{"id":14309,"date":"2021-04-13T14:05:18","date_gmt":"2021-04-13T11:05:18","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14309"},"modified":"2021-04-13T14:06:58","modified_gmt":"2021-04-13T11:06:58","slug":"spatii-culturale-nr-75-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14309","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 75 (2)"},"content":{"rendered":"

Marius NECULAE <\/strong><\/p>\n

\u00cenchisoarea de la R\u00e2mnicu S\u0103rat (1862-1963). Zece \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri<\/strong>
\n\"\"

Starea evident\u0103 de degradare \u00een care se afl\u0103 cl\u0103dirile fostului Penitenciar R\u00e2mnicu S\u0103rat, dar \u0219i publicarea recent\u0103 a unui raport de c\u0103tre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (I.I.C.C.M.E.R.), au constituit un semnal pentru startul discu\u021biilor \u0219i lu\u0103rilor de pozi\u021bie cu privire la subiectul \u00eenchisorii, \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii r\u00e2mnicene \u0219i nu numai.
\nDac\u0103 arunc\u0103m o privire asupra istoriografiei \u00eenchisorii, observ\u0103m imediat abunden\u021ba referirilor cu privire la perioada comunist\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00een perioada 1948-1963, mai cu seam\u0103 dup\u0103 1952, aici au fost \u00eencarcera\u021bi politicieni \u0219i fo\u0219ti ofi\u021beri din perioada regal\u0103, dar \u0219i persoane incomode \u0219i \u201eindezirabili\u201d pentru conducerea comunist\u0103. Nume ca Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Horia M\u0103celariu, Constantin Pantazi, Victor Pogoneanu, chiar \u0219i cel al medicului Gheorghe Pl\u0103cin\u021beanu (1) sunt arhicunoscute, iar Alexandru Vi\u0219inescu, comandant \u0219i celebru tor\u021bionar al \u00eenchisorii, a devenit \u201evedet\u0103\u201d la mult timp dup\u0103 c\u0103derea comunismului. Mai mult, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, datorit\u0103 regimului draconic de izolare, ce a constituit un experiment \u00een sine, penitenciarul \u0219i-a c\u0103p\u0103tat renumele de \u201e\u00eenchisoarea t\u0103cerii\u201d. Despre perioada de dinainte de 1945 se \u00eent\u00e2lnesc pu\u021bine referiri cu privire la \u00eenchisoare. Doar c\u00e2teva aspecte despre vizita lui Carol I, din 1901 \u0219i \u00eencarcerarea \u0219i asasinarea unor de\u021binu\u021bi politici legionari (1938-1939). Despre perioada de dinainte de 1900, nimic.
\nObserv\u00e2nd, cu triste\u021be, lipsa de anima\u021bie, chiar dezinteresul manifestat de o mare parte a comunit\u0103\u021bii locale fa\u021b\u0103 de acest edificiu, permanentizarea unor erori care au devenit, prin repeti\u021bie, stereotipuri, lipsa general\u0103 de informa\u021bii asupra \u00eentregii perioade de func\u021bionare a \u00eenchisorii \u0219i plec\u00e2nd de la premisa c\u0103 istoria unei institu\u021bii trebuie privit\u0103 \u00een ansamblu, ne propunem s\u0103 r\u0103spundem la zece \u00eentreb\u0103ri despre fosta \u00eenchisoare de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, r\u0103spunsuri prin care se schi\u021beaz\u0103 caracteristicile generale, subliniaz\u0103 unele momente importante \u0219i aduc detalii inedite.
\n\u00centrebare 1: Care sunt cele mai importante surse documentare inedite cu privire la istoricul fostei \u00eenchisori din R\u00e2mnicu S\u0103rat?
\nR\u0103spuns 1: O cercetare \u00een domeniul istoriei moderne \u0219i contemporane implic\u0103, de regul\u0103, folosirea unor surse variate, plec\u00e2nd de la documente primare, inedite, existente \u00een fonduri de arhiv\u0103 \u0219i colec\u021bii, surse edite (documente publicate, pres\u0103, surse vizuale, memorialistic\u0103, surse arheologice), instrumente de lucru, lucr\u0103ri de specialitate, p\u00e2n\u0103 la resurse web.
\n\u00cen cazul penitenciarului de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, datorit\u0103 faptului c\u0103 lucr\u0103rile de specialitate lipsesc, pentru o bun\u0103 bucat\u0103 a existen\u021bei sale, iar unele lucr\u0103ri con\u021bin erori, sursele primare, documentele de arhiv\u0103 au o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103. \u00cen privin\u021ba documentelor de arhiv\u0103, constat\u0103m c\u0103 fondul cel mai important, \u201ePenitenciarul R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, de la Serviciul Jude\u021bean Buz\u0103u al Arhivelor Na\u021bionale (S.J.A.N.), ce acoper\u0103 perioada 1918-1963, \u00eencepe dup\u0103 cinci decenii de func\u021bionare a institu\u021biei \u0219i are numeroase lacune privitor la perioada 1938-1940. \u00cen completarea acestuia poate veni fondul \u201eInspectoratul General al Jandarmeriei\u201d de la Arhivele Na\u021bionale Istorice Centrale (A.N.I.C), care de\u021bine documente cu privire la func\u021bionarea \u201epenitenciarului special\u201d, de la sf\u00e2r\u0219itul deceniului 4 al secolului XX.
