{"id":14299,"date":"2021-04-12T09:35:45","date_gmt":"2021-04-12T06:35:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14299"},"modified":"2021-04-13T13:42:48","modified_gmt":"2021-04-13T10:42:48","slug":"spatii-culturale-nr-75-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14299","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 75 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Ziua Fericirii?<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eFericirea e at\u00eet de rar\u0103, fiindc\u0103 poate fi atins\u0103 numai dup\u0103 b\u0103tr\u00eene\u021be, la v\u00eersta senilit\u0103\u021bii, pe care pu\u021binor muritori le e dat s-o tr\u0103iasc\u0103.\u201d
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/em><\/p>\n

Ast\u0103zi, s\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 martie, este s\u0103rb\u0103torit\u0103 Ziua interna\u021bional\u0103 a fericirii.
\nPrima reac\u021bie atunci c\u00e2nd am luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 ast\u0103zi se s\u0103rb\u0103tore\u0219te Ziua fericirii, a fost s\u0103 trec totul \u00een planul unirii contrariilor, nefericire-r\u0103splat\u0103, p\u0103m\u00e2ntesc-divin, potrivit unei ziceri formulate ad-hoc \u00een mintea mea: cei neferici\u021bi vor st\u0103p\u00e2ni cerurile. Probabil un act reflex pornind de la o anumit\u0103 percepere a realit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i nu numai.
\nIdeea \u0219i ini\u021biativa de a se dedica o astfel de zi (interna\u021bional\u0103) fericirii, a venit din partea lui Jayme Illien, consilier \u00een cadrul ONU \u0219i membru al organiza\u021biei \u201eEconomi\u0219ti pentru pace \u0219i securitate\u201d, un ONG afiliat ONU. Pagina oficial\u0103 a evenimentului, happinessday.org, ne \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103 cu acest prilej despre tema Zilei interna\u021bionale a fericirii pentru 2021, \u201eHappiness for All, Forever\u201d (Fericire pentru to\u021bi, pentru totdeauna) \u0219i public\u0103 lista ierarhic\u0103 a fericirii dup\u0103 statele lumii. Cea mai fericit\u0103 \u021bar\u0103 ar fi Finlanda, urmat\u0103 de Danemarca \u0219i Elve\u021bia. Rom\u00e2nia s-ar reg\u0103si pe locul 47. Din 150 de \u021b\u0103ri ale lumii. Hm, mi-am zis \u00een prima clip\u0103, nu e chiar r\u0103u! \u00cen prima treime a statelor lumii.
\nExigen\u021bele redact\u0103rii acestui articol m-au obligat, odat\u0103 fixat\u0103 aria temei, s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc cum vede problema fericirii Emil Cioran, iar ceea ce crede el despre aceasta se poate vedea din con\u021binutul motto-ului din fruntea paginii. Precum se poate observa, Cioran leag\u0103 problema fericirii de aceea a b\u0103tr\u00e2ne\u021bii sau a senilit\u0103\u021bii. Am realizat c\u0103, \u00eenainte de a continua articolul pe linia fericirii, trebuie s\u0103 merg la statisticile referitoare la structura pe v\u00e2rste a popula\u021biei lumii sau cel pu\u021bin ale acelora care fac parte din Uniunea European\u0103. Teoretic cea mai fericit\u0103 parte a lumii!
\nCe informa\u021bii \u00eemi ofer\u0103 statisticile de pe site-ul ec.europa.eu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu structura \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei Europei?
\n1.\t\u00cen 2019, peste o cincime (20,3 %) din popula\u021bia din UE-27 avea v\u00e2rsta de 65 de ani sau mai mult.
\n2.\tPonderea persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani sau peste raportat\u0103 la popula\u021bia UE-27 este estimat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 de dou\u0103 ori \u0219i jum\u0103tate \u00een perioada 2019-2100, de la 5,8 % la 14,6 %.
