{"id":14183,"date":"2021-03-30T11:47:43","date_gmt":"2021-03-30T08:47:43","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14183"},"modified":"2021-03-30T11:47:43","modified_gmt":"2021-03-30T08:47:43","slug":"spatii-culturale-nr-59-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14183","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 59 (2)"},"content":{"rendered":"

Virgil DIACONU <\/strong>
\n\"\"

POEZIA RELIGIOAS\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102<\/strong><\/p>\n

Antologiile de poezie religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dimpreun\u0103 cu o seam\u0103 de articole \u0219i studii privind literatura veche, \u021bin s\u0103 ne conving\u0103 de faptul c\u0103 poezia noastr\u0103 de \u00eenceput este religioas\u0103, mai precis cre\u0219tin\u0103, \u0219i c\u0103 aceast\u0103 poezie reprezint\u0103 o constant\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een general.
\n\u00cen condi\u021biile \u00een care primii \u0219tiutori de carte au crescut \u00een biseric\u0103 sau \u00een preajma ei, iar primele l\u0103ca\u0219uri \u00een care s-a \u00eenv\u0103\u021bat carte \u0219i au propagat cultura scris\u0103 au fost biserice\u0219ti sau de factur\u0103 bisericeasc\u0103, este firesc ca primele poezii traduse, adaptate sau create s\u0103 fie de factur\u0103 religioas\u0103. \u00cen plus, cei care la \u00eenceputuri au semnat texte biserice\u0219ti de cult sau poezii religioase au fost mai cu seam\u0103 slujitorii, mai mari sau mai mici, ai bisericilor \u0219i m\u00e2n\u0103stirilor. \u201eS\u0103 se re\u021bin\u0103 faptul c\u0103 scriitorul rom\u00e2n a fost (\u2026) un produs cultural al Bisericii vii\u201d, ne spune Petru Ursache \u00een Postfa\u021b\u0103 la Duh \u0219i slov\u0103. Antologie de poezie cre\u0219tin\u0103 (Editura Junimea, 2002).
\nPoezia\/ literatura religioas\u0103 de pe aceste meleaguri a ilustrat cre\u0219tin\u0103tatea poporului nostru, \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat\u0103 de Sf\u00e2ntul Apostol Andrei, care a s\u0103l\u0103\u0219luit pu\u021bin dup\u0103 jum\u0103tatea secolului I pe meleagurile noastre \u0219i ne-a cre\u0219tinat \u00eenainte ca Dacia s\u0103 fie cucerit\u0103 de romani, iar dacii s\u0103 fie romaniza\u021bi. C\u00e2\u021biva teologi de mai t\u00e2rziu, precum Ioan Cassian, Dionysius Exiguul, Leontius Byzantinus, Niceta de Remesiana (338 – 420), Martinus de Bracara (\u00eenceputul secolului al VI-lea – 580), apoi cronicarii \u0219i oamenii de carte care le-au urmat, au \u021binut \u00een via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea \u0219i, totodat\u0103, au creat un mediu favorabil c\u0103r\u021bii, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii \u0219i crea\u021biei.
\nDar c\u00e2nd \u201e\u00eencepe\u201d literatura\/ poezia rom\u00e2neasc\u0103, despre care trebuie spus c\u0103 a folosit, mai \u00eent\u00e2i, alte limbi? Nicolae Manolescu afirm\u0103 \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne pe \u00een\u021belesul celor care citesc (2014, p. 9) c\u0103 \u201eprimele nara\u021biuni din literatura noastr\u0103\u201d scrise \u00een rom\u00e2ne\u0219te sunt Jitiile sau Vie\u021bile sfin\u021bilor, din secolul al XVII-lea, semnate de Sf. Mitropolit Varlaam al Moldovei (1580-1657). Apoi, primii care \u201etrebuie considera\u021bi scriitori, iar operele lor, literatur\u0103\u201d, sunt cronicarii, spune criticul, legitim\u00e2ndu-i astfel pe Grigore Ureche (1590-1647), Miron Costin (1633-1691) \u0219i Ion Neculce (1672?-1745).
\nDar problema \u00eenceputurilor noastre literare este, dup\u0103 cum se \u0219tie, controversat\u0103, pentru c\u0103 \u201eliteratura rom\u00e2n\u0103\u201d nu \u00eenseamn\u0103 numai literatura scris\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, de vreme ce limbile oficiale, biserice\u0219ti sau administrative, deci limbile folosite de c\u0103tre cei \u0219coli\u021bi, erau latina, slava veche, greaca sau polona. \u00cen aceste condi\u021bii, de\u0219i au scris \u00een alte limbi dec\u00e2t rom\u00e2na, autorii \u00een cauz\u0103 \u201eau g\u00e2ndit \u00een limba \u0219i \u00een spiritul limbii \u021b\u0103rii lor, au exprimat o mentalitate profund rom\u00e2neasc\u0103\u201d, afirm\u0103 de pild\u0103 Mircea Croitoru \u00een Prefa\u021b\u0103 la 1700 de ani de poezie religioas\u0103 (Editura Ager, 2003). Petru \u0219i Magda Ursache, care alc\u0103tuiesc cuprinz\u0103toarea antologie de poezie cre\u0219tin\u0103 Duh \u0219i slov\u0103, pledeaz\u0103 \u0219i ei pentru socotirea crea\u021biilor literare religioase de \u00eenceput de pe aceste meleaguri, care sunt scrise \u00een alte limbi, drept literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103: \u201eDac\u0103 am antologat texte, la origine \u00een latin\u0103, am f\u0103cut-o pentru c\u0103, \u00een vreme, aceasta era limba de circula\u021bie \u00een toat\u0103 ecumenia, \u0219i, totodat\u0103, pentru c\u0103 ele reprezint\u0103 experien\u021be autohtone\u201d (Not\u0103 asupra edi\u021biei).
\nA\u0219a se face c\u0103 primul poet care figureaz\u0103 \u00een antologia Duh \u0219i slov\u0103 este Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana (338 – 420), autor al celebrului imn Te Deum, scris \u00een limba latin\u0103. (Dac\u0103 am g\u00e2ndi ca Manolescu, probabil c\u0103 ast\u0103zi ne-am \u00eentreba dac\u0103 Emil Cioran, Eugen Ionescu sau Dumitru \u021aepeneag, care au scris \u0219i \u00een francez\u0103, mai pot fi considera\u021bi scriitori rom\u00e2ni\u2026).
\nA\u0219adar, putem admite c\u0103 poezia religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eenceputurilor a fost scris\u0103 \u00een alte limbi dec\u00e2t rom\u00e2n\u0103, \u0219i anume \u00een limbile greac\u0103 (bizantin\u0103), latin\u0103 \u0219i slava veche, polon\u0103, \u00eendeosebi, \u0219i c\u0103 limba str\u0103in\u0103 nu i-a schimbat poeziei noastre apartenen\u021ba cultural\u0103. Pe de alt\u0103 parte, nu suntem nicidecum optimi\u0219ti \u00een ceea ce prive\u0219te impactul poeziei religioase scrise la \u00eenceputuri, de vreme ce chiar \u0219i \u00een anul 1818, spre pild\u0103, peste 95 la sut\u0103 din popula\u021bia Rom\u00e2niei era analfabet\u0103. <\/p>\n

C\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi ale poeziei religioase<\/em><\/p>\n

\u00cen ciuda vechimii \u0219i a impactului ei redus, cu totul limitat, constat c\u0103 poezia religioas\u0103 a \u00eenceputurilor prezint\u0103 totu\u0219i destule reu\u0219ite poetice. \u00cen cele de mai jos voi \u00eencerca s\u0103 prezint conceptul de poezie religioas\u0103, configurat de c\u00e2teva caracteristici sau tr\u0103s\u0103turi poetice fundamentale. <\/p>\n

(1). Forma de vers a poeziei religioase <\/em><\/p>\n

S\u0103 ne oprim, mai \u00eent\u00e2i, asupra formei de vers \u0219i s\u0103 citim unul dintre primele poeme, Te Deum, renumitul imn \u00een 29 de versuri, semnat de Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana. Iat\u0103-l, \u00een traducerea din latin\u0103 a lui N. Georgescu: <\/p>\n