\n\u00cen privin\u021ba stadiului de cercetare al acestor fonduri, am \u00eent\u00e2lnit o problem\u0103 major\u0103: zeci de dosare din cele 144 din fondul penitenciarului de la S.J.A.N. Buz\u0103u nu au fost cercetate de nimeni p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2021. Mai mult, exist\u0103 documente inedite, nesemnalate \u0219i necercetate, precum singurul plan \u00een detaliu al \u00eenchisorii (1940), dat \u00een cercetare, care a fost studiat doar de c\u0103tre jurnalistul Dorin Ivan, \u00een mai 2010, la cinci ani de la publicarea c\u0103r\u021bii domniei sale despre penitenciar \u00een timpul perioadei comuniste (2).
\n\u00ce. 2: De c\u00e2nd exist\u0103 o \u00eenchisoare la R\u00e2mnicu S\u0103rat?
\nR. 2: \u00cenchisoarea de la R\u00e2mnicu S\u0103rat este atestat\u0103 documentar abia \u00een octombrie 1901, cum spun unele surse. Atunci, cu prilejul unor manevre regale, regele Carol I a vizitat, printre altele \u0219i penitenciarul (care exista deja, \u00een cl\u0103dirile cunoscute \u0219i azi) \u0219i a gra\u021biat trei de\u021binu\u021bi. Privitor la vechimea \u00eenchisorii, ca institu\u021bie, ne este cunoscut faptul c\u0103, \u00een Muntenia, dup\u0103 1831, existau \u0219ase temni\u021be principale \u0219i 14 \u00eenchisori de jude\u021be (3), arestul jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat fiind un stabiliment din cea de-a doua categorie. Cum, \u00een martie 1862, \u00een contextul unific\u0103rii ora\u0219ului Foc\u0219ani, re\u0219edin\u021ba jude\u021bului a revenit la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i \u0219tiind faptul c\u0103 arestul trebuia s\u0103 fi fost pe l\u00e2ng\u0103 re\u0219edin\u021ba prefecturii (\u021bineau, \u00eempreun\u0103, de Ministerul de Interne, arestul fiind \u00een subordinea prefecturii), putem lega \u00eenceputurile arestului din ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat de dob\u00e2ndirea calit\u0103\u021bii de re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b a acestui ora\u0219.
\n\u00ce. 3: Care ar fi etapizarea istoriei penitenciarului?
\nR. 3: Etapele istoriei penitenciarului r\u00e2mnicean sunt str\u00e2ns legate de evolu\u021bia sistemului penitenciar rom\u00e2nesc, at\u00e2t ca legisla\u021bie c\u00e2t \u0219i ca reformare.
\nReformarea sistemului penitenciar rom\u00e2nesc din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea (regulamentul din 1862, legea de la 1874 \u0219i regulamentele aferente) a fost opera lui Ferdinand Dodun de Perri\u00e8res (4). Adept al regimului de deten\u021bie aburnian (5) (regim mixt, \u00een care condamna\u021bii st\u0103teau ziua la comun \u0219i noaptea \u00een celule individuale), Dodun de Perri\u00e8res a \u00eencercat s\u0103 implementeze acest sistem \u0219i \u00een \u00eenchisorile rom\u00e2ne\u0219ti. Odat\u0103 cu aceast\u0103 reform\u0103, \u00eentre\u021binerea aresturilor jude\u021bene, ce era suportat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci de fiecare jude\u021b \u00een parte, trece \u00een seama Statului, conducerea \u0219i administra\u021bia \u00eenchisorilor fiind \u00eencredin\u021bat\u0103 Ministerului de Interne. Acum, \u00eencepe construirea unei serii de cl\u0103diri de penitenciare, care s\u0103 corespund\u0103 noilor reglement\u0103ri, printre care \u0219i a \u00eenchisorii de la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Legisla\u021bia din timpul lui Dodun de Perri\u00e8res a fost schimbat\u0103 abia \u00een 1929, prin introducerea unui sistem progresiv de executare a pedepselor \u0219i prin trecerea penitenciarelor sub administra\u021bia Ministerului de Justi\u021bie (1930-1942, februarie-mai 1945), Antonescu \u0219i comuni\u0219tii prefer\u00e2nd s\u0103 lase penitenciarele sub administra\u021bia internelor.