\nCe vrea s\u0103 spun\u0103 asta? Reproduc: \u201eValorile constant sc\u0103zute ale natalit\u0103\u021bii \u0219i o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 mai mare contribuie la modificarea structurii piramidei demografice \u00een UE-27; probabil cea mai important\u0103 schimbare va fi tranzi\u021bia accentuat\u0103 c\u0103tre o structur\u0103 de popula\u021bie mult mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, o evolu\u021bie care a devenit deja evident\u0103 \u00een mai multe state membre ale UE-27.
\nPrin urmare, procentul de popula\u021bie \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 la nivelul UE-27 este \u00een sc\u0103dere, \u00een timp ce num\u0103rul relativ al pensionarilor este \u00een cre\u0219tere. Ponderea persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 din totalul popula\u021biei va cre\u0219te semnificativ \u00een deceniile urm\u0103toare. Acest lucru va conduce, la r\u00e2ndul s\u0103u, la cre\u0219terea sarcinii suportate de persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de munc\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te acoperirea cheltuielilor sociale necesare pentru popula\u021bia \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 pentru o serie de servicii asociate acesteia.\u201d
\nAcum s\u0103 revin la \u201esilogismul\u201d lui Cioran:
\n\u201e\u2026 [fericirea] poate fi atins\u0103 numai dup\u0103 b\u0103tr\u00eene\u021be, la v\u00eersta senilit\u0103\u021bii\u2026\u201d
\n\u201e\u2026 pu\u021binor muritori le e dat s-o tr\u0103iasc\u0103 [v\u00e2rsta senilit\u0103\u021bii]\u2026\u201d
\n\u201eFericirea e at\u00eet de rar\u0103\u2026\u201d
\nA\u0219adar Cioran consider\u0103 c\u0103 doar la v\u00e2rsta senilit\u0103\u021bii, fericirea poate fi atins\u0103. Senilitatea este definit\u0103 astfel de dic\u021bionare: SENILIT\u00c1TE (< fr.) s. f. Stare patologic\u0103 caracteristic\u0103 v\u00e2rstei \u00eenaintate, const\u00e2nd din modific\u0103ri involutive fizice \u0219i psihice ale organismului mai accentuate dec\u00e2t cele datorate proceselor normale de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. Se manifest\u0103 prin iner\u021bie intelectual\u0103, put\u00e2nd ajunge p\u00e2n\u0103 la un infantilism pronun\u021bat, dificult\u0103\u021bi \u0219i chiar incapacitate de memorare a evenimentelor recente, st\u0103ri anxioase \u0219i de confuzie; uneori include \u0219i manifest\u0103ri isterice \u0219i poate evolua spre demen\u021b\u0103 senil\u0103. Sursa: DEX (1993-2009). \nConchid c\u0103 fericirea ar fi consecin\u021ba degrad\u0103rii mentale, a \u201ed\u0103rii \u00een mintea copiilor\u201d, iner\u021bie intelectual\u0103, infantilism, lipsa memoriei. Iar \u00een acest moment cerurile se deschid \u0219i \u00een\u021beleg \u0219i eu \u00een sf\u00e2r\u0219it! Dac\u0103 ne uit\u0103m pe graficul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u021biei europene \u00eentre 2009 \u2013 2019, vom constata c\u0103 Finlanda, cea mai fericit\u0103 \u021bar\u0103 a lumii (deci \u0219i a continentului european), are procentul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire cel mai ridicat din Europa (5,1 puncte procentuale). Rom\u00e2nia se g\u0103se\u0219te, \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u00een UE pe locul 22 (2,4 puncte procentuale), adic\u0103 avem \u00eenc\u0103 o parte destul de mare de popula\u021bie cu v\u00e2rsta p\u00e2n\u0103 \u00een 65 de ani. \nCare sunt primele comentarii pe care le pot face pe marginea acestor date, coroborate cu premisele \u0219i concluzia lui Cioran despre fericire?