\u021aie, Doamne<\/p>\n

\u021aie, Doamne, laud\u0103 \u021ai-aducem \u0219i pe Tine
\nTe m\u0103rturisim,
\nTat\u0103 f\u0103r de moarte, prosl\u0103vit e\u0219ti pe p\u0103m\u00e2ntu-ntreg,
\n\u00cengerii cu to\u021bii, cerurilor \u021aie \u0219i puterile din univers
\n\u021aie Heruvimii, Serafimii \u021aie-\u021ai strig\u0103 ne-ncetat:
\nSfinte, Sfinte, Sfinte, Domnul Dumnezeul Sabaot,
\nCerurile-s pline \u0219i p\u0103m\u00e2ntul de m\u0103rirea slavei Tale.
\nCeata de Apostoli preasl\u0103vit\u0103, \u021aie, laud\u0103-\u021ai aduce,
\n\u021aie l\u0103udata ceat\u0103 de prooroci,
\nMucenicii-n oastea cea-mbr\u0103cat\u0103-n alb.
\nTe m\u0103rturise\u0219te biserica sf\u00e2nt\u0103 pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul,
\nTat\u0103 al m\u0103ririi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it.
\nPreasl\u0103vit e Fiul t\u0103u adev\u0103rat \u0219i Unul-N\u0103scutul,
\nSf\u00e2ntul Duh asemeni cel M\u00e2ng\u00e2ietor.
\nTu, Hristoase, \u00eemp\u0103rat al slavei,
\nTat\u0103lui e\u0219ti fiul tu \u00een vecinicie
\n\u00centrupat \u00een om spre a-l m\u00e2ntui,
\np\u00e2ntecul Fecioarei nu Te-a-nfrico\u0219at.
\nTu \u00eenvins-ai v\u00e2rful mor\u021bii \u0219i-ai deschis
\n \u00een cer \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie pentru credincio\u0219i.
\nStai la dreapta Domnului, \u00een slava P\u0103rintelui
\nVei veni cu crez\u0103m\u00e2nt Judec\u0103tor.
\nTe rug\u0103m ajut\u0103-\u021bi robii T\u0103i pe care
\ncu scumpul T\u0103u s\u00e2nge i-ai r\u0103scump\u0103rat
\n\u0218i cu slava sfin\u021bilor T\u0103i r\u0103spl\u0103te\u0219te-i.
\nM\u00e2ntuie\u0219te, Doamne, poporul T\u0103u
\n\u0219i binecuv\u00e2nteaz\u0103 mo\u0219tenirea Ta
\n\u0218i-i condu pe ei \u0219i-i \u00eenal\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een veac.
\nZi de zi \u0219i noi Te binecuv\u00e2nt\u0103m
\n\u0218i l\u0103ud\u0103m numele T\u0103u \u00een veac \u0219i \u00een veacul veacului.
\nAjut\u0103-ne, Doamne, ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 p\u0103cat s\u0103 ne purt\u0103m.
\nMiluie\u0219te-ne pe noi, Doamne, miluie\u0219te-ne pe noi,
\nMila Ta fie peste noi precum am n\u0103d\u0103jduit-o de la Tine,
\nC\u0103ci \u00een tine, Doamne, am n\u0103d\u0103jduit
\ns\u0103 nu m\u0103 ru\u0219inez \u00een veac. <\/p>\n

Mircea Scarlat (Istoria poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Editura Minerva, 1982) \u0219i M. Croitoru, \u00een antologia sa, sus\u021bin c\u0103 acest tip de vers este, de fapt, o \u201eproz\u0103 ritmat\u0103\u201d, care s-a ab\u0103tut de la metrica poeziei latine. Dar din abaterea de la metrica latin\u0103 a rezultat, mai degrab\u0103, un imn scris \u00een vers liber. Prima poezie cre\u0219tin\u0103 pe care Petru Ursache o plaseaz\u0103 la \u00eenceputul antologiei sale, Duh \u0219i slov\u0103, este tocmai acest Te Deum, care este o poezie, un imn \u00een vers liber.
\nTot \u00een vers liber sunt scrise imnurile religioase semnate de Filotei Monahul (a doua jum\u0103tate a secolului al XIV-lea – \u00eenceputul secolului al XV-lea), dar \u0219i psalmii lui David, tradu\u0219i \u00een Psaltirea slavo-rom\u00e2n\u0103 (1577) de c\u0103tre diaconul Coresi (? \u2013 1583). Ofer mai jos primele \u0219ase versuri, din cele 55 ale poeziei numite Rug\u0103ciunea measerului c\u00e2nd o\u021b\u0103ra\u0219te-se \u0219i \u00eentre Domnul vars\u0103 rug\u0103ciunea sa, 101, a lui Coresi, poezie extras\u0103 din Psaltirea slavo-rom\u00e2n\u0103:
\nDoamne, auzi rug\u0103ciunea mea \u0219i strigarea mea c\u0103tre tine s\u0103 viie.
\nNu \u00eentoarce fa\u021ba ta de mine;
\n\u00cen ce zi t\u00eenjesc, pleac\u0103 c\u0103tre mine urechea ta.
\n\u00cen ce zi chemu-te, cur\u00e2nd auzi-m\u0103.
\nC\u0103 perir\u0103 ca fumul zilele meale
\n\u0219i oasele mele ca uscarea uscar\u0103-se.<\/p>\n

Texte literare admirabile scrie \u0219i Neagoe Basarab (cca. 1459 – 1521), domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1512 – 1521). \u00cen lucrarea \u00cenv\u0103\u021b\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Theodosie, scris\u0103 ini\u021bial \u00een slavon\u0103 \u0219i tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te de c\u0103tre Udri\u0219te N\u0103sturel \u00een secolul al XVII-lea, g\u0103sim \u0219i textul, nea\u0219teptat de frumos, pe care cercet\u0103torii moderni ai literaturii vechi l-au numit Rug\u0103ciune la ie\u0219irea sufletului. Acest text, care reprezint\u0103 capitolul XIII al c\u0103r\u021bii lui Neagoe Basarab, este scris \u00een proz\u0103, de fapt \u00een proz\u0103 ritmic\u0103, dar pentru c\u0103 structura lui ritmic\u0103 este at\u00e2t de puternic\u0103, iar con\u021binutul este acela al unui poem, voi pune \u00een eviden\u021b\u0103 poemul \u0219i structura lui ritmic\u0103 muzical\u0103 prin \u201eruperea\u201d prozei ritmice \u00een vers liber. Iat\u0103, \u00een acest sens, primele versuri ale rug\u0103ciunii scrise de Neagoe Basarab pentru \u201eDumnezeul cel nescris, cel f\u0103r\u2019 de \u00eenceput \u015fi negr\u0103it\u201d:
\nMiluia\u015fte-m\u0103, Iisusul mieu cel dulce \u015fi Dumnezeul mieu,
\nmiluia\u015fte-m\u0103! C\u0103 tu e\u015fti \u00eenviiarea \u015fi via\u0163a mea!
\nC\u0103 acum eu \u00eentraiu \u00een pomenirea mor\u0163ii,
\nc\u0103 cu totul m\u0103 \u00eembr\u0103cai \u00een grij\u0103, \u00een trist\u0103ciuni \u015fi \u00een fric\u0103,
\ncuget\u00e2nd cum voi s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2mpin cu judecata ta
\ncea \u00eenfrico\u015fat\u0103 \u015fi sufletul mieu cel tic\u0103los
\ncum va tr\u00e9ce prin v\u0103mile c\u00e9le nef\u0103\u0163arnice. \u015ei v\u0103zuiu,
\nDumnezeul mieu, ceasul mor\u0163ii m\u00e9le apropiindu-se
\n\u015fi fuiu p\u0103r\u0103sit de to\u0163i c\u00e2\u0163i fuser\u0103 ai miei,
\n\u015fi-mi fu a c\u0103l\u0103tori pre calea cea de \u00eentrist\u0103ciune
\n\u0219i s\u0103 intru prin u\u0219ile strimt\u0103rii. (\u2026).
\nCi \u00eens\u0103, Doamne, eu sunt zidirea ta \u015fi casa ta,
\npentr-ac\u00e9ia nu m\u0103 l\u0103sa \u00een m\u00e2inile satanii,
\nnici s\u0103 fiu \u00eencuiat \u00een pu\u015fc\u0103riile iadului,
\ns\u0103 nu s\u0103 bucure satana de mine,
\nzidirea ta \u015fi robul t\u0103u NEAGOE. Auzi, Doamne,
\n\u00eentr-acesta ceas \u015fi pre mine, pre Neagoe,
\nrobul t\u0103u cel p\u0103c\u0103tos \u015fi tic\u0103los, neb\u0103g\u0103toriul de seam\u0103
\n\u015fi ne\u00een\u0163eleptul, cum ai auzit \u015fi pre Iezechiia \u00een ceasul mor\u0163ii! <\/p>\n

