{"id":14128,"date":"2021-03-25T10:12:14","date_gmt":"2021-03-25T07:12:14","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14128"},"modified":"2021-03-25T10:12:14","modified_gmt":"2021-03-25T07:12:14","slug":"spatii-culturale-nr-60-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14128","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 60 (11)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Traian Gh. CRISTEA <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201eDE DORUL BALCICULUI\u201d<\/strong>, <strong>Balcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103<\/strong><br \/>\n                     <em> -note de lectur\u0103-<\/em><\/p>\n<p>Cartea \u201eDe dorul Balcicului\u201d semnat\u0103 de  Balcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103 (ap\u0103rut\u0103 la Editura \u201eTracus Arte\u201d, Bucure\u015fti, 2018), re\u0163ine aten\u0163ia prin candoare \u015fi prin sugestia naturii esen\u0163iale a desp\u0103r\u0163irii dureroase a fragedei poete (cinsprezece ani) de paradisul copil\u0103riei, Balcicul.<br \/>\nRe\u0163ine aten\u0163ia faptul c\u0103, \u00een prag de adolescen\u0163\u0103, autoarea este  p\u0103truns\u0103 de un  dor f\u0103r\u0103 leac. Cucernicul p\u0103rinte Bartolomeu Anania spunea despre cuv\u00e2ntul \u201edor\u201d (intraductibil) c\u0103 este \u201epoate cel mai frumos sentiment pe care poate s\u0103-l aib\u0103 cineva.\u201d Da, micu\u0163a Balcica a probat c\u0103 a de\u0163inut acest sublim sentiment prin stihurile compuse.<br \/>\nVolumul \u00een discu\u0163ie cuprinde dou\u0103 cicluri publicate unul dup\u0103 altul, la v\u00e2rste timpurii: \u201eGolful cu migdali\u201d \u015fi \u201eSbor de pesc\u0103ru\u015fi\u201d.<br \/>\nPrima plachet\u0103 (1945), marc\u00e2nd \u015fi debutul poetei, sugereaz\u0103 regretul dureros pricinuit de pierderea t\u0103r\u00e2mului de vis.<br \/>\n\u00centr-adev\u0103r, Balcicul perceput ca teritoriu mirific, este proiectat, prin unicitatea lui, \u00een fantastic: \u201eBalcic \u00eenstelat \u015fi alb de migdal,\/ Cu fere\u015fti de cristal,\/ Cu flori lucrate \u00een cer\/ \u015ei sc\u0103ri pornite din lun\u0103,\/ \u00cen fream\u0103tul frunzelor care sun\u0103;\/ \u015ei valurile seninului\/ Ce adun\u0103\/ Florile somnului \u015fi ale chinului.\u201d (\u201eGOLFUL CU MIGDALI\u201d)<br \/>\nDac\u0103 \u0163inem seama de anul apari\u0163iei acestor poezii (1945), de cei cincisprezece ani ai autoarei (amintim c\u0103 Iulia Ha\u015fdeu a compus doar la \u015faisprezece ani principalele ei piese lirice), de climatul tulbure, nesigur al epocii \u00een care au fost z\u0103mislite stihurile, suntem \u00eentru totul de acord cu  Pavel \u015eu\u015far\u0103 care a afirmat: \u201eBalcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103 debuteaz\u0103 liric cu un volum surprinz\u0103tor de matur, GOLFUL CU MIGDALI, moment unic \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne.\u201d<br \/>\nCu adev\u0103rat unic\u0103 prin tonalitate, profunzime \u015fi imagistic\u0103, placheta citat\u0103 surprinde pl\u0103cut \u015fi prin ineditul efuziunii lirice evocatoare.<br \/>\n\u00cen primul ciclu, izgonirea din raiul copil\u0103riei pricinuie\u015fte o suferin\u0163\u0103 l\u0103untric\u0103, un dor greu de strunit \u015fi genereaz\u0103 suita de amintiri ginga\u015fe despre universul infantil irecuperabil.<br \/>\nInteresant este modul inspirat \u00een care, doar \u00eentr-o singur\u0103 pies\u0103 liric\u0103, sunt eviden\u0163iate elementele esen\u0163iale a unei copil\u0103rii edenice.<br \/>\n\u00cen poezia \u201eCopi\u0103ria mea\u201d, diminea\u0163a vie\u0163ii este v\u0103zut\u0103 metaforic drept o gr\u0103din\u0103 minunat\u0103. Sunt fixate cu dezinvoltur\u0103 detalilile spa\u0163io-temporale, populate cu juc\u0103rii, pove\u015fti cu \u201e\u00cemp\u0103ra\u0163ii, reginele, piticii,\/ G\u00e2nd\u0103cei \u015fi aricii,\/ Castele de ciocolat\u0103,\/ Cu cos\u00e2nzene albe ca de vat\u0103.