103 energii luxuriante. Periodic, figuri ancestrale anim\u0103 imaginarul poetului. Rela\u021bia cu transcendentul este accentuat liric\u0103: ,,c\u00e2t de greu am crescut\/\/ Doamne, c\u00e2t de greu e s\u0103 te cresc\/ nu \u00een biserici ci sub frunte de copil\/ s\u0103 trag \u00een fiecare zi ciorapii g\u0103uri\u021bi\/ ai na\u0219terii\/ s\u0103 \u021bi se par\u0103 nesf\u00e2r\u0219it p\u0103m\u00e2ntul\/ s\u0103 urci pe deal \u0219i mai t\u00e2rziu\/ acelea\u0219i \u00eentreb\u0103ri\/ v\u00e2ntule \u2013 ce-i mai \u00eencolo\/ de aceste creste\/ \u0219i v\u00e2ntul s\u0103-\u021bi r\u0103spund\u0103 transpir\u00e2nd\/ c\u0103 \u0219tie dar nu se poate \u00eentoarce\/ c\u0103 nici el nu a avut copil\u0103rie\u201d. Poezia e \u00een direct\u0103 consonan\u021b\u0103 cu valorile focului. De aici se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te \u0219i iubirea. Cuvintele fac parte dintr-un deosebit miraj al elanului ascensional. Aici, fluxul amintirilor este foarte important, dublat fiind de fascina\u021bia labirintului himeric. Complexitatea c\u0103r\u021bii lui Andrei Caucar, Focuri din z\u0103pezi, ne apare drept incontestabil\u0103. <\/p>\n


\nIonel NECULA <\/strong><\/p>\n

Nina Elena Plopeanu \u0219i itinerariile sale spirituale<\/strong>
\n\"\"

\u0218tiam despre aceast\u0103 carte, (Itinerarii istorice \u0219i spirituale, Editura PIM, Ia\u0219i, 2017) \u0219i chiar mi-am dorit s-o citesc. \u0218tiam c\u0103 \u00een cuprinsul ei exist\u0103 \u0219i c\u00e2teva pagini consacrate Parcului central din Tecuci, pe care autoarea l-a vizitat \u00een vremea c\u00e2nd era administrat de Pazvante (Cine mai \u0219tie numele lui adev\u0103rat?) \u0219i eram curios s\u0103 v\u0103d cum arat\u0103 aceast\u0103 oaz\u0103 de verdea\u021b\u0103 \u00een ochii unui turist ocazional \u2013 str\u0103in de \u00eenvolburatele noastre patimi \u0219i interese m\u0103runte.
\nAutoarea l-a vizitat \u00eentr-o zi de duminic\u0103 din luna iunie, spre sf\u00e2r\u0219it, deci \u00een plin\u0103 var\u0103, c\u00e2nd parcul ar\u0103ta bine \u0219i reprezenta o atrac\u021bie turistic\u0103 demn\u0103 de v\u0103zut \u0219i de admirat. Autoarea are cuvinte de laud\u0103 pentru Pazvante, care a pus ceva din sufletul lui aici. De inspira\u021bie exotic\u0103 \u0219i autohton\u0103, parcul este o simfonie floral\u0103 cu note stridente pe alocuri. \u00centr-un spa\u021biu relativ redus se etaleaz\u0103 ochiului straturi cu flori, trandafiri, azalee, pasiflora, magnolii, bujori, liane c\u0103\u021b\u0103r\u0103toare, cascade artificiale, papagali multicolori \u0219i are cuvinte de laud\u0103 fa\u021b\u0103 de colec\u021bia de minerale \u0219i fa\u021b\u0103 de felul cum este administrat (p. 91-92). Aleile r\u0103coroase, adev\u0103rate tunele vegetale, copie \u00een miniatur\u0103 ale celor din Ci\u0219migiu \u2013 de fapt \u00eentregul parc seam\u0103n\u0103 de departe cu cel bucure\u0219tean, \u00eendeamn\u0103 la odihn\u0103.
\nCeea ce surprinde \u00een relat\u0103rile autoarei este vibra\u021bia indus\u0103 textului, starea emo\u021bional\u0103 de care e \u00eencercat\u0103, atunci c\u00e2nd ajunge \u00een fa\u021ba unor vestigii. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd vorbe\u0219te despre toposul transilvan, despre cel basarabean \u0219i, fire\u0219te, despre \u021binutul vr\u00e2ncean. \u00cen felul s\u0103u, reface traseele b\u0103t\u0103torite c\u00e2ndva reporterice\u0219te de Geo Bogza \u0219i poetic de Ion Alexandru – pentru a le \u00eencrusta \u00een substan\u021ba imnurilor sale.
\nUn lucru e sigur; de oriunde am privi cartea d-nei Plopeanu, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 prin con\u021binutul ei r\u0103spunde unei nevoi evidente, aceea de a ne \u00eencredin\u021ba, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, pe cei ce nu sunt \u00eenc\u0103 convin\u0219i, c\u0103 chiar dac\u0103 nu avem o Niagar\u0103 sau o Vale a Regilor, avem destule alte frumuse\u021bi care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie descoperite \u0219i si s\u0103 fie introduse \u00eentr-un circuit turistic sporitor \u00een frumuse\u021bi.
\n\u00cenc\u0103 ceva: cartea nu con\u021bine doar reportaje, locuri \u0219i priveli\u0219ti \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, dar \u0219i evocarea unor momente \u0219i personalit\u0103\u021bi cu mare impact \u00een devenirea noastr\u0103 istoric\u0103. Evoc\u0103, bun\u0103oar\u0103, personalitatea Martei Bibescu, martor\u0103, dar \u0219i implicat\u0103 direct \u00een culisele diplomatice, care a servit interesele poporului s\u0103u folosindu-se de rela\u021biile sale personale cu Churchill \u0219i cu al\u021bi oameni politici ai vremii \u0219i care a fost \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 amici\u021bie cu scriitorul Marcel Proust \u0219i cu al\u021bi scriitori de notorietate din Fran\u021ba \u0219i din Marea Britanie. Apoi poart\u0103 un lung dialog cu Rodica Maria Medrea \u2013 str\u0103nepoata lui Avram Iancu \u0219i evoc\u0103 lungul drum al destinului nefericit urmat de fra\u021bii basarabeni, pe care Rom\u00e2nia i-a abandonat de mai multe ori \u00een ultimele dou\u0103 secole: \u00een 1812, \u00een 1878, \u00een 1917, \u00een 1940 \u0219i \u00een 1989.