Petru Cercel (cca. 1545 \u2013 1590), domnitor al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1583-1585), c\u0103rturar \u0219i poet, scrie, \u00eentre altele, \u00een limba italian\u0103, un imn c\u0103tre divinitate, \u00een ter\u021bine. Ca \u0219i poemul \u00eensu\u0219i, traducerea lui Al. Cior\u0103nescu din Revista Funda\u021biilor Regale (nr. 9, 1935) este excelent\u0103. Iat\u0103, spre pild\u0103, primele 5 strofe, din cele 27:<\/p>\n

[Rug\u0103ciune]<\/em><\/p>\n

St\u0103p\u00e2ne Domn pe-ad\u00e2nc \u015fi pe v\u0103zduhuri,
\n Tu, ce-ai f\u0103cut p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer \u015fi mare,
\n Pe om din lut \u015fi nev\u0103zute duhuri;<\/p>\n

Tu, care din fecioar\u0103 \u00eentrupare
\n Ai vrut s\u0103 iei, P\u0103rinte preaputernic,
\n Ca s\u0103-nviezi \u015fi s\u0103 ne dai iertare;<\/p>\n

Tu, ce v\u0103rs\u00e2ndu-\u0163i s\u00e2ngele cucernic
\n Ai sf\u0103r\u00e2mat a iadului t\u0103rie
\n \u015ei l-ai legat pe diavolul nemernic;<\/p>\n

Tu, ce-ai deschis a ta \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie
\n \u015ei bl\u00e2nd te-ar\u0103\u0163i \u015fi milostiv cu mine,
\n Spre-a-mi face raiul ve\u015fnic\u0103 mo\u015fie;<\/p>\n

Ascult\u0103, Tat\u0103, ruga mea ce vine
\n La tine arz\u0103toare \u015fi plecat\u0103,
\n Tu, ce-ai fost om ca s\u0103 m\u0103-nal\u0163i la tine.<\/p>\n

Nicolaus Olahus (1493-1568) scrie \u00een latin\u0103 volumul Carmina, \u00een care afl\u0103m o Rug\u0103ciune scris\u0103 \u00een vers clasic muzical f\u0103r\u0103 rim\u0103, din care voi cita, \u00een traducerea lui \u0218t. Bezdechi, doar prima strof\u0103:
\nSf\u00e2nt Dumnezeu, ce-ai zidit p\u0103m\u00e2ntul, \u0219i marea, \u0219i cerul,
\nTu, ce c-un semn pirone\u0219ti a\u0219trii de foc \u00een t\u0103rii;
\nTu, dup-al c\u0103ruia plac se-nv\u00e2rte-n orbita-i lucioas\u0103
\nLuna \u0219i soarele aprins tras de fugarii cei iu\u021bi;<\/p>\n

Acela\u0219i vers clasic muzical f\u0103r\u0103 rim\u0103 este folosit \u0219i de Ion Heliade R\u0103dulescu \u00een poezia C\u00e2ntarea dimine\u021bii (1836, 10 strofe), din care voi reda cea de a doua strof\u0103:
\nTu e\u0219ti st\u0103p\u00e2n a toate,
\nTu e\u0219ti preabunul Tat\u0103:
\nA ta putere s\u00e2nt\u0103
\nF\u0103ptura \u021bine-ntreag\u0103,
\n Ne \u021bine \u0219i pe noi.<\/p>\n

Poetul, c\u0103rturarul, traduc\u0103torul \u0219i tipograful Dosoftei (1624-1693), Mitropolit al Moldovei, considerat \u201ecel dint\u00e2i poet al nostru\u201d, tip\u0103re\u0219te \u00een rom\u00e2ne\u0219te Psaltirea \u00een versuri (1681), care traduce, \u00een vers clasic (ritm \u0219i rim\u0103), psalmii lui David. Iat\u0103 spre pild\u0103 \u00eenceputul Psalmului 136:
\nLa apa Vavilonului,
\n \tJelind de \u021bara Domnului,
\nAcolo \u0219ezum \u0219i pl\u00e2ns\u0103m
\n \tLa voroav\u0103 ce ne str\u00e2ns\u0103m,
\n\u0218i cu inem\u0103 amar\u0103,
\n \tPrin Sion \u0219i pentru \u021bar\u0103,
\nAduc\u00e2ndu-ne aminte,
\n Pl\u00e2ngeam cu lacr\u0103mi herbinte.<\/p>\n

Remarc\u0103m, a\u0219adar, c\u0103 Dosoftei transform\u0103 \u00een vers de factur\u0103 clasic\u0103 (vers muzical cu rim\u0103) psalmul biblic care, \u00een original, este scris \u00een proz\u0103 ritmic\u0103.
\nS\u0103 \u00eencheiem, \u00een fine, cu un fragment din amplul poem de nuan\u021b\u0103 filosofic\u0103 Via\u021ba lumii (cca. 1673), \u00een 130 de versuri, scris de c\u0103tre cronicarul \u0219i poetul Miron Costin (1633-1691), autorul Letopise\u021bului \u021a\u0103rii Moldovei de la Aron-Vod\u0103 \u00eencoace. Iat\u0103, a\u0219adar, versul \u00een form\u0103 clasic\u0103 folosit de el:<\/p>\n

Via\u021ba lumii<\/em><\/p>\n

Trec zilele ca umbra, ca umbra de var\u0103,
\nCele ce trec nu mai vin, nici s\u0103-ntorcu iar\u0103.
\nTrece veacul desfr\u00e2natu, trec ani cu roat\u0103.
\nFug vremile ca umbra \u015fi nici o poart\u0103
\nA le opri nu poate. Trec toate pr\u0103v\u0103lite
\nLucrurile lumii, \u015fi mai mult cumplite.
\n\u015ei ca apa \u00een cursul s\u0103u cum nu s\u0103 opre\u015fte,
\nA\u015fa cursul al lumii nu s\u0103 contene\u015fte.
\nFum \u015fi umbr\u0103 s\u00e2ntu toate, visuri \u015fi p\u0103rere.
\nCe nu petrece lumea \u015fi \u00een ce nu-i c\u0103dere?<\/p>\n

Ca o concluzie la forma de vers, pot spune c\u0103 poezia religioas\u0103 (cre\u0219tin\u0103) rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eenceputurilor a folosit, deopotriv\u0103, versul clasic cu ritm \u0219i rim\u0103 perfecte, versul clasic cu ritm \u0219i f\u0103r\u0103 rim\u0103, versul liber (care se trage din psalmii biblici, pentru c\u0103 structura muzical\u0103 a psalmilor, care ini\u021bial sunt scri\u0219i sub forma versetului \u00een proz\u0103 ritmic\u0103, este aceea a versului liber), \u0219i proza ritmic\u0103, ce \u00een unele cazuri poate fi socotit\u0103 vers liber, deci un vers fluid din punct de vedere sonor, dup\u0103 cum am \u0219i exemplificat cu Rug\u0103ciune la ie\u0219irea sufletului, de Neagoe Basarab. Important de re\u021binut este faptul c\u0103 poezia noastr\u0103 religioas\u0103 de \u00eenceput a folosit toate formele de vers practicate \u00een general de poezie \u0219i c\u0103 versul liber \u0219i cel \u00een proz\u0103 ritmic\u0103, esen\u021bial moderne, se reg\u0103sesc \u00een poezia noastr\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile ei, \u00eenc\u0103 din clasicitatea ei.
\nTot \u00een domeniul formei sub care se prezint\u0103 poezia religioas\u0103, se poate discuta \u0219i despre rug\u0103ciune, despre imnul de laud\u0103, psalmi \u0219i lamenta\u021bie, care nu sunt doar forme-specii tipice de poezie religioas\u0103, ci \u0219i forme de expresie proprii acestei poezii. <\/p>\n