\nAstfel, privitor la istoricul penitenciarului r\u00e2mnicean, putem schi\u021ba urm\u0103toarele etape:
\n– perioada arestului preventiv jude\u021bean, cu func\u021bionarea acestuia \u00eentr-o cl\u0103dire \u00eenchiriat\u0103 (1862-1899);
\n– perioada arestului preventiv jude\u021bean, cu func\u021bionarea acestuia \u00een cl\u0103direa proprie (1900-1929);
\n– perioada \u00eenchisorii corec\u021bionale (1930-1947);
\n– perioada penitenciarului special (politic, 1938-1940), care a func\u021bionat consecutiv cu \u00eenchisoarea corec\u021bional\u0103, sub conducerea direct\u0103 a Inspectoratului General al Jandarmeriei, de\u0219i, legal, \u00eenchisorile c\u0103deau \u00een resortul Ministerului de Justi\u021bie;
\n– perioada \u00eenchisorii politice comuniste, c\u00e2nd penitenciarul \u0219i-a c\u0103p\u0103tat numele de \u201e\u00eenchisoarea t\u0103cerii\u201d (1948-1963).
\n\u00ce. 4: Care sunt sursele de informa\u021bii cu privire la penitenciar \u00een perioada 1862-1899?
\nR. 4: Pentru perioada 1862-1899 nu sunt prea multe surse de informa\u021bii cu privire la penitenciar, fiind \u0219i o perioad\u0103 care nu a fost cercetat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum. Astfel, avem c\u00e2teva situa\u021bii anuale privind mi\u0219carea de\u021binu\u021bilor \u0219i date generale \u00een expunerile anuale realizate de prefec\u021bi (6), un obiect rar – o matrice sigilar\u0103 (\u201e\u0219tampil\u0103\u201d) a arestului, datat\u0103 \u00een perioada 1862-1866 \u0219i anumite referiri, \u00een Gazeta s\u0103teanului \u0219i Monitorul Oficial.
\n\u00ce. 5: Unde func\u021biona \u00eenchisoarea \u00een aceast\u0103 perioad\u0103?
\nR. 5: Pentru intervalul 1862-1899, \u0219tim c\u0103 arestul preventiv \u0219i corec\u021bional al jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat a func\u021bionat \u00eentr-un local \u00eenchiriat, ce apar\u021binea bisericii \u201eAs\u0103n\u0103chioaia\u201d (7), cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de \u201eRobeasca\u201d, pentru care jude\u021bul pl\u0103tea o chirie de 500 de lei anual, cheltuielile ajung\u00e2nd, faptic, la peste 1.000 de lei anual, conform unui raport din anul 1896: \u201eDe la 1 Aprilie 1891, jude\u021bul a \u00eenceput a pl\u0103ti epitropiei bisericei lei 500 ca chirie anual \u0219i cu condi\u021biunea \u00eenc\u0103 ca repara\u021biile sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021birile s\u0103 priveasc\u0103 tot pe casa jude\u021bului; nu numai at\u00e2t, dar epitropia acum mai solicit\u0103 un spor de chirie peste cei 500 lei a\u0219a c\u0103 jude\u021bul se vede silit a pl\u0103ti ca \u00eentre\u021binere \u0219i chirie peste una mie lei anual pentru un local cu totul impropriu destina\u021biunei\u201d (8).
\nDe\u0219i se primeau adesea ordine de la Ministerul de Interne pentru identificarea unui alt spa\u021biu pentru arest, localul \u00eenchiriat de la biserica As\u0103n\u0103chioaia urm\u00e2nd \u201ea se de\u0219erta \u0219i l\u0103sa la disposi\u021biunea servitorilor bisericii (9)\u201d, s-a constatat c\u0103 nu se poate g\u0103si, \u00een ora\u0219, un local care s\u0103 corespund\u0103, solu\u021bia fiind construirea unei noi cl\u0103diri.
\n\u00ce. 6: C\u00e2nd au fost ridicate actualele cl\u0103diri ale \u00eenchisorii?
\nR. 6: Ini\u021biative \u00een acest sens au existat \u00eenc\u0103 din 1882, \u00eens\u0103, zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1892, afl\u0103m c\u0103 exista un proiect pentru noua cl\u0103dire, care \u201ez\u0103cea\u201d de doi ani, \u00eempreun\u0103 cu alte proiecte, la Consiliul Jude\u021bean \u00een bibliotec\u0103, nefiind avizat de c\u0103tre Consiliul Tehnic Superior (10), to\u021bi prefec\u021bii semnal\u00e2nd \u00een situa\u021biile anuale starea deplorabil\u0103 a cl\u0103dirilor \u00eenchiriate \u0219i situa\u021bia mizer\u0103 a de\u021binu\u021bilor.
\nDup\u0103 tergivers\u0103ri \u0219i negocieri cu autorit\u0103\u021bile (Ministerul de Interne, Consiliul Tehnic), cu arhitectul Al. S\u0103vulescu (11) \u0219i antreprenorii G. Magnabosco \u0219i G. Tofoli, abia \u00een perioada 1898-1900, cu ajutorul unui \u00eemprumut contractat de Consiliul Jude\u021bean (12), a fost ridicat\u0103 o nou\u0103 cl\u0103dire, ce corespundea reglement\u0103rilor, mutarea aresta\u021bilor \u00een aceasta fiind f\u0103cut\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1900 (13).