\nO singur\u0103 remarc\u0103 ar fi de f\u0103cut: anul \u0219i momentul 1917 a fost singurul care a \u00eensemnat ceva \u00een recuperarea teritoriului \u00eenstr\u0103inat prin v\u00e2nzare \u0219i vicle\u0219ug. Dar atunci a fost Constantin Stere care n-a p\u0103r\u0103sit Chi\u0219in\u0103ul \u0219i tratativele p\u00e2n\u0103 nu s-a ajuns la Actul final care prevedea unirea pe vecie a Basarabiei cu Rom\u00e2nia. \u0218i mai precizez c\u0103 de-am fi avut un Stere \u0219i la 1989 nu s-ar fi pierdut momentul unei alte unific\u0103ri pentru o alt\u0103 unire pe vecie. Se vede de la o po\u0219t\u0103 c\u0103 n-a existat voin\u021b\u0103 politic\u0103, nici din partea politrucului Iliescu \u0219i nici din partea dandy-lui Roman.
\nM\u0103 opresc aici \u0219i subliniez ap\u0103sat c\u0103 lucrarea d-nei Nina Elena Plopeanu chiar este interesant\u0103 \u0219i-o felicit pe autoare pentru aceast\u0103 isprav\u0103 livresc\u0103, pe care-o recomand c\u0103lduros tuturor amatorilor de literatur\u0103 bun\u0103. <\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong><\/p>\n

MONOGRAFIA<\/em><\/strong> COSTACHE OL\u0102REANU<\/strong>
\n\"\"

Mihai Cimpoi remarc\u0103 faptul c\u0103 autoarea, cunoscut\u0103 \u0219i prin volumele de proz\u0103, \u00een aceast\u0103 prim\u0103 monografie a lui Costache Ol\u0103reanu insoliteaz\u0103 prin modul \u00een care se \u00eentrep\u0103trund eseul \u0219i biografia roman\u021bat\u0103 (…) lectura empatic\u0103 apar\u021bin\u00e2nd unei concitadine a autorului analizat, realiz\u00e2ndu-se astfel bartheziana pl\u0103cere a textului.
\nCel integrat \u201e\u0219colii de la T\u00e2rgovi\u0219te\u201d, bine prezentat\u0103 ca mediul lui formativ, care are \u00een comun cu comilitonii, \u00eentre altele, aceea c\u0103 deschide cititorului u\u0219ile laboratorului de crea\u021bie \u0219i d\u0103 la iveal\u0103 cum se scrie o scriere sau, cum o denume\u0219te Roland Barthes, o meta-carte. L-ar deosebi de ceilal\u021bi \u201ecaligrafi t\u00e2rgovi\u0219teni\u201d jocul imaginativ \/ imagologic, glis\u00e2nd pe nea\u0219teptate, submin\u00e2nd coeren\u021ba epicului, alunecarea dintr-un timp \u00een altul, de la o (auto)biografie la alta \u0219i pendul\u00e2nd \u201elesnicios \u00eentre realitatea imediat\u0103 \u0219i fabulosul imaginar\u201d.
\nCartea e structurat\u0103 \u00een patru mari capitole: \u201eTrepte ale devenirii\u201d, \u201eTrepte de lectur\u0103\u201d, cel mai dezvoltat \u2013 peste dou\u0103 sute de pagini, \u201eCostache Ol\u0103reanu \u00een oglinzi critice\u201d, urmate de repere biografice, file de album (iconografie) \u0219i un indice de nume. Cel dint\u00e2i fixeaz\u0103 (\u00een Biografie \u0219i autobiografie) modul \u00een care se plaseaz\u0103 C.O. \u00een genul memorialistic, subliniind faptul c\u0103 scriptorii t\u00e2rgovi\u0219teni se insereaz\u0103 aici cu texte f\u0103cute nu neap\u0103rat cu g\u00e2nd de act scriitoricesc, ci ca o pornire natural\u0103 spre \u00eensemnarea unor fapte pentru pl\u0103cerea aducerii aminte, pentru salvarea de uitare, pentru ca g\u00e2ndurile proprii s\u0103 fie cunoscute de al\u021bii, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria urma\u0219ilor apropia\u021bi, pentru a pune \u00een ram\u0103 corect\u0103 un adev\u0103r, pentru eliberarea din str\u00e2nsoarea unor mustr\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103 ori chiar pentru relevarea calit\u0103\u021bilor estetice a nota\u021biilor. Ace\u0219tia, dup\u0103 Ion Bogdan Lefter, spre a lua-o pe scurt\u0103tur\u0103, \u00ee\u0219i rescriu continuu biografia, travestind-o ici (dar transparent!), deform\u00e2nd-o colo, \u00een oglinzile jocurilor (…) dintr-o nevoie de confesiune tot at\u00e2t de puternic\u0103 pe c\u00e2t de discret simulat\u0103 autoironic.
\n Autoarea conchide c\u0103 scriitorul hu\u0219ean mediaz\u0103 \u00eentre biografie (nonfic\u021bional) \u0219i imagina\u021bie (proiec\u021bie subiectiv\u0103), statornicindu-se \u00een miezul diegezei spre a vedea circular universul uman, iar confesiunile mascate din unele scrieri sunt scrise \u00een ritmul invariabil (sacadat \u0219i repetitiv) al unui bolero ravelian.
