{"id":14376,"date":"2021-04-20T09:56:35","date_gmt":"2021-04-20T06:56:35","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14376"},"modified":"2021-04-20T09:56:35","modified_gmt":"2021-04-20T06:56:35","slug":"spatii-culturale-nr-75-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14376","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 75 (9)"},"content":{"rendered":"

Leti\u021bia VLADISLAV<\/strong><\/p>\n

***
\n\u00centreb\u0103rile mele
\nnu mai a\u0219teapt\u0103 r\u0103spunsuri
\nsolda\u021bii \u0219i-au pierdut armele
\nde\u0219i fiecare \u00eencearc\u0103
\ns\u0103 ajung\u0103 cu drapelul alb
\n\u00een fa\u021ba lui Dumnezeu
\ndrumul
\neste acela\u0219i
\nminciuna acestui Univers
\nstr\u0103in \u0219i du\u0219m\u0103nos
\neste aceea\u0219i
\n\u0219tirea zilei se repet\u0103
\ncu \u00eend\u00e2rjire
\nlibertatea
\ncondi\u021bionat\u0103
\n\u00eentre o via\u021b\u0103 condi\u021bionat\u0103
\n\u0219i o moarte condi\u021bionat\u0103
\nnumai nisipul saharian
\ncoloreaz\u0103 destine
\n\u00een nop\u021bile de insomnie
\ncum
\noare c\u00e2t\u0103 vreme mai suport
\n,,Aranjez mi amor\u201d
\n\u00een urechile surde?<\/p>\n

***
\nUneori m\u0103 n\u0103\u0219team duminica
\ns\u0103-i stric mamei \u00eent\u00e2lnirea cu sfin\u021bii
\ndin fa\u021ba altarului
\nningea
\nca la sf\u00e2r\u0219itul lumii
\n\u0219i tata t\u0103ia lemne \u00eenc\u0103lzind nemurirea
\ndin numele meu de botez
\n\u021biganii c\u00e2ntau \u00een fa\u021ba por\u021bii
\naceia\u0219i balad\u0103 despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte
\nsingurele pove\u0219ti ce te f\u0103ceau s\u0103 bei pl\u00e2ng\u00e2nd
\nla na\u0219terea copiilor
\npe crucea din turnul bisericii
\nnumai ciorile puteau vedea
\ndrumul vie\u021bii dincolo de mine.<\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong>
\n\"\"

imagineaz\u0103-\u021bi<\/strong><\/p>\n

spuneai…
\niat\u0103, nu exist\u0103 nici un rai
\n\u0219i nici un iad sub noi.
\ndar ast\u0103zi e\u0219ti plin\u0103 de mistere
\n\u0219i uite c\u00e2t\u0103 lumin\u0103 e afar\u0103,
\ndar m-ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 cred c\u0103 venind de departe
\nnici acel buchet de liliac alb
\nla dragostea mea t\u00e2rzie nu mai putea ad\u0103uga nimic.
\nchiar atunci am sim\u021bit
\nca o piatr\u0103 t\u0103cerea dup\u0103 ce ai plecat.
\nimagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 nimic nu ne poate a\u0219tepta \u00eenainte
\nori poate sunt doar un vis\u0103tor
\n\u0219i retr\u0103iesc o scen\u0103 demult petrecut\u0103,
\ndar nu sunt singurul
\ncare ascult\u0103 doar g\u00e2nduri mult tulburate
\nde m\u0103 \u00eentrebam: ce le-or fi venit s\u0103 c\u00e2nte celor doi
\nstr\u00e2n\u0219i unul \u00eentr-altul \u0219i ghemui\u021bi
\n\u0219ez\u00e2nd la o mas\u0103 de unde \u00ee\u021bi scriu z\u00e2mbind…
\nc\u0103 lumea va fi al\u0103turi de noi?
\nori \u00eenchipuirea m\u0103 \u00een\u0219elase
\ncu primele nop\u021bi care au fost \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare
\n\u0219i singur.<\/p>\n


\ncineva abia mai ridic\u0103 privirea<\/strong><\/p>\n

at\u00e2tea spaime care nu-s ale mele m\u0103 \u00eenconjoar\u0103
\n\u0219i afar\u0103 url\u0103 v\u00e2ntul prin trec\u0103torile vremii
\nscrisorile tale vin \u0219i aici
\nla cap\u0103tul lumii
\nprin s\u00e2rmele de telegraf sub care alearg\u0103 ciulinii
\n\u0219tiu
\nc\u00e2ndva eram am\u00e2ndoi
\nc\u0103utam \u00eempreun\u0103 poarta pe unde disp\u0103ruse soarele
\nnu doar suferin\u021ba unei frunze tremur\u00e2nd prin
\nmesteceni
\nnu doar ni\u0219te umbre chicotind
\n\u00eentr-un joc de cuvinte \u0219i n\u0103luciri
\n\u00ee\u021bi mai citesc scrisorile
\noric\u00e2t de departe m\u0103 \u0219tii
\n\u0219i tot ce \u021bi-am pus pe tarabe ca poezie
\nsunt numai fr\u00e2nturi de \u00eentreb\u0103ri
\n\u00eens\u0103 merg \u0219i acum dup\u0103 semne
\nse \u00een\u021belege
\ncuvintele mele nu-\u0219i mai g\u0103sesc drumul
\n\u0219i \u00eenc\u0103 n-a c\u00e2ntat coco\u0219ul de trei ori;
\ndar cine dintre noi a v\u0103zut mai \u00eent\u00e2i toate semnele
\n\u0219i se poate l\u0103uda c\u0103
\nvia\u021ba porne\u0219te \u00een grab\u0103 acela\u0219i r\u0103zboi
\npentru ca nimeni s\u0103 nu-\u0219i aminteasc\u0103
\nc\u0103 \u021bi-am v\u0103zut umbra dans\u00e2nd
\n\u0219i acum totul e at\u00e2t de misterios
\nsunt at\u00e2tea taine \u00een jurul focului…
\nprin geamul aburit
\ncineva abia mai ridic\u0103 privirea.<\/p>\n