\n\u00ce. 7: C\u00e2\u021bi de\u021binu\u021bi erau \u00eenchi\u0219i \u00een acest penitenciar?
\nR. 7: \u00cen anii 1938 \u0219i 1942 cl\u0103direa penitenciarului putea ad\u0103posti 176, respectiv 227 de de\u021binu\u021bi, pentru ca \u00een februarie 1944 penitenciarul s\u0103 aib\u0103 o popula\u021bie de 189 de\u021binu\u021bi, dispun\u00e2nd de 182 de paturi individuale de fier (14). Num\u0103rul de paturi a fost constant la 180-200 pentru toat\u0103 perioada de dup\u0103 1900, din rapoartele de inspec\u021bie \u0219i din studierea planurilor \u00eenchisorii rezult\u00e2nd c\u0103 erau aici 35 de celule (3,50 m lungime, 2 m l\u0103\u021bime \u0219i 3 m \u00een\u0103l\u021bime), care puteau fi individuale, dar \u0219i cu c\u00e2te patru paturi \u0219i 3-4 saloane comune, \u00een fiecare put\u00e2nd intra un maximum de 21 de paturi.
\nCu privire la num\u0103rul de de\u021binu\u021bi aflat la un moment dat, pentru perioada 1880-1899, arestul din localul \u00eenchiriat ad\u0103postea \u00eentre 10 \u0219i 40 de de\u021binu\u021bi, din toate categoriile: condamna\u021bi, aresta\u021bi preventiv, afla\u021bi \u00een trecere, femei, b\u0103rba\u021bi, majori \u0219i minori, num\u0103r care se men\u021bine \u0219i \u00een primele dou\u0103 decenii ale secolului al XX-lea, c\u00e2nd \u00eenchisoarea func\u021biona \u00een noua cl\u0103dire, popula\u021bia \u00eencarcerat\u0103 anual fiind de 300-600 de b\u0103rba\u021bi \u0219i 30-70 de femei.
\n\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 este \u00eenregistrat \u0219i num\u0103rul maxim de de\u021binu\u021bi consemna\u021bi ca prezen\u021bi la un moment dat, \u00een luna martie a anului 1907 fiind aresta\u021bi preventiv \u0219i depu\u0219i la penitenciar un num\u0103r de 655 b\u0103rba\u021bi \u0219i dou\u0103 femei, participan\u021bi la r\u0103scoala \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 (15), mul\u021bi dintre ace\u0219tia fiind re\u021binu\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een luna septembrie (16).
\nDup\u0103 primul R\u0103zboi Mondial, pentru perioada 1920-1922, num\u0103rul maxim de de\u021binu\u021bi a fost de 51, consemnat pe 17 decembrie 1921 (47 de b\u0103rba\u021bi – 21 aresta\u021bi preventiv \u0219i acuza\u021bi, opt condamna\u021bi \u0219i 18 \u00een trecere, precum \u0219i patru femei, condamnate), p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 1930 fiind consemnat\u0103 prezen\u021ba unui num\u0103r de de\u021binu\u021bi cuprins \u00eentre nou\u0103 \u0219i 55, num\u0103r \u00eenregistrat pe 12 aprilie 1929, c\u00e2nd erau \u00eencarcera\u021bi 52 de b\u0103rba\u021bi (11 aresta\u021bi preventiv \u0219i acuza\u021bi, 37 condamna\u021bi \u0219i patru \u00een trecere) \u0219i trei femei (condamnate).
\n\u00cen perioada func\u021bion\u0103rii penitenciarului special (1938-1940), fiind \u00eencarcera\u021bi doar de\u021binu\u021bi politici (legionari \u0219i de\u021binute comuniste), num\u0103rul acestora nu era mai mare de 35, \u00eens\u0103, dup\u0103 anul 1940 situa\u021bia se schimb\u0103, ajung\u00e2ndu-se ca \u00eentr-un penitenciar cu cca. 180 de paturi s\u0103 fie \u00eencarcera\u021bi \u0219i 3-400 de de\u021binu\u021bi (aprilie – mai 1944).
\nDup\u0103 un episod confuz, petrecut pe 27 august 1944, c\u00e2nd to\u021bi cei 183 de de\u021binu\u021bi (17) \u201eau plecat\u201d, num\u0103rul celor \u00eencarcera\u021bi p\u00e2n\u0103 la finalul anului 1947 variaz\u0103 \u00eentre 50 \u0219i 120, cu men\u021biunea c\u0103 \u00een ultimii ani de dinaintea proclam\u0103rii Republicii Populare Rom\u00e2ne se poate observa o r\u0103sturnare \u00een privin\u021ba propor\u021biei categoriilor de \u00eencarcera\u021bi, prin cre\u0219terea num\u0103rului de aresta\u021bi preventiv, aceast\u0103 categorie ajung\u00e2nd \u0219i de trei ori mai mare fa\u021b\u0103 de cea a de\u021binu\u021bilor condamna\u021bi.
