{"id":14105,"date":"2021-03-24T11:40:18","date_gmt":"2021-03-24T08:40:18","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14105"},"modified":"2021-03-24T11:50:01","modified_gmt":"2021-03-24T08:50:01","slug":"spatii-culturale-nr-60-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14105","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 60 (10)"},"content":{"rendered":"

Cristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

un r\u0103s\u0103rit de soare<\/strong><\/p>\n

a trecut o ploaie prin vara uscat\u0103
\nlumina se concentreaz\u0103
\n\u00een sfere mici curcubeie
\nfosforescente p\u00e2nze de p\u0103ianjen
\nte v\u0103d treb\u0103luind prin gr\u0103din\u0103
\nvorbe\u0219ti cu nucii \u0219i cu vi\u021ba-de-vie
\nmi se-nt\u00e2mpl\u0103 s\u0103 prelungesc aceast\u0103 stare
\np\u00e2n\u0103-n culoarea
\ntrandafirilor no\u0219tri
\np\u00e2n\u0103-n r\u0103d\u0103cina gutuilor
\n\u0219i-n s\u00e2mburii de magnolii
\npentru \u00eenc\u0103 un r\u0103s\u0103rit de soare
\ns\u0103 nu fug\u0103 toate
\n\u00een orbirea ochilor mei
\ndin ce \u00een ce mai apu\u0219i
\nte v\u0103d linie dreapt\u0103
\nde ploaie
\nhr\u0103nind p\u0103m\u00e2ntul iubirii<\/p>\n


\nvia\u021b\u0103 a mea<\/strong><\/p>\n

\u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 a mea
\nlocurile sunt relative
\ng\u0103sesc un ora\u0219 al ploii
\n\u0219i \u0219tiu c\u0103-i al meu
\n\u0219i oamenii sunt relativi
\n\u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 a mea
\n\u00eent\u00e2lnesc femei \u0219i b\u0103rba\u021bi
\ncopii \u0219i b\u0103tr\u00e2ni
\n\u0219i \u0219tiu c\u0103 i-am mai iubit
\nuneori\u2026 alteori
\n\u0219i iubirile sunt relative
\nc\u00e2nd le a\u0219ez cronologic
\nunele sunt at\u00e2t de prezente
\nde\u0219i le-au trecut decenii
\naltele sunt abia memorate
\nca zboruri \u00een lumi paralele
\ncred c\u0103 \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 a mea
\neu \u00eens\u0103mi sunt relativ\u0103<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong><\/p>\n