(2). Coeren\u021ba poeziei religioase <\/em><\/p>\n

O alt\u0103 caracteristic\u0103 important\u0103 a liricii religioase, de la \u00eenceputuri sau chiar moderne, este coeren\u021ba sau inteligibilitatea. Ilustr\u0103ri ale coeren\u021bei poeziei religioase vom g\u0103si \u00een toate exemplele pe care le-am oferit p\u00e2n\u0103 acum, dar \u0219i \u00een toat\u0103 poezia religioas\u0103 de \u00eenceput \u0219i modern\u0103.
\nCoeren\u021ba este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, una dintre normele de c\u0103petenie ale poeziei, iar ea se manifest\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t poetul mai consider\u0103 c\u0103 poezia sa trebuie s\u0103 aib\u0103 un mesaj \u0219i c\u0103 acel mesaj trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beles, deci s\u0103 fie inteligibil, at\u00e2ta vreme c\u00e2t poetul mai consider\u0103 c\u0103 poezia este comunicare-cuminecare. C\u00e2nd obsesia noului \u0219i a originalit\u0103\u021bii cu orice pre\u021b a pus st\u0103p\u00e2nire pe spiritul poetului, el a creat poezia pe care o cunoa\u0219tem sub numele de poezie obscur\u0103, \u00een care intr\u0103 poezia dada, poezia futurist\u0103, poezia suprarealist\u0103, poezia absurdului, poezia pur\u0103 tip Mallarm\u00e9 sau Ion Barbu; o poezie care, prin incoeren\u021ba ei mai mic\u0103 sau mai mare, prin lipsa ei de \u00een\u021beles, \u00ee\u0219i ignor\u0103 poten\u021bialii cititori \u0219i r\u0103m\u00e2ne s\u0103 func\u021bioneze \u201e\u00een sine\u201d, deci mai mult pentru cei care o creeaz\u0103; sau pentru acei critici care vor s\u0103 se remarce neap\u0103rat…
\nPoezia obscur\u0103 sau dificil\u0103, care este o alt\u0103 poezie dec\u00e2t cea religioas\u0103, este \u00eendeosebi crea\u021bia modernit\u0103\u021bii, mai precis a modernit\u0103\u021bii constituite de curentele poetice avangardiste, \u00een mare vog\u0103 la \u00eenceputul secolului XX. Cele mai bune exemple ale incoeren\u021bei, obscurit\u0103\u021bii, hazardului \u0219i ale criteriilor metaestetice le g\u0103sim \u00een textele \u201epoetice\u201d \u0219i teoretice ale avangardei. \u00cen Manifest Dada 1918, Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) afirm\u0103, de exemplu, c\u0103 \u201eO oper\u0103 care poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 e un produs de ziarist\u201d \u0219i c\u0103
\n\u201eNe trebuie opere puternice, drepte, precise \u015fi pentru totdeauna ne\u00een\u0163elese (s.n.).\u201d
\nTzara \u00eei cere, a\u0219adar, operei poetice, s\u0103 fie pur \u0219i simplu de ne\u00een\u021beles, deci s\u0103 fie un discurs amputat logic, incoerent, absurd, obscur. \u201eAbsurdul nu m\u0103 sperie\u201d, spune el \u00een Conferin\u0163\u0103 despre Dada, iar \u00een Not\u0103 despre poezie afirm\u0103 c\u0103 \u201eLogica nu ne mai c\u0103l\u0103uze\u015fte (\u2026). Alte for\u0163e productive \u00ee\u015fi strig\u0103 libertatea\u201d.
\nAceste norme preferate de Tzara au condus, fire\u0219te, \u00een afara poeziei, ele produc\u00e2nd texte antipoetice, mai precis antipoezii. Iat\u0103, spre pild\u0103, un fragment dintr-un poem dramatic dada semnat de Tristan Tzara \u2013 Prima aventur\u0103 celest\u0103 a domnului Antipyrine:
\nU\u015f\u0103 z\u0103vor\u00e2t\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenfr\u0103\u0163ire suntem amare fel
\nfream\u0103t\u0103 a da \u00eenapoi scolopendru din turnul Eiffel
\nstomac imens cuget\u0103 \u015fi g\u00e2nde\u015fte chibzuie\u015fte
\nmecanism f\u0103r\u0103 durere 178958555 ieho fibi aha
\nDoamne Doamne de-a lungul canalului
\nFebra puerperal\u0103 dantele \u015fi SO2H4 (\u2026)
\nSoca Bgad\u2019 Affahou
\nVersuri de acest tip contrazic, neag\u0103 aproape tot ceea ce \u015ftiam despre poezie p\u00e2n\u0103 la momentul dada. Colajul lingvistic sau amalgamarea lingvistic\u0103 folosit\u0103 aici de Tzara produce un text, o \u201epoezie\u201d rupt\u0103 semantic, incoerent\u0103, neinteligibil\u0103 \u015fi haotic\u0103 referen\u0163ial, un ghiveci lingvistic.
\nIncoeren\u021ba pare s\u0103 fie \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i \u00een poezia postmodern\u0103 contemporan\u0103, dac\u0103 \u00eei d\u0103m crezare lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, care, \u00een volumul Postmodernismul rom\u00e2nesc (1989), consider\u0103 c\u0103 poe\u021bii postmoderni au contribuit la \u201erevenirea [\u00een poezie a] narativit\u0103\u0163ii, a impurit\u0103\u0163ii, a hazardului, a criteriilor metaestetice\u201d. Fire\u0219te, \u00een \u201ehazard\u201d \u0219i \u00een \u201ecriteriile metaestetice\u201d coeren\u021ba textului poetic nu mai are loc.
\nPe de alt\u0103 parte, dac\u0103 vom afirma c\u0103 este c\u00e2t se poate de legitim s\u0103 sus\u021binem coeren\u021ba sau inteligibilitatea ca norm\u0103 a poeziei, va trebui s\u0103 \u00een\u021belegem totu\u0219i c\u0103 inteligibilitatea discursului este o condi\u021bie necesar\u0103, \u00eens\u0103 nu \u0219i suficient\u0103 a poeziei, de vreme ce exist\u0103 at\u00e2tea poezii coerente, dar f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 poetic\u0103. Inteligibilitatea este totu\u0219i cerut\u0103 de discursul poetic pentru c\u0103 ea are capacitatea de a favoriza, de a \u00eenlesni manifestarea viziunii poetice tensionate existen\u021bial, afectiv \u0219i poetic.
\nDintr-un anumit punct de vedere, diaconul Coresi, cel \u201ecare a pus \u00eent\u00e2ia dat\u0103 texte rom\u00e2ne\u0219ti \u00een forme de za\u021b tipografic\u201d (Ha\u0219deu), \u0219tia despre poezie mai multe dec\u00e2t r\u0103sf\u0103\u021batul \u0219i ve\u0219nic revoltatul Tzara, pentru c\u0103 el era convins c\u0103 \u201ecine cite\u0219te (trebuie) s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103\u201d (cf. Matei 10, 9), \u0219i c\u0103 e preferabil \u201eCa \u00eentru biseric\u0103 mai v\u00e2rtos cinci cuvinte cu \u00een\u021belesul mieu s\u0103 gr\u0103esc (\u2026), dec\u00e2t \u00eentunerec de cuvinte ne \u00een\u021belese \u00eentr alte limbi.\u201d Tocmai de aceea \u201efra\u021bii mei, preo\u021bilor (\u2026), am scos Psaltirea s\u00e2rbeasc\u0103 pe limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d. <\/p>\n

(3). Dimensiunea existen\u021bial\u0103 a poeziei religioase<\/em><\/p>\n

\u00cen fine, a treia mare caracteristic\u0103 a poeziei\/ liricii religioase autentice este legat\u0103 de tema sau de temele ei. De fapt, tema central\u0103 a acestei poezii este aceea a raportului dintre om \u0219i divinitate. Din aceast\u0103 tem\u0103 substan\u021bial\u0103, poezia religioas\u0103 a dezvoltat dou\u0103 mari direc\u021bii tematice: prima este aceea a laudei sau a sl\u0103virii Dumnezeului Tat\u0103 \u0219i a crea\u021biei sale, a Maicii Domnului \u0219i a lui Iisus, m\u00e2ntuitorul lumii (care \u00ee\u0219i subordoneaz\u0103 temele Na\u0219terea lui Iisus, Patimile \u0219i \u00cenvierea), iar cea de a doua direc\u021bie tematic\u0103 este aceea a problematiz\u0103rii condi\u021biei umane a credinciosului, a poetului-personaj al poemului, care este prins \u00eentre ordinea sacr\u0103 \u0219i cea profan\u0103 a lumii. Poezia laudei sau a sl\u0103virii celor divine, a ordinii divine, a sacrului, se exprim\u0103 prin imnuri, rug\u0103ciuni \u0219i psalmi de laud\u0103, iar poezia problematiz\u0103rii condi\u021biei umane \u00een raportul ei cu cele sacre folose\u0219te ca modalit\u0103\u021bi de expresie rug\u0103ciunea, lamenta\u021bia \u0219i psalmul.
\nCea de a treia caracteristic\u0103 sau tr\u0103s\u0103tur\u0103 a poeziei\/ liricii religioase autentice const\u0103 \u00een faptul c\u0103 tema dominant\u0103 a acestei poezii, deci raportul om-divinitate, se dezvolt\u0103 \u00een textul poetic religios \u00eempreun\u0103 cu temele existen\u021biale ale umanului. Dintre aceste teme, care ne reveleaz\u0103 dimensiunile existen\u021biale umane, amintim dragostea \u0219i teama de moarte, tragicul \u0219i eroicul, comuniunea cu lumea (fiin\u021bele ei) \u0219i \u00eenstr\u0103inarea de lume, singur\u0103tatea, libertatea \u0219i lipsa de libertate, dimensiunea religioas\u0103 \u0219i dimensiunea profan\u0103.
\nDac\u0103 \u00een planul mare al vie\u021bii, putem afirma c\u0103 sacrul \u0219i credin\u021ba \u00een divinitate nu epuizeaz\u0103 umanul, umanitatea, \u0219i c\u0103 via\u021ba, existen\u021ba uman\u0103 \u00eenseamn\u0103 desf\u0103\u0219urarea tuturor dimensiunilor umane existen\u021biale, atunci putem spune c\u0103 nici artele cuv\u00e2ntului, \u00eentre care \u0219i poezia, nu pot ignora existen\u021ba, deci existen\u021ba \u00een totalitatea dimensiunilor ei. \u00cen fond, viziunea poetic\u0103 are ca obiect principal existen\u021ba uman\u0103, ea revel\u00e2nd toate dimensiunile existen\u021biale umane, prin punerea personajului uman \u00een situa\u021bii destinale diverse. <\/p>\n

