{"id":14257,"date":"2021-04-08T12:35:54","date_gmt":"2021-04-08T09:35:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14257"},"modified":"2021-04-08T12:35:54","modified_gmt":"2021-04-08T09:35:54","slug":"spatii-culturale-nr-59-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14257","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 59 (11)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA <\/strong><\/p>\n

Ora\u0219ul \u00eenchis \u2013 un poem \u00een proz\u0103<\/strong><\/p>\n

Despre personalitatea Vioric\u0103i R\u0103du\u021b\u0103 ar fi multe de spus, dar, de bun\u0103 seam\u0103, nu sunt cea mai \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 o fac, \u0219i, totu\u0219i, nu am putut s\u0103 nu remarc faptul c\u0103 este de o modestie rar\u0103, o femeie doct\u0103, inteligent\u0103, calm\u0103, cu o voce pl\u0103cut\u0103, cald\u0103, d\u00e2nd dovad\u0103 de un spirit complex, de un tact cum rar \u00eent\u00e2lne\u0219ti.
\nDespre scriitoarea Viorica R\u0103du\u021b\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bile ei sunt \u0219i mai multe de spus \u2013 criticii literari s-au implicat \u00een acest sens, au ap\u0103rut cronici de \u00eent\u00e2mpinare valoroase ori de c\u00e2te ori r\u00e2mniceanca a publicat o carte, fie un volum de versuri, fie un roman, remarc\u00e2ndu-se ca o voce puternic\u0103 a scriiturii feminine contemporane.
\nRecenta sa apari\u021bie editorial\u0103 este un prozopoem interesant, original, cu o formul\u0103 inedit\u0103, bine g\u00e2ndit\u0103: Ora\u0219ul \u00eenchis, ap\u0103rut la Polirom, Ia\u0219i, 2017, este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a geniului creator, devenind, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, o construc\u021bie \u00een proza elitist\u0103 a Vioric\u0103i R\u0103du\u021b\u0103.
\nDin turnul de filde\u0219 coboar\u0103 spre noi o oper\u0103 cu iz de amintire legat\u0103 de ora\u0219ul\/ matrice spiritual\u0103 \u2013 R\u00e2mnicu S\u0103rat, purt\u00e2nd parfumul altor vremuri, p\u0103strate ad\u00e2nc \u00een sufletul celei care scrie.
\nConcentric \u0219i metaforic, puternic parabolizant, romanul are trei piloni de referin\u021b\u0103 \u00een ipostaza celor trei PERSONAJE \u2013 personae \u2013date de trei nume: ILINCA, MIH\u0102I\u021a\u0102 \u0219i VI\u0218INOIU: m\u0103\u0219ti ludice sub care se ascunde MEMORIA.
\nILINCA e un alter ego al scriitoarei – cum lesne se poate ghici. Ea e poemul \u00eensu\u0219i, e visul tinere\u021bii, al prospe\u021bimii, al idealului. Fata aduce bucuria \u00eentoarcerii \u00een trecut. Sufletul \u021bi se umple de adieri, de prospe\u021bime, de melancolii trezite din laten\u021b\u0103, de pendul\u0103ri \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi pe axa temporalit\u0103\u021bii. Ea e carnea c\u0103r\u021bii, e sufletul sufletului ascuns printre r\u00e2nduri, e fereastra prin care autoarea prive\u0219te la propria via\u021b\u0103, la propria tinere\u021be, e oglinda \u00een care se potrive\u0219te cu sur\u00e2suri, cu silabe. Ilinca aduce cu ea imaginea ora\u0219ului, atunci \u0219i acolo, acel imago vitae prin care se reface harta R\u00e2mnicului S\u0103rat, peste ea se contopesc p\u0103rin\u021bii, profesorii, \u0219coala, gazda, str\u0103zile, oamenii, mirosurile, parfumurile, culorile, umbrele. Ilinca e puterea de a te trezi \u00een tine din nou, de a te reface ca avatar, de a re\u00eenvia acea lume pe care o por\u021bi cu tine mereu pretutindeni, dincolo de barierele timpului.