ESTETIZ\u0102RI CREPUSCULARE<\/strong><\/p>\n

Noul volum de versuri al lui George Mihalcea, Decameronul valah \u0219i alte poeme (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2018), propune cititorilor irumperea unui timp ce se revendic\u0103 din mereu fascinantul Levant, cu binecunoscute conota\u021bii poten\u021b\u00e2nd imaginarul. \u00cen primul ciclu al c\u0103r\u021bii, Decameronul valah, r\u00e2nd pe r\u00e2nd sunt etalate detalii dintr-un tablou nu de pu\u021bine ori af\u00edn esen\u021belor crepusculare. Ipostaze eclectice, savuroase, proprii dezabuz\u0103rilor condi\u021biei umane anim\u0103 substan\u021ba textelor lui George Mihalcea. Accentuatele estetiz\u0103ri realizeaz\u0103 o binevenit\u0103 sintez\u0103 cu filonul dramatic, act \u00eenc\u0103rcat de multiple semnifica\u021bii. Au preponderen\u021b\u0103 abisurile sufletului, patimi intens transfigurate liric. Autorul realizeaz\u0103 peregrin\u0103ri elocvente printre pericolele sufletului, situ\u00e2ndu-\u0219i Decameronul \u00eentru marcante fluidit\u0103\u021bi decadente. Partea a doua, Alte poeme, continu\u0103 diversitatea c\u0103l\u0103toriilor prin imagina\u021bie, cu situa\u021bii dintre cele mai incitante, c\u0103rora poetul le acord\u0103 privilegiul metaforei. Implica\u021biile ideatice sunt profunde, consonante cu expresionismul volumului: „\u00een seara asta am s\u0103 mor pu\u021bin\/ mu\u0219cat de din\u021bii nop\u021bii ca de-un \u0219arpe\/\/ s\u0103 nu mai \u0219tiu o vreme c-am fost viu\/ \u0219i s\u0103 adorm pe coarda unei harpe\/\/ la care c\u00e2nta Doamna de Nisip\/ vis\u00e2ndu-mi via\u021ba dus\u0103 pe-o galer\u0103\/\/ plecat\u0103 pe oceanul subteran\/ \u00eenc\u0103run\u021bit c\u00e2ndva \u00een alt\u0103 er\u0103\/\/ n-am s\u0103 mai v\u0103d nici ochii de ciclopi\/ ce-mi tot p\u00e2ndesc viscerele cu r\u00e2ndul\/\/ nici fluturii de cobalt s\u00e2nger\u00e2nd\/ peste p\u0103duri ce\u021boase unde g\u00e2ndul\/\/ se face pod \u00eentre amurg \u0219i tine\/ femeia mea sculptat\u0103 din apusuri\/\/ sc\u0103ldat\u0103-n lapte dulce de licoarn\u0103\/ pe c\u00e2nd te \u00eenv\u0103\u021bam din nou s\u0103 susuri\/\/ dar curg prin tine anii mei tomnatici\/ \u0219i vine-o iarn\u0103 grea peste cuvinte\/\/ acum se sparg de fruntea mea trei sori\/ iar pietrele ne-au devenit ve\u0219minte\/\/ de-o fi \u0219i vreo \u00eentoarcere pe-aici\/ voi \u00eencerca doar s\u0103 te iau cu mine\/\/ \u0219i s\u0103 te-ascund \u00een \u021bip\u0103t de coral\/ p\u0103zit de pe\u0219ti sub ape cristaline\/\/ s\u0103 nu te sperii de-om vedea de drum\/ col\u021bii de Fiar\u0103 ascu\u021bi\u021bi ca acul\/\/ va trebui s\u0103-nve\u021bi c\u00e2te pu\u021bin\/ c\u0103-n aburul de jad clipa-i c\u00e2t veacul”(\u00ceN SEARA ASTA AM S\u0102 MOR PU\u021aIN). Dramele se succed \u00een ritm sus\u021binut, av\u00e2nd aproape spectrul extinc\u021biei, special aspectat\u0103 barochizant. Caracteristicile condi\u021biei umane sunt subliniate cu asupra de m\u0103sur\u0103. \u00cenl\u0103n\u021buiri de taine ad\u00e2nci contribuie la reu\u0219ita estetic\u0103 a volumului Decameronul valah, eviden\u021biind un aparte onirism: „ce greu e c\u00e2teodat\u0103 visul\/ \u00een care e\u0219ti zidit de viu\/ te joci de-a ploaia \u0219i ucisul\/ c\u0103lare pe un bidiviu\/\/ mai negru dec\u00e2t crucea nop\u021bii\/ c\u00e2nd l-ai furat c-un lan\u021b de ger\/ \u0219i i-ai b\u0103tut pe bolta frun\u021bii\/ cu trei piroane-o stea de fier\/\/ nesomnul t\u0103u lichefiaz\u0103\/ femeile ce te-au durut\/ sub nori intra\u021bi \u00een metastaz\u0103\/ c\u00e2nd h\u0103cuiai mistre\u021bi \u00een rut\/\/ nu mai sunt magi s\u0103 povesteasc\u0103\/ acele zbateri f\u0103r\u0103 rost\/ prin clipele cu miez de iasc\u0103\/ sau prin ostroave-n care-ai fost (M-A M\u00c2NG\u00c2IAT UN \u00ceNGER TRIST). Autorul se dovede\u0219te a fi \u0219i un povestitor insa\u021biabil, stihuitor dornic de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i c\u00e2t mai multe. Paradigmatica figur\u0103 a lui Fran\u00e7ois Villon vegheaz\u0103 asupra acestor desf\u0103\u0219ur\u0103ri lirice. Detect\u0103m \u00een\u021belesuri ad\u00e2nci \u00een siajul at\u00e2t de mult invocatei st\u0103ri terminale. Absolut remarcabil parfumul versului clasic profesat cu me\u0219te\u0219ug de George Mihalcea, numeroase esen\u021be saturniene fiind truvabile aici.<\/p>\n