\n\u00ce. 8: Ce fel de de\u021binu\u021bi erau \u00eenchi\u0219i aici?
\nR. 8: Cu excep\u021bia a dou\u0103 intervale (1938-1940 \u0219i 1948-1963), \u00eenchisoarea de la R\u00e2mnicu S\u0103rat a ad\u0103postit cu prec\u0103dere de\u021binu\u021bi de drept comun, majoritatea acuza\u021bi de furt \u0219i de alte infrac\u021biuni m\u0103runte (contraven\u021bie, sustragere de la sechestru, insult\u0103, denun\u021b calomnios), dar \u0219i criminali, r\u0103pitori, adulterini, acuza\u021bi \u0219i condamna\u021bi pentru t\u00e2lh\u0103rie, lovituri, pruncucidere, distrugere sau incendiere.
\nCategoria b\u0103rba\u021bilor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 21 \u0219i 30 de ani avea ponderea cea mai mare p\u00e2n\u0103 la instaurarea comunismului, ace\u0219tia reprezent\u00e2nd cca. 35-40% din popula\u021bia carceral\u0103, urmat\u0103 ce cea a b\u0103rba\u021bilor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 31 \u0219i 40 de ani, majoritatea acestora provenind din fostul jude\u021b R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i fiind de na\u021bionalitate rom\u00e2n\u0103, muncitori sau agricultori, cu p\u00e2n\u0103 la patru clase primare sau analfabe\u021bi. Formularele de raportare privind mi\u0219carea de\u021binu\u021bilor din diferite perioade ne arat\u0103 \u0219i prezen\u021ba femeilor, \u00een pondere de p\u00e2n\u0103 la 10%, \u00een func\u021bie de interval, dar \u0219i a unor minori sub 14 ani (chiar de 11-12 ani) \u0219i a unor v\u00e2rstnici, de peste 80 de ani.
\nAt\u00e2t \u00een perioada secolului al XIX-lea, c\u00e2t \u0219i \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u00eent\u00e2lnim, cu o pondere destul de mic\u0103 \u0219i de\u021binu\u021bi evrei, s\u00e2rbi, maghiari, germani, turci sau rromi, ultimii figur\u00e2nd \u00een fi\u0219ele de \u00eencarcerare cu denumirea popular\u0103 a etniei sau ca \u201eemancipa\u021bi\u201d.
\n\u00ce. 9: Care sunt cele mai importante figuri \u00eencarcerate aici?
\nR. 9.: Importan\u021bi ar putea fi to\u021bi cei \u00eencarcera\u021bi, mai ales cei care au ajuns \u00een \u00eenchisoare pe nedrept, sau au primit pedepse dispropor\u021bionate \u00een raport cu ce au f\u0103cut. \u00cen timpul regimului autoritar al regelui Carol al II-lea (1938-1940), au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 aici personaje cunoscute pe plan na\u021bional, cl\u0103direa \u00eenchisorii ad\u0103postind acum un \u201epenitenciar special\u201d, cu organizare militar\u0103, pentru de\u021binu\u021bii politici, cei de drept comun fiind muta\u021bi \u00eentr-o cl\u0103dire \u00eenchiriat\u0103 (probabil, \u00een actualul cartier Anghel Saligny, unde penitenciarul avea terenuri agricole). Dintre de\u021binu\u021bii politici care au fost \u00eenchi\u0219i aici \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, putem nominaliza pe liderul mi\u0219c\u0103rii legionare, Corneliu Zelea Codreanu, care a trecut pe aici pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, \u00eenainte de a fi asasinat \u00een timpul transferului c\u0103tre Jilava, la 29\/30 noiembrie 1938, al\u0103turi de al\u021bi legionari cunoscu\u021bi (Nicadorii, Decemvirii). \u00cen 1939 se aflau \u00een acest penitenciar al\u021bi lideri legionari, 13 dintre ace\u0219tia fiind executa\u021bi chiar \u00een curtea \u00eenchisorii, \u00een noaptea de 21\/22 septembrie 1939, ca represiune la asasinarea premierului Armand C\u0103linescu (ing. Gheorghe Clime, Alecu Cantacuzino, Paul Craja, Alexandru Tell, Nicolae Totu \u0219i al\u021bii). La 5 martie 1940 au fost transferate aici 32 de de\u021binute comuniste (18), printre care \u0219i Ana Pauker, care a ajuns datorit\u0103 pozi\u021biei \u00een Partidul Comunist, prima femeie vicepremier \u0219i ministru de externe din lume. Dac\u0103 pentru Pauker, experien\u021ba de la R\u00e2mnicu S\u0103rat a fost un \u201etimp greu [\u2026] unde sl\u0103bisem mult\u201d (19), la pu\u021bin peste un deceniu, Corneliu Coposu va uita s\u0103 vorbeasc\u0103, datorit\u0103 regimului de izolare \u0219i va ajunge, de la o constitu\u021bie de halterofil, piele \u0219i os, iar lideri marcan\u021bi \u0219i ofi\u021beri din perioada precomunist\u0103, ca Ion Mihalache, Jenic\u0103 Arn\u0103utu, generalul Constantin Pantazi \u0219i-au g\u0103sit aici sf\u00e2r\u0219itul, \u00een condi\u021bii groaznice, fiind \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi noaptea, \u00een secret, \u00een gropi comune, la marginea cimitirului Eternitatea (20).