\u201d Evadarea \u00een fantastic denot\u0103 o imagina\u0163ie suprinz\u0103toare, elementele telurice \u00eempletindu-se cu acelea celeste. Pajii \u201ec\u0103zu\u0163i din lun\u0103\u201d viseaz\u0103  \u00een gr\u0103dina fermecat\u0103 la chipul \u201ez\u00e2nei \u00een lumin\u0103\u201d.<br \/>\nEvident, mama, izvorul fermecat al pove\u015ftilor, nu poate lipsi, fiind invocat\u0103 cu infinit\u0103 iubire: \u201e-Mam\u0103! spune-mi o poveste cu Ileana Cos\u00e2nzeana\/ Sau o poveste cu un fir de trandafir\/ \u015ei coaste de safir&#8230;\/ Dar mai bine spune-mi o poveste cu pe\u015fti care vorbesc.\/ Ba nu, pe\u015ftii nu vorbesc,\/ Dar s\u0103 fie to\u0163i de aur,\/ \u015ei s\u0103 se lupte cu zmeii.\u201d<br \/>\nTriste\u0163ea sim\u0163it\u0103 de poeta aflat\u0103 departe de paradisul pierdut este ameliorat\u0103 de prezen\u0163a \u00eengerului p\u0103zitor (\u00een-truchipat de mama lovit\u0103 de aceea\u015fi durere cauzat\u0103 de cruda dislocare).  Invocarea mamei se face cu rar\u0103 duio\u015fie \u015fi infinit\u0103 dragoste: \u201e\u015eterge-\u0163i lacrimile, mam\u0103,\/ \u015ei haide am\u00e2ndou\u0103,\/ S\u0103-nchidem ochii,\/ \u015ei s\u0103 vis\u0103m o clip\u0103&#8230;\u201d Enumerarea componentelor universului teluric, a obiectelor simbolice, precum: marea, florile, smochinii, pesc\u0103ru\u015fii, farul sunt parc\u0103 \u00een a\u015fteptare.<br \/>\nAstrul tutelar al nop\u0163ii \u00ee\u015fi face apari\u0163ia vr\u00e2nd s\u0103 vindece suferin\u0163a mocnit\u0103 a desp\u0103r\u0163irii, \u00eens\u0103 nu reu\u015fe\u015fte. Evadarea \u00een vis este ultimul remediu: \u201ePrive\u015fte,\/ A r\u0103s\u0103rit luna.\/ Str\u00e2nge-m\u0103 de m\u00e2n\u0103, mam\u0103.\/ S\u0103 nu-mi dai drumul,\/ S\u0103 vis\u0103m \u00eenainte&#8230;\/ Nu pl\u00e2nge!\u201d ( \u201e\u015eTERGE-\u0162I LACRIMILE, MAM\u0102\u201d).<br \/>\nPrima plachet\u0103 se \u00eencheie sub semnul resemn\u0103rii, invoc\u00e2ndu-se motivul trecerii timpului. Uitarea amenin\u0163\u0103 anii \u015fi drumul c\u0103tre viitor este imprevizibil: \u201eMergem!\/ \u015ei anii se pierd umbri\u0163i de uitare,\/ \u015ei spre ce zare,\/ Ne \u00eendrept\u0103m noi oare?\u201d (\u201eLUCRURI \u00ceN NOAPTE -10\u201d)<br \/>\nA doua plachet\u0103 (\u201eSbor de pesc\u0103ru\u015fi\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Ed. \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d-1946), este o continuare a suspinului dup\u0103 locurile dragi; aici se accentueaz\u0103 sugestia triste\u0163ii \u015fi sub semnul  introspec\u0163iei.<br \/>\nMotivele din poeziile anterioare sunt reluate, \u00eens\u0103 chiar dac\u0103 dorul nu scade \u00een intensitate, el \u00ee\u015fi manifest\u0103 efectele prin sugestia unor st\u0103ri nostalgice, meditative, pricinuite de contempla\u0163ia unor elemente sedimentate \u00een memoria afectiv\u0103. P\u0103s\u0103rile devin simbolul trecerii: \u201eP\u0103s\u0103ri vin\/ P\u0103s\u0103ri trec\/ Doar triste\u0163e las\u0103\/ Lacrimi, dor \u015fi vis,\/ Inima apas\u0103.\u201d (\u201eC\u00c2NTEC PE \u0162\u0102RMUL M\u0102RII\u201d)<br \/>\nEul liric devine interogativ, autoanalitic. Confesiunea dezv\u0103luie un dor  aspru \u015fi totul \u00een jur este p\u0103truns de zbucium: \u201eZ\u0103rile se fr\u0103m\u00e2nt\u0103\/ \u00cen ochii obosi\u0163i\/ \u00cen mintea fr\u00e2nt\u0103.\u201d (\u201eM\u2019AM DESP\u0102R\u0162IT DE MINE\u201d). Invocarea mamei \u00eentr-o nou\u0103 ipostaz\u0103, pe calea interoga\u0163iei, alin\u0103, dar nu poate videca triste\u0163ea: \u201eDe ce a\u015ftept mereu\/ C\u00e2nd totul s-a sf\u00e2r\u015fit?\/ \u00cen z\u0103rile ascunse\/ Cerul amintirilor m\u0103 cheam\u0103,\/ Mam\u0103&#8230;\/\/ \u201d (\u201eMAMA\u201d).<br \/>\nDorul de nest\u0103vilit izvor\u0103\u015fte doruri \u201e\u00eenvinse\u201d, triste\u0163ea d\u0103inuie \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului, iar drumurile c\u0103tre acele timpuri r\u0103m\u00e2n pururi \u201estinse\u201d: \u201eDin fund de z\u0103ri, un stol m\u0103 \u00eendeamn\u0103,\/ Spre cenu\u015fiul drumurilor stinse,\/ C\u00e2nd str\u00e2ns\u0103 inima-mi se roag\u0103\/ Cu dorurile ei, acum, \u00eenvinse.