\nMIH\u0102I\u021a\u0102 e sperietoarea de ciori, e realitatea crud\u0103; inofensiv, naiv, el e antieroul \u2013 nu are nimic eroic, nu lupt\u0103, nu g\u00e2nde\u0219te \u00een profunzime; nu se confrunt\u0103 dec\u00e2t cu balaurii nebuniei proprii, el e Mascota. E Umbr\u0103, e Universul citadin, e \u0219arpele de sub cas\u0103\/ de sub ora\u0219, ie\u0219it la suprafa\u021b\u0103 pentru a admira lumina, e gardianul ora\u0219ului, e paia\u021ba ora\u0219ului. Mih\u0103i\u021b\u0103 e filosoful nebun (dar noi avem nevoie de filosofii nebuni, nu-i a\u0219a?). El deseneaz\u0103 conturul ora\u0219ului, pune pe stan\u021bele burgheze scene, dialoguri, alte personaje. Umbl\u0103 incognito, cu o gentu\u021b\u0103, e autodidact, e atotputernic, de\u0219i e s\u0103rac cu duhul, e pl\u0103cut tuturor, dar e ur\u00e2t de toat\u0103 lumea. E purgatoriul, e str\u0103inul, e alienatul (Alien \u2013 altul, venit din alt\u0103 lume). El e un fel de OCHIL\u0102 care le vede pe toate pe dos, e Bufonul care spune Adev\u0103rul la curtea regilor; el e sufletul ora\u0219ului, un abur, o gre\u0219eal\u0103 a matricei.
\nVI\u0218INOIU este Monstrul, Comandantul \u00cenchisorii \u2013 el reprezint\u0103 destinul ora\u0219ului, for\u021bat, impus, dat de Istorie. El e cel care aduce Pustiul, e trimisul Mor\u021bii \u00een ora\u0219, pentru c\u0103 moartea e legat\u0103 de Istorie, iar Istoria a construit aici \u00cenchisoarea. El e cel care semnific\u0103 brutalitatea, numele lui e legat de s\u00e2nge, de cimitir, de fric\u0103, limbaj trivial, de lipsa divinului, de lovituri, de anchete, de tot ce \u00eenseamn\u0103 inuman, de tot ceea ce semnific\u0103 violen\u021b\u0103; soarta lui e \u00eempletit\u0103 cu a de\u021binu\u021bilor (Mihalache, Pl\u0103cin\u021beanu, Diaconescu \u0219i al\u021bii). El e cel\u0103lalt Gardian al ora\u0219ului, Maleficul, imaginea lui se suprapune peste Iad, c\u0103ci el r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00centunericul.
\nORA\u0218UL este lumea la scar\u0103 redus\u0103, este Matricea. Apar aici personalit\u0103\u021bi cultural- istorice: Carol I, Lupescu, Chircu, Mo\u0219escu; panoplia este completat\u0103 de muncitori, t\u00e2rgove\u021bi, fotografi, \u021b\u0103rani. Un simbol este Carabelea cu tr\u0103sura lui \u2013 un fel de Charon cu dimensiuni mai mici, dar nu lipsit de importan\u021b\u0103, c\u0103l\u0103toria cu tr\u0103sura fiind semn al aristocra\u021biei, \u00een distonan\u021b\u0103 cu mersul cu trenul care este pentru muncitori, pentru plebei. Nu sunt evitate nici evenimentele istorice (atestarea documentar\u0103 a ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat din vremea lui \u021aepe\u0219, ctitoriile biserice\u0219ti voievodale din vremea lui \u0218tefan cel Mare sau Constantin Br\u00e2ncoveanu, 1877, vizita lui Carol I la \u00eenchisoare la 1901, r\u0103scoala \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din 1907 etc). Apar denumirile vechi ale str\u0103zilor, ale magazinelor, ale \u0219colilor; se reg\u0103sesc nume reale ale unor profesori, ale unor institu\u021bii, cu tot farmecul unei epoci demult apuse. Sunt pomenite \u0219i satele dimprejur, c\u0103ci altfel nu ar fi complet\u0103 geografia locului.
\nOra\u0219ul este o lume suficient\u0103 sie\u0219i, liber\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00eentre por\u021bile sale, \u00eentre ziduri reale sau ireale, \u00eentre idei preconcepute \u0219i idealuri m\u0103re\u021be, p\u0103zit\u0103 de Mascota sa \u0219i de Gardianul Malefic. Ora\u0219ul este o lume a lui Ianus care prive\u0219te \u00een interior la propriul destin, dar \u0219i la exterior, la ceea ce ar putea fi, la ceea ce ar fi putut fi \u0219i nu a fost.
\nConcluzion\u00e2nd, Ora\u0219ul \u00eenchis este o capodoper\u0103, un dar pe care ni-l face scriitoarea, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 redea artistic o imagine reprezentativ\u0103, unic\u0103 a unui loc, a unei lumi pe care a p\u0103strat-o cu sfin\u021benie \u0219i pentru care se cuvine s\u0103 \u00eei mul\u021bumim.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong><\/p>\n