\nUrm\u0103torul reper, \u201eJurnalul\u201d, prezent \u00een tolba t\u00e2rgovi\u0219tenilor, intr\u0103, \u00een contextul istoric \u00een care \u00eel vor practica (al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i perioada bol\u0219evismului), sub inciden\u021ba incertitudinii \u0219i fricii; \u00een cazul lui Ol\u0103reanu, cum men\u021bioneaz\u0103 \u00een \u201ePoezie \u0219i autobiografie\u201d (1993), \u00een categoria cui pe cui se scoate: \u201e\u00eenvingerea unei frici, frica de a nu fi uitat\u201d. Revine \u00eentr-o tablet\u0103 (din \u201eMersi pour les covrigi\u201d, 1999): \u201eMi-am \u00eenceput foarte devreme cariera de sertarist, dar nu cum s-a crezut, dintr-o precau\u021bie exagerat\u0103 fa\u021b\u0103 de arta literar\u0103, ci pentru simplul motiv c\u0103 nu exista alt\u0103 cale \u00een fa\u021ba unui regim ce-\u021bi era complet str\u0103in. \u00cen mod sigur, dac\u0103 ar fi fost o alt\u0103 , una normal\u0103, am fi debutat, eu \u0219i prietenii mei literari, la 10 sau 20 de ani, v\u00e2rst\u0103 la care mul\u021bi dintre noi aveau deja destule pagini <\u00een stoc>, chiar c\u0103r\u021bi scrise.\u201d Un angajament colectiv, prestat \u00een 1942, era acela c\u0103 nu vor publica \u00eenainte de 40 de ani (iar volumul ol\u0103rean de debut, \u201eVedere din balcon\u201d, 1971, dep\u0103\u0219e\u0219te u\u0219or termenul). \u00cempreun\u0103 cu comilitonii, observ\u0103 Lina Codreanu, va practica metajurnalul, adic\u0103 un jurnal despre cum se scrie un jurnal.
\n \u201eToposurile formatoare\u201d sunt Hu\u0219ii (punctul arhimedic), T\u00e2rgovi\u0219te (o mic\u0103 Floren\u021b\u0103 valah\u0103), Bucure\u0219ti \u0219i Cluj.
\nHu\u0219ii era un or\u0103\u0219el interbelic cu 7000 de locuitori \u0219i cu fel de fel de institu\u021bii (publice \u0219i particulare) \u00een reprezentare rezonabil\u0103, mai pu\u021bin o bibliotec\u0103. Rela\u021bia cu tat\u0103l, jurist, liberal, de\u021binut politic (\u00een dou\u0103 r\u00e2nduri), \u201edec\u0103zut\u201d, spre pensionare, profesor de vioar\u0103, va avea, \u00een timp, o pondere decisiv\u0103 \u00een decizia fiului de a deveni scriitor. Aceast\u0103 descenden\u021b\u0103 va genera o suit\u0103 de autobiografii variabile, cu complet\u0103ri la complet\u0103ri, tocmai spre a-\u0219i escamota originea \u201enes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d; de aici \u0219i decizia de a-\u0219i redenomina romanul \u201eConfesiuni paralele\u201d (1978) cu \u201eFrica\u201d ( Ed. \u201eParalela 45\u201d, 2002) \u2013 de v\u0103zut \u0219i vigilen\u021ba cenzurii comuniste care constr\u00e2ngea ideile din scrierile genera\u021biei sale (ale studen\u021bimii de dup\u0103 49) din capitolul \u201eTrepte de lectur\u0103\u201d, unde, premonitor, apare \u0219i o ricanare la adresa viitorului roman al lui Marin Preda, \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d: nu subiectele tabu (\u201echestiile tari\u201d) dau pre\u021bul unui text, ci valoarea estetic\u0103. \u201e- \u0218i ce dac\u0103 vorbe\u0219ti de ni\u0219te chestii \u00eenghe\u021bate? Po\u021bi s\u0103-\u021bi bagi personajul \u00een sute de \u00eenchisori. Dac\u0103 n-ai art\u0103, degeaba!\u201d. Se vorbea despre \u201edezlegarea\u201d la critica securit\u0103\u021bii dejiste.
\n Indicii ale acestei fugi permanente, uneori cu paradoxale efecte, le \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een \u201ereperele biografice\u201d; \u00een 1946 debuteaz\u0103 \u00een revista \u201eGlasul Armatei\u201d cu poezia \u00cenceput de veac nou, pentru ca, \u00een 1953, re\u00eentors din Cluj la Bucure\u0219ti, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 clandestin, cu frica de a nu fi \u00eencorporat \u00een armat\u0103 la \u201ebatalioanele de munc\u0103\u201d, adic\u0103 ceea ce se numea, \u00een limbajul epocii, \u201ediribau\u201d – un fel de forma\u021bii militare disciplinare. Nu rezult\u0103, \u00een pofida unor semne exterioare promi\u021b\u0103toare (titluri \u0219i edituri: \u201eFic\u021biune \u0219i infanterie\u201d, \u201eCu c\u0103r\u021bile pe iarb\u0103\u201d, Editura Militar\u0103), c\u0103 ar fi f\u0103cut armata.
\n Romanele sale premiate de U.S.R., (\u201eUcenic la clasici\u201d, 1978), sau Asocia\u021bia Scriitorilor din Bucure\u0219ti (\u201eCvintetul melancoliei\u201d \u2013 1984) nu l-au transformat \u00eentr-un autor \u201ede succes\u201d. Ad\u0103ug\u0103m c\u0103, vorba lui Negruzzi senior, \u201eau mai p\u0103\u021bit-o \u0219i al\u021bii\u201d. Livius Cioc\u00e2rlie, \u00eenso\u021bindu-l pe Sorin Titel la o libr\u0103rie central\u0103 a Bucure\u0219tiului, afl\u0103 Dejunul pe iarb\u0103 la c\u0103r\u021bi ieftine. A mea, \u00eei spun, se vinde ca Istoria lui C\u0103linescu, la suprapre\u021b (\u201e& comp\u201d, Editura \u201ePolirom\u201d, 2003, p. 340).