\ncum sun\u0103 printre copacii desfrunzi\u021bi<\/strong><\/p>\n

cum de nu \u021bi-am spus?
\n\u0103sta sunt eu,
\nochiul acelui lup \u00eencol\u021bit la v\u00e2n\u0103toare
\nsau teama care t\u0103ia \u00een mine ca ni\u0219te cu\u021bite
\nacea funie at\u00e2rn\u00e2nd de grind\u0103, a nep\u0103sare.
\ndoar astfel ochiului t\u0103u repetat
\ni-ar fi crescut aripi
\n\u0219i mi-ai fi zis: fere\u0219te-te!
\npoate rana mea s-ar fi lecuit;
\ndar acelor nop\u021bi nici unul dintre noi
\nnici unul nu le-a num\u0103rat b\u0103t\u0103ile din ceasornic
\nsau c\u00e2t mai aproape de grani\u021ba lor
\nanotimpul care ne-a tr\u0103dat.
\nnici unul nu \u0219i-a aflat
\ndrumul c\u0103tre cel\u0103lalt
\nunde fiecare poate ar fi g\u0103sit o scurt\u0103tur\u0103
\ndestinul cumva e chiar via\u021ba
\nuneori nu sun\u0103 nimeni la u\u0219\u0103
\nnimeni nu va aduce cerul mai jos de-at\u00e2t
\n\u0219i doar murmuri odat\u0103 cu poezia
\ncum sun\u0103 printre copacii desfrunzi\u021bi
\nnimicul acum! <\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Stan BREBENEL<\/strong> <\/p>\n

O lucrare proast\u0103 \u2013
\n\u201ePersonalit\u0103\u021bi buzoiene 1918 \u2013 2018: 500 pentru Rom\u00e2nia\u201d<\/strong><\/p>\n

\tRecent am intrat \u00een posesia unei lucr\u0103ri, pentru c\u0103 nu pot s\u0103-i spun carte, cu foarte multe elemente negative. Lucrarea \u00eentocmit\u0103 de un colectiv format din Valeriu Nicolescu, Valeriu Avram \u0219i Marius-Adrian Nicoar\u0103 \u00eendepline\u0219te toate atributele pentru a o califica ca fiind nu numai proast\u0103, ci \u0219i cu v\u0103dite tente de vendet\u0103, cu criterii de selec\u021bie discutabile \u0219i lipsit\u0103 de necesitate. Apari\u021bia a avut loc cu ocazia \u0219i \u00een cinstea centenarului Rom\u00e2niei. Prim\u0103ria, Consiliul local \u0219i primarul municipiului Buz\u0103u, sub patronajul c\u0103rora a avut loc publicarea, se vede c\u0103 duc lips\u0103 de consilieri pricepu\u021bi. Nu po\u021bi fi consilier \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 papi banii prim\u0103riei pentru asemenea inep\u021bii. \u0218i m\u0103 voi explica.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, aceast\u0103 lucrare de mari dimensiuni (peste 600 de pagini, format aproape A 4) trebuia s\u0103 con\u021bin\u0103, \u00een ton cu marea s\u0103rb\u0103toare, 100 de personalit\u0103\u021bi, cele mai importante \u00een domeniile lor de activitate \u0219i din spa\u021biul geografic buzoian. Sunt \u00een\u0219irate de-a valma, \u00een ordine alfabetic\u0103, numele unor personalit\u0103\u021bi, dar \u0219i ilu\u0219tri necunoscu\u021bi care nu \u00ee\u0219i merit\u0103 titulatura de personalitate. Cele mai multe nume, nu am stat s\u0103 le num\u0103r, sunt ale unor preo\u021bi \u0219i aviatori militari.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, sunt \u0219i c\u00e2teva nume care nu au \u0219i nu au avut vreo leg\u0103tur\u0103 cu Buz\u0103ul, dec\u00e2t prin faptul c\u0103 s-ar fi jucat ei \u00een copil\u0103rie pe la ni\u0219te rude, cum ar fi Florian Bichir. \u00cen schimb despre Emil Gr\u0103dinescu \u0219i Valeriu Sterian chiar autorii nu fac nicio referire legat\u0103 de apartenen\u021ba lor la acest spa\u021biu. \u0218i or mai fi \u0219i al\u021bii.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd sunt incluse o serie de persoane care nu \u00eendeplinesc criteriile de mari valori din domeniile scrisului, c\u00e2ntecului, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, sportului, armatei, jurnalismului \u0219i politicului. Sau nu mai \u0219tim noi ce este aceea o personalitate, un reprezentant al elitei. Am re\u021binut pentru cititori numele unora dintre ei: Aurel Gane, Radu Sebastian, Papuc Aurel Constantin, Partal Petre, P\u0103le D\u0103nu\u021b, Alexe George, Achim Alstani, Lucian Roma\u0219canu, Clemen\u021ba \u0219i Gheorghe Be\u0219chea, Gubandru Aurel, Cezar Dumbrav\u0103, Gheorghe Dinescu, Bogdan Dinu (un boxer care ne-a f\u0103cut de r\u00e2s \u00een Statele Unite prin m\u0103runte furti\u0219aguri), Sorin Laz\u0103r, Dora Gaitanovici (c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103, la data apari\u021biei lucr\u0103rii avea 18 ani), C\u0103t\u0103lina Jingoiu, Magdalena Ionescu, Carmen Moise, Janina Nectara (blog\u0103ri\u021b\u0103). Nu vreau s\u0103 fiu r\u0103ut\u0103cios \u00eens\u0103 m\u0103 \u00eentreb \u0219i \u00eentreb de ce sunt personalit\u0103\u021bi ni\u0219te fotbali\u0219ti care nu au \u00eembr\u0103cat niciodat\u0103 tricoul cu tricolor? De ce sunt personalit\u0103\u021bi ni\u0219te tinere, talentate ce-i drept, de 18 \u2013 19 ani? De ce sunt personalit\u0103\u021bi mul\u021bi dintre colegii aviatori ai celor doi dintre autori? De ce sunt personalit\u0103\u021bi unii cet\u0103\u021beni care au murit, accidental, ca urmare a unor catastrofe \u0219i \u00een teatrele de opera\u021biuni din afara grani\u021belor? \u00cen categoria eroilor pot fi \u00eencadra\u021bi. \u0218i v\u0103 garantez c\u0103 sunt cu mult mai mul\u021bi cei care nu ar fi trebuit s\u0103 fie \u00een paginile aceste lucr\u0103turi, aproximativ 90% dintre ei fac parte din aceast\u0103 ultim\u0103 categorie.
\n\u00cen al patrulea r\u00e2nd vreau s\u0103 remarc o atitudine p\u0103rtinitoare \u0219i o anumit\u0103 superficialitate. Sunt omi\u0219i cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 politicieni care au marcat, \u00eentr-un fel sau altul, via\u021ba public\u0103 buzoian\u0103 \u00een ultimii 30 de ani. Un mare nedrept\u0103\u021bit este senatorul, ambasadorul, doctorul de excep\u021bie \u0219i pre\u0219edintele organiza\u021biei jude\u021bene de partid Ion Vasile. Lipse\u0219te fost primar, timp de 20 de ani, Constantin Bo\u0219codeal\u0103, om cu bune \u0219i cu rele. De asemenea, lipse\u0219te fostul deputat \u0219i omul de cultur\u0103 Mircea Costache care a avut o presta\u021bie foarte bun\u0103 \u00een cele dou\u0103 mandate de parlamentar. Lipsesc oameni de cultur\u0103, art\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 importan\u021bi precum Arthur Porumboiu, Octavian Mo\u0219escu, Florica Cristoforeanu, Costin Murgescu, Menela\u0219 Chircu, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Titel Constantinescu, Victor Frunz\u0103, Mircea V. Homescu \u0219i Demetru Dem Demetrescu \u2013 Buz\u0103u (Urmuz), istoricul Mircea Mu\u0219at, ziari\u0219tii \u0218tefan Iovan, Gheorghe Voicu \u0219i Gheorghe Vasile, prof. univ. Vasile Dinu (la ASE \u0219i Colegiul Economic Buz\u0103u). Fiecare cititor poate s\u0103 completeze aceast\u0103 succint\u0103 list\u0103 cu personalit\u0103\u021bile uitate\/ omise voit de cei trei autori.
\nSpuneam la \u00eenceput c\u0103 la Prim\u0103ria Buz\u0103u sunt consilieri slabi. Dac\u0103 erau bine preg\u0103ti\u021bi \u0219i inten\u021biona\u021bi nu se ajungea la acest rateu r\u0103sun\u0103tor cu care dl. Constantin Toma, primarul municipiului, se \u00eemp\u0103uneaz\u0103 \u0219i nici nu se cheltuia inutil o important\u0103 sum\u0103 de bani, bani publici. Citez din cuv\u00e2ntul \u00eenainte al primarului: \u201eInvit, cu mare drag, pe to\u021bi cititorii s\u0103 parcurg\u0103 cu aten\u021bie acest modern \u00eendreptar \u0219i s\u0103 rememor\u0103m \u00eempreun\u0103 pe marii buzoieni, pentru c\u0103 fiecare dintre ei ar putea fi un reper al ora\u0219ului sau \u021b\u0103rii noastre\u201d. Am \u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 preocuparea de a publica un al doilea volum. Cred c\u0103 este cazul s\u0103 v\u0103 opri\u021bi. Eu i-a\u0219 invita pe autori s\u0103 revizuiasc\u0103 aceast\u0103 lucrare \u0219i s\u0103 p\u0103streze \u00een ea doar o sut\u0103 de personalit\u0103\u021bi, \u00een deplin\u0103 concordan\u021b\u0103 cu centenarul. Dar pe banii lor.<\/p>\n