(4). Tensionarea existen\u021bial\u0103, afectiv\u0103 \u0219i poetic\u0103<\/em><\/p>\n

Despre substan\u021ba poeziei religioase f\u0103cut\u0103 de marele ei teme \u2013 lauda celor divine \u0219i problematizarea condi\u021biei (existen\u021bei) umane \u2013 ar fi de precizat c\u0103 acestea nu sunt prin ele \u00eensele poetice, deci c\u0103 simpla lor prezen\u021b\u0103 \u00een discursul lingvistic nu asigur\u0103 de la sine acestui discurs statutul de poezie.
\nNicio tem\u0103, deci nici temele poeziei religioase, nu salveaz\u0103 prin ele \u00eensele poezia. O poezie nu devine mai bun\u0103 pentru c\u0103 este religioas\u0103, moral\u0103, de atitudine social\u0103, de dragoste etc., pentru c\u0103 este scris\u0103 \u00een vers clasic sau \u00een vers liber, pentru c\u0103 apar\u021bine unei genera\u021bii poetice sau alteia, ci pentru c\u0103 ea reu\u0219e\u0219te s\u0103 trateze poetic (dac\u0103 reu\u0219e\u0219te!) una sau alta dintre temele pe care le exprim\u0103. De aceea, orice tem\u0103 care urm\u0103re\u0219te s\u0103 devin\u0103 poezie trebuie s\u0103 se subordoneze normelor estetice ale poeziei, tr\u0103s\u0103turilor ei fundamentale, de gen poetic modern.
\nNorma (tr\u0103s\u0103tura) principal\u0103 c\u0103reia trebuie s\u0103 i se supun\u0103 orice tem\u0103 este aceea a tensiunii existen\u021biale, afective \u0219i poetice. Creez poezie, religioas\u0103 sau nereligioas\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care viziunea mea reu\u0219e\u0219te s\u0103 tensioneze existen\u021bial, afectiv \u0219i poetic discursul tematic. \u00cen acest fel, produc un discurs sensibil, emo\u021bionant, vibrant, seduc\u0103tor. \u00cen afara acestei viziuni tensionate \u00een cele trei planuri, discursul meu r\u0103m\u00e2ne doar unul lingvistic, deci un discurs gol din punct de vedere existen\u021bial, afectiv \u0219i poetic.
\nTensionarea existen\u021bial\u0103, afectiv\u0103 \u0219i poetic\u0103 este norma oric\u0103rei poezii, fie aceasta religioas\u0103 sau nereligioas\u0103. O parte din poezia lui Eminescu, Arghezi, Bacovia, Blaga, Radu Gyr, Marin Sorescu, Nichita St\u0103nescu, Trakl, Baudelaire, Rimbaud, cel pu\u021bin, este tocmai o astfel de poezie tensionat\u0103, sensibil\u0103, seduc\u0103toare. Dar \u0219i opere poetice din epoci culturale mai vechi, precum Epopeea lui Ghilgame\u0219, magistralul poem sumerian, \u0219i poezia Bibliei \u2013 o parte din psalmi, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, lamenta\u021biile lui Iov \u0219i, \u00eendeosebi, Ecclesiastul, un monument al poeziei clasice, se \u00eenscriu \u00een acest orizont al poeziei sensibile, frem\u0103t\u0103toare, seduc\u0103toare. Revenind la poezia religioas\u0103 autentic\u0103, voi ilustra postura existen\u021bial\u0103 \u0219i totodat\u0103 tensionat\u0103 existen\u021bial, afectiv \u0219i poetic a acesteia cu un fragment dintr-un poem cu totul remarcabil, Via\u021ba lumii, al lui Miron Costin:
\nTrec zilele ca umbra, ca umbra de var\u0103,
\nCele ce trec nu mai vin, nici s\u0103-ntorcu iar\u0103.
\nTrece veacul desfr\u00e2natu, trec ani cu roat\u0103.
\nFug vremile ca umbra \u015fi nici o poart\u0103
\nA le opri nu poate. Trec toate pr\u0103v\u0103lite
\nLucrurile lumii, \u015fi mai mult cumplite.
\n\u015ei ca apa \u00een cursul s\u0103u cum nu s\u0103 opre\u015fte.
\nA\u015fa cursul al lumii nu s\u0103 contene\u015fte.
\nFum \u015fi umbr\u0103 s\u00e2ntu toate, visuri \u015fi p\u0103rere.
\nCe nu petrece lumea \u015fi \u00een ce nu-i c\u0103dere?
\nSpuma m\u0103rii \u015fi nor suptu cer trec\u0103toriu,
\nCe e \u00een lume s\u0103 nu aib\u0103 nume muritoriu?
\nZice David prorocul: „Via\u0163a iaste floara,
\nNu tr\u0103ia\u015fte, ce \u00eendat\u0103 iaste trec\u0103toarea”.
\n„Viiarme s\u00e2ntu eu \u015fi nu om”, tot acela strig\u0103
\nO, hiclean\u0103, \u00een toate vremi cum s\u0103 nu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103
\nToate c\u00e2te-s, pre tine? Ce h\u0103l\u0103duia\u015fte
\nNepr\u0103v\u0103lit, nestr\u0103mutat? Ce nu st\u0103ruia\u015fte
\nSpre c\u0103dere de tine? Tu cu vreme toate
\nPrimene\u015fti \u015fi nimica s\u0103 stea \u00een veci nu poate,
\nCeriul faptu de Dumnezeu cu putere mare
\nMinunat\u0103 zidire, \u015fi el f\u00e2r\u015fit are.
\n\u015ei voi, lumini de aur, soaril\u0103 \u015fi luna,
\n\u00centuneca-ve\u0163i lumini, ve\u0163i da gios cununa.
\nVoi stele iscusite, ceriului podoba.
\nV\u0103 a\u015fteapt\u0103 groaznic\u0103 tr\u00e2mbi\u0163\u0103 \u015fi doba.<\/p>\n

A\u0219adar, lirica religioas\u0103, ca \u0219i poezia \u00een general, reu\u0219e\u0219te s\u0103 fie autentic\u0103 \u0219i s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 valoare \u0219i \u00een m\u0103sura \u00een care ea este cosmicizat\u0103 \u0219i tensionat\u0103 existen\u021bial, afectiv \u0219i poetic. Altfel, mi-e team\u0103 c\u0103, \u00een cazul poeziei religioase, de exemplu, caracterul religios \u00eensu\u0219i se poate dilua \u0219i reduce la dogm\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, trebuie observat c\u0103 poezia religioas\u0103 a \u00eenceputurilor a transmis poeziei laice care i-a urmat textura sa existen\u021bial\u0103, configurat\u0103, \u00een general, de dimensiunile sau post\u00farile existen\u021biale numite mai sus, contribuind astfel la dezvoltarea \u0219i consolidarea unei ramuri poetice viabile, performante estetic, \u00een timp ce at\u00e2t poezia modernist\u0103 a curentelor \u0219i genera\u021biilor literare, c\u00e2t \u0219i poezia postmodernist\u0103 au generat \u0219i consolidat o direc\u021bie poetic\u0103 \u00een care domin\u0103 mai mult aspectele existen\u021biale minore, facile, atomist-biografice, ludicul, ironia, derizoriul \u0219i nimicul; \u2013 un volum de poezie al lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, scris \u00een perioada 1988-1992 \u0219i publicat \u00een 2010 la Humanitas, poart\u0103, de exemplu, numele con\u021binutului s\u0103u, adic\u0103 \u201enimic\u201d (cu n mic). <\/p>\n