\nNu uita\u021bi c\u0103 suntem \u00een logica silogismului cioranian! Fericirea este starea care urmeaz\u0103 invers propor\u021bional starea mental\u0103 \u0219i fizic\u0103 a fiin\u021bei umane. Uitarea faptelor care au st\u00e2rnit regrete, a tuturor dorin\u021belor ne\u00eendeplinite, atenuarea frustr\u0103rilor prin reducerea capacit\u0103\u021bii de judecare, moderarea spiritului critic \u0219i rena\u0219terea modului copil\u0103resc de a vedea realitatea, ar crea starea de fericire, deci fericirea \u00eens\u0103\u0219i. Cu c\u00e2t fiin\u021ba uman\u0103 intr\u0103 mai mult pe calea senilit\u0103\u021bii cu at\u00e2t este mai fericit\u0103. \nNoi rom\u00e2nii, uit\u00e2ndu-m\u0103 la datele statistice despre gradul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei, suntem neferici\u021bi pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu am ajuns \u00een preajma acelui procent de senilizare care s\u0103 ne fac\u0103 ferici\u021bi. \u00cenainte de 1989 eram profund neferici\u021bi, iar acest fapt este afirmat pretutindeni de mass-media, de majoritatea oamenilor de cultur\u0103, de politicieni, dar eram neferici\u021bi pentru c\u0103 eram o popula\u021bie t\u00e2n\u0103r\u0103 creat\u0103 prin renumita politic\u0103 n\u0103sc\u0103toare a \u201edecre\u021beilor\u201d. Dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea regimului comunist, \u201ede trist\u0103 amintire\u201d, am mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u0219i am prins un pic de fericire, acum suntem \u0219i mai b\u0103tr\u00e2ni \u0219i mai ferici\u021bi, dar conform standardelor europene tot tineri \u0219i neferici\u021bi. \u00cen mod sigur, pentru c\u0103 nici \u00eentinerirea nici \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei nu se poate face peste noapte (sau se poate?), peste o genera\u021bie (aproximativ 30 de ani) vom fi mult mai ferici\u021bi, poate chiar foarte ferici\u021bi sau la modul absolut ferici\u021bi. Pentru totdeauna ferici\u021bi! \nAm convingerea c\u0103 to\u021bi cei care au condus Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu 1989 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u0219i-au f\u0103cut \u0219i \u00ee\u0219i fac datoria \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fericirea poporului. Merg prin satele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i v\u0103d b\u0103tr\u00e2nii singuratici trec\u00e2nd ca n\u0103lucile pe uli\u021bele \u00eennoroite sau st\u00e2nd rebegi\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 casele gata s\u0103 cad\u0103 pe ei, v\u0103d b\u0103tr\u00e2nii \u2013 \u00eenc\u0103 ne-seniliza\u021bi \u2013 plimb\u00e2ndu-se agale (ca \u00eentr-un muzeu) prin pie\u021bele ora\u0219elor uit\u00e2ndu-se cu jind la galantarele ce expun sumedenie de m\u0103rfuri \u0219i delicatese, observ oamenii str\u0103zii coc\u00e2rja\u021bi de boli \u0219i lipsuri. To\u021bi sunt aproape ferici\u021bi! Politicienii de ieri \u0219i de azi au fost \u0219i sunt preocupa\u021bi de fericirea poporului. De aceea nu vor s\u0103 \u00eentineze sentimentul pur al fericirii acestuia cu preocup\u0103rile meschine legate de m\u0103rirea pensiilor, de rezolvarea grijilor materiale, a asisten\u021bei sanitare de calitate, a\u0219tept\u00e2nd ca justi\u021bia timpului s\u0103 le aduc\u0103 r\u00e2nd pe r\u00e2nd cet\u0103\u021benilor \u0219i \u00eentr-un num\u0103r din ce \u00een ce mai mare, fericirea. \nAlte comentarii vin din dorin\u021ba mea sincer\u0103 de a g\u0103si solu\u021biile pentru ca fericirea s\u0103 vin\u0103 integral \u0219i c\u00e2t mai repede peste poporul rom\u00e2n. \nNu uita\u021bi: suntem \u00een logica silogismului cioranian!