{"id":14360,"date":"2021-04-18T19:56:49","date_gmt":"2021-04-18T16:56:49","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14360"},"modified":"2021-04-18T19:56:49","modified_gmt":"2021-04-18T16:56:49","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-14-aprilie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14360","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Aprilie 2021"},"content":{"rendered":"

DRAGOSTEA, LIANTUL DINTRE CREDIN\u021a\u0102 \u0218I ART\u0102, ESTE INGREDIENTUL CARE MEN\u021aINE VIA\u021aA PE ACEAST\u0102 PLANET\u0102<\/strong><\/p>\n

\tMiercuri, 14 aprilie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat cu momentul in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t(Babele) La Bu\u0219teni, pe Caraiman\/ Babele doresc de-un an,\/ Dar la vile cu z\u0103brele\/ Zilnic, cele tinerele. (Adam \u0219i Eva) C\u00e2nd Adam primea chenzina\/ Eva-l a\u0219tepta \u00een prag,\/ Parfumat\u0103, bat-o vina!\/ F\u0103r\u0103 frunz\u0103, dar… cu drag. (Rom\u00e2nia) Am avut p\u0103duri \u0219i ap\u0103,\/ Oameni mari \u0219i patrio\u021bi,\/ Unii au tras ho\u021bii \u00een \u021beap\u0103,\/ Acum \u021beapa-i pentru to\u021bi! (Raiul rom\u00e2nesc) Rom\u00e2nii o s\u0103-\u0219i revin\u0103.\/ Se-nt\u00e2mpl\u0103 cum le-a fost scris.\/ Multe n-o s\u0103 le convin\u0103.\/ Coad\u0103 \u0219i la… Paradis. (Dumitru Hangu)
\n\t(Unor colegi care nu \u00eemi mai str\u00e2ng m\u00e2na) Ei m\u00e2na nu mai dau cu mine…\/ Nici vorb\u0103 s\u0103 m\u0103 ofenseze,\/ C\u0103ci g\u00e2ndul lor e doar de bine:\/ Se tem s\u0103 nu m\u0103 infecteze. (Pensionar la nunt\u0103) M-a\u0219 distra o sear\u0103 bun\u0103,\/ C\u0103 e nunt\u0103, s\u0103rb\u0103toare,\/ \u00cens\u0103 pentru vin n-am gur\u0103,\/ Pentru joc nu am picioare. (B\u0103utura mea) A\u0219 bea \u0219i ap\u0103 din f\u00e2nt\u00e2n\u0103,\/ Dar nu apuc, e mare chin\/ C\u0103 o bea vaca de nebun\u0103\/ \u0218i de necaz, eu beau doar vin. (Lauren\u021biu Turcu)
\n\tA urmat lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu un material informativ \u201e(Sfintele Pa\u0219ti \u2013 \u00cenvierea Domnului) Pa\u0219tele cre\u0219tin \u00ee\u0219i are originea \u00een tradi\u021bia apostolic\u0103 \u0219i are con\u021binutul s\u0103u \u00een R\u0103scump\u0103rarea f\u0103cut\u0103 de Iisus Hristos, prin Moartea \u0219i \u00cenvierea Sa. Pa\u0219tele este consacrarea \u00cenvierii lui Iisus Hristos, cea mai veche \u0219i solemn\u0103 s\u0103rb\u0103toare a cre\u0219tinilor, s\u0103rb\u0103toare ce nu are dat\u0103 fix\u0103, celebrat\u0103 \u00een prima duminic\u0103 dup\u0103 luna plin\u0103 echinoc\u021biului de prim\u0103var\u0103. \u00cen func\u021bie de aceast\u0103 dat\u0103 sunt fixate celelalte s\u0103rb\u0103tori f\u0103r\u0103 dat\u0103 fix\u0103 (\u00cen\u0103l\u021barea, Rusaliile…). Cuv\u00e2ntul PA\u0218TE provine din grecescul \u201epatere\u201d consemnat \u00een Septuaginta \u2013 cea mai veche traducere \u00een limba greac\u0103 a Vechiului Testament – \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201etrecere\u201d, f\u0103c\u00e2nd aluzie la trecerea lui Dumnezeu prin Egipt ca s\u0103 pedepseasc\u0103 pe egiptenii care distruser\u0103 locuin\u021bele