\nChiar \u0219i liderul comunist, picat \u00een dizgra\u021bia lui Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, fost tovar\u0103\u0219 de-al Anei Pauker, a fost adus la R\u00e2mnicu S\u0103rat dup\u0103 1954, \u00een arhiva C.N.S.A.S. exist\u00e2nd o sumedenie de memorii ale acestuia, adresate conducerii R.P.R., \u00een care se pl\u00e2ngea de condi\u021biile de deten\u021bie de aici (21).
\n\u00ce. 10: Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu cl\u0103dirile dup\u0103 desfiin\u021barea \u00eenchisorii \u0219i ce se preconizeaz\u0103?
\nR. 10: Majoritatea surselor pomenesc c\u0103, dup\u0103 anul 1963, fosta \u00eenchisoare a fost transformat\u0103 \u00een depozit de legume-fructe, pentru ca, \u00een anul 2007, s\u0103 intre \u00een administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u00een Rom\u00e2nia (actualul I.I.C.C.M.E.R.), urm\u00e2nd ca s\u0103 fie transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu. \u00cen muzeu au avut inten\u021bia s\u0103 transforme \u00eenchisoarea \u0219i legionarii, \u00een 1940 (22) \u0219i comuni\u0219tii, la \u00eenceputul anilor ’50 (23), \u00eens\u0103 cel mai potrivit ni se pare proiectul propus de c\u0103tre I.I.C.C.M.E.R., de transformare a fostei \u00eenchisori \u00eentr-un muzeu \u00een care vor fi expuse ororile perioadei comuniste, dar \u00een care vor exista referiri \u0219i la perioada de dinainte de instaurarea comunismului.
\nRevenind la soarta cl\u0103dirilor de dup\u0103 desfiin\u021barea \u00eenchisorii, majoritatea surselor sar peste un episod petrecut \u00eentre anii 1963-1968, c\u00e2nd aici au func\u021bionat arhivele raionale R\u00e2mnicu S\u0103rat. Acest lucru ne este cunoscut din faptul c\u0103 fosta \u00eenchisoare apare pe o serie de schi\u021be de sistematizare ale ora\u0219ului, din 1964, aflate la Prim\u0103ria R\u00e2mnicu S\u0103rat (24), eviden\u021biat\u0103 ca \u201eArhivele Statului\u201d. Faptul c\u0103 aici au func\u021bionat arhivele raionale, \u00eenainte de preluarea acestora de serviciul din Buz\u0103u (1968), ne era cunoscut din relat\u0103rile istoricului Valeriu Nicolescu, care a lucrat acolo: \u201ePersonal, le-am v\u0103zut [este vorba de unele dosare de arhiv\u0103, n.a.] \u00een c\u00e2teva din celulele de la etaj ale penitenciarului de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00een fosta \u00eenchisoare de trist\u0103 amintire fiind depozitele fostei filiale R\u00e2mnicu S\u0103rat a Arhivelor Statului\u201d (25).<\/p>\n

\"\"

(1) Fiind \u00eentr-o rela\u021bie cu Lica Gheorghiu (fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care era c\u0103s\u0103torit\u0103), atrage oprobiul lui Dej, este arestat \u0219i i se orchestreaz\u0103 un simulacru de proces. Moare la R\u00e2mnicu S\u0103rat, decesul s\u0103u fiind \u00eenregistrat pe 1 mai 1961.
\n(2) Dorin Ivan, Experimentul R\u00e2mnicu S\u0103rat, Buz\u0103u, Editura Irineu Mih\u0103lcescu, 2005.
\n(3) Gr. I. Dianu, Istoria \u00eenchisorilor din Rom\u00e2nia, Tipografia Cur\u021bii Regale \u201eF. G\u00f6bl. Fiii\u201d, Bucure\u0219ti, 1900, pp. 48-49.
\n(4) Francez de origine, a fost adus, \u00een 1855, de c\u0103tre Grigore al V-lea Ghica, la recomandarea lui Anastasie Panu, ca inspector general al \u00eenchisorilor din Moldova. A fost men\u021binut \u00een func\u021bia de inspector general al \u00eenchisorilor rom\u00e2ne\u0219ti de Al. I. Cuza \u0219i Carol I, p\u00e2n\u0103 la 1876.