\n Un portret schi\u021bat de Ioana P\u00e2rvulescu \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103, mult mai t\u00e2rziu, a\u0219a cum l-am v\u0103zut \u0219i noi, ultimele dou\u0103 promo\u021bii de la \u0218coala postliceal\u0103 de biblioteconomie din \u201ePajura\u201d (\u00eenchis\u0103 \u00een 1975; \u00eentre alumni: Lucian Vasiliu, Marian Dr\u0103ghici, Nicolae Scurtu, Liviu Vi\u0219an, Nicolae Stan \u0219i opresc, din decen\u021b\u0103, enumerarea) fiindu-ne profesor de psihopedagogia lecturii, singurul care era \u0219i scriitor: decent, inocent, pl\u0103cut, cu o gentile\u021be grav\u0103, definitiv\u0103 pe chip \u0219i \u00een gesturi. (…) A-l \u00eent\u00e2lni era un talisman, \u00ee\u021bi aducea noroc toat\u0103 ziua (capitolul Recept\u0103ri critice). De altfel, monografa se bucur\u0103 din plin de bibliografia scriitorului \u00eentocmit\u0103 de un alt hu\u0219ean ce i-a fost elev la numita \u0219coal\u0103, Constantin Donose. O important\u0103 dona\u021bie de c\u0103r\u021bi \u0219i manuscrise, obiecte ale scriitorului au f\u0103cut posibil\u0103, mai apoi, realizarea unei camere memoriale la Biblioteca din Hu\u0219i (ora\u0219 al c\u0103rui cet\u0103\u021bean de onoare este, din 1999, cu un an \u00eenainte de a se sf\u00e2r\u0219i).
\nCreator al unei arhitecturi ludice, mai pregnant biografice dec\u00e2t a celorlal\u021bi mari \u201e\u0219coleri\u201d t\u00e2rgovi\u0219teni \u2013 M.H. Simionescu, Radu Petrescu, Tudor \u021aopa, Petru Cre\u021bia, Alexandru George -, revendicat de la \u201elunedi\u0219ti\u201d, prin condeiele lor critice (Gheorghe Cr\u0103ciun, Ion Bogdan Lefter \u0219.a.), p\u00e2n\u0103 la contemporani (Daniel Cristea-Enache \u00eel apreciaz\u0103 drept un romancier ce ridic\u0103 probleme grave existen\u021biale cu aerul c\u0103 nu o face \u0219i dep\u0103\u0219indu-le, apoi, printr-o ironie cordial\u0103, Costache Ol\u0103reanu, privitorul din balcon (\u201enacela v\u0103ruit\u0103\u201d), aerostat, avion, bildungs-jurnalierul, \u00ee\u0219i acord\u0103 o indulgen\u021b\u0103 (justific\u00e2ndu-\u0219i propensiunea pentru genul scurt), ce sugereaz\u0103 o mare delicate\u021be sufleteasc\u0103: eram mai degrab\u0103 un lene\u0219, at\u00e2t \u0219i nimic altceva. Un lene\u0219 care are norocul ca, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, s-o mai \u0219i brodeasc\u0103.
\nTabletist de for\u021b\u0103 (\u201eMerci pour les covrigi\u201d), portretist redutabil, despre lingvistul Iorgu Iordan noteaz\u0103: \u00eenalt, slab, uscat, cu hainele mirosind a naftalin\u0103. Agreat de regimul comunist, dignitar chiar al acestuia, confirm\u0103 afirma\u021bia scriitorului, f\u0103c\u00e2nd tocmai el, culmea, un elogiu societ\u0103\u021bii burghezo-mo\u0219iere\u0219ti: student bursier (100 de lei pe lun\u0103), \u00een primul deceniu al secolului al XX-lea, m\u0103rturise\u0219te: \u201eDin ei \u00eemi f\u0103ceam un costum de stof\u0103 englezeasc\u0103 la cel mai bun croitor din Ia\u0219i, \u00eemi cump\u0103ram cei mai buni pantofi \u0219i-o p\u0103l\u0103rie. Eram \u00eembr\u0103cat cum nu s\u00eent totdeauna azi. Eram, cum se spune, un domn\u201d (Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, Editura \u201eEminescu\u201d, 1982, p. 52).
\nNici protectorul hu\u0219ean Mihai Ralea, ministru de externe la Washington, nu este exonerat de ironia scriitorului. Eseistul se confesa tat\u0103lui scriitorului, cu care era prieten, c\u0103 Ana Pauker l-a \u00eentrebat ce mai e prin Statele Unite. Crez\u00eend c\u0103-i face pe plac, a \u00eenceput s\u0103-i \u00een\u0219ire lozinci cu negri care sunt lin\u0219a\u021bi, cu poporul care e exploatat, cu mizeria din ora\u0219ele americane \u0219i alte asemenea prostii. La care, tovar\u0103\u0219a Ana i-a replicat: \u201eP\u0103i, dac\u0103 e at\u00e2t de r\u0103u acolo, eu zic s\u0103 nu v\u0103 mai duce\u021bi!\u201d. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, nu s-a mai dus (Poezie \u0219i autobiografie. Micul Paris, Editura \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1994, p.76). Fabula\u021bie politic\u0103 p\u0103guboas\u0103, am zice.
\n Aici ar fi de anexat portretul pe care i-l dedic\u0103 I. D. Suchianu, cel ce vedea \u00eenregimentarea scriitorului (vice-pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, demnitate ce devine incompatibil\u0103 condi\u021biei de \u201eb\u0103iat de via\u021b\u0103\u201d), drept \u201eun sacrificiu consim\u021bit\u201d; \u201ecomunist de salon\u201d, \u00een perioada interbelic\u0103, crede a fi r\u0103mas un \u201eom complet, om al Rena\u0219terii\u201d (Foste adev\u0103ruri viitoare. Studii literare, Editura \u201eMinerva\u201d, 1976, p. 297-299). Cu \u201emachiaverl\u00e2curile\u201d sale, desigur.