israeli\u021bilor. \u00cen limba ebraic\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na premerg\u0103toare Sfintelor Pa\u0219ti este denumit\u0103 \u201eparesimi\u201d, care se apropie fonetic de \u201epatimi\u201d, dar care are alt\u0103 semnifica\u021bie. (…) La baza credin\u021belor tuturor popoarelor st\u0103 oul (oul cosmic). Chinezii foloseau ou\u0103le ro\u0219ii cu dou\u0103 mii de ani \u00eenainte de na\u0219terea lui Hristos, iar aceasta era o tradi\u021bie deja veche la ei. Egiptenii, per\u0219ii, fenicienii \u0219i israelienii considerau oul principiul crea\u021biei; din acesta s-ar fi creat Cerul, P\u0103m\u00e2ntul \u0219i V\u0103zduhul. Egiptenii aveau tot at\u00e2\u021bia zei c\u00e2te animale \u0219i plante existau; aveau un zeu numit KOREF, care \u00eensemna bun, binef\u0103c\u0103tor. Acesta era reprezentat printr-o figur\u0103 de om ce purta pe cap o pas\u0103re r\u0103pitoare ce semnifica activitatea. Pas\u0103rea avea \u00een cioc un ou, simbolul fecundit\u0103\u021bii. La romani tinerii colorau ou\u0103 \u00een ro\u0219u (culoarea preferat\u0103 a multor na\u021biuni) \u0219i le ofereau prietenilor de ziua lui IANUS \u2013 zeul roman considerat creator al Universului \u0219i personificare a oric\u0103rui \u00eenceput \u0219i sf\u00e2r\u0219it. La Roma ou\u0103le erau folosite cu ocazia unor ceremonii. \u00cen Fran\u021ba exist\u0103 credin\u021ba c\u0103 \u00een Joia Mare toate clopotele cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii trimit sunetele spre Roma pentru ca s\u0103 caute ou\u0103 \u00een Alpii superiori. \u00cen Alsacia circul\u0103 legenda c\u0103 o femeie s\u0103rac\u0103, care nu putea s\u0103 cumpere cadouri scumpe copiilor s\u0103i, a pictat \u00een toate culorile ou\u0103 \u0219i le-a ascuns prin gr\u0103din\u0103. C\u00e2nd copiii mergeau s\u0103-\u0219i caute darurile \u00een gr\u0103din\u0103 au v\u0103zut un iepure \u0219i au strigat: \u201eIa te uit\u0103! Un iepura\u0219 ne-a adus ou\u0103 colorate!\u201d La noi \u00een \u021bar\u0103 se crede c\u0103 la Pa\u0219ti se fac ou\u0103 ro\u0219ii \u00eentru aducerea aminte de s\u00e2ngele nevinovat al lui Hristos, v\u0103rsat pentru p\u0103catele omenirii. Legenda ne spune c\u0103 cele dint\u00e2i ou\u0103 ro\u0219ii le-a f\u0103cut Maria Magdalena pentru a produce bucurie rudelor sale. Ea a dat c\u00e2te un ou adres\u00e2ndu-i fiec\u0103ruia cuvintele \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d Toate rudele \u00eei r\u0103spunser\u0103: \u201eAdev\u0103rat, a \u00eenviat!\u201d Se zice c\u0103 atunci c\u00e2nd nu se vor mai colora ou\u0103le ro\u0219ii va fi sf\u00e2r\u0219itul lumii. La rom\u00e2ni nu exist\u0103 cas\u0103 \u00een care ou\u0103le ro\u0219ii s\u0103 nu constituie o preocupare. Pentru a \u00eenfrumuse\u021ba ou\u0103le, gospodinele le vopsesc \u00een mai multe culori \u0219i chiar le \u201e\u00eencondeiaz\u0103\u201d. \u00cencondeierea ou\u0103le lor este o art\u0103 pe care o cunosc din ce \u00een ce mai pu\u021bine femei. Pentru \u00eencondeiat, \u00een afar\u0103 de vopsele este nevoie de cear\u0103 \u0219i o \u201echi\u0219i\u021b\u0103\u201d \u2013 o unealt\u0103 simpl\u0103, compus\u0103 dintr-un be\u021bi\u0219or, 2-3 