Poezia religioas\u0103 \u00een contextul
\npoeziei postmoderniste contemporane<\/em><\/p>\n

Privit\u0103 de la \u00eenceputuri \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, poezia religioas\u0103 are o prezen\u021b\u0103 sau distribuire inegal\u0103 \u00een timp. Pregnant\u0103 la \u00eenceputurile poeziei noastre, ea \u00ee\u0219i diminueaz\u0103 \u00een timp prezen\u021ba, fie prin firea lucrurilor, fie pentru c\u0103 cenzura comunist\u0103 o interzice vreme de 45 de ani. A\u0219a \u00eenc\u00e2t \u00een modernitate poezia religioas\u0103 a devenit doar o sec\u021biune, oarecum firav\u0103 cantitativ, a poeziei. Cel pu\u021bin \u00een prezent, spa\u021biul poetic este ocupat \u00een cea mai mare parte de textele pe care poe\u021bii genera\u021biei \u203280 le numesc poezie postmodernist\u0103.
\nPoezia care domin\u0103 scena poetic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ace\u0219ti ani, mai precis din 1986 \u00eencoace, este, a\u0219adar, poezia postmodernist\u0103, despre care poetul optzecist-postmodernist Mircea C\u0103rt\u0103rescu ne spune \u00een volumul Postmodernismul rom\u00e2nesc c\u0103 s-a n\u0103scut prin imitarea de c\u0103tre poe\u021bii optzeci\u0219ti a poeziei postmoderniste nord-americane.
\nDar cum este poezia postmodernist\u0103 american\u0103, care substan\u021bializeaz\u0103 conceptual poezia postmodern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103? Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00eei apreciaz\u0103 pe poe\u0163ii postmoderni americani\/occidentali pentru faptul c\u0103 ace\u0219tia au reu\u015fit \u201eEliberarea poeziei de metafizic\u0103, de transcendent, cobor\u00e2rea ei \u00ab\u00een strad\u0103\u00bb, \u00een realitatea cotidian\u0103, haotic\u0103 \u015fi fluid\u0103\u201d, pentru c\u0103 ei au contribuit la \u201erevenirea [\u00een poezie a] narativit\u0103\u0163ii, a impurit\u0103\u0163ii, a hazardului, a criteriilor metaestetice\u201d, pentru c\u0103 au determinat \u201erenun\u0163area la metafor\u0103 \u015fi la imaginea elaborat\u0103 \u00een favoarea inflexiunilor lingvistice ale vorbirii cotidiene [\u2026].\u201d (Postmodernismul rom\u00e2nesc, 1989).
\nDup\u0103 cum se vede, aproape toate caracteristicile sau tr\u0103s\u0103turile enumerate aici de c\u0103tre M.C, \u0219i anume \u201eeliberarea poeziei de metafizic\u0103, de transcendent, cobor\u00e2rea ei \u00ab\u00een strad\u0103\u00bb, \u00een realitatea cotidian\u0103, haotic\u0103 \u015fi fluid\u0103\u201d, narativitatea, impuritatea, hazardul, criteriile metaestetice, \u201erenun\u0163area la metafor\u0103 \u015fi la imaginea elaborat\u0103 \u00een favoarea inflexiunilor lingvistice ale vorbirii cotidiene [\u2026]\u201d, sunt tr\u0103s\u0103turi precare estetic, a\u0219a \u00eenc\u00e2t nici poezia postmodernist\u0103 care le exprim\u0103 nu poate s\u0103 aib\u0103 alt\u0103 calitate\u2026
\nDar postmodernismul literar nord-american, care influen\u021beaz\u0103 poezia noastr\u0103 optzecist-postmodern\u0103, este totodat\u0103, spune M. C\u0103rt\u0103rescu, \u201eeclectic, versatil, difuz, \u00abandrogin\u00bb\u201d, \u015fi tocmai de aceea el \u201etinde s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locurile \u00eenalte ale culturii, s\u0103 se asocieze cu cultura de mas\u0103, cu kitsch-ul, paraliteratura\u201d. Postmodernismul care prezint\u0103 aceste tr\u0103s\u0103turi, care sunt \u00een mod evident pseudoestetice, este un postmodernism amputat valoric, neperformant, iar dac\u0103 el este astfel, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi poezia optzecist-postmodern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ce \u00ee\u0219i face model din poezia postmodernist\u0103 nord-american\u0103, trebuie s\u0103 semene cu acest postmodernism, deci s\u0103 aib\u0103 acelea\u0219i tr\u0103s\u0103turi precare estetic, aceea\u015fi calitate literar\u0103 precar\u0103 ca \u015fi el\u2026 De fapt, Mircea C\u0103rt\u0103rescu ne asigur\u0103 c\u0103 \u201epostmoderni\u015ftii caut\u0103 t\u0103cerea \u00een hazard, indeterminare, aleatoriu \u015fi haos.\u201d (ib., p. 88).
\nCam \u00een acest fel este definit\u0103 poezia postmodernist\u0103 care ocup\u0103 cea mai mare parte a scenei poetice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i care se constituie totodat\u0103 ca un mediu, ca un context \u00een care fiin\u021beaz\u0103 at\u00e2t poezia religioas\u0103 contemporan\u0103, c\u00e2t \u0219i poezia de valoare, \u00een general, care nu este \u0219i nu urm\u0103re\u0219te s\u0103 fie religioas\u0103. Oricum, poezia religioas\u0103 r\u0103zbate cu greu printre reclamele luminoase \u0219i penele de curent at\u00e2t de dese ale poeziei genera\u021bioniste postmoderniste, sincronizate, vai!, cu poezia postmodernist\u0103 american\u0103, printre poeziile eclectice, versatile, care tind \u201es\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locurile \u00eenalte ale culturii, s\u0103 se asocieze cu cultura de mas\u0103, cu kitsch-ul, paraliteratura\u201d.
\n\u00cen ceea ce m\u0103 prive\u0219te, constat c\u0103 poezia noastr\u0103 postmodernist\u0103 este fie atomizat-biografic\u0103, jurnalier\u0103 sau de tip reportaj, dedicat\u0103 aspectelor minore ale existen\u021bei, facilului, derizoriului sau nimicului, fie retro-ironic\u0103, deci conceput\u0103 din alte poezii, prin pasti\u0219\u0103, prelucrare, rescriere, imitare, influen\u021be poetice. Cel pu\u021bin acest ultim aspect \u00eel fascineaz\u0103 pe Mircea C\u0103rt\u0103rescu, care \u00ee\u0219i concepe volumul Levantul din poeziile altor autori, prin pasti\u0219\u0103, rescriere \u0219i prelucrare. Iat\u0103 ce declar\u0103 el \u00een acest sens \u00een Zen, jurnal 2004-2010 (Humanitas, 2011):
\n\u201eE oribil s\u0103 scrii dac\u0103 nu vezi deja literele pe pagin\u0103, prin h\u00e2rtia de calc, c\u0103ci marii scriitori sunt copi\u015fti \u015fi caligrafi, iar cei pro\u015fti sunt originali.\u201d
\n Sub h\u00e2rtia de calc a versurilor pe care Mircea C\u0103rt\u0103rescu le scrie se v\u0103d versurile altor poe\u0163i, \u201ec\u0103ci marii scriitori sunt copi\u015fti \u015fi caligrafi, iar cei pro\u015fti sunt originali\u201d. Pentru Mircea C\u0103rt\u0103rescu, poezia poetului postmodernist se constituie prin imitarea unor modele poetice predecesoare sau contemporane. \u015ei vom \u00een\u0163elege c\u0103 poetul care imit\u0103 modele poetice de acest fel este un mare scriitor\u2026
\nFire\u0219te, poetul postmodernist care apeleaz\u0103 la poezia altor poe\u021bi este un poet lipsit de inspira\u021bie, de viziune poetic\u0103 personal\u0103. Acest poet nu scrie \u00een urma unor bucurii, triste\u021bi sau revolte personale, ci urm\u0103re\u0219te s\u0103 le \u00eemprumute pe acestea din portofoliul poetic al altor poe\u021bi. At\u00e2ta doar c\u0103 bucuriile, triste\u021bile, revoltele, emo\u021biile, vibra\u021bia nu se pot totu\u0219i \u00eemprumuta, \u0219i de aceea poezia postmodernist\u0103 \u00ee\u021bi las\u0103 impresia unei poezii devitalizate, epuizate, lipsite de tensiune existen\u021bial\u0103, afectiv\u0103 \u0219i poetic\u0103. Cu toate astea, poezia postmodern\u0103 este considerat\u0103 de o destul de mare parte a criticii literare, desigur c\u0103 postmoderne, ca fiind poezia de top a veacului\u2026 O poezie de acest tip pune \u00een fruntea ei poe\u021bi nesemnificativi, precum Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Ion Mure\u0219an sau L.I. Stoiciu. \u00cen aceast\u0103 dominant\u0103 a poeziei postmoderniste, at\u00e2t poezia religioas\u0103 autentic\u0103, c\u00e2t \u0219i poezia de valoare, \u00een general, pot deveni insulare \u0219i aproape neb\u0103gate \u00een seam\u0103. <\/p>\n