\nGeorge MIHALCEA<\/strong><\/p>\n

PRAGA TOMITANULUI R\u0102T\u0102CIT<\/strong><\/p>\n

diminea\u021ba cam dup\u0103 ora \u0219ase
\nPraga seam\u0103n\u0103 perfect
\ncu o femeie extrem de frumoas\u0103
\ncare se treze\u0219te din somn
\ndup\u0103 o noapte de dragoste
\nprin aerul rece adiind dinspre Hrad
\ndanseaz\u0103 albe p\u0103s\u0103ri necunoscute
\niar doamnele care-\u0219i plimb\u0103 c\u00e2inii
\nprin parcurile imperiale
\npar ni\u0219te vestale pictate
\nde arti\u0219tii medievali
\npe umbrele g\u00e2ndului meu
\nnu prea cuminte
\nc\u00e2nd am s\u0103 plec spre marea de acas\u0103
\nvoi l\u0103sa \u00een urm\u0103 ceva ca o lacrim\u0103
\n\u0219i o mu\u0219c\u0103tur\u0103 p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge
\npe s\u00e2nul cel greu al memoriei<\/p>\n


\nVIS DE N\u0102IER<\/strong><\/p>\n

de c\u00e2nd sunt pe mare am uitat
\nce culoare are \u021bip\u0103tul ei
\nc\u00e2nd trece pe sub mine
\nca o n\u0103luc\u0103 de cea\u021b\u0103
\nizbindu-se avan
\nde pere\u021bii cuvintelor<\/p>\n


\nCERCURI CONCENTRICE<\/strong><\/p>\n

r\u0103t\u0103cim \u00een ne\u0219tire
\nunul prin cel\u0103lalt
\nprecum cercurile
\nconcentrice
\n\u0219i cerul azv\u00e2rle \u00een ape
\nvenin de Septembrie<\/p>\n


\nIonel SAVITESCU<\/strong><\/p>\n

MIRCEA ELIADE \u0218I BR\u0102ILENII<\/strong><\/p>\n

\u201eCaracterul tragic al personajelor acestei c\u0103r\u021bi, pe care le socotim reprezentative pentru geografia cultural\u0103 a Br\u0103ilei, confer\u0103, sper\u0103m, un plus de valoare demersului nostru, ce dore\u0219te a fi \u0219i un omagiu pentru spiritele locului lovite de furia istoriei\u201d
\n(Valentin Popa)<\/em><\/p>\n