\nDe unde diferen\u021ba dintre pozi\u021bia 47 a Rom\u00e2niei \u00een ierarhia statelor fericite \u0219i pozi\u021bia 22 \u00een ierarhia statelor cu popula\u021bie \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 din Europa? Cum am putea face ca pozi\u021bia 47 s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u0219i \u00een ierarhia mondial\u0103 a popula\u021biei de peste 65 de ani?\nNu am fost suficient de studios pentru a identifica lista \u021b\u0103rilor cu procentul popula\u021biei \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, dar cred c\u0103 pot extrapola o idee: celelalte continente cu excep\u021bia celui Nord-american, a Australiei \u0219i Noii Zeelande au popula\u021bii tinere \u0219i nefericite. Cele c\u00e2teva na\u021biuni men\u021bionate ca excep\u021bii pot duce pozi\u021bia Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la locul 47 al popula\u021biilor \u00eemb\u0103tr\u00e2nite de pe glob (dar nu bag m\u00e2na \u00een foc), a\u0219a de dragul simetriei, astfel \u00eenc\u00e2t am putea s\u0103 \u0219tergem diferen\u021ba men\u021bionat\u0103 mai sus. \u0218i dac\u0103 eventual se dovede\u0219te c\u0103 nu am dreptate, c\u0103 deh, om sunt! \u0219i tot omul este supus gre\u0219elii, atunci pot trimite prea stima\u021bilor no\u0219tri conduc\u0103tori o serie de propuneri care ar putea face repede, repede, un popor de oameni ferici\u021bi, din rom\u00e2ni. Bun\u0103oar\u0103 o propunere care are mare trecere la clasa noastr\u0103 politic\u0103, oricare i-ar fi culoarea politic\u0103, este aceea de a face nimic (sic!), de a continua cu politica demagogic-populist\u0103, de a promite \u00een campaniile electorale marea cu sarea \u0219i de a uita imediat cum se intr\u0103 \u00een fireasca exercitare a puterii, cele promise. Astfel va perpetua emigrarea tuturor celor care doresc \u0219i pot s\u0103 munceasc\u0103, aceia care de obicei sunt \u0219i \u201e\u00een putere\u201d, tineri \u0219i adul\u021bi viguro\u0219i, \u00een \u021bar\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar cei b\u0103tr\u00e2ni din care o parte important\u0103 se vor seniliza prin aceea\u0219i politic\u0103 a autorit\u0103\u021bilor, \u00een ceea ce prive\u0219te grija fa\u021b\u0103 de categoria rom\u00e2nilor cu v\u00e2rsta peste 65 de ani \u0219i mai ales peste 70 de ani \u0219i peste 80 de ani.\nExist\u0103 un film regizat de Cormac Mccarthy, Nu exist\u0103 \u021bar\u0103 pentru b\u0103tr\u00e2ni, al c\u0103rui titlu ar trebui citit de politicienii no\u0219tri \u00een oglind\u0103: Exist\u0103 \u021bar\u0103 doar pentru b\u0103tr\u00e2ni, produs de to\u021bi cei care din 1989 \u00eencoace sub pretextul fericirii poporului folosesc pentru turnarea \u201escenelor\u201d din acest thriller bugete excedentare, dar nu pentru actorii s\u0103rmani, ci pentru produc\u0103tori, regizori, scenari\u0219ti. Ei r\u0103m\u00e2n cu banii, iar rom\u00e2nii cu fericirea. Problema e c\u0103 fiind \u00eenc\u0103 tineri, nu putem aspira la un loc frunta\u0219 \u00een ierarhia popoarelor fericite. \u0218i cum spun rom\u00e2nii: r\u0103m\u00e2nem \u0219i cu banii lua\u021bi \u0219i\u2026 neferici\u021bi.\n\u00centr-adev\u0103r, exist\u0103 o Zi a Fericirii. Una din cele 365\/6 ale unui an. Dar celelalte sunt Multele Zile ale Nefericirii Noastre.\n\n
\nIN MEMORIAM <\/strong><\/p>\n