\/ \u015ei r\u0103sfirat\u0103-n crengi uscate,\/ Triste\u0163ea mea o bate v\u00e2ntul&#8230;\u201d (\u201eCHEMAREA\u201d)<br \/>\nVersurile din aceast\u0103 plachet\u0103 abund\u0103 \u00een imagini pictuale, \u00eenvior\u00e2nd monologul liric.<br \/>\nDe remarcat faptul c\u0103 tablourile degaj\u0103 sugestia unor subtile medita\u0163ii. Iat\u0103 c\u00e2teva stihuri zugr\u0103vind o sear\u0103 ce\u0163oas\u0103 care semnific\u0103 un suflet \u00eendurerat: \u201eE cea\u0163\u0103,\/ Un fream\u0103t de durere,\/ O muzic\u0103 de plictiseal\u0103\/ \u015ei nori \u00eentuneca\u0163i,\/ Arunc\u0103 stropi de somn\/ Pe la ferestre care dorm.- \u201e(\u201eCEA\u0162A\u201d)<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi manier\u0103 sunt realizate \u015fi piesele lirice \u201eAPUSUL\u201d, \u201eCAI\u015eII\u201d, \u201eDUP\u0102 FURTUN\u0102\u201d, \u201eC\u00c2MP\u201d, \u201e\u00ceN PRIM\u0102VAR\u0102\u201d  \u015f.a.<br \/>\nCa un adio pricinuit de p\u0103r\u0103sirea dureroas\u0103 a locurilor dragi s-a \u00eenfiripat poezia \u201eAMINTIRI\u201d, dest\u0103inuire a neputin\u0163ei de a \u00eenfr\u00e2nge dorul (grai l\u0103untric al sufletelor \u00een prelung oftat), de\u015fi multe amintiri vor fi roase de uitare: \u201e\u015eiruri, \u015firuri amintiri\/ \u00cen\u015firate pe-al lor fir,\/ Le m\u00e2ng\u00e2i cu\u2019nfiorare\/ \u015ei \u00een nop\u0163ile t\u00e2rzii\/ Le de\u015fir\/ Pe fiecare.\u201d Totu\u015fi, destr\u0103marea lor nu poate fi oprit\u0103: \u201eNop\u0163i de vis\/ \u00cendep\u0103rtate\/ \u00cen m\u0103tasea lor urzit\u0103\/ Stau de mult uitate.\u201d<br \/>\n\u00centip\u0103rit \u00een ad\u00e2ncul inimii, chipul fetei din copil\u0103rie este imortalizat \u00eentr-un autoportret emo\u0163ionant: \u201eMi-e dor de mine,\/ De umbra-mi \u00eentr-o oglind\u0103, copil,\/    P\u0103ru-mi \u00eenstelat,\/ Ro\u015ful obrajilor aprins,\/ S\u0103 nu-l deoache cerul\/ \u00centr-un amurg de vis.\u201d (\u201eMI-E DOR DE MINE\u201d)<br \/>\nDin acel dor cuib\u0103rit \u00een ad\u00e2ncul sufletului izbucne\u015fte strig\u0103tul \u201eNU M\u0102 P\u0102R\u0102SI, COPIL\u0102RIE\u201d<br \/>\nDup\u0103 o lectur\u0103 atent\u0103 a versurilor, ne putem da seama de remarca fericit\u0103 a lui Pavel \u015eu\u015far\u0103, conform c\u0103reia \u00een versurile din prima plachet\u0103 \u201eRealul se surp\u0103 \u00een vis, iar visul devine, taumaturgic \u015fi compensator, unica realitate.\u201d Motivul visului este prezent \u015fi \u00een a doua parte a volumului, cu noi virtu\u0163i expresive. Termenul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 nucleul semantic fundamental, \u00eens\u0103 dob\u00e2nde\u015fte sensuri colaterale \u00een cele 20 de pozi\u0163ion\u0103ri. Astfel, p\u0103s\u0103rile pleac\u0103 \u015fi las\u0103 \u00een urm\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 triste\u0163e, \u201elacrimi, dor \u015fi vis\u201d; lumina difuz\u0103 a lunii \u00eenlesne\u015fte risipa pulberii din \u201evisele\u201d poetei; copil\u0103ria este proiectat\u0103 etern \u00een \u201evis\u201d; \u015firagul de amintiri se \u00eenfirip\u0103  \u201eAevea visului&#8230;\u201d<br \/>\nSfera semantic\u0103 a suferin\u0163ei include termeni precum pl\u00e2ns, lacrim\u0103, fream\u0103t, triste\u0163e, durere&#8230;<br \/>\nDar suferin\u0163a nu este una deprimant\u0103. Poeta nu jele\u015fte dezn\u0103d\u0103jduit\u0103, ci este p\u0103truns\u0103 de un suspin calm, salvarea const\u00e2nd \u00een p\u0103strarea l\u0103untric\u0103 a Balcicului mirific.<br \/>\nFr\u0103m\u00e2ntarea dat\u0103 de  dorul acestui \u0163inut are totu\u015fi un remediu &#8211; seninul copil\u0103riei cu toate deliciile ei. Fiindc\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u00eentip\u0103re\u015fte \u00een memoria afectiv\u0103 locurile de vis pe care timpul le va polei cu sfin\u0163enie.  Poate de aceea \u201eObiectele din casa copil\u0103riei se prefac, cu timpul, \u00een icoane.\u201d (Paul Lous Lambert) \u015fi chiar sunt p\u0103strate cu sfin\u0163enie \u00een m\u0103n\u0103stirea sufleului toat\u0103 via\u0163a.