\nPetre ISACHI <\/strong><\/p>\n

Orgoliul locului natal
\nsau
\ndoar fic\u021biunea nu minte niciodat\u0103*<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eCea mai mare victorie a cuiva este de a se \u00eenvinge pe sine\u201d (Pedro Calderon)<\/em><\/p>\n

Trilogia vr\u00e2nceanului Gheorghe Mocanu \u2013 Borta, Ursoienii, Ultima cruce \u2013 se salveaz\u0103 fericit\/ exemplar, de la aurita mediocritate, at\u00e2t prin problematica transfigurat\u0103, c\u00e2t \u0219i prin inspiratul \u0219i polisemanticul titlu Din umbra mun\u021bilor. Asociind simbolismul complex \u0219i contradictoriu al umbrei, cu simbolul arhetipal al muntelui, Axis Mundi\/ scar\u0103 a lumii etc., scriitorul din cunoscutul topos literar al Vrancei , Odobe\u0219ti, (gra\u021bie \u0219i lui Culi\u021b\u0103 U\u0219urelu, prin revista\/ Editura \u201eSalonul Literar\u201d), cu r\u0103d\u0103cini \u00een estetica, poetica \u0219i poietica junimistului Ion Creang\u0103 cel fascinat din ad\u00e2nci tinere\u021bi, de mitologia \u201eg\u0103urii negre\u201d (Ion Rotaru dezvolt\u0103 tema: \u201eobsesia bor\u021bii\u201d\/ Borta Rece etc.), dar p\u0103truns \u0219i de alte contamin\u0103ri fericite \u2013 cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te motivul umbrei, de la celebrul adagiu latin Pulvis et umbra sumus, la Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Eminescu, Sadoveanu, Vasile Voiculescu, Cioran etc., \u2013 proiecteaz\u0103 conota\u021bii cu semnifica\u021bii cosmice, asupra unei admirabile scriituri memorialistice, \u00een care ursoienii, caractere transfigurate la expresia lor ultim\u0103, arhetipal\u0103, se mi\u0219c\u0103 asemenea unor fenomene ale firii, confirm\u00e2nd teza expresionist-blagian\u0103, c\u0103 \u201eve\u0219nicia s-a n\u0103scut la sat\u201d, dar \u0219i posibilitatea inspiratului autor, de a turna \u00eentr-un limbaj narativ, preponderent simbolic, desprins parc\u0103 dintr-o v\u00e2rst\u0103 imemorial\u0103, un fond uman atemporal \u0219i inconfundabil. Concluzia: cititorul nu trebuie s\u0103 se lase \u00een\u0219elat de aparen\u021be, ci s\u0103 traduc\u0103 semnele, miturile, eresurile, partea ini\u021biatic\u0103 a scriiturii, cea care ascunde \u0219i revel\u0103 \u00een acela\u0219i timp, lumea misterului existen\u021bial \u0219i sufletul satului rom\u00e2nesc, uitat de scriitorii \u0219i de arti\u0219tii, din ultimii 70 de ani. A\u0219 vrea s\u0103 cred c\u0103 nu am dreptate…
\nF\u0103c\u00e2nd din muntele St\u00e2nca Alb\u0103, o Ax\u0103 a Lumii, autorul sugereaz\u0103 orgoliul (= a place sie\u0219i; a place altora e vanitate) locuitorilor de azi, de ieri \u0219i de m\u00e2ine, ai satului Ursoieni, \u0219i implicit, al vr\u00e2ncenilor de pe malul legendarului Milcov, de a se considera \u0219i ast\u0103zi, un topos de referin\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei europenizate par\u021bial \u0219i globalizate total. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een Vrancea se afl\u0103 locul de z\u0103mislire al capodoperei Miori\u021ba. Dac\u0103 fiecare mare popor \u00ee\u0219i are muntele s\u0103u sacru: Olimpul \u2013 grecii; Sinai \u2013 evreii; Kogaionon \u2013 ge\u021bii\/ tracii; Meru \u2013 indienii; Fudjiama \u2013 japonezii etc., ursoienii au Mun\u021bii Vrancei, metafor\u0103 vie a \u201espa\u021biului mioritic\u201d, ce insufl\u0103 neamului rom\u00e2nesc, speran\u021ba eternit\u0103\u021bii \u0219i o participare eroic-activ\u0103, la simfonia vie\u021bii terestre \u0219i cosmice. Muntele, simbol masculin (yang), semnific\u0103 permanen\u021ba, ascensionalitatea ca aspira\u021bie ve\u0219nic\u0103, imuabilitatea, t\u0103ria de a rezista vicisitudinilor timpului \u0219i \u201eteroarei istoriei\u201d. Urcarea, aparent \u00eent\u00e2mpl\u0103toare a naratorului\/ personajului actant, pe St\u00e2nca Alb\u0103 simbolizeaz\u0103 o ac\u021biune ritualic\u0103, ce semnific\u0103 \u00een plan psihologic, \u00eencercarea omului de a-\u0219i dep\u0103\u0219i propriile limite, voin\u021ba spre o ascensiune spiritual\u0103, spre autodep\u0103\u0219ire prin cunoa\u0219tere de sine.