Mircea Eliade r\u0103m\u00e2ne, indubitabil, una dintre figurile emblematice ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti din veacul al XX-lea. Tr\u0103ind \u00eentre 1907-1986 (13 martie – 22 aprilie), Mircea Eliade a fost contemporanul unor mari evenimente ale secolului s\u0103u: Marele R\u0103zboi, Revolu\u021bia rus\u0103, constituirea Rom\u00e2niei Mari, al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een fine, ocupa\u021bia sovietic\u0103 \u0219i regimul comunist care au durat c\u00e2teva decenii. Din p\u0103cate, Eliade nu a apucat sf\u00e2r\u0219itul acestora, sting\u00e2ndu-se la Chicago la 22 aprilie 1986, fiind urmat la pu\u021bin timp (4 decembrie 1987) de Constantin Noica. \u00cen schimb, colegii de genera\u021bie Cioran \u0219i Eugen Ionescu au dep\u0103\u0219it anul 1990. Din aceast\u0103 existen\u021b\u0103 de 79 de ani, Mircea Eliade a tr\u0103it efectiv \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre 1907-1929, apoi a urmat sejurul indian de unde s-a \u00eentors la sf\u00e2r\u0219itul anului 1931 la soma\u021bia tat\u0103lui s\u0103u, pentru a-\u0219i satisface stagiul militar. \u00cen acest deceniu petrecut \u00een Rom\u00e2nia (1931-1940), Mircea Eliade este o prezen\u021b\u0103 activ\u0103 \u00een via\u021ba cultural\u0103 bucure\u0219tean\u0103, prestigiul s\u0103u cresc\u00e2nd ca urmare a studiilor indiene, iar romanul Maitreyi i-a sporit faima. T\u00e2rziu, Maitreyi i-a dat o replic\u0103 \u00een Dragostea nu moare, a venit \u00een Rom\u00e2nia unde le-a cunoscut pe mama \u0219i sora lui Eliade, iar pe acesta l-a vizitat la Chicago. A se vedea \u00een acest sens \u0218ocul amintirilor (1995) de Dorina Al-George. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een 1940, Mircea Eliade pleac\u0103 \u00een Anglia ca ata\u0219at cultural al Ambasadei rom\u00e2ne de la Londra. A mai revenit \u00een \u021bar\u0103 \u00een 1942 (Eliade afl\u00e2ndu-se, de ast\u0103 dat\u0103, \u00een Portugalia), ca trimis al dictatorului portughez Salazar c\u0103tre Ion Antonescu. Din 1945 p\u00e2n\u0103 \u00een 1956, Mircea Eliade a tr\u0103it la Paris unde s-a bucurat de aprecierea unor savan\u021bi str\u0103ini: Georges Dum\u00e9zil, Ren\u00e9 Grousset, Teilhard de Chardin, R. Pettazzoni, G. Tucci, Stig Wikander, Jean Filliozat. Dup\u0103 moartea Ninei Mare\u0219, Eliade vine la Paris cu Giza, fiica Ninei, care peste c\u00e2\u021biva ani pleac\u0103 la Buenos Aires, de unde s-a \u00eentors dup\u0103 1990. \u00cen fine, \u00eentre 1956-1986, Eliade a fost profesor la Chicago, prelu\u00e2nd catedra lui J. Wach. \u00cen pofida unei durate scurte de timp petrecute \u00een Rom\u00e2nia, Mircea Eliade s-a impus ca \u0219ef al genera\u021biei sale prin anvergura preocup\u0103rilor: romancier, nuvelist, dramaturg \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd istoric al religiilor. \u00cen acest context, Eliade a avut \u0219ansa s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie \u00een rela\u021bii cu mai to\u021bi intelectualii epocii sale, \u00eentre ace\u0219tia afl\u00e2ndu-se c\u00e2\u021biva originari din Br\u0103ila, ora\u0219, care \u00een perioada interbelic\u0103 a dat la iveal\u0103 nume sonore ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Din p\u0103cate, lipsea un studiu aplicat al acestei chestiuni culturale, caren\u021b\u0103 de care se achit\u0103 con\u0219tiincios dl. Valentin Popa*, prin recentul dumisale volum editat sub auspiciile Muzeului Br\u0103ilei Carol I, la ed. Istros din aceea\u0219i localitate. Faptul este cu at\u00e2t mai meritoriu cu c\u00e2t Mircea Eliade trece actualmente printr-un relativ con de umbr\u0103. Sporadic, mai apar c\u0103r\u021bi \u0219i studii despre opera sa. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, Eliade ne era oferit cu parcimonie, dup\u0103 1990 s-a publicat integral, \u00eens\u0103 edi\u021bia de Opere stagneaz\u0103. \u00cen 2016 s-au \u00eemplinit 30 de ani de la stingerea sa, iar \u00een 2017 acela\u0219i num\u0103r de ani de la moartea lui Noica, f\u0103r\u0103 ca evenimentele s\u0103 fie marcate prin simpozioane na\u021bionale. A\u0219adar, de-a lungul a peste 300 de pagini, Valentin Popa examineaz\u0103 rela\u021biile lui Mircea Eliade cu urm\u0103torii br\u0103ileni: Nae Ionescu, Mihail Sebastian, Vasile B\u0103ncil\u0103, Perpessicius, Mihail Polihroniade, Anton Dumitriu, Mihai V\u00e2lsan \u0219i Eugen Schileru. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne vom referi la c\u00e2teva dintre cele opt eseuri ale lui Valentin Popa. De la bun \u00eenceput, preciz\u0103m c\u0103 autorul ofer\u0103 pe c\u00e2t posibil la fiecare dintre c\u0103rturarii care au intrat \u00een contact cu Eliade c\u00e2teva repere biografice \u0219i asupra operei, informa\u021bii utile \u00een ansamblul c\u0103r\u021bii. Evident, dintre ace\u0219ti opt intelectuali de elit\u0103, Nae Ionescu l-a marcat cel mai mult pe Eliade \u00een calitate de profesor, ziarist, director de con\u0219tiin\u021b\u0103. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, cum \u00eel descrie Mircea Eliade pe Nae Ionescu \u00een Memorii (v. edi\u021bia 1991, pp.112-113): \u201dAmfiteatrul Titu Maiorescu era arhiplin \u0219i am g\u0103sit cu greu un loc \u00een fund, tocmai \u00een ultima banc\u0103. A intrat un b\u0103rbat brun, palid, cu t\u00e2mplele descoperite \u0219i cu ochii mari de un albastru sumbru, o\u021belit, neobi\u0219nuit de sclipitori;… Era slab, destul de \u00eenalt, \u00eembr\u0103cat sobru, dar cu o neglijen\u021b\u0103 elegant\u0103… Omul de la catedr\u0103 \u021bi se adresa direct, \u00ee\u021bi deschidea probleme \u0219i te \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 le rezolvi, te silea s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti\u201d. La revenirea din India, Nae Ionescu i-a spus lui Eliade: \u201dBine c\u0103 te-am v\u0103zut \u0219i pe tine acas\u0103\u201d (vol. cit. p. 232). La \u00eenceputul volumului II, Mircea Eliade m\u0103rturise\u0219te c\u0103 Nae Ionescu fusese profesorul s\u0103u favorit, maestrul, ghidul care s\u0103-l conduc\u0103 \u00een \u00eemplinirea destinului s\u0103u cultural. Gra\u021bie lui Nae Ionescu, Eliade devine redactor la Cuv\u00e2ntul, apoi, dup\u0103 revenirea din India, este asociat la catedr\u0103 ca asistent, \u00eei editeaz\u0103 o antologie de articole, este \u00eenchis la Miercurea Ciuc al\u0103turi de Nae Ionescu, \u00een fine, moartea acestuia (15 martie 1940), survine ca o eliberare pentru Eliade, care se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 plece din \u021bar\u0103. Poate, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u0219te, pentru c\u0103 dorea s\u0103 scrie pentru un public mai larg. Voia, \u00eentr-un fel, s\u0103 continue rela\u021biile intelectuale cu savan\u021bii str\u0103ini cu care intrase \u00een contact. Alexandru Rosetti \u00eei faciliteaz\u0103 prin intermediul lui Constantin C. Giurescu plecarea \u00een Anglia la 10 aprilie 1940, \u00een calitate de ata\u0219at cultural \u00een cadrul Ambasadei Rom\u00e2niei de la Londra. Mai t\u00e2rziu, scrie istoricul Giurescu \u00een Jurnal de c\u0103l\u0103torie. Impresii din Statele Unite, Paris \u0219i Londra, ed. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1971, pp. 99-101, afl\u00e2ndu-se \u00een SUA \u00een 1968 pentru un \u0219ir de conferin\u021be a \u00eencercat s\u0103-l revad\u0103 pe Eliade, dar acesta s-a eschivat pretext\u00e2nd c\u0103 avea cursuri. Rom\u00e2nia s-a al\u0103turat Axei \u00een desf\u0103\u0219urarea r\u0103zboiului, a\u0219a c\u0103 \u0219ederea lui Eliade \u00een Anglia devenise dezagreabil\u0103, \u00eenc\u00e2t a solicitat mutarea la Lisabona \u201d\u00eenc\u0103 din septembrie 1940\u201d, scrie Valentin Popa la pagina 44, complet\u00e2nd: \u201dEvenimentul se va petrece abia pe 10 februarie 1944\u201d, evident, anul 1944 este, de fapt, 1941. Dup\u0103 r\u0103zboi, cariera lui Mircea Eliade \u00een str\u0103in\u0103tate este \u00een continu\u0103 ascensiune \u00een pofida dificult\u0103\u021bilor materiale. Eliade este invitat anual la conferin\u021bele Eranos de la Ascona (Elve\u021bia). T\u00e2rziu, \u00een 1972, fragmentele din Jurnalul lui Sebastian publicate \u00een revista Toladot din Israel l-au determinat pe Gerhsom Scholem, s\u0103-l someze pe Eliade s\u0103-\u0219i precizeze pozi\u021bia. \u00cens\u0103, dup\u0103 opinia noastr\u0103, activitatea lui Mircea Eliade din perioada anilor 1935-1937 nu trebuie examinat\u0103 din perspectiva anilor 2000. Apoi, nu trebuie uitat c\u0103 \u00een 1934 la 1 noiembrie (v. Rom\u00e2nia \u00een eternitate, 1990, ed. Roza V\u00e2nturilor, p.31), \u00een \u201dDe ce sunt intelectualii la\u0219i?