<br \/>\nBalcicul copil\u0103riei este proiectat \u00eentr-un vis luminos. Este visul \u00een care poeta \u00eel simte ca pe un \u00eemp\u0103rat \u201evesel \u015fi frumos\u201d \u00een hain\u0103 de \u00eemp\u0103rat. Acolo, numai acolo, \u00een  marea  miraculoas\u0103, se oglinesc cerul \u015fi lacrimile dorului f\u0103r\u0103 leac pentru un eden pierdut,  recreat doar prin visul magic: \u201eTe-am visat\/ Te-am visat,\/ C\u0103 e\u015fti acela\u015f\/ Colier al lacrimilor mele\/ C\u00e2nd te prive\u015fti \u00een oglinda-\u0163i fermecat\u0103\/ Marea!&#8230;\/ Dar te-am pierdut noi\/ \u015ei te-au g\u0103sit al\u0163ii.\u201d<br \/>\nVolumul \u201eDe dorul Balcicului\u201d primene\u015fte sufletul cititorului. C\u0103 este a\u015fa o dovede\u015fte faptul c\u0103, \u015fi dup\u0103 73 de ani, versurile din cuprinsul acestuia \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 prospe\u0163imea.   <\/p>\n<p><strong><br \/>\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong><\/p>\n<p>          <strong>  Un preot poet<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie spiritual\u0103 \u00een Spania, preotul-profesor Andrei \u0218tefan Costache trimite spre lume nu o carte de impresii turistice, a\u0219a cum se (mai) obi\u0219nuie\u0219te, ci o plachet\u0103 de versuri, toate, de inspira\u021bie exotic\u0103 \u0219i, deopotriv\u0103, profund cre\u0219tine. Andaluzia, de exemplu, este o surs\u0103 practic inepuizabil\u0103 de emo\u021bie \u0219i \u00eenc\u00e2ntare, exprimate nepref\u0103cut: \u201eAndaluzie, o s\u0103 \u00ee\u021bi (i)au tot trupul \u00een bra\u021be,\/ \u0219i am s\u0103 te str\u00e2ng l\u00e2ng\u0103 inima mea,\/ a\u0219a cum un cer\u0219etor str\u00e2nge, \u00een lacrimi,\/ moneda care cade, mereu, l\u00e2ng\u0103 p\u00e2ine,\/ ca o pas\u0103re moart\u0103!\u201d (\u201eDor\u201d).<br \/>\n\u00centr-un poem intitulat \u201eAndaluz\u0103\u201d \u00eent\u00e2lnim sinestezii de o prospe\u021bime indiscutabil\u0103 (\u201eUltima dat\u0103, c\u00e2nd m-am \u00eent\u00e2lnit cu prim\u0103vara,\/ luna mirosea a floare de cire\u0219\u201d sau \u201epe ghizdul f\u00e2nt\u00e2nii,\/ timpul avea gust de ap\u0103 proasp\u0103t\u0103\u201d), \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 re-creeze, \u00een imaginarul cititorului, un peisaj impresionist, bazat pe fluiditatea elementelor sale componente: \u201eDin lac\u0103tele por\u021bilor, \u00eenflorea, lacom\u0103, iedera,\/ (\u2026)\/ O s\u0103 plec, \u00een visele pline de gr\u00e2ne coapte,\/ o s\u0103 \u00eenot \u00een lanuri galbene cu idei de maci ro\u0219ii,\/ o s\u0103 g\u0103sesc prim\u0103vara \u0219i o s\u0103 m\u0103 \u00eentorc cu ea,\/ \u00eenf\u0103\u0219urat\u0103 de g\u00e2t, ca o promisiune\u201d.<br \/>\nC\u00e2nd scrie, preotul Andrei \u0218tefan Costache, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i uite vreo clip\u0103 voca\u021bia, f\u0103r\u0103 s\u0103 laicizeze sentimentul religios, caut\u0103 o hain\u0103 nou\u0103 pentru temele fundamentale ale poeziei. Dragostea apare \u00een dou\u0103 ipostaze, eros \u0219i agape; numai c\u0103 prima ipostaz\u0103 este despov\u0103rat\u0103 de pasiune aprins\u0103, ferocitate a posesiei, violen\u021b\u0103 a tr\u0103irii, prefer\u00e2ndu-se conota\u021bia pozitiv\u0103 de frumuse\u021be \u0219i modalitate de cunoa\u0219tere: \u201eForfot\u0103 de zile scoase din sac:\/ Dac\u0103 m-a\u0219 strecura, noaptea, ca un fir de nisip,\/ \u00een clepsidra amintirilor tale, a\u0219 putea zugr\u0103vi\/ pe un tren de noapte, o poezie de dragoste? Perfect\u0103?\/ \u0218i a\u0219 putea s\u0103 \u00ee\u021bi pun at\u00e2ta lun\u0103 \u00een c\u00e2ntec\/ \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai am litere \u00een tolb\u0103?\/ Am deschis, \u00eentre degete, o u\u0219\u0103 bolnav\u0103.\/ Voi pune capul pe inima ta \u0219i te voi asculta\/ a\u0219a cum te ascult\u0103 fluturii c\u00e2nd fac \u0219edin\u021be foto\/ l\u00e2ng\u0103 tinda bisericii\u201d (\u201eDor\u201d).  