fire de p\u0103r de porc \u0219i o buc\u0103\u021bic\u0103 de tabl\u0103. Tabla se \u00eenv\u00e2rte\u0219te \u00een jurul unui v\u00e2rf de ac ca s\u0103 formeze din ea un tubule\u021b. O parte a tubule\u021bului se fixeaz\u0103 pe be\u021bi\u0219or. Prin tubule\u021b se introduc 2-3 fire de p\u0103r de porc, care se leag\u0103 cu a\u021b\u0103 de be\u021bi\u0219or, \u00eent\u0103rindu-se astfel tubu\u0219orul de b\u0103\u021b. Tubu\u0219orul are circa 1 cm lungime. Mai avem nevoie \u0219i de un p\u0103m\u0103tuf pentru cear\u0103 \u0219i un alt be\u021bi\u0219or la cap\u0103tul c\u0103ruia se leag\u0103 cu a\u021b\u0103 o buc\u0103\u021bic\u0103 de p\u00e2nz\u0103. Aceasta serve\u0219te la facerea ou\u0103lor punctate. Pentru \u00eencondeiere \u00een mai multe culori, gospodinele \u00eencep cu vopsele deschise la culoare: galben, verde, iar \u00een final cu vopsele \u00eenchise la culoare: maro, negru. Bunicile \u00ee\u0219i preg\u0103teau singure vopselele: galbenul era ob\u021binut din cojile de ceap\u0103; verdele din semin\u021be de boz; ro\u0219u din b\u0103can (un lemn care vopse\u0219te \u00een ro\u0219u); maro din frunzele de nuc… Un alt procedeu de \u00eencondeiere folose\u0219te solu\u021bie concentrat\u0103 de sare de l\u0103m\u00e2ie. Ou\u0103le \u00eenro\u0219ite sunt desenate cu pensula, creionul sau cu un be\u021bi\u0219or muiate \u00een solu\u021bie de sare de l\u0103m\u00e2ie: desenele pot fi tot ce dorim \u2013 linii fr\u00e2nte, p\u0103s\u0103ri, flori… Solu\u021bia de sare de l\u0103m\u00e2ie \u00eendep\u0103rteaz\u0103 culoarea ro\u0219ie. Femeile moderne apeleaz\u0103 la ab\u021bibilduri sau alte metode personale. \u00cen principiu este bine s\u0103 fierbem ou\u0103le \u00eenainte de a fi colorate pentru a fi \u00eenl\u0103turate cele care plesnesc. (…)
\n\tIeri, 13 aprilie, s-au \u00eemplinit 65 ani de la \u00eenchiderea \u0219i desfiin\u021barea Bastiliei r\u00e2mnicene (1956). Azi aceasta este un ad\u0103post pentru c\u00e2ini. Construc\u021bia apar\u021bine Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului. La Institut se schimb\u0103 des conducerea \u0219i… \u201e\u0219antierul pentru renovarea \u00eenchisorii s\u0103-l continue cine a promis\u201d (adic\u0103 cei din urm\u0103 cu 5 ani). \u00cen\u0103untru sunt schele pentru sus\u021binerea pere\u021bilor s\u0103 nu accidenteze pe… nimeni, pentru c\u0103 este interzis\u0103 intrarea! Autocarele cu vizitatori se opresc la poart\u0103 (p\u00e2n\u0103 Institutul aprob\u0103 s\u0103 se intre \u00een curte!)
\n\tLuni, 12 aprilie, s-au \u00eemplinit 60 ani de la zborul primului om \u00een cosmos! Iuri Gagarin a zburat 108 minute, iar dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani a fost omor\u00e2t de ierarhii s\u0103i din invidie \u2013 devenise mai cunoscut dec\u00e2t ei!\u201d Dl Mihai Doina are un hobby, pe l\u00e2ng\u0103 desen \u0219i sculptur\u0103: acela de a c\u0103uta detalii, informa\u021bii despre evenimentele ce au loc la nivel na\u021bional sau locale cu implicare \u00een cele na\u021bionale. Trebuie subliniat, apreciat efortul \u00een documentare pentru a face c\u00e2t mai atractiv, mai pl\u0103cut materialul tematic. \u00cei dorim mult\u0103 s\u0103n\u0103tate!