ENIGME \u00ceN DESF\u0102\u0218URARE<\/strong><\/p>\n

Volumul de versuri al lui Nicolae V\u0103l\u0103reanu S\u00e2rbu, Fluturi de trup (Editura Blumenthal, Bucure\u0219ti, 2015), ne prezint\u0103 puneri \u00een scen\u0103 cu evident parfum panteist, profunzimea ideaticii realiz\u00e2nd o binevenit\u0103 sintez\u0103 cu elanul metaforic. Poetul acord\u0103 \u00eent\u00e2ietate discursului cu v\u0103dite accep\u021biuni metafizice. Imaginile puternice dau o dimensiune aparte c\u0103r\u021bii, ce poate fi abordat\u0103 \u0219i dintr-o perspectiv\u0103 labirintic\u0103, conferind cititorilor multiple grile de interpretare. Avem senza\u021bia pl\u0103smuirii unor tablouri care tind spre holistic, spre ample edific\u0103ri ideale: „Acolo,\/\/ voi \u00eencrusta \u00een pietre semne,\/ cine le va descifra\/ deschide por\u021bi spre t\u00e2mplele timpului,\/ trage durerea dup\u0103 sine \u0219i pleac\u0103,\/\/ dincolo de pr\u0103pastie unde s-a rostogolit cerul\/ \u0219i se na\u0219te \u00eentr-un alt univers.\/\/ Aici un Dumnezeu exilat\/ a creat cuv\u00e2ntul\/ egal cu sine \u00eensu\u0219i.” (Dincolo de pr\u0103pastie). Nedisimulata sensibilitate a versurilor lui Nicolae V\u0103l\u0103reanu S\u0103rbu ne situeaz\u0103 \u00een proximitatea inefabilului. Cromatici mutabile \u00eenso\u021besc aceste desf\u0103\u0219ur\u0103ri lirice, \u00eempreun\u0103 cu fiin\u021ba unor penetrante simboluri. Nuan\u021bele pasionale contribuie la consisten\u021ba mesajelor expuse. Variate st\u0103ri diafane atrag lectorii \u00een lumi speciale: „Unde retras\u0103 \u00eenflore\u0219te menta s\u0103lbatic\u0103\/ nop\u021bile boreale devin curbe\/ cum drumurile peste mun\u021bi.\/\/ Cu rotunde fl\u0103c\u0103ri r\u0103s\u0103ritul se-aprinde\/ sub genele apelor repezi,\/ cascade \u00een s\u0103rituri deschiz\u00e2nd por\u021bi.\/\/ Acolo trupul t\u0103u cu linii spirale\/ se-mbrac\u0103-n rochii de bumbac vaporos\/ \u0219i toamna prive\u0219te ascuns\u0103 dup\u0103 culori.\/\/ Ochii mei cu negru brodat \u00een pupile,\/ te viseaz\u0103-n ii de m\u0103tase cu florile albe\/ ce-mi flutur\u0103-n bra\u021be.” (Fluid \u0219i vaporos). Putem considera \u00eemplinirea \u00eentru metafor\u0103 ca un deziderat estetic al autorului. Transcendentul are, ca \u00eentotdeauna, virtu\u021bi soteriologice: „Dumnezeu aduce prea departele, aproape\/ \u00een ochiul s\u0103u magic\/ binecuv\u00e2nteaz\u0103 via\u021ba.” (P\u00e2n\u0103 unde cerul atinge p\u0103m\u00e2ntul). Memoria pare descins\u0103 din incandescente oglinzi \u0219tiutoare. Sunt favorizate atitudinile introspective, c\u0103ile mereu fascinante spre aflarea esen\u021belor. Incontestabil\u0103, propensiunea c\u0103tre vertical\u0103 a poeziilor din Fluturi de trup. Ideatica filosofic\u0103 asigur\u0103 diverse poten\u021bialit\u0103\u021bi de evadare: „\u00centr-o vreme c\u00e2nd timpul se comprim\u0103\/ ori poate se dilat\u0103 dincolo de margini,\/ moartea e ucis\u0103\/ de propriile ei determin\u0103ri,\/ via\u021ba devine nesf\u00e2r\u0219it\u0103\/ prin recompunerea materiei vii\/ \u00een evolu\u021bie\/ din ceva \u00een altceva.” (Din ceva \u00een altceva). Valorile suflete\u0219ti ordoneaz\u0103 meandricele trasee ale volumului, astfel petrec\u00e2ndu-se metamorfoze, redimension\u0103ri cu impact deosebit: „E o tain\u0103 \u00een tine s\u0103 cau\u021bi\/ ecoul din golul \u00een care se aude,\/ tot ce n-ai vrut s\u0103-\u021bi spui\/ unde cuvintele cu miere pe limb\u0103\/ netezesc riduri.\/\/ Iar ochii cu norii pe gene\/ privesc \u00eenl\u0103untru cum te ating\/ \u0219i urc\u0103 prin mine jertfa zidirii,\/ s\u0103 nu m\u0103 opresc din lucrare.\/\/ C\u00e2nd m\u00e2inile se prind de cer\/ prin aer fortific\u00e2ndu-se\/ marea coroan\u0103 a puterii.\/\/ Zilele \u00ee\u0219i pun be\u021be \u00een roate pe r\u00e2nd\/ se mir\u0103 cum transparen\u021ba \u00een\u0219al\u0103\/ \u0219i lumina curge-n oglinda adev\u0103rului\/ surp\u0103 fructul m\u00e2niei.\/\/ Ispitei \u00eei pune z\u0103voare\/ \u00een timp ce fac\/ tunel \u00een idei.” (Tunel \u00een idei).<\/p>\n