Prin eros, poetul renun\u021b\u0103 la egoism, trec\u00e2nd definitiv \u0219i gra\u021bios \u00een partea romantic\u0103 a lumii: \u201eTe iubesc \u0219i nu \u0219tiu cum s\u0103 te iau\/ \u00een patima mea:\/ Cu greieri sau cu luntre?\u201d (\u201eNoaptea\u201d).<br \/>\nCu conota\u021bia de agape, dragostea este \u0219i nu este ra\u021bional\u0103 (avem totu\u0219i de-a face cu ceea ce simte \u0219i spune un poet!), nota de tandre\u021be nu dispare de tot, dar izvorul ei \u00eel reprezint\u0103 calit\u0103\u021bile, caracteristicile, modul tainic de a fi al celei iubite: \u201eDac\u0103 tu ai fi, cu adev\u0103rat, pisic\u0103,\/ Nu-i a\u0219a c\u0103 te-ai ghemui \u00een spaimele mele\/ \u0219i de frunze m-ai izb\u0103vi?\/ De c\u00e2te ori torci, pentru a nu sim\u021bi uimirea\/ cu care copacii se \u00eenal\u021b\u0103 spre alba, cuminte\/ \u0219i \u00eendurerat\u0103 iarn\u0103?\/ Ce fum ai mai turna \u00een cupe, ce focuri\/ ai mai povesti l\u00e2ng\u0103 plapuma tras\u0103 peste vise\/ \u00een satul care nu are stele c\u0103zute \u00een miri\u0219ti?\u201d (\u201eG\u00e2nd t\u00e2rziu de toamn\u0103\u201d).<br \/>\nTextele poetice cu tematic\u0103 religioas\u0103 nu sunt structurate nici \u00een modul \u201epreo\u021besc\u201d actual (adic\u0103 versific\u0103ri naive, st\u00e2ngace \u0219i lacrimogene, pe placul enoria\u0219elor de v\u00e2rsta a treia), nici \u00een modul retoric-plictisitor al predicilor de duminic\u0103. Dimpotriv\u0103, \u00een vers alb \u0219i cu un limbaj poetic autentic, multe poeme se construiesc \u00een jurul unor figuri mistice (Laz\u0103r, Ioan) sau al simbolurilor christice, cu credin\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103ci Andrei \u0218tefan Costache este departe de psalmii arghezieni. El crede, f\u0103r\u0103 a fi dogmatic, se simte adesea atins\/ binecuv\u00e2ntat de divinitate, \u00eei pream\u0103re\u0219te lucrarea \u00een om \u0219i univers \u0219i, mai presus de toate, nu cade \u00een extaz (cuv\u00e2nt ortografiat, din p\u0103cate, \u00een variante care tr\u0103deaz\u0103 \u201ecorectura\u201d editurii) mimat: \u201eA\u0219a vor fi prim\u0103verile acelea\/ \u00cen care noi vom fi primii\/ prizonieri staminelor\/ ce vor cre\u0219te din degetele noastre\/ \u021binute \u00een semn de amin\u201d (\u201eDin prea mult ekstaz\u201d). Dac\u0103 ar fi s\u0103-l apropiem pe poetul r\u00e2mnicean de vreun \u201egreu\u201d al literaturii, cel mai aproape ar fi nu Bacovia, cum cred c\u00e2\u021biva exege\u021bi locali, ci Blaga. Desigur, Andrei \u0218tefan Costache n-are cum s\u0103 experimenteze panteismul ca filozofie de via\u021b\u0103 \u0219i viziune poetic\u0103, dar \u00eel poate \u00eemp\u0103ca discret cu propria credin\u021b\u0103, \u00een c\u00e2teva poeme ale bucuriei de a fi: \u201eDin spuza stacojie a r\u0103s\u0103ritului\/ a poposit, g\u00e2rbov de ani,\/ pe o frunz\u0103 galben\u0103 de gutui,\/ Bunul Dumnezeu.\/ M\u00e2ng\u00e2indu-\u0219i aripile cu prima raz\u0103 de soare,\/ pe gene I s-a cuib\u0103rit o buburuz\u0103,\/ \u0219i, pe obraji au n\u0103v\u0103lir umbre ro\u0219cate,\/ m\u0103rturie a toamnei care se cl\u0103de\u0219te \u00een crug.\/ Un strop de rou\u0103 I s-a prelins \u00een palm\u0103.\/ Diminea\u021ba s-a spart \u00een boabe \u0219i mai mici de ap\u0103,\/ iar Creatorul, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 toate erau bune,\/ s-a \u00eentors \u00een \u00eenaltul crugului, fericit de at\u00e2ta galben\/ \u0219i ocru\u201d (\u201eTeofanie\u201d).<\/p>\n<p>*<strong>Andrei \u0218tefan Costache<\/strong>, <em>\u201eR\u0103va\u0219\u201d<\/em>, ed. Rafet, 2018<\/p>\n<p><strong><br \/>\nIonel POPA <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00ceNOT\u0102TOR PE OCEANUL C\u0102R\u0162ILOR<\/strong><\/p>\n<p>C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri a trecut ceva vreme de c\u00e2nd D-na Rodica L\u0103z\u0103rescu m-a onorat cu noul s\u0103u volum Semne de carte 3, Ed. Corgal Press, Bac\u0103u, 2017. De ce timpul fizic care ne este dat nu are r\u0103bdare cu noi \u015fi curge a\u015fa de repede?