\nFastuoas\u0103 prin informa\u021bie \u0219i montajul acesteia, simpatetic\u0103 operei \u0219i celui ce a realizat-o, unul dintre ilustratorii literari cei mai cunoscu\u021bi ai urbei Hu\u0219i, monografia doamnei Lina Codreanu se adaug\u0103, meritoriu, \u0219i \u00eencununeaz\u0103 memoria lui Costache Ol\u0103reanu.<\/p>\n

*Lina Codreanu<\/strong>: \u201eCostache Ol\u0103reanu. Arhitecturi ludice”<\/em>, prefa\u021b\u0103 de acad. Mihai Cimpoi, T\u00e2rgovi\u0219te, Editura \u201eBibliotheca\u201d, 2019, 364 p.\t<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong><\/p>\n

R\u0103ni vechi, melancolii noi<\/strong><\/p>\n

Privit\u0103 cioranian, fraza filozofului de la R\u0103\u0219inari: \u201eDoamne m-am pr\u0103bu\u0219it \u00een inima mea!\u201d, ne duce cu g\u00e2ndul c\u0103 poetul \u00ee\u0219i dibuie soarta, vis\u00e2nd mereu alte ie\u0219iri din acest labirint al pr\u0103bu\u0219irilor noastre. Problema e dac\u0103 cititorul \u00eel va z\u0103ri optimist la ie\u0219irea din labirint, pentru a nu trage un lan\u021b de spaime dup\u0103 noi. \u201eMelancolii\u201d de Mariana Udri\u0219toiu (ap\u0103rut\u0103 la ed. MJM Craiova, 2020), este cartea de poezie a unei poete nostalgice, care cl\u0103de\u0219te \u00een templul iubirii \u0219i sub \u201emantaua anilor uita\u021bi\u201d (retrospectiva clipelor \u0219i anilor de demult) astfel de \u201efugare vis\u0103ri\u201d, ce nu pot fi dec\u00e2t melancolice: \u201eascuns\u0103-i rana veche… \u0219i cheia-i r\u0103t\u0103cit\u0103\u201d, dar prin poezie, fascinat de frumuse\u021bea iubirii dintotdeauna, melancolia e chiar cheia cu care r\u0103suce\u0219te prin \u00een\u021belesurile g\u00e2ndirii \u0219i noi \u00eei \u00eentrez\u0103rim poetei un timbru meditativ: \u201e\u00cen Cr\u00e2ngul \u00eenverzit, mai vino cu chitara,\/ La umbr\u0103 de castani, cur\u00e2nd coboar\u0103 seara\u201d (Retrospectiv\u0103). Melancolia poetei, nu este altceva dec\u00e2t presupusul subiect al unei experien\u021be deja tr\u0103ite \u00een alt timp \u0219i \u00een alt spa\u021biu labirintic: (\u201eun labirint e omul om\/ Dintotdeauna, de oriunde\u201d \u2013 cum spune poeta). Am putea spune c\u0103 poezia ei este \u0219i un exerci\u021biu de pansare a unor r\u0103ni ale trecutului cu efect terapeutic, azi. Dac\u0103 \u0219i-ar face, voit, autoportretul (folosind cuvintele, a\u0219a cum pictorul \u00eentinde pe p\u00e2nz\u0103 culorile), am descoperi c\u0103 \u201eiubirea \u2013 aceast\u0103 stea vr\u0103jit\u0103\u201d e pentru autoare cel mai bun dar cu care ne \u201ec\u00e2rpim\u201d durerile; dar amprenta general\u0103 a c\u0103r\u021bii sale de poezie e a \u201esingur\u0103t\u0103\u021bii\u201d, \u00een care se prive\u0219te str\u0103in\u0103 \u0219i rece prin geamul dimine\u021bii, dintr-o fereastr\u0103 a g\u00e2ndurilor. Dar fiecare face ce \u0219tie mai bine, dec\u00e2t s\u0103 te \u00eenchizi \u00een turnul t\u0103u, vis\u00e2nd. \u00cencerc\u0103m odat\u0103 cu cititorii ei s-o descifr\u0103m din \u201efotografia\u201d acestui tablou liric pe Mariana Udri\u0219toiu, cea care ne prive\u0219te dintr-o fotografie… (\u201ecu un sur\u00e2s sceptic \u0219i gol\u201d, spun\u00e2nd tran\u0219ant: \u201ecunosc melancolia\/ pentru c\u0103 m\u0103-nt\u00e2lnesc cu ea\/ \u00een orice anotimp\u201d (Cunoa\u0219tere?!). Poezia ei rescrie ceva din nostalgia unei iubiri din care durerea, dar \u0219i iubirea, smulg a\u0219chii… risipite ca pulberea stelelor pe p\u0103m\u00e2nt pentru a povesti celor care o citesc, despre durerile unor \u201eclipe capcan\u0103\u201d. Se simte o \u201erevolt\u0103\u201d (\u201e\u00een sufletele noastre se r\u0103zvr\u0103tesc nori negri\u201d) \u2013 s\u0103 fie doar o \u201epremoni\u021bie!? -, dar cum via\u021ba pe p\u0103m\u00e2nt a luat o \u00eentors\u0103tur\u0103 nea\u0219teptat\u0103, ca urmare a pandemiei din aceste vremuri, pare doar o revolt\u0103 a retragerii discrete \u00een turnul de filde\u0219 ce are s-o dezgoleasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la durere de amintirile trecutului: \u201eAzi casa dintre plopi \u00eenchis\u0103 e sub pleoape,\/ P\u0103m\u00e2ntul s-a surpat sub unduiri de ape,\/ Sub pa\u0219ii grei, uitarea s-a a\u0219ternut cur\u00e2nd,\/ Doar umbrele-amiezii tresar, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u201d (Melancolii).