Calistrat COSTIN <\/strong>
\n\"\"

Dintre to\u021bi poe\u021bii pe care i-am cunoscut, doar Calistrat Costin a reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze, p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, acel aer de boem\u0103 nepotrivit cu noile realit\u0103\u021bi din patrie; c\u00e2nd vis\u0103tor \u0219i deta\u0219at, c\u00e2nd p\u0103tima\u0219 la modul romantic, sfid\u0103tor p\u00e2n\u0103 la disperare \u0219i cu amarnic\u0103 sete de vorb\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r, Calistrat Costin a fost, adesea, un \u201eb\u00e2rfitor la col\u021b de univers\u201d, adic\u0103 un \u00eenstr\u0103inat cu metehne filosofice, disec\u00e2nd firul de p\u0103r \u00een patru \u0219i neg\u0103sind niciun leac pentru suflet, \u00een afar\u0103 de ancestrala terapie prin c\u00e2rcoteal\u0103, c\u0103reia \u00eei refuza totu\u0219i valoarea cathartic\u0103, a\u0219a cum \u0219i focului \u2013 principiu vital primar \u2013 i se refuz\u0103 sublimul rol de a ini\u021bia pe cineva \u00een marea tain\u0103 a trecerii spre regatul \u00een\u021belept al zeilor.
\nAveai tot timpul impresia c\u0103, prin scris, nu vrea s\u0103 dezv\u0103luie, ci s\u0103 ascund\u0103 ceea ce simte cu adev\u0103rat, ceea ce este cu adev\u0103rat. C\u0103ci sub pojghi\u021ba de zeflemea \u0219i r\u0103sp\u0103r st\u0103tea sensibilitatea r\u0103nit\u0103 a omului superior, obligat s\u0103 se descurce prin h\u0103\u021bi\u0219ul birocratic, s\u0103 domoleasc\u0103 orgolii \u0219i preten\u021bii f\u0103r\u0103 acoperire, s\u0103 fac\u0103, \u00een sc\u00e2rb\u0103, dar con\u0219tiincios, activit\u0103\u021bi de \u201emanagement\u201d cultural. \u00cen anii \u00een care a fost pre\u0219edintele filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor, Calistrat Costin n-a aplicat jum\u0103t\u0103\u021bile de m\u0103sur\u0103: a promovat valorile, a scos din anonimat poe\u021bi \u0219i prozatori autentici \u0219i, mai ales, a citit tot ce-au scris membrii filialei (\u00eentotdeauna, cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, cu sublinieri \u0219i nota\u021bii pertinente), a\u0219a c\u0103 \u0219tia (\u0219i nu din auzite!) c\u00e2t valoreaz\u0103 fiecare. Nu-l puteai p\u0103c\u0103li, cultura solid\u0103 \u0219i experien\u021ba \u00eel f\u0103ceau respectat, iar modul elegant \u00een care \u021binea veleitarii \u00een banca lor dovedea ni\u0219te rezerve de r\u0103bdare pe care pu\u021bini pre\u0219edin\u021bi le mai au.
\nC\u00e2nd senzual \u0219i dramatic, g\u00e2ndind lumea \u0219i divinitatea din perspectiva de\u0219ert\u0103ciunii de\u0219ert\u0103ciunilor, a inutilit\u0103\u021bii noimelor morale \u0219i a cov\u00e2r\u0219itoarei lipse de logic\u0103 \u0219i de sens existen\u021bial, c\u00e2nd dezabuzat de \u201etimpul deocheat \u0219i nestatornic\u201d \u0219i s\u0103tul de \u201ecimitirul acesta b\u0103l\u021bat, leag\u0103nul nostru, p\u0103m\u00e2ntul\u201d, Costin p\u0103rea a suferi de melancolia f\u0103r\u0103 margini a poe\u021bilor din stirpea lui Emil Botta. Maestru \u00een jocuri de cuvinte bazate pe echivoc, poate prea teatral uneori, sur\u00e2dea cu triste\u021be, cu resemnare, \u00eentr-o lume nebun\u0103, \u00een care, de fapt, nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic \u0219i pe care a p\u0103r\u0103sit-o \u0219tiind c\u0103 o las\u0103 mai s\u0103rac\u0103 \u0219i mai vulnerabil\u0103: \u201ePe p\u0103m\u00e2ntul acesta\/ al oamenilor\/ (al cui?!)\/ nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic,\/ dar nimic esen\u021bial\/ (na\u0219terile, vie\u021bile, mor\u021bile\/ nu se pun la socoteal\u0103,\/ poate cu vreo lume de\/ dincolo\/ s\u0103 fie cine \u0219tie ce\/ sf\u00e2r\u00e2ial\u0103\u201d (\u201eAm\u0103giri\u201d). Cine-i fericit pe p\u0103m\u00e2ntul acesta? Probabil, cel care \u00eenchide ochii \u0219i caut\u0103 \u00eenl\u0103untrul fiin\u021bei sale, cel care \u00een\u021belege c\u0103 nu-i o tragedie c\u0103 mori, ci c\u0103 te-ai n\u0103scut, cel care, cu luciditate, se uit\u0103 dincolo de prezent: \u201eDin tot sublimul care-a fost\/ a mai r\u0103mas un rest de amintire,\/ lumina s-a n\u0103scut din \u00eentuneric,\/ se-a\u0219terne noaptea lent\/ \u00eentre nefiin\u021bele noastre,\/ se va vedea m\u00e2ine-poim\u00e2ine\/ ce va fi r\u0103mas din visele de mai ieri,\/ alte resturi de amintiri\u2026\u201d (\u201eAm\u0103giri\u201d).
\n (Valeria Manta T\u0103icu\u021bu)<\/em><\/strong><\/p>\n