<br \/>\nAutoarea volumului este un \u00eemp\u0103timit al lecturii, un observator atent al fenomenului literar actual, la ceea ce \u00eenseamn\u0103 humusul literar. \u00cendeob\u015fte ocole\u015fte acele opere care fac (\u015fi ajutate!) \u00een jurul lor vocalisme dovedindu-se p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 trec\u0103toare. Parafraz\u00e2nd un c\u00e2ntec mai vechi, pot spune ,,a trecut fanfara militar\u0103\u201d. Autoarea celor 32 de cronici (26 de scriitori), din volumul despre care facem vorbire, se opre\u015fte la scriitori mai tineri sau mai pu\u0163in tineri, dar cu opere care spun ceva; sunt scriitor vizita\u0163i mai pu\u0163in  sau fugitiv de c\u0103tre ,,marile\u201d reviste literare. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai este interesat\u0103 de scriitorii care deja \u015fi-au dob\u00e2ndit locul de parcare cuvenit \u00een istoria literaturii. Astfel, cronicarul pune c\u00e2te un semn de carte lui Ion Brad, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, Mihail Diaconescu, Liviu Ion Stociu.<br \/>\nD-na Rodica L\u0103z\u0103rescu nu se pretinde specialist\u0103 \u00een roman sau poezie, nu are preferin\u0163\u0103 special\u0103 pentru un anumit gen de literatur\u0103, cu acela\u015fi interes \u015fi pl\u0103cere cite\u015fte roman, poezie, interviu, reportaj, note de c\u0103l\u0103torie, jurnal, carte-album.<br \/>\nAntologarea cronicilor nu este una ierarhizatoare, ci, simplu, cronologic\u0103. Recenz\u00e2nd cartea, \u00eei caut\u0103 personalitatea \u015fi i-o g\u0103se\u015fte, pun\u00e2ndu-i \u00een lumin\u0103 originalitatea, dar \u015fi acele elemente prin care ea se \u00eenrude\u015fte cu alte c\u0103r\u0163i, se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o tradi\u0163ie\/ continuitate, \u00eentr-o orientare literar\u0103. De exemplu: Nicolae Frunte Lat\u0103 e \u00eenrudit cu F\u0103nu\u015f Neagu; \u015etefan Mitroi cu Marin Sorescu; \u00een proza lui Ovidiu Dun\u0103rean vibreaz\u0103 o und\u0103 sadovenian\u0103, alteori una voiculescian\u0103, ca \u015fi \u00een povestirile lui Mihail Diaconescu; Liliana Codreanu p\u0103streaz\u0103 ecouri din Liviu Rebreanu, dar mai ales din Pavel Dan.<br \/>\nCu o puternic\u0103 intui\u0163ie, porne\u015fte \u00een c\u0103utarea s\u00e2mburelui tare al operei de la un aspect palpbil al textului: sensul simbolic \u00eencapsulat \u00een titlu, un aspect stilistic evident, pleac\u0103 de la harul zicerii ori de la prezen\u0163a \u00een \u0163es\u0103tura tramei a unor elemente de mit, fantastic sau magic. Odat\u0103 identificat elementul, cronica curge coagul\u00e2ndu-se \u00een jurul lui. Totdeauna autoarea cronicii alege cheia cea mai potrivit\u0103 pentru a deschide larg por\u0163ile c\u0103r\u0163ii.<br \/>\nDe asemenea, pentru a caracteriza o oper\u0103, pentru a pune \u00een lumin\u0103 specifitatea ei, cronicarul apeleaz\u0103 la compara\u0163ie, metafor\u0103 sau la o sintagm\u0103 memorabil\u0103 prin expresivitate \u015fi prin adecvare la con\u0163inutul operei. Iat\u0103 un exemplu din cronica la romanul ,,Miercurea Str\u00e2mb\u0103 sau Iubirile ratate ale lui Remus Alb\u201d de Nicolae I. Nicolae: ,,Mai mult dec\u00e2t dosarul a dou\u0103 iubiri, romanul este un fel de Venus care se na\u015fte din spuma experien\u0163ei culturale a autorului \u2013 \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 acesta trebuie acuzat c\u0103 nu se poate deta\u015fa de toat\u0103 zestrea sa livresc\u0103 (singur vorbe\u015fte la un moment dat de <<efectele par\u015five ale culturii>>), sau trebuie elogiat pentru modul \u00een care a exploatat acest AND cultural \u00eencorporat \u00een personalitatea lui creatoare.\u201d<br \/>\n\u00cen cronicile sale, D-na Rodica L\u0103z\u0103rescu nu decreteaz\u0103, nici cel pu\u0163in \u00eencadrarea tematic\u0103 ori socio-istoric\u0103 a c\u0103r\u0163ii, \u00een schimb surprinde rela\u0163ia de s\u00e2nge, cu rang de lege, dintre autor\/ carte \u015fi cronotropul s\u0103u istoric-cultural. Fiecare cronotrop \u00ee\u015fi na\u015fte fiii s\u0103i.<br \/>\nRar c\u00e2nd D-na Rodica L\u0103z\u0103rescu \u00ee\u015fi \u00eencheie cronica cu o judecat\u0103 critic\u0103 apodictic\u0103. Mereu las\u0103 ultimul cuv\u00e2nt cititorului. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple, adev\u0103rate imperative care fac bine s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii\u2026 lecturii: ,,Citi\u0163i-o, nu doar pentru desf\u0103tarea estetic\u0103!\u201d; ,,La aceast\u0103 \u00eentrebare te las s\u0103-\u0163i r\u0103spunzi singur, cititorule!\u201d; ,,\u015ei totu\u015fi m\u0103 v\u0103d obligat\u0103 s\u0103 las cititorului libertatea op\u0163iunii!!\u201d; ,,\u00censo\u0163i\u0163i-l \u00een aceast\u0103 fascinant\u0103 c\u0103l\u0103torie.\u201d; ,,Lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103!\u201d C\u00e2nd e con\u015ftient\u0103 c\u0103 scriitorul despre care scrie poate fi f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 un model, cronica D-sale se metamorfozeaz\u0103 \u00eentr-un portret moral. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu recenzia c\u0103r\u0163ii Am reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2n eu \u00eens\u0103mi \u00een care Ileana M\u0103l\u0103ncioiu \u00ee\u015fi adun\u0103 interviurile acordate de-a lungul anilor.<br \/>\nPentru ce \u00eenseamn\u0103 o cronic\u0103 literar\u0103 \u015fi cum se scrie ea se poate exemplifica cu oricare din cele \u00eensumate \u00een Semne de carte 3. Cronicile D-sale sunt \u00eendemn la lectur\u0103 \u015fi \u00eendrumare discret\u0103; se achit\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 printr-o scriitur\u0103 aleas\u0103.<\/p>\n<p><strong><br \/>\nAdrian SIMEANU<\/strong><\/p>\n<p><em>Cartea zilelor noastre<\/em><\/p>\n<p><strong>O dram\u0103 <\/strong><\/p>\n<p> Muzica ne-a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103, \u00een postdecembrism. Epoca noastr\u0103 \u201doriginal\u0103\u201d. A libert\u0103\u021bii nem\u0103surate \u00een g\u00e2nduri, vorbe \u0219i fapte. C\u00e2nd vie\u021bi po\u021bi lua \u00eendat\u0103, f\u0103r` de remu\u0219c\u0103ri, f\u0103r` de judecat\u0103. Ea fiindu-i \u021bint\u0103, legitim, colegului Serghie Bucur. Octogenar verde \u0219i publicist activ, de l\u00e2ng\u0103 Ploie\u0219ti. Martor nefericit la o tragedie. De SIDA neiert\u0103toare iscat\u0103. Nepotu-i, Costin Marius Filip, sf\u00e2r\u0219ind, \u00een grea suferin\u021b\u0103, din cauza ei. Pe pat de spital, adolescent \u00eenc\u0103. Dup\u0103 ce, proasp\u0103t n\u0103scut, e contaminat cu virusu` HIV. Printr-o injec\u021bie, tot \u00een spital. Din neglijen\u021b\u0103 clar criminal\u0103. Nepedepsit\u0103 juridic   p\u00e2n\u0103-n prezent. \u00cenv\u0103luit\u0103, \u00een continuare, de la\u0219itate cras\u0103 la f\u0103ptuitor. Ascuns \u00een t\u0103cere \u0219i anonimat. Chiar dac-a ucis, fie \u0219i numai din culp\u0103, un nevinovat. Lovindu-i familia crunt, ne\u00eenchipuit, iremediabil&#8230;<br \/>\n  Cartea* prahoveanului e un strig\u0103t spre lume. Un document despre societatea \u00een care tr\u0103im pe plai mioritic. Un roman despre neputin\u021b\u0103 \u0219i nep\u0103sare. \u00centr-un sistem tic\u0103los \u0219i-n institu\u021bii de multe ori asasine. Despre ce-a \u00eendurat un copil rom\u00e2n p\u00e2n-a r\u0103posat. \u0218i ce-a \u00eensemnat boala lui rebel\u0103 pentru cei din jur. A\u0219a c\u0103-n amintire merit\u0103 \u0219i el, \u0219i ai s\u0103i din cas\u0103, s-apar\u0103, \u00een pagini, cu nume reale. Ca cititoru` s\u0103 fie convins pe deplin c\u0103 adev\u0103rat\u0103-i povestea. Nu alc\u0103tuire din cea romanesc\u0103, pur imaginar\u0103. Serghie av\u00e2nd aplecare \u0219i me\u0219te\u0219ug \u00eendestul ca s\u0103 fac\u0103 un bisturiu ascu\u021bit din condei. \u0218i din ,,Neantul\u201d s\u0103u, o viguroas\u0103, clar\u0103, util\u0103 acuz\u0103. Un apel \u00eentemeiat c\u0103tre con\u0219tiin\u021be de pretutindeni. Scrierea sa chiar m-a-nfiorat \u0219i nu rareori, pe marginea ei, viu am discutat. I-am semnalat defecte (pu\u021bine, de altfel) \u0219i-am recomandat s\u0103 fac\u0103 efortul unei noi edi\u021bii. Reconstruind, \u0219lefuind unde este cazu`. Ca dreapt\u0103, neab\u0103tut\u0103, vrednic\u0103 s\u0103 stea \u0219i dup\u0103-nt\u00e2lnirea