\n La prima \u201eb\u0103taie\u201d \u00een poarta cuvintelor, av\u00e2nd credin\u021ba c\u0103 poezia e un liman al iubirii, ea se adreseaz\u0103 inimii, din anotimpul numit iubire (vezi: Candoare; Nelini\u0219ti; Scut; Ideal; Stea aprins\u0103; etc), apoi clipelor c\u00e2ndva fericite (vezi poemul \u201ePereche\u201d), fiindc\u0103: \u201eDe la un timp m-ascund \u00een amintiri duioase\u201d… \u0219i unor portrete de chipuri dragi (vezi: Dorul dor; Dorin\u021b\u0103; O singur\u0103 clip\u0103; Consecven\u021b\u0103; Casa copil\u0103riei; Mamei). De aceea extazul pur al timpului ne dezv\u0103luie misterele care trebuie c\u0103utate \u0219i \u00een poezie, \u0219i sunt semnale c\u0103 aceste contraste (dragostea pentru flori, predilec\u021bia c\u0103tre pastel, revolta \u00eempotriva acestei maladii contemporane) pot fi \u0219i rememorate: \u201e\u0218i g\u00e2ndul r\u0103u ne doare, \u0219i carnea r\u0103u ne doare,\/ \u00cen gheara dezn\u0103dejdii, \u00eens\u0103\u0219i speran\u021ba moare,\/ Dureri \u0219i spaime-ascunse \u00een omenire zac…\u201d (Revolt\u0103). Cum \u0219i uneori, \u00een tonul de exhorta\u021bie al p\u0103str\u0103rii pe muchie de echilibru al ritmului \u0219i unor rime for\u021bate, pierde \u0219i caden\u021ba, \u0219i ritmul, \u0219i muzicalitatea unor construc\u021bii poetice. Dar c\u00e2nd contrastele dintre triste\u021be \u0219i dragoste, singur\u0103tate \u0219i dorin\u021b\u0103, vise \u0219i iubire, sunt transpuse \u00een versuri integrate \u00een universul numit via\u021b\u0103 \u0219i te pot cuceri, atunci, poezia feminin\u0103 e ca o perdea tras\u0103 peste o oglind\u0103 \u00een care triste\u021bea, ori singur\u0103tatea, sub vraja unei taine percepute, devine o urzit\u0103 nuntire: \u201eDac-a\u0219 seca oceanul s\u0103-\u021bi fac ve\u0219m\u00e2nt de cear\u0103,\/ Ai crede c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul e tot ce \u021bi-am promis.\/ Cu focul de-a\u0219 \u00eencinge mijlocul t\u0103u \u00een vis,\/ Ai lumina tot cerul \u0219i aerul de-afar\u0103…\u201d (Perspectiv\u0103). O \u201eperspectiv\u0103\u201d a focului interior e \u0219i atunci c\u00e2nd o ghicim retras\u0103 \u00een singur\u0103tatea \u201eumbrelor\u201d care ne b\u00e2ntuie uneori: \u201eBrutale umbre-at\u00e2rn\u0103 \u00een ramele din cui\/ Muiate \u00een lumina ce-ncet, \u00eencet s-a stins.\/ M\u0103-ntorc \u00een mine \u00eens\u0103mi t\u0103cut\u0103 \u0219i m\u0103-ncui,\/ S\u0103 nu-mi destrame frigul, nici bezna p\u0103rul nins.\u201d (Umbre t\u00e2rzii). Cu alte cuvinte, poeta al\u0103tur\u0103 dragostei melancolia, nu ca pe un leit-motiv bacovian ci, ca pe o jertf\u0103 a femeii \u00eenzidit\u0103 \u00een iubirea care, odinioar\u0103, a tr\u0103dat-o \u201esub candide z\u0103pezi\u201d ale vie\u021bii: \u201eMi-am retr\u0103it cu bucurie nebun\u0103\/ candorile, visurile, iubirile…\/ s\u0103 pot merge mai departe\u201d (Dar f\u0103cut mie).
\n Iar dac\u0103 i se taie \u0219i aceste spa\u021bii de enun\u021bare, poetei din aceast\u0103 carte nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t t\u00e2lcul acestui \u201epuzzle\u201d al unui chip abia ghicit \u00een tain\u0103, ori acel zbor al unui suflet ce tr\u0103ie\u0219te \u00een constela\u021bia risipei de metafore, pentru a lupta \u201ecu funii de cuvinte\u201d \u00eentr-o sum\u0103 a c\u0103ut\u0103rilor prin care \u00ee\u0219i dore\u0219te reprezentat\u0103 \u00eens\u0103\u0219i fiin\u021ba. O lupt\u0103 dus\u0103 \u00eentre frigul acestui \u201econtur de cer \u0219i stele r\u0103sfr\u00e2nte \u00een abis\u201d \u0219i os\u00e2nda iubirii.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Poeme dintr-un univers \u00eenchis<\/strong><\/p>\n

Scris \u00een anul de \u00eenceput al pandemiei, noul volum de versuri semnat de Ionu\u021b Caragea aprofundeaz\u0103 temele dintotdeauna ale poeziei (via\u021ba, moartea, dragostea, singur\u0103tatea \u0219.a.), cu accent pe condi\u021bia uman\u0103. Retragerea for\u021bat\u0103 din lume, claustrarea \u00eentre patru pere\u021bi \u0219i lipsa comunic\u0103rii cu ceilal\u021bi au ca rezultat focalizarea pe sine ca singur supravie\u021buitor, prin scris, al apocalipsei: \u201estrada se \u00eemboln\u0103ve\u0219te\/ de lipsa pa\u0219ilor\/\/ (\u2026) o masc\u0103, pe jum\u0103tate\/ \u00eenecat\u0103 \u00een balt\u0103\/ \u00eemi smulge un z\u00e2mbet amar\/\/ trag perdeaua\/ m\u0103 a\u0219ez pe canapea\/ \u0219i m\u0103 vaccinez cu poeme\u201d (\u201eLockdown\u201d); salvarea de acolo vine, de la \u201epoezia, adev\u0103rata poezie\/ f\u0103r\u0103 nici un fel de parad\u0103 de mod\u0103\/ \u00eembr\u0103cat\u0103 doar \u00een albul pur al h\u00e2rtiei\/ ca o mireas\u0103 a\u0219tept\u00e2ndu-\u0219i\/ adev\u0103ratul cititor\u201d (\u201eAlbul pur al h\u00e2rtiei\u201d). Cum \u201e\u00een fiecare poet s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te un Iov\u201d, poezia autentic\u0103 se na\u0219te din suferin\u021b\u0103: \u201e\u0219i rana din care\/ poezia \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te\/ \u0219i inund\u0103 h\u00e2rtia,\/ cine o sap\u0103?\u201d (\u201eF\u00e2nt\u00e2na\u201d).