\nSilvia-Ioana SOFINETI <\/strong><\/p>\n

Fluturii Irinei Binder<\/strong><\/p>\n

Romanul a ap\u0103rut mai \u00eent\u00e2i pe blogul autoarei, apoi au fost editate dou\u0103 volume, iar la cererea publicului (feminin, t\u00e2n\u0103r), povestea a fost terminat\u0103 \u00een al treilea volum, care a provocat o reeditare a celorlalte, la Editura For You, Bucure\u0219ti, 2016.
\n\u00cen deschiderea romanului apar fragmente de filosofie de blog, urmate de amintirea ultimilor cinci ani, cei care cuprind povestea de dragoste, uneori neverosimil\u0103, dintre Irina, t\u00e2n\u0103r\u0103 aristocrat\u0103, cu r\u0103d\u0103cini vechi \u00een Bra\u0219ov, \u0219i Robert, fratele iubitului oficial, om de afaceri din zona Bucure\u0219ti, Bra\u0219ov, Snagov. \u00centr-o sear\u0103 de Cr\u0103ciun, Irina \u00ee\u0219i aduce aminte cum l-a cunoscut pe Matei \u0219i, \u00een ciuda avertismentelor pe care le prime\u0219te de la cel care va deveni prietenul imaginar, \u00eentre cei doi se leag\u0103 o rela\u021bie \u00een care ea devine \u00eentre\u021binuta lui (de\u0219i se va considera tot timpul independent\u0103 financiar, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu avea un loc de munc\u0103, dar primea chirie pe o cas\u0103 din Sinaia), sufer\u0103 de privare de libertate, nu mai are prieteni, se simte \u00eendep\u0103rtat\u0103 de tot ceea ce iubea, de\u0219i toate personajele masculine se trezesc prinse \u00een vraja ei. Pe fundalul acesta, personajul feminin se autocaracterizeaz\u0103, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 mai ales calit\u0103\u021bile pe care crede c\u0103 le are: este miloas\u0103, altruist\u0103, suflet pur \u0219i b\u0103tr\u00e2n, este deosebit\u0103 de femeile din jurul ei nu numai prin vestimenta\u021bie (\u00eei plac rochiile de prin\u021bes\u0103), ci \u0219i prin felul de a vedea lumea. \u00cencearc\u0103 de mai multe ori s\u0103 \u00eel p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe Matei, care este tipul t\u00e2n\u0103rului de bani gata, don juan al cluburilor, pentru care fidelitatea este ceva str\u0103in, dar care este \u0219i foarte posesiv.
\n\u0218irul de plec\u0103ri \u0219i de reveniri este aproape interminabil, ceea ce duce, la un moment dat, la plictisirea \u0219i la enervarea cititorului. Ce salveaz\u0103, \u00een aparen\u021b\u0103, romanul, este inser\u021bia fragmentelor de jurnal, precum \u0219i a amintirilor din copil\u0103ria eroinei, care sunt utilizate pentru a justifica, de cele mai mule ori, alegerile f\u0103cute. Irina Binder gre\u0219e\u0219te grav, \u00eens\u0103, din punct de vedere compozi\u021bional. Dac\u0103 a vrut ca romanul s\u0103 fie unul circular, atunci n-ar fi trebuit s\u0103 uite c\u0103 povestea \u00eencepe \u00eentr-o sear\u0103 de Cr\u0103ciun, prezent la care nu se va mai ajunge niciodat\u0103, de\u0219i ac\u021biunea propriu-zis\u0103 se \u00eencheie tot de Cr\u0103ciun, \u00een acela\u0219i an, dar \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103… Volumul al treilea pare de umplutur\u0103, iar finalul lui s-ar potrivi mai bine celui de-al doilea. Pe ici, pe colo, se \u00eentrevede melodia lui Emeric Imre, Nebun de alb, care se transform\u0103 \u00eentr-un laitmotiv.
\nAtmosfera romanului este sus\u021binut\u0103 de via\u021ba burgheziei postmoderniste: clubbingul, excursiile, extravagan\u021bele, fi\u021bele. Irina, personajul principal, nu se simte ca f\u0103c\u00e2nd parte din aceast\u0103 lume, dar se adapteaz\u0103 foarte repede, de\u0219i ajunge s\u0103 \u00eencalce multe dintre principiile de via\u021b\u0103 inoculate de tat\u0103l s\u0103u, pres\u0103rate, de altfel, la tot pasul prin roman. Un pic telenovelistic sau, ca s\u0103 nu fim prea r\u0103i, de basm, finalul este scurt, frumos \u0219i ireal, de parc\u0103 toate problemele care l-au \u00eempiedicat au disp\u0103rut brusc.
\nRobert, personajul masculin principal, este, mare parte din roman, o umbr\u0103 croit\u0103 s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 caracterul negativ al fratelui s\u0103u adoptiv. \u00cencr\u00e2ncenat de \u00eenceputul greu al vie\u021bii, el are senza\u021bia c\u0103 nu i se cuvine nimic din ce are, cu at\u00e2t mai pu\u021bin iubita lui Matei, \u00eens\u0103 nu poate sc\u0103pa de fluturii care \u00eel cuprind al\u0103turi de Irina.
\nFluturi este un basm frumos, cu pasaje ceva mai brutale, dar care \u00ee\u0219i g\u0103sesc utilitatea, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de\u0219i de la prima palm\u0103 personajul \u00een\u021belege c\u0103 trebuie s\u0103 plece. Este un roman accesibil, u\u0219or de citit, mai ales de tinere aflate \u00een c\u0103utare de f\u0103t-frumos \u0219i de bani. Irina Binder \u00eencearc\u0103 s\u0103 transmit\u0103 ideea c\u0103 oricine poate ob\u021bine ce vrea.<\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong><\/p>\n