\n\u201eDin umbra mun\u021bilor\u201d \u2013 din \u201eumbra\u201d acestor confiden\u021bi ai stelelor c\u0103l\u0103toare \u0219i prieteni uria\u0219i ai ursoienilor – romancierul Gheorghe Mocanu extrage \u0219i tope\u0219te \u00een scriitur\u0103, credin\u021ba \u00een umbr\u0103 – ca dublur\u0103 a omului. Autorul este, astfel spus, asemenea \u201ev\u00e2n\u0103torilor de umbre\u201d, numai c\u0103 m\u0103soar\u0103 cu \u0219tiin\u021ba\/ arta literaturii, caracterele cons\u0103tenilor, pe care le sublimeaz\u0103 \u00een Trilogie \u0219i le \u00eengroap\u0103 drept \u201ejertf\u0103 pentru zidirea\u201d prezentului \u0219i a viitorului. Intereseaz\u0103 \u00een Borta I, Ursoienii, II, Ultima cruce, III, imaginarul mito-poetic ca dublul, ca \u00eentruchipare a sufletului desp\u0103r\u021bit de trup, dar \u0219i ca umbr\u0103 a unui \u201eeu\u201d imaterial, ca dublul devitalizat, ipostaz\u0103 a mor\u021bii ce \u00eenso\u021be\u0219te permanent omul. Teama mistic\u0103 pentru pericolul din umbr\u0103, pentru amenin\u021b\u0103rile ascunse \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Vrancea este \u0219i un centru seismic foarte activ \u2013 este imanent\u0103 scriiturii. Corela\u021bia misterios-imanent\u0103 a individului cu umbra exist\u0103 \u0219i la alte popoare. La turcii musulmani, de pild\u0103, func\u021bioneaz\u0103 interdic\u021bia de a c\u0103lca umbra altuia! O admirabil\u0103 expresie metaforico-juridic\u0103. Un fel de lege nescris\u0103, \u00eenc\u00e2t nu ne mir\u0103 c\u0103 la unele neamuri exist\u0103 \u0219i urarea: umbra s\u0103 nu se mic\u0219oreze, nici s\u0103 nu se dep\u0103rteze, dar \u0219i blestemul tragic: ca individul s\u0103 nu mai arunce nicio umbr\u0103. Aceast\u0103 tem\u0103 \u0219i team\u0103 mistic\u0103 este ubicuu \u0219i omniprezent\u0103 \u00eentr-un topos precum cel vr\u00e2ncean, \u00een care umbra seam\u0103n\u0103 cu \u00eentunericul, de\u0219i este \u201efiica luminii\u201d (Blaga). Revelator pentru starea de spirit a satului este posibila c\u0103dere a cometei \u0219i comportamentul lui Ilie Boroghin\u0103.
\nAsemenea clasicului Creang\u0103, Gh. Mocanu este un scriitor romantic prin metafizic\u0103, ce ascunde sub \u201epoza \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103\u201d, un \u201eluciferic\u201d, \u00een terminologia blagian\u0103, pentru care, sub limpezimea \u0219i senin\u0103tatea arborat\u0103, lumea nu-\u0219i pierde frumuse\u021bea imanent\u0103, dar nici caracterul problematic, interogativ, conflictual. Permanenta dedublare a Eului creator din aceast\u0103 Trilogie a celor Trei fe\u021be (\u201eCopilul r\u00e2de: \u00cen\u021belepciunea \u0219i iubirea mea e jocul! T\u00e2n\u0103rul c\u00e2nt\u0103: Jocul \u0219i-n\u021belepciunea mea-i iubirea! B\u0103tr\u00e2nul tace: Iubirea \u0219i jocul meu e-n\u021belepciunea\u201d) se produce \u00een sensul configur\u0103rii unui dialog al omului cu eterna opozi\u021bie condi\u021bia dat\u0103 \u2013 condi\u021bie dorit\u0103. A\u021bi re\u021binut ecua\u021bia existen\u021bial\u0103 figurat\u0103 sub indicativul prezent al verbelor: r\u00e2de, c\u00e2nt\u0103, tace. Sub confesiunea \u201eperfid\u0103\u201d, dedublarea are o func\u021bie estetic\u0103, a\u0219a cum o descoperim la un Grigore Alexandrescu \u2013 Satir\u0103 Duhului meu, la celebrele Confesiuni ale lui J.J. Rousseau, la Cuvintele lui J. P. Sartre sau tragica Via\u021b\u0103 ca o prad\u0103 de Marin Preda. Trilogia mitico-blagian\u0103 a celor \u201etrei fe\u021be\u201d evoc\u0103 o lume deposedat\u0103 \u00een timp, de atributele mitice\/ sacre, de prejudec\u0103\u021bi, eresuri, \u00eenc\u00e2t citim mai cur\u00e2nd epopeea unei lumi uitat\u0103 de zei, \u0219i implicit de oameni, \u00een care divinitatea tutelar\u0103 r\u0103m\u00e2ne Eul, subiectivitatea, iar povestirea na\u0219terii \u0219i existen\u021bei ursoienilor repet\u0103 mitul ve\u0219nicei \u201ere\u00eentoarceri la origine\u201d, studiat, cum se \u0219tie, exemplar de Mircea Eliade. Dac\u0103 avem \u00een vedere cunoscuta clasificare a textelor narative, \u00een func\u021bie de persoana care vorbe\u0219te \u0219i organizeaz\u0103 discursul, observ\u0103m c\u0103 romancierul Gh. M. nu alege numai o form\u0103 gramatical\u0103, ci \u0219i o atitudine narativ\u0103, ce implic\u0103 simultan prezen\u021ba mimesis-ului \u0219i diegesis-ului. Preferin\u021ba pentru eu nu \u00eenseamn\u0103 numai o \u00eentoarcere la sine, ci \u0219i o experien\u021b\u0103 dificil\u0103 a unui raport cu sine tr\u0103it ca distan\u021b\u0103 estetic\u0103, raport care simbolizeaz\u0103 o subtextual\u0103 identitate dintre autor \u2013 narator \u2013 personaj; condi\u021bie esen\u021bial\u0103 a existen\u021bei scrierii autobiografice.