\n(5) Gr. I. Dianu, Raport general asupra \u00eenchisorilor centrale \u0219i aresturilor preventive prezentat d-lui ministru de interne la 29 ianuarie 1897, Bucure\u0219ti, Imprimeria Statului, 1897, pp. V-VII: Pe parcursul secolului al XIX-lea, \u00een Rom\u00e2nia au func\u021bionat \u0219i au fost dezbateri pe baza urm\u0103toarelor sisteme: traiul \u00een comun al de\u021binu\u021bilor, ziua \u0219i noaptea (socotit cel mai r\u0103u), sistemul aburnian, sistemul philadelphian (celular) \u0219i sistemul irlandez (progresiv).
\n(6) Pentru perioada 1880-1899 au fost identificate un num\u0103r de 12 expuneri anuale ale situa\u021biei jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat realizate de prefec\u021bi, din anii 1880, 1882, 1885, 1887, 1889, 1892-1893, 1895-1899, \u00een colec\u021biile A.N.I.C., ale Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne \u0219i Bibliotecii Centrale Universitare Bucure\u0219ti.
\n(7) I. G. Lupescu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu-S\u0103rat pe anul 1887, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Tipografia P.Th. Pecetescu, 1887, p. 11; Al. P. T\u0103t\u0103ranu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat pe anul 1896, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Tipografia \u201eGazetei S\u0103teanului\u201d, 1897, p. 20.
\n(8) Al. P. T\u0103t\u0103ranu, op. cit, p. 20.
\n(9) I. G. Lupescu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021biului R\u00e2mnicu-S\u0103rat pe anul 1885, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Tipografia P.Th. Pecetescu, 1885, p. 10.
\n(10) C. T. Dimitrescu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu-S\u0103rat pe anul 1892, R\u00e2mnicu S\u0103rat, Tipografia \u201eGazetei S\u0103teanului\u201d, 1892, p. 8.
\n(11) Alexandru S\u0103vulescu (1847-1904), arhitect rom\u00e2n, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Arhitec\u021bilor Rom\u00e2ni (1895-1902), cunoscut pentru proiectarea Palatul Po\u0219telor \u0219i Telegrafului din Bucure\u0219ti (\u00een prezent sediul Muzeului Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei) \u0219i Palatului Comunal din Buz\u0103u.
\n(12) Al. P. T\u0103t\u0103ranu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat pe anul 1902, Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eGazetei S\u0103teanului\u201d, 1902, p. 9, \u00een raportul pe anul 1902, la sec\u021biunea \u201eDatoriile jude\u021bului\u201d, dar \u0219i \u00een anii urm\u0103tori, apare \u201eUn \u00eemprumut de 180.000 lei, contractat \u00een 1899, pentru construc\u021bia penitenciarului \u0219i alte lucr\u0103ri de \u00eembun\u0103t\u0103\u021binere, pl\u0103tibil \u00een 40 de rate semestriale, de c\u00e2te lei 7675 b. 70 fiecare. P\u00e2n\u0103 acum s-a pl\u0103tit 7 rate, ultima rat\u0103 de plat\u0103 fiind la 30 decembrie 1918\u201d.
\n(13) I. M. Alexandrescu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat pe anul 1900, Bucure\u0219ti, Tipografia \u201eGazetei S\u0103teanului\u201d, 1900, p. 20.
\n(14) S.J.A.N. Buz\u0103u, fond \u201ePenitenciarul R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, dos. 6\/1943, f. 37.
\n(15) Unii autori contemporani din jude\u021b au scris despre \u00eencarcerarea aici a peste 1200 de \u021b\u0103rani r\u0103scula\u021bi, \u00een 1907, num\u0103rul fiind \u00een realitate cel expus de noi (la care se putea ad\u0103uga un maximum de 30-40 de\u021binu\u021bi existen\u021bi), dup\u0103 Constantin Iliescu, Expunerea situa\u021biunei jude\u021bului R\u00e2mnicu S\u0103rat pe anul 1907, Ploie\u0219ti, Stabilimentul de Arte grafice \u201eProgresul\u201d, 1908, p. 52.
\n(16) Vor fi elibera\u021bi \u00een urma decretului de amnistie a participan\u021bilor la r\u0103scoal\u0103, publicat pe 10 august 1907.
\n(17) 162 de condamna\u021bi (154 de b\u0103rba\u021bi \u0219i opt femei) \u0219i 21 de \u201epreveni\u021bi\u201d (19 b\u0103rba\u021bi \u0219i dou\u0103 femei).
\n(18) A.N.I.C., fond \u201eInspectoratul General al Jandarmeriei (1893-1949)\u201d, inv. 1474, 60\/1940, f. 7.