din cer cu cel multiubit, cumplit chinuit, azi, doar povestit. Ca o m\u0103rturie de nezdruncinat, \u00een timp \u0219i spa\u021biu p\u0103m\u00e2ntean. B\u0103tr\u00e2ne romancier, ai datoria asta neap\u0103rat. \u0218i du-te degrab\u0103 \u00een Bucure\u0219ti. S\u0103 vezi dac\u0103-i trecut \u0219i Costin pe lespedea de piatr\u0103 de la \u201dMatei Bal\u0219\u201d. De nu-l afli totu\u0219i, f\u0103 diligen\u021be, cu s\u00e2rg, s\u0103 se repare omisiunea. Ca s\u0103 ai  ce-i spune c\u00e2nd sufletele voastre vor sta fa\u021b\u0103-n fa\u021b\u0103. Firav\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere, da` trebuitoare, ca omagiere ve\u0219nic\u0103 sub soare&#8230;<\/p>\n<p>*<strong>Serghie Bucur<\/strong>, <em>Neant. Colaj despre suferin\u021b\u0103<\/em>, Ed. EIKON, 2017    <\/p>\n<p><strong><br \/>\nSache, confesiv, interogativ&#8230;<\/strong><\/p>\n<p>  E \u0219ef de bibliotec\u0103 \u0219i st\u0103, firesc, la birou, printre tomuri. \u00ce\u0219i pune muzic\u0103, mediteaz\u0103, lucreaz\u0103 \u0219i scrie. A\u0219terne pe foaie preocupat. De el \u0219i de ceilal\u021bi. De trecut, prezent, viitor. \u00cendeosebi de ce ne-o aduce ziua de m\u00e2ine. E un reflexiv dedat la condei. ,,Imposibila re\u00eentoarcere\u201d confirm\u0103 \u0219i ea copios. Ie\u0219it\u0103 mai an de sub teasc adun\u0103-ntre foi ,,confesiuni afective\u201d. Ca-ntr-un jurnal cu g\u00e2nduri duium. Chestii de suflet, de via\u021b\u0103, cuget\u0103ri decente \u0219i \u00eentreb\u0103ri pertinente. Influen\u021be rafinate \u0219i citate adecvate. Creativ asimilate, chibzuit utilizate&#8230;<br \/>\n  \u00cen opul* acesta, zic eu, tabletistic, Sache e de toate. Sociolog, psiholog, moralist, futurolog. Iubitor de slov\u0103 scris\u0103 d-\u0103l \u00eemp\u0103timit. M\u0103rturise\u0219te, poveste\u0219te, surprinde \u0219i te cuprinde. Manguel \u0219i Toffler, Bradbury \u0219i Llosa, Pavese \u0219i Eco, Gutenberg \u0219i Papa Francisc, Mih\u0103ilescu, Liiceanu, C\u0103rt\u0103rescu, Hurezeanu, Eliade, \u0218ora \u0219i al\u021bii la fel b\u00e2ntuie cu rost r\u00e2ndurile sale, atractive cert. N-am l\u0103sat din m\u00e2n\u0103 c\u00e2r\u021bulia asta p\u00e2n-am ispr\u0103vit-o. Cu maxim nesa\u021b am citit-o. Chiar dac\u0103-n corectur\u0103 cam las\u0103 de dorit, \u00een scriitur\u0103 \u00eens\u0103 grozav m-a ispitit. Muste\u0219te de idei, imagini \u0219i subtil. Socot c\u0103-i pentru minte a\u0219a, ca un fitil. Ce-i \u021bine flac\u0103ra vie. Discret\u0103 filosofie \u0219-oleac\u0103 de poezie. La Sache, \u00een ,,c\u00e2rd\u0103\u0219ie\u201d \u0219i-n deplin\u0103 armonie. Se \u00eentrep\u0103trund \u0219i sigur p\u0103trund, cultur\u0103 dur\u00e2nd din bel\u0219ug&#8230;<br \/>\n  De vre\u021bi a-l cunoa\u0219te \u00een carne \u0219i oase, \u00eel g\u0103si\u021bi u\u0219or. Chiar \u00een \u201dtemplul viselor\u201d. \u00cen Pite\u0219ti, pe Centru, cl\u0103direa maro. La parter, pe col\u021b, c\u0103tre miaz\u0103noapte. Pian ascult\u00e2nd, citind \u0219i muncind. Scrie pe u\u0219\u0103 Octavian Mihail Sachelarie. Nume cu renume printre arge\u0219eni&#8230;<\/p>\n<p>*<strong>Mihail Octavian Sachelarie<\/strong>, <em>Imposibila re\u00eentoarcere<\/em>, Ed. Scrisul Rom\u00e2nesc, 2016<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Traian Gh. CRISTEA \u201eDE DORUL BALCICULUI\u201d, Balcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103 -note de lectur\u0103- Cartea \u201eDe dorul Balcicului\u201d semnat\u0103 de Balcica Mo\u015fescu-M\u0103ciuc\u0103 (ap\u0103rut\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14128"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14128"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14128\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14129,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14128\/revisions\/14129"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14128"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14128"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14128"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}