\n\u00cen semn de protest<\/strong><\/p>\n

A explodat \u00een plin concert o vioar\u0103,
\nor fi trebuit pesemne o serie de
\n c\u00e2ntece
\nf\u0103cute \u021b\u0103nd\u0103ri la carnavalul lumii
\n agoniz\u00e2nd sub vremi.
\nVa veni, de bun\u0103 seam\u0103, un timp c\u00e2nd
\n zdren\u021bele acestea
\ns-or aduna la masa verde \u0219i c\u00e2nd
\n din mor\u021bi va \u00eenvia vioara,
\nasemenea violoni\u0219tii, \u0219i ei,
\n s-or trezi din pulbere
\ns\u0103-i zic\u0103 iar\u0103\u0219i pe strunele vii
\nde alea din b\u0103tr\u00e2ni…
\nDeocamdat\u0103 se-a\u0219teapt\u0103 un vifor,
\n vifor alb de muguri
\nd\u0103t\u0103tori \u00een floare n\u0103sc\u0103toare,
\n viscol de aprilie
\nc\u00e2nd violina va s\u00e2ngera
\n lumin\u0103.
\nSurcelele toate-au fost puse pe foc
\n (se f\u0103cuse frig \u00een istorie),
\nr\u00e2vnitul concert celest
\n n-a mai avut loc
\n(evident, \u00een semn de protest
\n \u0219i ne\u0219tears\u0103 memorie…).<\/p>\n


\n\u00cemp\u0103care fireasc\u0103<\/strong><\/p>\n

Pare c-am atins dorita \u00eemp\u0103care cu neantul
\n (fiin\u021ba, nefiin\u021ba…),
\nam dat la pace cu \u021b\u0103r\u00e2na, cu stelele,
\ncu pustiul care se-ntinde, se tot \u00eentinde
\nspre marginile f\u0103r\u0103 de margini ale lumii
\nv\u0103zutelor \u0219i nev\u0103zutelor
\n (\u201elumea\u201d, cea de toate zilele noastre,
\n nu se \u0219tie a cui e…),
\nm\u0103 socot oarecum \u00eenc\u00e2ntat
\n (fericit ar fi prea mult spus)
\nc\u0103 am conciliat definitiv cu mine \u00eensumi!
\nDesigur, mai am de reglat unele conturi
\nba cu via\u021ba care-a fost, ba cu aia care e
\nori cu cea care va s\u0103 vin\u0103,
\ndar \u00eendeosebi am o seam\u0103 de ne\u00een\u021belegeri
\n\u0219i ne\u00een\u021belesuri cu dumneaei moartea
\ndespre care am aflat unele lucruri
\n nelini\u0219titoare,
\n\u00eens\u0103 nu \u00eentr-at\u00e2t de \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare
\n\u00eenc\u00e2t s\u0103-mi tulbure starea inefabil\u0103 de
\n echilibru,
\n\u00eemp\u0103carea fireasc\u0103, deplin\u0103, disperat\u0103
\n cu mine \u00eensumi…<\/p>\n


\n\u00cen derizoriu<\/strong><\/p>\n

\u00cen ast\u0103 sear\u0103 ne vom vinde
\n la pre\u021buri derizorii
\n(la \u201emare pre\u021b\u201d n-am fost
\n niciodat\u0103…
\nsau… doar de c\u00e2teva ori),
\nda, ne vom vinde spre a gusta
\n epuizarea sf\u00e2nt\u0103
\n a p\u0103timirii noastre,
\nvom r\u00e2de, vom hohoti,
\n ne vom \u00eemb\u0103ta
\nnu at\u00e2t de alcool, c\u00e2t de
\n o m\u00e2n\u0103 de iluzii,
\ns\u0103 fie v\u00e2nzarea v\u00e2nzare ca lumea…
\n\u0218i \u00een mocirl\u0103 bine n\u0103cl\u0103i\u021bi
\nne vom scoate r\u0103nile la vedere
\n(c\u0103 ne-am ascuns destul!)
\nni le vom \u00eencinge \u00een bandaje albe
\ns\u0103 ias\u0103 c\u00e2t mai la iveal\u0103
\n s\u00e2ngele, vinovatul,
\n s\u0103 se \u0219tie
\nc-am fost \u0219i noi c\u00e2ndva fiin\u021be,
\nfiin\u021be vii \u00een carne \u0219i oase,
\nm\u0103\u0219tile ni le vom preface-n scrum
\ns\u0103tui de adev\u0103ratul nostru chip,
\nvom arde \u0219i vom visa
\n pe altare ideale,
\n da,
\n\u00een ast\u0103 sear\u0103 ne vom vinde
\nla pre\u021buri derizorii!
\nDespre semenii no\u0219tri, fra\u021bii,
\n numai de bine
\nca distrac\u021bia s\u0103 fie deplin\u0103.<\/p>\n