\n\u00cent\u00e2lnirea \u0219i confruntarea eului-erou\/ personaj, cu eul-narator, de fapt \u2013 modalit\u0103\u021bi de reconstituire a trecutului ce stau sub semnul figurii cunoscute \u00een retoric\u0103 sub denumirea de hipotipoz\u0103. Aceast\u0103 figur\u0103 a limbajului une\u0219te cele dou\u0103 voci care organizeaz\u0103 discursul narativ astfel, \u00eenc\u00e2t autorul nu suprapune dou\u0103 stadii cronologice \u0219i afectiv separate: nu citim un prezent care vorbe\u0219te despre trecut, ci un trecut care vorbe\u0219te \u00een \u0219i despre prezent. Din perspectiva identit\u0103\u021bii implicite autor-narator-erou, trilogia Din umbra mun\u021bilor este un roman infrarealist, reflexiv, autobiografic, sapien\u021bial. Autorul stabile\u0219te o subtil\u0103 \u0219i modern\u0103 corela\u021bie (ce aminte\u0219te de Creang\u0103 cel din Amintiri, de Proust, Camil Petrescu \u0219i Anton Holban etc.) \u00eentre verosimil (ceea ce poate fi crezut) \u0219i adev\u0103r (ceea ce trebuie crezut). \u00cen fapt, o ipostaz\u0103 a unui raport mai general, ce se stabile\u0219te \u00eentre Trilogie ca text verosimil \u0219i (auto)referen\u021bialitate\/ autobiografie, ca reprezentare a adev\u0103rului interior.
\nPerspectiva narativ\u0103 e construit\u0103 pe dimensiunea categoriei temporale a timpului amintirii \u0219i pe dorin\u021ba autorului de a retr\u0103i \u201eve\u0219nicia\u201d, \u00een matricea mioritic\u0103 care-i permite recunoa\u0219terea sinelui. Scriitorul care poart\u0103 cu cinste, girul lui F\u0103nu\u0219 Neagu (cucerit, probabil, \u0219i de vinul \u2013 in vino veritas – de Odobe\u0219ti\/ Panciu etc., care curgea \u00een acele vremuri, precum Milcovul dup\u0103 interminabilele ploi moc\u0103ne\u0219ti) propune f\u0103r\u0103 o sfidare a retoricii tradi\u021bionale, dou\u0103 moduri esen\u021biale de a transfigura realitatea: unul obiectiv, fundamentat pe observarea evenimentelor din perspectiva integratoare a eului narator \u0219i altul subiectiv sprijinit pe tr\u0103irea ac\u021biunilor de c\u0103tre eul erou. Prin recrearea sinelui cu ajutorul celor dou\u0103 voci apar\u021bin\u00e2nd naratorului \u0219i personajului actant, Gh. M. se apropie de experien\u021bele estetice ale lui Creang\u0103, A. Gide, Marcel Proust, Marin Preda cel din Via\u021ba ca o prad\u0103. Comun\u0103 celor trei scriitori este dorin\u021ba cunoa\u0219terii de sine convertit\u0103 \u00een Text \u0219i sciziunea personajului ce presimte eminescian, \u00eenstr\u0103inarea de sine: \u201eajung pe mine \u00eensumi a nu m\u0103 mai cunoa\u0219te\u201d, dar \u0219i teroarea motivului \u201efugit tempus…\u201d\/ vanitas vanitatum etc.. Personajul \u2013 obiect al Pove\u0219tii devine agent al nara\u021biunii ce se deta\u0219eaz\u0103 printr-un cod intradiegetic, \u00een \u0219i prin narativ, de eroul povestirii \u00een povestire, iar printr-un cod extradiegetic de momentul istoric\/ de via\u021ba transfigurat\u0103.
\nCategoriile temporale (timpul amintirii, timpul scriiturii, timpul evenimen\u021bial, timpul lecturii) corelate cu schimbarea vocilor (autorului, naratorului, eroului) configureaz\u0103 romanul reflexiv al Timpului \u2013 o medita\u021bie-parabol\u0103 despre timpul \u0219i spa\u021biul eului c\u0103l\u0103tor. Gh. Mocanu prefer\u0103 \u00een Trilogie, genul narativ mixt (diegesis plus mimesis) \u00een care interfereaz\u0103 tipurile de discurs impuse de problematica transfigurat\u0103 \u2013 copil\u0103ria, familia, \u0219coala, slujitorii bisericii, femeia, tinere\u021bea, senectutea, moartea etc. \u2013 discursul indirect (mai pu\u021bin mimetic, permite confundarea vocilor naratoriale, de aici admirabila ambiguitate a scriiturii). Discursul direct de tip dramatic (text dialogat, diegesis + mimesis); discursul tr\u0103it\/ monologul interior nu permite scriitorului din Bro\u0219tenii Vrancei prezentarea simultan\u0103, ci numai alternativ\u0103 a diferitelor nivele de con\u0219tiin\u021b\u0103 (monolog interior indirect, direct, descriere omniscient\u0103, solilocviu, mirare, interoga\u021bie, dialog). Tipurile de discurs din Borta, Ursoienii, Ultima cruce ne confirm\u0103 c\u0103 adev\u0103rata art\u0103 narativ\u0103 nu se plaseaz\u0103 la polul narativului pur (gradul zero al mimesis-ului), nici la acela al mimeticului pur (gradul zero al diegesis-ului), ci la punctul unde aceste dou\u0103 axe ale nara\u021biunii se interfereaz\u0103.
\nCa \u0219i predecesorul\/ modelul s\u0103u, Creang\u0103, Gheorghe Mocanu este un scriitor livresc, erudit, cu o metafizic\u0103 de romantic, dar de structur\u0103 clasic\u0103, apolinic\u0103, ce aminte\u0219te de \u201eveselul\u201d Alecsandri, dramaturgul \u0219i prozatorul, un moralist specific plaiurilor mioritice, \u00eenc\u00e2t nu e greu de v\u0103zut inten\u021bia permanent didactic\u0103 a scriiturii. Cuv\u00e2nt \u00eenainte ce deschide vol. II al Trilogiei reconfirm\u0103 nu at\u00e2t clasicismul folcloric, ethos-ul na\u021bional, un anume sens superior al carnavalescului \u0219i viziunea cvasimonografic\u0103 a satului Ursoaia\/ Borta, tot at\u00e2tea particularit\u0103\u021bi ce definesc \u0219i individualizeaz\u0103 scriitura volumelor, c\u00e2t ideea c\u0103 scriitorul vr\u00e2ncean intuie\u0219te blagian c\u0103 sensul celor trei c\u0103r\u021bi e \u00een