\nPoemele sunt adesea radiografii ale sinelui \u00eentr-un univers poetic pe cale s\u0103 se nasc\u0103 din \u201evalurile de \u00eentuneric ale absen\u021bei\u201d; \u00een ipostaz\u0103 de c\u0103pitan \u201epe corabia\/ cuvintelor fantomatice\u201d, poetul se orienteaz\u0103 \u00een increat, \u00een ceea ce preexist\u0103 formei poetice, doar dup\u0103 tainice mi\u0219c\u0103ri cosmice: \u201eo nen\u0103scut\u0103 stea\/ m\u0103 ghideaz\u0103\/ pe bolta unui cer nen\u0103scut\u201d (\u201eC\u0103pitan\u201d).
\n\u00cenzestrate cu toate atributele unei fiin\u021be, poemele au c\u00e2teodat\u0103 reac\u021bii ostile (\u201eun poem care latr\u0103\/ ca un c\u00e2ine-n pustiu\u201d), alteori se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 dea un alt sens cuvintelor din care sunt compuse ori sentimentelor pe care le exprim\u0103: \u201eah!\/ at\u00e2ta zbatere\/ dar unii v\u0103d doar cuvinte!\u201d; iubirea, conotat\u0103 ca durere \u0219i vis, intr\u0103 \u00een paradigma irealit\u0103\u021bii: \u201eo lacrim\u0103 iubind r\u0103s\u0103ritul\/ o durere a\u0219tept\u00e2nd \u00eenserarea\/ un vis, o netr\u0103it\u0103 ve\u0219nicie\/ b\u0103t\u00e2nd la por\u021bile realit\u0103\u021bii\/ din ce \u00een ce mai virtuale\u201d (\u201eUnii v\u0103d doar cuvinte\u201d). \u00cen imaginarul poetic, multe dintre cuvinte par a face parte dintr-un bestiar, sunt periculoase, viclene \u0219i, atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een situa\u021bii limit\u0103 (\u201etoate cuvintele\/ r\u0103mase pe drumuri\/ strivite de pa\u0219i, \u00eenghi\u021bite de umbre\u201d) \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 suflul r\u0103zboinic primar: \u201es\u0103 sim\u021bi cuvintele cum mu\u0219c\u0103 din carne\/ cu din\u021bii lor ascu\u021bi\u021bi\u201d (\u201eMagia cuvintelor cu din\u021bi ascu\u021bi\u021bi\u201d).
\nIonu\u021b Caragea este cunoscut nu numai ca poet, ci \u0219i ca autor de aforisme, premiat la nenum\u0103rate Festivaluri interna\u021bionale, a\u0219a c\u0103 defini\u021biile poetice \u00eent\u00e2lnite \u00een acest volum nu sunt o surpriz\u0103: \u201evia\u021ba\/ aceast\u0103 nedorit\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere\/ \u00een care sufletul meu\/ poart\u0103 poemul\/ ca pe un steag al capitul\u0103rii\u201d (\u201eO secund\u0103 \u00een plus\u201d); sau \u201eglasul oceanului infinit\u201d (\u201eLimax\u201d); \u201edragostea\/ acest v\u00e2rtej pentru cor\u0103bii\/ naufragiate pe oceanul\/ supremei absen\u021be\u201d; \u201etu, poezie\/ blestem r\u0103scolitor\/ fulger neodihnit\/ ce scormone\u0219te-n\/ ad\u00e2ncuri\/ hul\u0103 a s\u00e2ngelui\/ erod\u00e2nd falezele inimii\/ v\u00e2nt turbat\/ desfrunzindu-mi oasele\/ de amintiri\u201d (\u201eNevoia de primenire\u201d).
\nTimpul apare \u00eentr-o descriere ampl\u0103, redactat\u0103 \u00een stil clasic: viclean, fl\u0103m\u00e2nd, frate cu moartea, dorit, ur\u00e2t, hulit, iubit, el reprezint\u0103 chintesen\u021ba fiin\u021bei poetice: \u201e\u00cencet este timpul c\u00e2nd pl\u00e2ngi de durere,\/ Gr\u0103bit este timpul c\u00e2nd este pl\u0103cere,\/ Turbat este timpul c\u00e2nd mu\u0219c\u0103 din tine,\/ Frumos este timpul, dar nu mai revine\u201d (\u201eTimpul\u201d).