\nContra timpului<\/strong><\/p>\n

Mai am de str\u0103b\u0103tut ve\u0219nicia \u2013
\n o nimica toat\u0103, un fleac \u2013
\ntrebuie s\u0103 rezist oric\u00e2t ar fi
\ndrumeagul de str\u00e2mt,
\n ocolit, g\u00e2tuit,
\nf\u0103r\u0103 loc de refugiu,
\nprintre b\u0103l\u021bi, pr\u0103p\u0103stii,
\nst\u00e2rvuri, mai mare grea\u021ba,
\nde-ntors n-am unde \u00eentoarce \u2013 \u201esens unic\u201d \u2013
\ns-o iau \u00eenapoi n-are nici un rost,
\nsinucidere curat\u0103\/ (necurat\u0103…),
\nplus c\u0103-n urm\u0103 n-am l\u0103sat pe nimeni,
\n unii mi-au p\u00e2ndit
\n(dup\u0103 ce mi-au dirijat-o aten\u021bi…)
\nplecarea spre nic\u0103ieri,
\nm-au \u00eempins, m-au \u00eemboldit
\n(\u201edu-te, s\u0103 vezi \u0219i tu cum e c\u00e2nd nu e!\u201d)
\nda, da, da,
\nmai am de str\u0103b\u0103tut ve\u0219nicia,
\na-nceput s\u0103-mi sur\u00e2d\u0103
\ncursa aceasta contra timpului
\n (contra-timp, contra timpurilor?!)
\nde\u0219i… de\u0219i totul seam\u0103n\u0103 prea mult a tr\u0103dare
\n(cineva se ocup\u0103 \u0219i de asta,
\n simt eu \u2013
\na tr\u0103da este foarte omene\u0219te…).<\/p>\n


\nCa \u0219i cum<\/strong><\/p>\n

Ca \u0219i cum nimic nu s-ar fi petrecut \u00een istorie
\n(\u0219ti\u021bi care \u201eistorie\u201d) \u2013 istoria at\u00e2t de bogat\u0103
\n\u00een \u201epetreceri\u201d \u0219i \u201epetrecanii\u201d,
\n\u00een mintea mea mai aveam de tr\u0103it un alt soi de
\n mileniu,
\nera ca \u0219i cum nimicul din noi se-ntrupase-n
\n ceva, alt \u201eceva\u201d
\ndec\u00e2t tot ce fusese p\u00e2n\u0103 atunci memorabil…
\nB\u00e2ntuia o team\u0103 de vorbe, de \u0219oapte, de doruri,
\nde dragoste, de singur\u0103tate, de toate cele ce duc
\nnic\u0103ieri ori alt \u201eundeva\u201d!
\nPesemne unii dintre p\u0103m\u00e2ntenii sapien\u021bi
\nvor fi rumegat prea multe gr\u0103un\u021be \u00een de\u0219ert
\ndespre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, despre noi, despre EL,
\n\u0219i-acum nimeni nu mai recunoa\u0219te, nici st\u0103 s\u0103 asculte\u2026
\nProfe\u021bii, eroii, st\u0103p\u00e2nii, robii, ispr\u0103vi\u021bii,
\nneispr\u0103vi\u021bii, moralii, n\u0103r\u0103vi\u021bii, ce mai, creaturile
\nneantului, oamenii, la gr\u0103mad\u0103, par, unii, a fi
\nburuieni, nu neap\u0103rat otr\u0103vitoare,
\nde \u021binut la p\u0103strare \u00een muzeul lui \u201emai t\u00e2rziu\u201d
\nori de pus pe morminte, la nun\u021bi, la botezuri \u00een chip de flori
\ns\u0103 miroas\u0103 a ve\u0219nicie,
\niar ceilal\u021bi, turma, mul\u021bimea mare, anonimii
\nvin ca s\u0103 \u00eentrupeze vasul de lut
\ncu apa ce-l umple, mereu primenit\u0103 proasp\u0103t
\npe-o mas\u0103 ori alta, pe-un dric ori altul,
\nca \u0219i cum nimic nu s-ar \u00eent\u00e2mpla!<\/p>\n


\nFlorentin POPESCU <\/strong>
\n\"\"