noi, \u00eenc\u00e2t configureaz\u0103 premeditat, cu ironie \u0219i umor\/ sarcasm, rela\u021bia realitate \u2013 fic\u021biune. Concluzia este evident\u0103: doar fic\u021biunea nu minte. Nu m\u0103 pot ab\u021bine s\u0103 nu-i citez c\u00e2teva secven\u021be, iubitului nostru cititor: \u201eAm fost azi la biseric\u0103! Nimeni n-a vorbit cu mine. Nici Gherghina, nici Vasile. Nici Zamfira. Nici vecina noastr\u0103, Aurica. Voiam s\u0103 intru \u00een p\u0103m\u00e2nt. Ce-ai scris acolo, mam\u0103? Ce-ai scris? Unul mi-a zis \u00een treac\u0103t, \u00een curtea bisericii: Ru\u0219ine s\u0103-\u021bi fie! Am r\u0103mas singur\u0103 la morm\u00e2ntul lui taic\u0103-tu! Am vorbit cu el. L-am rugat s\u0103 m\u0103 ia. \u0218i s-a f\u0103cut sear\u0103 \u0219i frig. Am mai venit acas\u0103, s\u0103 mai vorbesc o dat\u0103 cu tine, mam\u0103…\u201d (…) \u201eM\u0103i b\u0103iete, s\u0103 nu te-ncume\u021bi, mam\u0103, s\u0103 te apropii de sat, c\u0103 \u021bi-au pus g\u00e2nd r\u0103u!\u201d vorbea \u0219i suspina. \u201eC\u0103 tu e\u0219ti singurul meu b\u0103iat. Pe mine pot s\u0103 m\u0103 batjocoreasc\u0103, nu-i mare lucru. Dar tu, tu s\u0103 nu vii \u00een sat, mam\u0103…\u201d (…) Nu visam, ceva nu era \u00een regul\u0103, iar oamenii muntelui voiau satisfac\u021bie. \u0218i m-am pus pe explicat: \u201eM\u0103i, oameni buni, pe dumneata te cheam\u0103 Vasile Ciubotaru, iar \u00een carte e unul Cobzaru!\u201d.
\n \u201eEhe! Adic\u0103 vrei s\u0103 ne proste\u0219ti, ai! Adic\u0103 nu-s eu, vrei s\u0103 zici? Adic\u0103 nu eu stau acolo \u00een p\u00e2r\u00e2ul unde a fost moara? Adic\u0103 nu mai \u0219tiu s\u0103 c\u00e2nt la cobz\u0103?\u201d \u201eDragii mei, m\u0103i fra\u021bilor, asta e literatur\u0103, e fic\u021biune! Sta\u021bi s\u0103 v\u0103 spun! (…) Revedeam multe chipuri dintre cele c\u0103rora le d\u0103dusem cartea \u00een curtea bisericii. Unii ziceau c\u0103 e blasfemie, c\u0103 am scris de preoteas\u0103, c\u0103 am scris de preot, c\u0103 s-a f\u0103cut blasfemia p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, de s-a ajuns cu cartea necurat\u0103 \u00een curtea bisericii. E spurcat\u0103 biserica, nu mai \u00eengrop\u0103m mor\u021bii acolo!\u201d Umorul, sarcasmul \u0219i ironia \u00ee\u0219i dau m\u00e2na cu melancolia, medita\u021bia \u0219i rafinamentul stilistic, caracteristic naratorului vr\u00e2ncean. Procedeul este tipic autorilor livre\u0219ti (Rabelais, Anton Pann, Creang\u0103, Anatole France, Sadoveanu etc.) ce au sim\u021bul limbii \u0219i \u0219tiu s\u0103 actualizeze\/ s\u0103 concentreze memorialistic, experien\u021ba acumulat\u0103 sub umbrela prezentului etern: \u201eUneori, o femeie intervenea: \u201eTanti Catrina, am \u0219i eu cartea, parc\u0103 vorbe\u0219te frumos de dumneata, n-am cetit r\u0103ut\u0103\u021bi!\u201d \u201eEi las\u0103, nu te b\u0103ga, tu s\u0103 taci, la tine o fi scriind a\u0219a, la mine scrie altceva, \u0219i-i numai \u0219i numai de r\u0103u. Omul meu se oftic\u0103 tare de tot, c\u0103 l-a f\u0103cut s\u0103rac, nu trebuia s\u0103 i-o spun\u0103 nimeni p\u00e2n\u0103 la moarte…\u201d. Ecce rom\u00e2nul! S\u0103 nu-i spun\u0103 nimeni adev\u0103rul, \u201ep\u00e2n\u0103 la moarte\u201d!? Asta, da, demnitate! Dup\u0103, nu mai conteaz\u0103… Salvarea de a nu fi dat \u00een judecat\u0103, admite autorul, cu viclenia vulpii din fabulele lumii, \u00eei vine de la faptul c\u0103 \u00een buletinul de identitate, altul este numele personajului ce se recunoa\u0219te \u00een oglinzile Amintirilor ingenios dramatizate (dramatism existen\u021bial\/ de situa\u021bie) de scriitorul \u201edin Bro\u0219teni, l\u00e2ng\u0103 Odobe\u0219ti, dincolo de Milcov\u201d, care nici nu b\u0103nuie\u0219te c\u00e2t bine i-a f\u0103cut (lui \u0219i literelor rom\u00e2ne\u0219ti) revolta estetic\u0103 a cititorilor din Ursoaia \u2013 identificarea\/ confundarea fic\u021biunii cu realitatea frust\u0103, incomod\u0103, (ne)fericit\u0103, sublim\u0103 \u0219i tragic\u0103 \u00een acela\u0219i timp: \u201eNu \u0219tiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu personajele mele, c\u0103 dup\u0103 un an de zile, c\u00e2nd am mers \u00een sat, m-au \u00eentrebat cu z\u00e2mbetul pe buze, dac\u0103 am scos \u0219i volumul doi. \u201eSuntem tare curio\u0219i s\u0103 vedem ce-ai mai scris despre noi!\u201d Unul b\u0103tr\u00e2n zice: \u201eScrie mai repede, Gheorghi\u021b\u0103, c\u0103 eu \u00ees b\u0103tr\u00e2n \u0219i vreau s\u0103 mai citesc despre unul despre altul. S\u0103 scrii ceva \u0219i despre mine, auzi…?! Ce vrei tu, taic\u0103…! Eu nu m\u0103 sup\u0103r!\u201d \u0218i uite a\u0219a via\u021ba devine Text, iar Fic\u021biunea – via\u021b\u0103, adic\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 a ceea ce putem noi \u00een\u0219ine \u00eenf\u0103ptui. Trilogia Din umbra mun\u021bilor confirm\u0103 teza filosofului Bergson: fondul \u00eens\u0103\u0219i al existen\u021bei noastre este memoria (= prelungirea trecutului \u00een prezent), adic\u0103 durata care este activ\u0103 \u0219i ireversibil\u0103, tocmai pentru c\u0103 exprim\u0103 capacitatea de a re\u021bine Ideile\/ arhetipurile \u0219i de a le actualiza. De aceea memoria r\u0103m\u00e2ne un lucru inviolabil, pentru c\u0103 e mut \u0219i nu se poate ap\u0103ra de uitare.