\u201eStatism\u201d \u0219i \u201eevolu\u021bie\u201d \u00een poezia religioas\u0103<\/em><\/p>\n

S-a spus c\u0103 poezia religioas\u0103 probeaz\u0103 un fel de statism, c\u0103 ea nu se \u00eennoie\u0219te, deci c\u0103 nu este \u201ela \u00een\u0103l\u021bimea formulelor poetice ale momentului\u201d. Dar despre ce formule \u00eenalt poetice este vorba? Dac\u0103 formula poetic\u0103 a momentului este poezia postmodernist\u0103 sau o poezie de aceea\u0219i valoare cu ea, atunci nu este nicio pagub\u0103 c\u0103 poezia religioas\u0103 sau alt\u0103 poezie nu este \u201ela \u00een\u0103l\u021bimea\u201d formulei poetice a momentului, deci a poeziei aflate \u00een vog\u0103. De fapt, formula poetic\u0103 \u201ea momentului\u201d este mereu schimb\u0103toare, presiunea poetic\u0103 genera\u021bionist\u0103 schimb\u00e2nd canonul poetic genera\u021bionist din aproximativ zece \u00een zece ani.
\nV\u0103 pute\u021bi imagina o poezie religioas\u0103 care s\u0103 se \u00eennoiasc\u0103 genera\u021bionist, deci care s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe formula poetic\u0103 dimpreun\u0103 cu fiecare genera\u021bie poetic\u0103 modernist\u0103 sau cu fiecare nou curent poetic, doar pentru a fi \u00een pas cu moda poetic\u0103? O mod\u0103 care, de cele mai multe ori, valseaz\u0103 \u00een afara poeziei.
\nPoezia religioas\u0103, ca \u0219i oricare alt\u0103 poezie autentic\u0103, a privit \u00eentotdeauna cu suspiciune \u00eennoirile genera\u021bioniste obsesive, programate, \u00eennoirile \u0219i originalizarea care n-au avut nimic poetic \u00een ele. Toate tr\u0103s\u0103turile poeziei postmoderniste pe care Mircea C\u0103rt\u0103rescu le-a \u00een\u0219irat mai sus sunt noi \u0219i originale, \u00eens\u0103 ele nu sunt \u0219i poetice: cu ele nu se poate construi, de fapt, poezie.
\nElementele de \u201enoutate\u201d \u0219i \u201eoriginalitate\u201d pe care le-a adus poezia noastr\u0103 avangardist\u0103 \u0219i postmodernist\u0103, \u00een general, ne cam fac de r\u00e2s, pentru c\u0103 ele sunt \u00een afara poeticului, a esteticului. Dac\u0103, asemenea lui M. C\u0103rt\u0103rescu, vom aprecia poezia postmodernist\u0103 pentru faptul c\u0103 poe\u021bii ei au eliberat poezia \u201ede metafizic\u0103, de transcendent\u201d, pentru c\u0103 ei au contribuit la \u201erevenirea [\u00een poezie a] narativit\u0103\u0163ii, a impurit\u0103\u0163ii, a hazardului, a criteriilor metaestetice\u201d, pentru c\u0103 au determinat \u201erenun\u0163area la metafor\u0103 \u015fi la imaginea elaborat\u0103 \u00een favoarea inflexiunilor lingvistice ale vorbirii cotidiene [\u2026]\u201d, atunci ceea ce apreciem noi nu este, de fapt, poezie, a\u0219adar poezie performant\u0103, de valoare sau estetic\u0103, ci doar o seam\u0103 de texte ratate poetic.
\nCitesc azi, cu o pl\u0103cere nebun\u0103, poezie veche \u2013 Ecclesiastul, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, o parte din psalmii biblici \u0219i din epigramele mortuare grece\u0219ti, lamenta\u021biile lui Iov, Epopeea lui Ghilgame\u0219, imnul Te Deum (Sf. Niceta de Remesiana), Rug\u0103ciunea measerului\u2026, a diaconului Coresi, Rug\u0103ciune la ie\u0219irea sufletului, de Neagoe Basarab, Rug\u0103ciunea \u00een ter\u021bine a lui Petru Cercel, poemul Via\u021ba lumii, al lui Miron Costin, cel pu\u021bin \u2013 \u0219i m\u0103 minunez de for\u021ba poetic\u0103 a acestor poeme, \u00een compara\u021bie cu poezia postmodernist\u0103 sau expresionist\u0103, care face ast\u0103zi topurile literare. \u0218i toate aceste poezii vechi nu prezint\u0103, desigur, zgomotoasele \u00eennoiri ale poeziei de grup avangardiste sau postmoderniste. \u0218i, la fel lor, poeziile religioase semnate de Arghezi, Eminescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Blaga, Rilke, Trakl \u0219i c\u00e2\u021bi al\u021bii\u2026
\nPoezia autentic\u0103, deci poezia de valoare, nu se schimb\u0103 de azi pe m\u00e2ine, atunci c\u00e2nd zece poe\u021bi ai unui cenaclu sau altuia se hot\u0103r\u0103sc \u201es\u0103 schimbe\u201d poezia, adic\u0103 s\u0103 se sincronizeze cu o poezie \u00een vog\u0103 sau alta; poezia autentic\u0103 exploateaz\u0103 \u0219i perpetueaz\u0103 un concept poetic estetic oarecum stabil, relativ stabil. Ecclesiastul, C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, o parte din psalmi, Epopeea lui Ghilgame\u0219, toate poeziile religioase citate mai sus nu se \u00eennoiesc, genera\u021bionist, la zece ani. Aceste poeme sunt de valoare de\u0219i ele nu exprim\u0103 arta poetic\u0103 genera\u021bionist\u0103 sau a faimoaselor curente literare, sau a poeziei postmoderne, ci pentru c\u0103 au capacitatea de a fi general umane, de a trezi sentimente, emo\u021bii general umane, de a fi universale! Tocmai de aceea Ecclesiastul, care a impresionat prin valoarea lui poetic\u0103 acum 3500 de ani, continu\u0103 s\u0103 ne impresioneze poetic \u0219i ast\u0103zi.
\nSe va \u00een\u021belege totu\u0219i c\u0103 eu nu pledez aici pentru \u00eempietrirea poeziei. Nici nu s-ar putea, pentru c\u0103 fiecare poet autentic toarn\u0103 altfel, proceseaz\u0103 stilistic altfel, unul \u0219i acela\u0219i concept estetic de poezie. Asta \u0219i face ca poeziile marilor poe\u021bi s\u0103 semene \u0219i s\u0103 nu semene \u00eentre ele: s\u0103 semene \u00een elementele \u0219i tr\u0103s\u0103turile lor poetice estetice fundamentale (statism estetic), \u0219i s\u0103 difere prin modul concret al aplic\u0103rii lor stilistice \u00een poezia pe care poe\u021bii \u00een cauz\u0103 o creeaz\u0103 (evolu\u021bie stilistic\u0103). Poezia autentic\u0103, religioas\u0103 sau nereligioas\u0103, este astfel static\u0103 \u0219i \u00een mi\u0219care \u00een acela\u0219i timp; ea este o poezie universal\u0103 care se \u00eennoie\u0219te prin stilul fiec\u0103rui poet, deci se originalizeaz\u0103, se personalizeaz\u0103 de c\u0103tre fiecare poet semnificativ. Tocmai de aceea, psalmii lui Arghezi, de exemplu, prezint\u0103 elemente stilistice \u0219i tematice noi fa\u021b\u0103 de originalele biblice sau de poezia noastr\u0103 religioas\u0103 de \u00eenceput. S\u0103 citim, \u00een acest sens al schimb\u0103rilor poetice, un poem religios modern, Unde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?, compus de Nichifor Crainic:<\/p>\n

\u00centrebat-am v\u00eentul, zbur\u0103torul
\nBidiviu pe care-alearg\u0103 norul
\nC\u0103tre-albastre margini de p\u0103m\u00eent:
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?<\/p>\n

Zis-a v\u00eentul: Aripile lor
\nM\u0103 doboar\u0103 nev\u0103zute-n zbor.<\/p>\n