Zidurile Babilonului<\/strong><\/p>\n

Doar t\u0103cerea plutea peste ape,
\ncuvintele erau moarte demult,
\n\u00een \u00een\u0163elesuri de piatr\u0103…<\/p>\n

Sub zidurile Babilonului, acolo
\n\u015fezum \u015fi pl\u00e2nsem, invent\u00e2nd o nou\u0103 limb\u0103
\ncare se vorbea cu t\u0103ceri.<\/p>\n

Dac\u0103 voiam s\u0103 te strig \u201eMaria!\u201d
\npip\u0103iam peretele din c\u0103r\u0103mizi ro\u015fii
\nal inimii, pentru \u201edeparte\u201d ascultam
\nvalurile str\u0103vezii ale m\u0103rii,
\ncuv\u00e2ntul \u201ecopac\u201d se n\u0103\u015ftea
\ndin toamna cuv\u00e2ntului \u201efrunz\u0103\u201d
\niar pentru \u201eiubire\u201d alergam
\ndescul\u0163 prin iarba \u00eenser\u0103rii.<\/p>\n

Acolo, sub zidurile Babilonului,
\nun zigurat fisura amintirile
\n\u015fi lini\u015ftea urca pe treptele \u00een ruin\u0103
\n\u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, iar\u0103\u015fi, s\u0103 c\u00e2nte…<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Locuri geometrice<\/strong><\/p>\n