\nAbsen\u021ba \u2013 cuv\u00e2ntul cu cea mai mare frecven\u021b\u0103 \u00een primul ciclu, \u201eCod ro\u0219u de furtun\u0103 \u00een suflet\u201d, intr\u0103 adesea \u00een c\u00e2mpul semantic al singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al mor\u021bii; \u201ecodul ro\u0219u\u201d, ca metafor\u0103 a pericolului iminent, dezvolt\u0103 o retoric\u0103 prin care, de fapt, se puncteaz\u0103 eviden\u021bele, fie c\u0103 referirea se face la actul de crea\u021bie, la bagajul emo\u021bional sau la con\u021binutul ideatic. Structura dialogic\u0103 \u2013 de fapt, monologul adresat \u2013 cuprinde \u00eentreb\u0103ri cu r\u0103spunsul inclus \u00een dezvolt\u0103ri poetice surprinz\u0103toare ca dinamic\u0103: \u201etu \u0219tii c\u0103 te-am cules\/ fr\u00e2nturi de iluzii \u0219i g\u00e2nduri\/ \u0219i te-am \u00eenchis \u00een inima mea\/ \u00eenchisoare de maci?\/\/ tu \u0219tii c\u0103 sculptez\/ chipul lui Dumnezeu\/ \u00een inima de piatr\u0103 a lumii?\/\/ tu \u0219tii c\u0103 e cod ro\u0219u\/ de furtun\u0103\/ \u00een sufletul meu?\u201d (\u201eCod ro\u0219u de furtun\u0103 \u00een suflet\u201d).
\nC\u00e2mpul semantic al c\u0103l\u0103toriei pe mare: corabie, orizont, ancor\u0103, naufragiu, insule plutitoare (\u201eCel mai frumos naufragiu\u201d) face parte, ca \u0219i \u00een alte volume semnate de IC, dintr-o recuzit\u0103 poetic\u0103 mai cur\u00e2nd de tip simbolist, ceea ce justific\u0103 \u0219i o sum\u0103 de chem\u0103ri cu valoare stilistic\u0103, incluse \u00een structura monologului adresat: \u201evia\u021b\u0103, te duci\/ ca o cenu\u0219\u0103 purtat\u0103 de v\u00e2nt\/ ca o corabie travers\u00e2nd\/ un ocean de iluzii\/ spre portul lini\u0219tit\/ al unui ora\u0219 locuit\/ doar de \u00eengeri\u201d (\u201eAmintiri \u00eengenuncheate \u00een versuri\u201d).
\nProfund liric \u0219i filosofic este poemul-enumera\u021bie intitulat \u201eContabil\u201d: \u201etu\u201d \u2013 suflet, inim\u0103, lacrim\u0103, speran\u021b\u0103 \u00eendoliat\u0103, s\u00e2nge, vis, privire \u00eenfometat\u0103, arip\u0103 de lumin\u0103, arip\u0103 de \u00eentuneric, zbor \u00eengenuncheat, lum\u00e2nare \u2013 semanteme puse \u00een ecua\u021bie cu sinele poetic: \u201e\u0219i eu,\/ acela\u0219i contabil ocupat\/ cu dubla \u00eenregistrare\/ a sentimentelor\u201d. Tonul elegiac poate s\u0103-l surprind\u0103 pe cititorul obi\u0219nuit cu poemele actuale, redactate \u00eentr-un limbaj frust \u0219i cu aglomer\u0103ri narative care \u0219terg grani\u021bele dintre genuri \u0219i specii literare.
\nActul de crea\u021bie include metempsihoza ori, c\u00e2teodat\u0103, ritualurile \u0219amanice necesare pentru descoperirea esen\u021bei ascunse a propriului eu: \u201e\u00een fa\u021ba mea o oglind\u0103\/ \u00eemi m\u00e2ng\u00e2ie aripile\/ \u00een spatele meu o oglind\u0103\/ trage cu din\u021bii de umbr\u0103\/\/ a fi sau a nu fi zbor?\/ aceasta-i \u00eentrebarea\/\/ \u0219i-n mine se porne\u0219te\/ ritualul \u0219amanic\/ al s\u00e2ngelui\/\/ \u0219i sufletul fumeaz\u0103\/ pipa p\u0103cii\/ cu cel\u0103lalt eu\u201d (\u201eRitual \u0219amanic\u201d). \u201eElegiile mor\u021bii\u201d \u0219i zadarnicele \u201ec\u0103ut\u0103ri\/ prin amneziile timpului\u201d, dar \u0219i oboseala, be\u021bia, triste\u021bea, boala nu schimb\u0103 paradigma poetic\u0103, a\u0219a cum se crede c\u0103 a f\u0103cut-o perioada de \u201elockdown\u201d, ci sunt acumul\u0103ri care vor duce \u00een final, la triumful elementelor vitale: \u201eRevolu\u021bia s\u00e2ngelui\u201d; dup\u0103 spectacolul dezolant al unei lumi \u00een care poe\u021bii \u201edorm cu sabia-n teac\u0103\/ \u0219i c\u00e2te inimi mai bat \u00een surdin\u0103\/ \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se cu propriul s\u00e2nge?\u201d (\u201eRevolu\u021bia s\u00e2ngelui\u201d), urmeaz\u0103 resurec\u021bia de tip orfic, c\u0103ci, sugereaz\u0103 poetul, p\u00e2n\u0103 \u0219i Odiseu a reu\u0219it s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, \u00een matricea \u00eendelung r\u0103bd\u0103toare: \u201ecuv\u00e2ntul\/ precum ancora\/ aruncat\u0103 \u00een negrul abis\/ nu m\u0103 las\u0103 s\u0103 plec\/ \u0219i stau la suprafa\u021ba\/ propriului s\u00e2nge\/\/ v\u00e2ntul \u00eemi \u0219opte\u0219te\/ un c\u00e2ntec str\u0103vechi\/ iar eu \u00eel \u00eeng\u00e2n\/ mai rezist, mai rezist!\u201d (\u201ePreludiul unui naufragiu etern\u201d).<\/p>\n

*Ionu\u021b Caragea<\/strong>, \u201eCod ro\u0219u de furtun\u0103 \u00een suflet\u201d<\/em>, Ed. Fides, 2021<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Diminea\u021ba Deschid fereastra s\u0103 c\u00e2nte gugu\u015ftiucul despre dragoste \u00ce\u021bi \u00eenchei nasturii c\u0103m\u0103\u0219ii cu aten\u021bie Prim\u0103vara se aga\u021b\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14380"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14383,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14380\/revisions\/14383"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}