\n\t\u201eA \u00eencercat s\u0103 explice etimologia cuv\u00e2ntului Pa\u0219ti \u0219i \u00een acela\u0219i timp a \u00eencercat s\u0103 explice obiceiuri pascale din \u021bara noastr\u0103, cum ar fi \u00eencondeierea ou\u0103lor. A fost un fel de trecere \u00een revist\u0103 a unor lucruri cunoscute.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eTema tratat\u0103 este bine venit\u0103, dat fiind c\u0103 ne afl\u0103m \u00een postul P\u0103resimilor, perioad\u0103 preg\u0103titoare pentru Sfintele Pa\u0219ti, care reprezint\u0103 s\u0103rb\u0103toarea central\u0103 a cre\u0219tinilor, respectiv \u00cenvierea Domnului. Lectorul de serviciu, dl Mihai Doina, ne-a readus \u00een amintire o serie de elemente \u0219i tradi\u021bii legate de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare. Ne-a ar\u0103tat c\u0103 numele Pa\u0219ti vine din limba greac\u0103, omi\u021b\u00e2nd \u00eens\u0103 a spune c\u0103 p\u00e2n\u0103 a fi grecesc termenul a fost evreiesc. Cuv\u00e2ntul Pesha \u00eenseamn\u0103 trecere, respectiv trecerea evreilor de la cumplita robie egiptean\u0103 la libertate, iar \u00een cre\u0219tinism trecerea de la robia diavolului la libertatea \u00een Hristos. Frumos vorbe\u0219te lectorul despre ou\u0103le ro\u0219ii ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 tradi\u021bia le duce \u00een timpul lui Hristos, respectiv la Maria Magdalena. Sfintele Pa\u0219ti, arat\u0103 lectorul, reprezint\u0103 s\u0103rb\u0103toarea cu dat\u0103 schimb\u0103toare, fiind \u00een prima duminic\u0103 de dup\u0103 lun\u0103 plin\u0103, dup\u0103 echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103. Regula aceasta a fost fixat\u0103 la Sinodul \u00cent\u00e2i Ecumenic \u021binut la Niceea \u00een anul 325. La acest sinod au participat 318 p\u0103rin\u021bi din toat\u0103 lumea cre\u0219tin\u0103, inclusiv doi episcopi din p\u0103r\u021bile noastre, unul din Go\u021bia \u0219i altul de la Tomis. S\u0103pt\u0103m\u00e2na patimilor sau s\u0103pt\u0103m\u00e2na p\u0103timirii lui Iisus este s\u0103pt\u0103m\u00e2na care ne aduce tuturor \u00een fa\u021b\u0103 marea iubire pe care Dumnezeu ne-a purtat-o din totdeauna. S\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta culmineaz\u0103 cu \u00cenvierea lui Hristos, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 \u0219i noi suntem chema\u021bi s\u0103 avem parte de aceea\u0219i bucurie a \u00cenvierii.\u201d (Lauren\u021biu Turcu)
\n\t\u201ePentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 important este s\u0103 avem ca strateg biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 care reprezint\u0103 c\u0103l\u0103uza noastr\u0103 spiritual\u0103. Dl lector \u0219i-a dat silin\u021ba \u0219i a reu\u0219it s\u0103 ne informeze, din mai multe surse, c\u00e2te ceva din toate. Referitor la credin\u021b\u0103, scot \u00een eviden\u021b\u0103 iubirea din punct de vedere spiritual, at\u00e2t \u00een societate c\u00e2t \u0219i \u00een familie. Dac\u0103 nu avem iubire totul se destram\u0103. Cu iubirea trecem toate obstacolele \u00een via\u021b\u0103. Unde este iubire, este \u0219i pace.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\tDl Adrian C\u00e2mpeanu, neput\u00e2nd fi \u00een acela\u0219i timp \u00een dou\u0103 locuri, dorind s\u0103 participe la \u0219edin\u021ba cenaclului, dar av\u00e2nd \u00een aceea\u0219i zi programat\u0103 alt\u0103 ac\u021biune, a cerut ajutor tehnicii pentru a-\u0219i exprima p\u0103rerea despre materialul lectorului: \u201eLectorul de ast\u0103zi, 14 aprilie, Mihai Doina, a adus o mare de bucurie \u00een \u201emijlocelul\u201d cenacli\u0219tilor prin buchetul de culori pline de curiozit\u0103\u021bi. Am fost deosebit de interesat de \u00eencondeiere \u2013 arta tradi\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ca parte a Patrimoniului na\u021bional. Divulgarea secretului acestei arte m\u0103 ispite\u0219te s\u0103 experimentez acest me\u0219te\u0219ug sub bagheta domnului lector. Mul\u021bumesc acestui creator de atmosfer\u0103 interesant\u0103 \u0219i plin\u0103 de d\u0103ruire \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. V\u0103 doresc mult\u0103 inspira\u021bie \u0219i spor la \u00eencondeiere (aten\u021bie la ou\u0103)\u2026 \u0219i domnul Ghinea V. s\u0103 fie s\u0103n\u0103tos!\u201d
\n\tMiercuri, 21 aprilie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Vasile Ghinea. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DRAGOSTEA, LIANTUL DINTRE CREDIN\u021a\u0102 \u0218I ART\u0102, ESTE INGREDIENTUL CARE MEN\u021aINE VIA\u021aA PE ACEAST\u0102 PLANET\u0102 Miercuri, 14 aprilie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14360"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14360"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14360\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14364,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14360\/revisions\/14364"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14360"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14360"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14360"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}