Cu un titlu explicit, \u201eCuibul crucii \u2013 poeme triunghiulare\u201d, volumul recent tip\u0103rit al lui Petrache Plopeanu reune\u0219te poeme de factur\u0103 mistic\u0103 \u0219i filosofic\u0103, puse sub semnul unui moto sugestiv: \u201e\u00cen fiecare zi suntem r\u0103stigni\u021bi, dar avem puterea de a ne \u00een\u0103l\u021ba\u201d. Cu alte cuvinte, este destinul fiin\u021bei umane s\u0103 sufere, s\u0103 fie sacrificat\u0103, s\u0103 cunoasc\u0103 r\u0103ul \u0219i limitele proprii, pentru a g\u0103si, \u00een final, calea spre \u00een\u0103l\u021bare \u0219i lumin\u0103. \u201eMarmura din s\u00e2nge\u201d trimite la f\u0103r\u00e2ma de noble\u021be, la poten\u021bialul cu care suntem trimi\u0219i pe p\u0103m\u00e2nt, pentru a trece prin \u201eaceste ceasuri care se duc ele \u00eensele\/ s\u0103 negocieze trecerea timpului\u201d.
\nOrice poet poate fi \u201e\u00eenconjurat de ve\u0219nicie\u201d, condi\u021bia fiind acel adev\u0103rat \u0219i, din p\u0103cate, banalizat prin folosire, \u201edac\u0103 dragoste nu e, nimic nu e\u201d. Petrache Plopeanu salveaz\u0103, \u00eentr-un poem, semantica acestui verset, apropiindu-l de pl\u00e2ngerea lui Iov; prin contaminare, rezult\u0103 un sens nou, tipic celui care scrie \u00eencr\u00e2ncenat \u0219i r\u0103zvr\u0103tit: \u201edac\u0103 nu e nimic este dragoste\/ aceasta-i reciproca celebrei ziceri\/ adaug\u0103 unul dintre chibi\u021bii nop\u021bilor pierdute\/ pe l\u00e2ng\u0103 zidurile amor\u021bite ale bisericilor\/ \u00eenchise \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul liturghiei\/\/ unde te-ai dus\/ \u00een acest timp de vesel\u0103 ardere a nimicniciei\/ unde au zburat cenu\u0219ile \u00eenconjur\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul\/ r\u0103s\u0103rit ca un mu\u0219uroi de furnici\/ dintre apele abia, abia str\u00e2nse de-o inunda\u021bie\u201d (\u201edin lips\u0103 de alte vorbe. \u00eenconjurat de ve\u0219nicie\u201d).
\n\u201eSt\u0103p\u00e2nul cuvintelor noi\u201d, dincolo de \u201eperspectiva unui hold-up\u201d, r\u0103m\u00e2ne cel care \u00een\u021belege miracolul, care-l a\u0219teapt\u0103 \u0219i, nu \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, \u00eel \u0219i creeaz\u0103, adic\u0103 poetul-demiurg, oric\u00e2t de nereu\u0219it\u0103 ar p\u0103rea ipostaza din punctul de vedere al tr\u0103itorului \u00eentr-un cotidian din care a disp\u0103rut \u0219i ultima f\u0103r\u00e2m\u0103 de sacru: \u201epentru el nu era mirare nu era miracol ci doar\/ ceilal\u021bi care nu \u00een\u021belegeau urcu\u0219ul\/ care nu acceptau\/ cele dou\u0103 lemne puse unul peste altul\/ \u0219i aburul ce plutea peste coaja lor uscat\u0103\/ lep\u0103dat\u0103 al\u0103turi ca pielea unui \u0219arpe\u201d. Pentru genera\u021bia de tr\u0103itori \u00een mediul virtual, crucea se poate rezuma la cele dou\u0103 lemne puse unul peste altul, dar poetul care \u00ee\u0219i exprim\u0103 credin\u021ba compun\u00e2nd \u201epoeme triunghiulare\u201d (trimitere, desigur, la Sf\u00e2nta Treime, la sacra cifr\u0103 trei) \u00een\u021belege c\u0103, \u00een ciuda lep\u0103d\u0103rii de credin\u021b\u0103, lumea este bizar populat\u0103 cu regimente \u00eentregi de exemplare ale lui Iuda. Iisus, a\u0219a cum \u00eel percepe poetul, moare iar\u0103\u0219i \u0219i iar\u0103\u0219i, v\u00e2ndut pentru acela\u0219i simbolic pumn de argin\u021bi \u0219i r\u0103stignit pentru