Amintiri cu poetul Radu C\u00e2rneci (IV)<\/strong><\/p>\n

Municipiul R\u00e2mnicu S\u0103rat a ocupat un loc aparte \u00een biografia acestui minunat prieten al meu. E ora\u0219ul \u00een care a frecventat, ca elev, Liceul \u201eRegele Ferdinand\u201d (azi \u201eAl. Vlahu\u021b\u0103\u201d), unde a avut \u0219ansa \u00eent\u00e2lnirii unor profesori de \u021binut\u0103 elevat\u0103: Ion S\u0103ndulescu \u0219i Elena Grigoriu la limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i Dumitru Cr\u0103ciun, latinist \u0219i elenist de mare clas\u0103 (a tradus din Cicero, Vergiliu, Proper\u021biu, Ovidius \u0219.a.). Director era Stelian Cucu, poet \u0219i eseist (are, pare-mi-se, dou\u0103 c\u0103r\u021bi despre Ion Creang\u0103), care peste mul\u021bi ani \u00eemi va deveni vecin \u00een Blocul Scriitorilor din strada Apolodor (\u00een cartea despre acest bloc i-am consacrat un medalion), intelectual de mare fine\u021be, c\u0103rturar \u00een \u00een\u021belesul clasic al cuv\u00e2ntului.
\nDespre to\u021bi ace\u0219ti dasc\u0103li din anii de liceu, Radu C\u00e2rneci mi-a vorbit cu pl\u0103cere \u0219i cu nostalgie ori de c\u00e2te ori a avut ocazia. Dar mai pe larg \u0219i pe-ndelete a f\u0103cut-o prin 1995-1996, c\u00e2nd un tren ne l\u0103sa (pe mine, pe Radu C\u00e2rneci \u0219i pe prietenul lui, Constantin Pot\u00e2ng\u0103, fost ambasador \u0219i publicist) pe peronul g\u0103rii Buz\u0103u, de unde am fost prelua\u021bi de c\u0103tre Alexandru Oproescu, directorul Bibliotecii jude\u021bene Buz\u0103u, \u0219i cu un alt tren am plecat la R\u00e2mnicu S\u0103rat, unde am fost invita\u021bi la o \u00eent\u00e2lnire cu cititorii.
\nRadu C\u00e2rneci urma s\u0103 vorbeasc\u0103 despre L\u00e9opold S\u00e9dar Senghor, marele poet african (s\u0103rb\u0103torit \u00een acel an \u0219i de c\u0103tre UNESCO) \u0219i din care prietenul meu tocmai tradusese volumul Totem; la r\u00e2ndu-mi, urma s\u0103-mi prezint O istorie anecdotic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, ap\u0103rut\u0103 cu un an \u00een urm\u0103.
\nPrezent\u0103rile ca prezent\u0103rile, n-au avut nimic \u00een plus dec\u00e2t se obi\u0219nuie\u0219te \u00een astfel de \u00eemprejur\u0103ri: cuv\u00e2ntul gazdelor, cuv\u00e2ntul autorilor, cuv\u00e2ntul publicului, autografe.
\n\u00cen treac\u0103t fie spus, regretatul Alexandru Oproescu, dup\u0103 cum \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i mai aminte\u0219te mult\u0103 lume, avea marele dar de a \u0219ti s\u0103 captiveze \u0219i emo\u021bioneze publicul. A\u0219a a fost s\u0103 fie \u0219i atunci.
\nA\u0219adar, manifestarea ca manifestarea, dar ceea ce a urmat – o reuniune restr\u00e2ns\u0103 \u00eentr-una din \u00eenc\u0103perile bibliotecii or\u0103\u0219ene\u0219ti din R\u00e2mnicu S\u0103rat – mi s-a p\u0103rut a fi, de departe, cea mai interesant\u0103 parte a popasului nostru acolo.
\nEram un grup format din Radu C\u00e2rneci, Constantin Pot\u00e2ng\u0103, subsemnatul \u0219i Alexandru Oproescu, la care s-a ad\u0103ugat \u0219i poetul, regretatul poet Florin Muscalu, mai veche cuno\u0219tin\u021b\u0103, scriitor cu care \u00een urm\u0103 cu vreo cinci ani avusesem o polemic\u0103 \u00een paginile revistei \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d, pe are mai apoi am dat-o am\u00e2ndoi uit\u0103rii.
\n\"\"

Petrache PLOPEANU Ziua Fericirii? Motto: \u201eFericirea e at\u00eet de rar\u0103, fiindc\u0103 poate fi atins\u0103 numai dup\u0103 b\u0103tr\u00eene\u021be, la v\u00eersta senilit\u0103\u021bii,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14299"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14299"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14299\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14312,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14299\/revisions\/14312"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14299"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14299"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14299"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}