\nDesigur, sacralizarea\/ mitizarea locului de na\u0219tere a fost impus\u0103 scriitorului, de unicitatea satului, de leg\u0103turile suflete\u0219ti inefabile, de psihologia abisal\u0103 a ursoienilor ce \u201epresimt limitele fericirii\u201d \u0219i ratarea \u201enecru\u021b\u0103toare \u0219i fatal\u0103\u201d, care-i p\u00e2nde\u0219te chiar din umbra mun\u021bilor ce le \u00eenconjoar\u0103 vatra: \u201eUrsoaia nu este un sat ca toate celelalte. El este un col\u021b de rai pe care Dumnezeu l-a conceput la Facere: f\u0103r\u0103 colectivizare, f\u0103r\u0103 activi\u0219ti de partid, dar \u0219i f\u0103r\u0103 lumin\u0103 electric\u0103, f\u0103r\u0103 biseric\u0103, magazine, drumuri \u0219i \u0219coli. C\u00e2nd eram copil, plecam diminea\u021ba la \u0219coala de patru clase cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori de ocazie. (…) I-am zis Borta, pentru c\u0103 satul e \u00eenconjurat de mun\u021bi, a\u0219ezat \u00eentr-o v\u0103g\u0103un\u0103 plin\u0103 cu p\u0103duri de fag. Soarele intra dintr-o parte pe la nou\u0103 \u2013 ora dimine\u021bii – \u0219i pe la dou\u0103 era dus. Ziua era scurt\u0103, a\u0219a c\u0103 oamenii se trezeau cu noaptea-n cap \u0219i tot cu ea pe cre\u0219tet se culcau\u201d. Borgesian vorbind, dac\u0103 viitorul \u0219i trecutul sunt infinite, nu po\u021bi s\u0103 nu te \u00eentrebi: exist\u0103 cu adev\u0103rat un \u201ec\u00e2nd\u201d \u00een miticul sat Ursoaia? Admirabil\u0103 mi se pare m\u00e2ndria autorului de a face \u201eparte din spi\u021ba mocanilor Vrancei, din neamul Babei Vr\u00e2ncioaia \u0219i al lui Mo\u0219 Ion Roat\u0103, o spi\u021b\u0103 mai pu\u021bin pervertit\u0103 \u0219i mai aprig purt\u0103toare de tradi\u021bii dec\u00eet altele\u201d. \u0218i, totu\u0219i, \u00een ciuda acestei realit\u0103\u021bi dumnezeie\u0219ti, exemplare, sau poate tocmai de aceea, tragedia \u201enecru\u021b\u0103toare\u201d\/ fatal\u0103 – \u201eie\u0219irea din satul copil\u0103riei… , desp\u0103r\u021birea de mama \u0219i de morm\u00e2ntul tat\u0103lui din Dealul Crucii\u201d are loc. Fugit tempus, vanitas vanitatum, copil\u0103ria, adolescen\u021ba, iubirea, moartea, prietenia, \u0219coala, conflictul dintre istorie \u0219i ra\u021biune, biserica, inadaptarea, prostia etc. sunt tot at\u00e2tea teme ce reconfigureaz\u0103 metafizic o simfonie wagnerian\u0103 a destinului Ursoienilor, ce \u00eenso\u021be\u0219te un bildungsroman tipic rom\u00e2nesc.
\nScriitorul st\u0103p\u00e2ne\u0219te nu doar arta nara\u021biunii, ci \u0219i poetica atmosferei. O atmosfer\u0103 – sublim-fatal\u0103, biblic\u0103, poten\u021bat\u0103 de aman\u021bii destinului \u201ece presimt limitele fericirii\u201d (Cioran) – plute\u0219te ca o cea\u021b\u0103 de noiembrie, peste o scriitur\u0103 filosofico-elegiac\u0103, ce aminte\u0219te de cugetarea scriitorului rus, A. P. Cehov: \u201eNu se poate s\u0103 te \u00eempaci cu faptul \u00eemplinit, s\u0103 nu te \u00eempaci, iar\u0103\u0219i nu se poate, iar cale de mijloc nu exist\u0103\u201d, \u00eenc\u00e2t tipologia balzacian\u0103 a Trilogiei (de\u0219teptul, prostul, bogatul, mocanul, s\u0103racul, b\u0103tr\u00e2nul, c\u0103m\u0103tarul, risipitorul, preotul, c\u0103lug\u0103rul, femeia, \u021b\u0103ranul, copilul, adolescentul, fata, baba, zg\u00e2rcitul, primarul\/ edilul, mili\u021bianul\/ poli\u021baiul, ho\u021bul, punga\u0219ul, p\u0103durarul etc.) scoate satul natal al personajului principal (narator, personaj actant\/ martor\/ personaj colportor, reflector, autor), n\u0103scut \u201edin \u021b\u0103r\u00e2na Ursoaiei\u201d, de sub umbrela miraculosului, miticului \u0219i a exotismului (Ursoaia nu prea se aseam\u0103n\u0103 cu Macondo, dec\u00e2t dac\u0103 vrem cu orice pre\u021b… s\u0103 fim \u00een r\u00e2nd cu ceilal\u021bi, de\u0219i diferen\u021bele conteaz\u0103) \u0219i-l rea\u0219eaz\u0103 sub semnul unei libert\u0103\u021bi \u00een\u021belepte, sapien\u021bialitatea \u00eenvinsului: libertatea = necesitatea \u00een\u021beleas\u0103, \u00eenc\u00e2t \u201eIe\u0219irea din satul copil\u0103riei nu era o tragedie, nu era un cap\u0103t de \u021bar\u0103 aceast\u0103 desprindere de cutumele \u0219i oamenii locului, dar un lucru era clar: fiul de ursoian nu voia \u00een ruptul capului s\u0103-\u0219i \u00een\u0103bu\u0219e viitorul \u00een traiul greu de la \u021bar\u0103.