mereu noi p\u0103cate ale (dez)umanit\u0103\u021bii: \u201epicioarele-i crescuser\u0103 odat\u0103 cu verticala\/ \u0219i doar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor era acolo un piron\/\/ \u0219i se mai \u00eentreba\/ ce caut\u0103 m\u00e2na sa l\u00e2ng\u0103 coapsele hulitorilor\/ at\u00e2t de mult l-a iubit de atunci \u00eenc\u00e2t s-a dus mai pe\/ sear\u0103 s\u0103 \u00eenapoieze tot ce luase\/ a ad\u0103ugat de fiecare dat\u0103 ceva \u00een plus\/ \u0219i mai mult\/ mai mult\/ \u0219i de la sine de parc\u0103 o \u00eentreag\u0103 stiv\u0103 de m\u00e2ini\/ \u021binea str\u00e2ns nu argin\u021bii ci un cuv\u00e2nt\/ c\u00e2teva cuvinte f\u0103r\u0103 de st\u0103p\u00e2n\/ p\u00e2n\u0103 atunci\u201d (pag. 24).
\n\u201eCuibul crucii\u201d reorganizeaz\u0103, \u00een discurs liric, mitul cristic, secven\u021b\u0103 cu secven\u021b\u0103. Scenele sunt repetate, resemantizate \u0219i trase \u00een planul propriei tr\u0103iri, dar \u0219i al propriei interpret\u0103ri, bazate pe suprapunerea Iisus\/ Prometeu, din contaminarea celor dou\u0103 mituri rezult\u00e2nd, \u00een final, o viziune tragic\u0103 asupra lumii. Oric\u00e2t de modern\u0103 s-ar crede lumea \u00een care tr\u0103im, oric\u00e2t de pu\u021bin tributar\u0103 secolelor de suferin\u021b\u0103 \u00eentru spirit, soarta tr\u0103itorilor \u00eentr-un continuu prezent virtual este, de fapt, s\u0103 e\u0219ueze \u0219i s\u0103-\u0219i piard\u0103 privilegiul ie\u0219irii dintr-un spa\u021biu \u00eenchis: \u201ese mirau ei \u00een\u0219i\u0219i cu \u00eentrebarea nelumeasc\u0103\/ \u0219i-\u0219i c\u0103utau argin\u021bii prin\/ buzunarele plecate spre alte tr\u0103d\u0103ri\/ (fiecare la r\u00e2ndul nostru\/ ne prindem desagi \u00een coaste)\/ la ceas de sear\u0103 c\u00e2nd unicul r\u0103m\u00e2ne doar\/ el s\u0103-\u0219i ridice suli\u021ba spre coast\u0103\/ se \u00eenchide u\u0219a dinspre cer \u0219i\/ coboar\u0103 din nou degetele \u00een cuiburi\/ alte jafuri sunt puse la cale\/ al\u021bi gangsteri \u00ee\u0219i fumeaz\u0103 trabucul \u0219i\/ rostesc \u00een fa\u021ba oglinzii\/ (f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu secven\u021ba din\/ primul poem)\/ You talk to me?\u201d (pag. 48).
\nScrise cu nerv, cu sarcasm uneori, textele lirice adunate \u00een volum sunt consistente \u0219i semnificative pentru ve\u0219nica pendulare a poetului modern \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eentre t\u0103gad\u0103. Deloc arghezian, Petrache Plopeanu \u0219i-a \u00eensu\u0219it filosofia amar\u0103 a cinicilor, pe alocuri \u0219i agnosticismul de tip blagian, dar, din fericire, \u00een final pare s\u0103 se \u00eempace cu varianta propus\u0103 de Sf\u00e2ntul Augustin: pentru credincio\u0219i, ca \u0219i pentru poe\u021bi, cetatea ideal\u0103 este \u00een cer: cet\u0103\u021bile p\u0103m\u00e2ntene sunt doar copii mai mult sau mai pu\u021bin reu\u0219ite ale modelului ideal, de aceea pot fi construite sau distruse prin cuvinte. \u0218i acolo unde lumea de r\u00e2nd distruge, trebuie s\u0103 vin\u0103 poetul \u0219i s\u0103 recl\u0103deasc\u0103, fiecare poem av\u00e2nd aerul unei \u201evecernii la o margine de lume\u201d; de aceea, \u201ecuvintele ies oarecum \u00eempinse nu-\u0219i vor na\u0219terea\/ se \u00eentorc \u00een pl\u0103m\u00e2ni ca \u00eentr-un cuib de prim\u0103var\u0103\/ transformat \u00een placent\u0103\u201d (pag. 86) <\/p>\n