\n(19) Ibidem, fond \u201eDocumente elaborate de de\u021binu\u021bii comuni\u0219ti \u0219i sociali\u0219ti \u00een \u00eenchisori \u0219i lag\u0103re\u201d, vol. II, 1, dos. 72, f. 1. Transcript al unei scrisori a Anei Pauker c\u0103tre copii s\u0103i, datat\u0103 1936, R\u00e2mnicu S\u0103rat. Din studierea transcriptului rezult\u0103 c\u0103 A. Pauker vorbe\u0219te la trecut despre experien\u021ba de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, concluzia noastr\u0103 fiind c\u0103 scrisoarea a fost redactat\u0103 dup\u0103 plecarea de acolo, spre sf\u00e2r\u0219itul anului 1940 sau \u00een 1941. Documentul a fost cerut la studiu, p\u00e2n\u0103 \u00een 2021, doar de o singur\u0103 persoan\u0103, \u00een septembrie 2012.
\n(20) Andrei Muraru (coord.), Dic\u021bionarul penitenciarelor din Rom\u00e2nia comunist\u0103 (1945-1967), Ia\u0219i, Editura Polirom, 2008, pp. 447-450.
\n(21) http:\/\/www.cnsas.ro\/documente\/P%20000148\/P%200000148_173_W_R_OCR_Anon%20NEW.pdf, accesat \u00een data de 25.02.2021 (dos. P 000148, vol.173), passim.
\n(22) Motiva\u021bia era c\u0103 aici au fost \u00eencarcera\u021bi liderii mi\u0219c\u0103rii uci\u0219i \u00een timpul transferului c\u0103tre Jilava, \u0219i cei 13 din grupul ing. Gh. Clime, executa\u021bi chiar \u00een curtea \u00eenchisorii. Oricum, nu au mai avut timp pentru transformarea \u00een muzeu, datorit\u0103 neinspiratei decizii a liderilor mi\u0219c\u0103rii legionare de a se revolta \u00eempotriva lui Antonescu (21-23 ianuarie 1941).
\n(23) Motivul renun\u021b\u0103rii poate fi faptul c\u0103 \u00eenchisoarea Doftana li s-a p\u0103rut o variant\u0103 mai bun\u0103, sau \u00een urma declinului politic al Anei Pauker, care fusese \u00eenchis\u0103 aici.
\n(24) Arhiva Prim\u0103riei R\u00e2mnicu S\u0103rat, F.N.I.: Sfatul Popular al Regiunii Ploie\u0219ti, Direc\u021bia de Sistematizare, Arhitectur\u0103 \u0219i Protejarea Construc\u021biilor, R\u00eemnicu S\u0103rat – Schi\u021ba de sistematizare: plan de baz\u0103 \u0219i dot\u0103ri social-culturale, 1964.
\n(25) Valeriu Nicolescu, Buz\u0103u – R\u00e2mnicu S\u0103rat: oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, Partea 1, Bucure\u0219ti, Editura Evenimentul Rom\u00e2nesc, 2001, p. 65.<\/em><\/p>\n


\nMonica MURE\u0218AN<\/strong><\/p>\n

XVI.<\/strong><\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i a fost ideea ce a prins via\u021b\u0103
\na\u0219a cum la \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul cel
\nve\u0219nic al Celui Ve\u0219nic
\niar cuv\u00e2ntul care era s-a \u00eentrupat
\ndevenind trup de carne
\n\u0219i noi, oamenii – carne pentru cuvinte
\n\u0219i trup pentru v\u0103zduh.<\/p>\n

Cresc odat\u0103 cu ideea ce-mi d\u0103 via\u021b\u0103 –
\nsunt un cuv\u00e2nt
\ncuv\u00e2ntul prin care sunt
\nm\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103 \u0219i eu \u00eel rostesc.
\nCuv\u00e2ntul care m\u0103 roste\u0219te cuv\u00e2nt\u0103 apoi
\ng\u0103sindu-\u0219i singur c\u0103rarea.<\/p>\n

Iar Cel ce este \u00een mine r\u0103sun\u0103
\n\u00een t\u0103cerile-mi uimite
\n\u0219i acestea adunate \u00een seva cosmic\u0103
\nse cuv\u00e2nt\u0103 \u00eentre ele p\u00e2n\u0103 se fac auzite
\n\u00een\u021belese.<\/p>\n

Dup\u0103 ce s-au trezit la via\u021ba graiului
\nnu mai pot fi \u0219terse
\nr\u0103m\u00e2n \u00een univers ve\u0219nic
\nele sunt ve\u0219nicie
\ntot astfel sunt eu
\nfiin\u021ba de OM<\/p>\n

n\u0103scut\u0103 din cuvintele
\nce s-au adunat pentru a m\u0103 na\u0219te:<\/p>\n

cuvintele pe care le g\u00e2ndesc
\n\u00eenc\u0103 nu \u0219tiu s\u0103 vorbeasc\u0103
\ndar inima lor bate
\ncum firul de lumin\u0103
\nstr\u0103bate sub\u021bire t\u0103riile cerului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marius NECULAE \u00cenchisoarea de la R\u00e2mnicu S\u0103rat (1862-1963). Zece \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri Starea evident\u0103 de degradare \u00een care se afl\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14309"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14317,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14309\/revisions\/14317"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}