\u201d Sigur, avem antecedente multimilenare. Nu a vrut-o nici Ion Creang\u0103, nu au vrut-o nici cei peste patru milioane de rom\u00e2ni pleca\u021bi \u00een exil, spre a se elibera de \u201etraiul greu\u201d din\/ de la \u201e\u021aar\u0103\u201d. Oric\u00e2nd \u0219i oriunde ne-am afla, noi rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2nem consecven\u021bi cu noi \u00een\u0219ine: \u0219tim s\u0103 alegem. Am cules \u0219i culegem \u00eentotdeauna ce am ales\/ alegem. S\u0103 fie doar o predestinare? Drama op\u021biunii s\u0103 existe doar \u00een romanele lui Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensiei Papadat Bengescu etc.? Sau doar numai a\u0219a func\u021bioneaz\u0103 lumea? \u201eCea mai bun\u0103 dintre lumile posibile\u201d, cum argumenteaz\u0103, ferm convins, Leibnitz \u00een Teodiceea (1710)
\nCu alte cuvinte, vreau s\u0103 v\u0103 reamintesc o cunoscut\u0103 maxim\u0103 a lui G. B. Shaw: \u00cen via\u021b\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tragedii. Una este s\u0103 nu ob\u021bii ceea ce dore\u0219ti; cealalt\u0103 \u2013 s\u0103 ob\u021bii. Trec\u00e2nd peste aceast\u0103 (ne)fericire ce ne este dat\u0103 de Bunul Dumnezeu, Trilogia Din umbra mun\u021bilor \u2013 Borta, I; Ursoienii, II; Ultima cruce, III, este o scriitur\u0103, autentic\u0103, pur rom\u00e2neasc\u0103, de referin\u021b\u0103 \u00een literatura contemporan\u0103 \u2013 premiat\u0103 de Filiala Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia -, ce se \u00eenfr\u0103\u021be\u0219te firesc cu mirarea, cu tainele existen\u021biale, cu rom\u00e2nismul aflat \u00een pierdere de identitate, cu partea luminoas\u0103 a umbrei, cu eterna contradic\u021bie a Istoriei cu Ra\u021biunea \u0219i cu misterul labirintului dedalic al celei mai bune Lumii. Noi, cititorii, putem spune \u00eempreun\u0103 cu scriitorul Gheorghe Mocanu, dar \u0219i cu P\u0103rintele literaturii europene, Homer cel din Odissea: \u201eMi-e dor \u00een veci \u0219i tot mi-aduc aminte…\u201d. S\u0103 fie memoria, talentul erudi\u021bilor sau du\u0219manul ireconciliabil al judec\u0103\u021bii? Mesajul intrinsec al celor trei c\u0103r\u021bi scrise din \u201eumbra mun\u021bilor\u201d: s\u0103 nu ne pierdem interesul pentru spiritul unic al satul vr\u00e2ncean\/ rom\u00e2nesc. Interesul estetic, \u0219tiin\u021bific, economic, folcloric, turistic, antropologic, arheologic, filosofic etc. Se \u0219tie: unde se pierde interesul, se pierde \u0219i memoria. Lucrul demonstrat cu prisosin\u021b\u0103, de la Iisus Hristos, p\u00e2n\u0103 azi. \u00centr-un pandant – original, gra\u021bios, revelator – cu mitografia\/ tipologia personajelor Trilogiei sunt Desenele Virginiei Hossu. Mi-e foarte greu s\u0103 aleg trei desene f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219esc… Risc, totu\u0219i: Cu Ilinca, Nu mai pot de bine, b\u0103\u0103\u0103\u0103\u0103!, Calul p\u0103durarului, Cometa… Odobe\u0219tiul r\u0103m\u00e2ne un topos cultural de referin\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei contemporane, ce reconfirm\u0103 sintagma: omul sfin\u021be\u0219te Locul. Nou\u0103, lectorilor de azi \u0219i de m\u00e2ine, ne revine pl\u0103cerea estetic\u0103, s\u0103-l ascult\u0103m pe junimistul Creang\u0103: \u201es\u0103 ne cetim unii pe al\u021bii, s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u021b\u0103m unii pe al\u021bii\u201d. Se pot \u00eenv\u0103\u021ba multe, multe, multe, din aceast\u0103 umbr\u0103 luminoas\u0103 a Mun\u021bilor Vrancei, ce a\u0219eaz\u0103 Ursoienii, l\u00e2ng\u0103 Humule\u0219ti, Ipote\u0219ti, R\u0103\u0219inari, Hobi\u021ba etc.<\/p>\n

*Gheorghe MOCANU, DIN UMBRA MUN\u021aILOR \u2013 Roman \u2013 BORTA, Volumul I, Editgraph, Buz\u0103u, 2020;
\n*Gheorghe MOCANU, DIN UMBRA MUN\u021aILOR \u2013 Roman \u2013 URSOIENII, Volumul II, Editgraph, Buz\u0103u, 2020;
\n*Gheorghe MOCANU, DIN UMBRA MUN\u021aILOR \u2013 Roman \u2013 ULTIMA CRUCE, Volumul III, Editgraph, Buz\u0103u, 2020.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leti\u021bia VLADISLAV *** \u00centreb\u0103rile mele nu mai a\u0219teapt\u0103 r\u0103spunsuri solda\u021bii \u0219i-au pierdut armele de\u0219i fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 cu drapelul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14376"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14376"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14377,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14376\/revisions\/14377"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}