\u00centrebat-am luminata cioc\u00eerlie,
\nCandela ce leg\u0103na-n t\u0103rie
\nUntdelemnul c\u00eentecului sf\u00eent:
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?<\/p>\n

Zis-a cioc\u00eerlia: S-au ascuns
\n\u00cen lumina celui nep\u0103truns.<\/p>\n

\u00centrebat-am bufni\u021ba cu ochiul sferic,
\nOarba care vede-n \u00eentuneric
\nTainele neprinse de cuv\u00eent:
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?
\nUnde s\u00eent cei care nu mai s\u00eent?<\/p>\n

Zis-a bufni\u021ba: C\u00eend va c\u0103dea
\nMarele-ntuneric, vei vedea. <\/p>\n

Dintre poe\u021bii rom\u00e2ni care au scris poezie religioas\u0103 \u00een vers de factur\u0103 clasic\u0103 \u00eei putem aminti aici pe Mihai Eminescu, George Co\u0219buc, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Radu Gyr, Octavian Goga, Panait Cerna, Vasile Militaru, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Aron Cotru\u0219, \u0218tefan Neni\u021bescu, B. Fundoianu, Zaharia Stancu, Ioan Cior\u0103nescu, Radu Gyr, \u0218t. Aug. Doina\u0219, Ioan Alexandru, Geo C\u0103lug\u0103ru, Monica Pillat, Grigore Vieru, Magda Isanos, Andrei Ciurunga. Lucian Blaga a folosit versul de factur\u0103 clasic\u0103 \u0219i versul liber, iar Daniel Turcea, de pild\u0103, a scris \u00een vers liber.
\nPoezie cu tematic\u0103 religioas\u0103, \u00een vers clasic \u0219i vers liber, scriu \u0219i poe\u021bii contemporani. Dintre ace\u0219tia, \u00eei putem aminti pe Miron Kiropol, Adrian Popescu, Virgil Diaconu (Dimine\u021bile Domnului \u0219i Mahalaua \u00eengerilor), Paul Aretzu (triada de poezie cre\u0219tin\u0103 Cartea Psalmilor, Cartea cu anluminura \u0219i Muntele Viu), Valeria Manta T\u0103icu\u021bu (Laudate Dominum, Rug\u0103ciuni din ora\u0219ul cel orb), Aura Christi, Ion Horea, Victoria Milescu, Adrian Munteanu, Ioan Pintea (preot), Nicolae Silade, Valeriu Giorgioni (Ferestre \u00een cer), Stefan Hrehor (preot), Nicolae Ionel, Ioan Petra\u0219 (preot), Bartolomeu Anania (preot, decedat), Theodor Damian (preot, SUA), Dumitru Ichim (preot, Canada), Nicolae Jinga (preot), Horia B\u0103descu, Octavian Doclin, Sever Negrescu (preot), Dorin Ploscaru (preot), Ana Blandiana, Mihalache Tudoric\u0103 (preot) etc.
\nPrezint mai jos un poem religios \u00een vers liber, pe care \u00eel semnez.<\/p>\n

Vizita<\/em><\/p>\n

Sear\u0103 de sear\u0103 pa\u015fii mei se \u00eentorc de pe toate c\u0103r\u0103rile,
\ninima \u2013 din toate iubirile. Sear\u0103 de sear\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een mine.
\nM\u0103 \u00eentorc \u00een mine, fac ordine prin celule.
\n\u015ei \u00eemi scutur capul de g\u00e2nduri.
\nS\u0103 fie lini\u015fte! \u2013 \u00eemi spun \u2013 \u00een speran\u0163a c\u0103 cineva
\n\u00eemi va bate la u\u015f\u0103\u2026 \u00cen speran\u0163a c\u0103 cineva \u00eemi va bate la u\u015f\u0103
\n\u015fi va m\u0103tura \u00eentunericul din casa mea
\n\u015fi va t\u0103ia capetele balaurului cu \u015fapte capete \u2013 singur\u0103tatea.<\/p>\n

\u00cen fiecare sear\u0103 \u00eemi scutur capul de vr\u0103bii.
\nS\u0103 fie lini\u015fte! \u2013 \u00eemi spun \u2013 va veni duhul!
\n\u015ei pere\u0163ii casei se vor deschide \u015fi el \u00eemi va sta dinainte!
\n\u015ei eu \u00een fa\u0163a lui voi r\u0103m\u00e2ne ca \u00een fa\u0163a unui drum pe m\u0103ri;
\nca dinaintea nesf\u00e2r\u015fitei p\u0103duri.
\nEu, care nu am dec\u00e2t valul! Eu, care nu am dec\u00e2t frunza!<\/p>\n

Sear\u0103 de sear\u0103 \u00eemi scutur capul de trandafirul cel negru,
\npetal\u0103 cu petal\u0103. De balaurul cu \u015fapte capete;
\nde cuvintele cu \u015fapte capete.
\nS\u0103 fie lini\u015fte! \u2013 \u00eemi spun \u2013 va veni duhul.
\nDe\u015fi, cum eu am fost dintotdeauna o scriere cu celule \u015fi nervi,
\nun manuscris \u00een \u00eentunericul lumii, e semn negre\u015fit c\u0103 cineva
\npe aici \u00eenc\u0103 de mult a trecut, \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 la u\u015f\u0103\u2026<\/p>\n

Despre poezia religioas\u0103 ar fi s\u0103 amintim c\u0103 ea a suferit prigoana comunist\u0103, simpla apari\u021bie \u00eentr-o carte sau revist\u0103 a unor cuvinte precum cruce, credin\u021b\u0103, Dumnezeu, biseric\u0103, rug\u0103ciune, Iisus, Maica Domnului, sf\u00e2nt, arhanghel, \u00eenger, heruvim, Pa\u0219te, Cr\u0103ciun, Biblie, cre\u0219tin, cre\u0219tin\u0103tate etc., fiind imediat amendat\u0103, cenzurat\u0103. Tocmai de aceea, sub dictatura comunist\u0103 produc\u021bia de poezie religioas\u0103 tip\u0103rit\u0103 a fost minim\u0103, iar antologiile pe aceast\u0103 tem\u0103, interzise.
\nDin punct de vedere calitativ, poezia religioas\u0103 este, asemenea oric\u0103rei alte poezii, inegal\u0103, deci ea nu atinge \u00eentotdeauna performan\u021ba. Dintre a\u0219a-zi\u0219ii \u201epoe\u021bi religio\u0219i de ast\u0103zi\u201d, care fire\u0219te c\u0103 este un termen c\u00e2t se poate de larg, foarte pu\u021bini scriu totu\u0219i poezie de valoare.
\nDac\u0103 vom privi \u00eens\u0103 numai poezia religioas\u0103 \u00eemplinit\u0103 artistic, vom constata c\u0103 de la \u00eenceputurile ei (sf\u00e2r\u0219itul secolului al III-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al IV-lea) \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, deci de-a lungul a 1700 de ani, ea a evoluat stilistic \u00een ciuda statismului ei relativ furnizat de tr\u0103s\u0103turile poetice estetice. \u0218i este de observat c\u0103 semnele acestei \u00eennoiri stilistice nu sunt de factur\u0103 exhibi\u021bionist\u0103, absurd\u0103, suprarealist\u0103, destructurant\u0103. Aproape nimic provocator, \u0219ocant, carnavalesc sau antipoetic nu vom g\u0103si \u00een poezia religioas\u0103 autentic\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, evolu\u021bia poeziei religioase nu este nici una general\u0103, nici una de grup poetic, ci apar\u021bine \u00een mod strict unui poet sau altuia; nicidecum tuturor. Poezia autentic\u0103, religioas\u0103 sau nereligioas\u0103, este \u00eentotdeauna o izb\u00e2nd\u0103 individual\u0103, iar nu una colectiv-genera\u021bionist\u0103. Poezia de valoare depinde de harul special al celui care o scrie, de calitatea individual\u0103 a poetului, iar nu de mediul poetic la mod\u0103, de regul\u0103 fals poetic, \u00een care ea, poezia de valoare, fiin\u021beaz\u0103. Oricum, un mediu poetic precar estetic, cum este spre pild\u0103 poezia postmodernist\u0103, nu poate diminua valoarea poeziei autentice, de\u0219i el \u00eei poate \u00eempiedica sau relativiza promovarea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Virgil DIACONU POEZIA RELIGIOAS\u0102 ROM\u00c2NEASC\u0102 Antologiile de poezie religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dimpreun\u0103 cu o seam\u0103 de articole \u0219i studii privind literatura<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14183"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14183"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14183\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14184,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14183\/revisions\/14184"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}