*Petrache Plopeanu<\/strong>: \u201eCuibul crucii<\/em>\u201d, Ed. PIM, Ia\u0219i, 2017<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Femeia dimine\u021bilor senine<\/strong>
\n\"\"

Angela Burtea se afl\u0103 cu Ochiul Sufletului la cea de-a opta sa carte \u0219i ne aduce azi \u00een aten\u021bie nostalgia care \u00eei \u00eembrac\u0103 scrierea. Ap\u0103rut\u0103 la editura Mircea cel B\u0103tr\u00e2n din B\u0103ile Ol\u0103ne\u0219ti, cartea sufer\u0103 de inconstan\u021b\u0103.
\nAvem treizeci de materiale care nu sunt unitare, dar care pot fi grupate \u00een dou\u0103 mari categorii. Prima ar fi partea romantic\u0103 cu puternice introspec\u021bii interioare, iar a doua parte ar fi cea literar\u0103 propriu-zis\u0103. Cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi nu au dimensiuni egale, prima fiind dominant\u0103. Pot spune c\u0103 aproape tot volumul este cuprins \u00een aceasta, cu excep\u021bia povestirilor Femeia dimine\u021bilor senine \u0219i Sup\u0103rarea b\u0103rbatului.
\n\u00cen Femeia dimine\u021bilor senine, Angela Burtea reu\u0219e\u0219te s\u0103 construiasc\u0103 o extraordinar\u0103 secven\u021b\u0103. Nineta, Nik \u0219i Ana sunt cele trei personaje care plonjeaz\u0103 \u00eentr-o clip\u0103 trist\u0103 de via\u021b\u0103. Ana, so\u021bia lui Nik este bolnav\u0103 de inim\u0103 \u0219i a\u0219teapt\u0103 un transplant. \u00ceng\u00e2ndurat, pierdut \u00een aceast\u0103 problem\u0103 existen\u021bial\u0103, Nik ajunge s\u0103 o cunoasc\u0103 pe Nineta, femeia care \u00eei va face dimine\u021bile senine doar prin simpla sa apari\u021bie. \u0218i ce apari\u021bie.
\nCu mersul leg\u0103nat, \u00eentr-o elegan\u021b\u0103 natural\u0103, nimic artificial, Nineta \u00ee\u0219i mi\u0219ca \u0219oldurile fr\u0103m\u00e2ntat, lent \u0219i cu pauze scurte, c\u0103lc\u00e2nd prudent, de parc\u0103 \u0219i-ar fi m\u0103surat fiecare pas, mic, ferm, num\u0103r\u00e2nd totodat\u0103 clipele nev\u0103zute ale vie\u021bii noi.
\n\u00centre Nik \u0219i Nineta se construie\u0219te o rela\u021bie platonic\u0103, unde cei doi pun sentimente, dar pe care nu le arat\u0103 dec\u00e2t Nik. Nineta este un altfel de suflet, bun, constructiv, r\u0103bd\u0103tor \u0219i empatic. Felul acesta al ei de a fi i-a adus o dragoste toxic\u0103 \u0219i o lupt\u0103 aprig\u0103 de eliberare sufleteasc\u0103. De altfel, \u00eentr-un fel premonitoriu, Nineta d\u0103 un semnal al finalului povestirii.
\nNik, las-o a\u0219a! Inimile bat adesea \u00een contratimp. C\u00e2ntecul inimii mele este aproape imperceptibil, tu \u00eens\u0103 ai putea s\u0103-i descifrezi \u00eentr-o zi melodia. \u00cemi pare r\u0103u pentru so\u021bia ta, dar nu dispera! Orice lucru e realizabil, dac\u0103 vei crede \u00een el.
\nUn tragic accident de ma\u0219in\u0103 va r\u0103pi via\u021ba Ninetei, dar va oferi Anei o nou\u0103 inim\u0103. Astfel, \u00een acela\u0219i corp vor exista trecuta iubire \u0219i prezenta iubire, iar Nik va trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu aceast\u0103 ambivalen\u021b\u0103 a sentimentelor. La morm\u00e2ntul Ninetei buche\u021belele de violete n-au disp\u0103rut niciodat\u0103.
\nSup\u0103rarea b\u0103rbatului este construit\u0103 din antiteza b\u0103rbat-femeie \u00eentr-o form\u0103 u\u0219or umoristic\u0103 prin confesiunea unui b\u0103rbat \u00een fa\u021ba doctorului, unde femeia perfect\u0103 devine subiect de pl\u00e2ngere. Afl\u0103m diferen\u021bele de abordare referitoare la o via\u021b\u0103 familial\u0103 din perspectiva celor dou\u0103 sexe. Confesiunea se termin\u0103 prin trezirea b\u0103rbatului din somn \u0219i prin p\u0103r\u0103sirea lui de c\u0103tre so\u021bie.
\nRestul celor dou\u0103zeci \u0219i opt de materiale sufer\u0103 de un romantism exagerat. Confesiunile despre casa natal\u0103, despre anotimpuri sau despre via\u021b\u0103, de\u0219i scrise inteligent, cu un limbaj curat \u0219i mustind pe alocuri de metafore interesante, nu reu\u0219esc s\u0103 capteze cititorul. Ideile sunt uneori repetate, iar senza\u021bia de telenovel\u0103 nu dispare. Nostalgia este ap\u0103s\u0103toare, de parc\u0103 am avea un final de lume, de parc\u0103 nimic nu ar mai conta dec\u00e2t trecutul. Viitorul nu exist\u0103, iar atmosfera de gri ajunge s\u0103 oboseasc\u0103.
\nAm mai observat la acest volum o mul\u021bime de gre\u0219eli de tipar, legate mai ales de paginarea cuvintelor compuse care con\u021bin cratim\u0103. O mai mare aten\u021bie la aceast\u0103 problem\u0103 ar fi p\u0103strat aerul de elegan\u021b\u0103 al c\u0103r\u021bii. A\u0219a nu face dec\u00e2t de a deveni sup\u0103r\u0103toare.
\nPrivind Ochii Sufletului \u00een totalitatea sa, nu \u0219tiu unde s\u0103-l \u00eencadrez. Avem cele dou\u0103 povestiri din care una bun\u0103, iar alta relativ bun\u0103 \u0219i volumul mare de confesiuni. Cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi nu se ajut\u0103 una pe alta. Este poate un volum gr\u0103bit, care ar mai fi trebuit lucrat.
\nAngela Burtea nu d\u0103 m\u0103sura talentului pe care \u00eel are \u0219i se \u00eempotmole\u0219te \u00eentr-un romantism \u00eent\u00e2rziat, \u00een nostalgie, \u0219i face prin asta un deserviciu cititorilor. Ei se \u00eencarc\u0103 de negativism, de probleme \u0219i de e\u0219ecuri ajung\u00e2nd \u00eenc\u0103rca\u021bi de r\u0103u la finalul c\u0103r\u021bii. A\u0219 fi vrut ca tot volumul s\u0103 fie precum Femeia dimine\u021bilor senine.<\/p>\n

*Angela Burtea<\/strong>, Ochiul Sufletului, B\u0103ile Ol\u0103ne\u0219ti<\/em>, editura Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, 2018, 146 pagini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Ora\u0219ul \u00eenchis \u2013 un poem \u00een proz\u0103 Despre personalitatea Vioric\u0103i R\u0103du\u021b\u0103 ar fi multe de spus, dar,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14257"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14257"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14259,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14257\/revisions\/14259"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}