\u201d Mircea Eliade scrie: \u201dTot a\u0219a dup\u0103 cum le-a fost fric\u0103 tuturor intelectualilor cre\u0219tini de succesele G\u0103rzii de Fier – \u0219i au \u00eenceput s\u0103 o aprobe nu pentru c\u0103 le convenea programul G\u0103rzii, ci pentru c\u0103 se temeau s\u0103 nu fie suspecta\u021bi \u0219i persecuta\u021bi dup\u0103 o eventual\u0103 victorie a ei… O fac pur \u0219i simplu din fric\u0103, din la\u0219itate\u201d. Figur\u0103 legendar\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, Nae Ionescu a r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba posterit\u0103\u021bii prin farmecul \u0219i maniera de a-\u0219i \u021bine cursurile, \u00eentr-o epoc\u0103 c\u00e2nd la Universitate activau: Nicolae Iorga, P.P. Negulescu, Constantin R\u0103dulescu-Motru etc., a\u0219a \u00eenc\u00e2t redac\u021bia revistei Dilema nr. 129, (30 iunie – 6 iulie) 1995 a socotit necesar s\u0103-i consacre lui Nae Ionescu un num\u0103r special, la realizarea c\u0103ruia au colaborat: Gabriel Liiceanu (interviu cu Cioran), Constantin Noica, Mihai \u0218ora, Andr\u00e9 Scrima, Alexandru George, Z. Ornea, Andrei Manolescu, Bogdan Ghiu (interviu cu Nicolae Tatu), Virgil Ciomo\u0219, Tita Chiper (interviu cu Mariana \u0218ora). La pu\u021bin timp dup\u0103 decesul lui Nae Ionescu, Constantin Noica a \u00eenfiin\u021bat asocia\u021bia Amicii lui Nae Ionescu. Mult\u0103 cerneal\u0103 a curs \u00een jurul prieteniei dintre Mircea Eliade \u0219i Mihail Sebastian, asupra eventualului antisemitism al lui Eliade sau dac\u0103 acesta a fost simpatizant al G\u0103rzii sau membru activ al ei? Toat\u0103 chestiunea s-a declan\u0219at poate \u0219i din cauza prefe\u021bei nefericite a lui Nae Ionescu la volumul lui Sebastian De dou\u0103 mii de ani. Despre Legiune \u0219i C\u0103pitan, s-au exprimat Mircea Eliade (a se vedea \u00een acest sens Scrisoarea 40 din 17 ianuarie 1978 a lui Eliade c\u0103tre Culianu \u00een volumul Ioan Petru Culianu Dialoguri \u00eentrerupte. Coresponden\u021b\u0103 Mircea Eliade – Ioan Petru Culianu, Polirom, 2004), Cioran (\u00een Convorbiri cu Cioran, Humanitas, 1993 \u0219i \u021aara mea, Humanitas, 1996), C. Noica (\u201dAm intrat \u00een Legiune la asasinarea lui Codreanu \u0219i am ie\u0219it din Legiune la uciderea lui Iorga\u201d), Vintil\u0103 Horia (\u00eentr-un interviu dup\u0103 1990 acordat ziarului Cotidianul, afirma c\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 cine avea simpatii comuniste era discreditat, \u00eenc\u00e2t e posibil ca Legiunea cu idealurile ei mistice de reformare moral\u0103 a societ\u0103\u021bii s\u0103 fi influen\u021bat pe intelectualii rom\u00e2ni, n\u0103uci\u021bi, ca \u0219i ast\u0103zi, de corup\u021bia clasei politice). Moshe Idel, \u00een Mircea Eliade. De la magie la mit, Polirom, 2014, p. 281, se exprim\u0103 astfel: \u201dPentru a rezuma: dup\u0103 p\u0103rerea mea, Eliade a fost indubitabil un membru al G\u0103rzii de Fier \u0219i a f\u0103cut propagand\u0103 legionar\u0103 \u00een 1937. \u00cens\u0103, cum eu nu v\u0103d \u00een Gard\u0103 o mi\u0219care fascist\u0103, ci una ortodox\u0103 ultrana\u021bionalist\u0103, nu avem motive s\u0103-l consider\u0103m pe Eliade fascist, \u00een sensul pur tehnic al acestui termen\u201d. \u00centr-adev\u0103r, \u00een vara lui 1942, Mircea Eliade revine \u00een \u021bar\u0103 pentru aproximativ dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu un mesaj din partea lui Salazar c\u0103tre Antonescu, \u00een care acesta era sf\u0103tuit s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 armata \u00een \u021bar\u0103, nu \u00een nem\u0103rginita Rusie, vizit\u0103 \u00een timpul c\u0103reia Eliade a evitat s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Sebastian, fiindc\u0103 se \u0219tia urm\u0103rit de Gestapo \u0219i de Siguran\u021b\u0103, iar moartea lui Sebastian \u00een 1945 este depl\u00e2ns\u0103 de Eliade. Cu Vasile B\u0103ncil\u0103, Perpessicius \u0219i Polihroniade, Eliade a avut rela\u021bii normale, colegiale, colabor\u00e2nd la acelea\u0219i publica\u021bii. De alt\u0103 natur\u0103 a fost rela\u021bia lui Eliade cu Anton Dumitriu (1905-1992), care f\u0103r\u0103 a efectua un stagiu de preg\u0103tire \u00een India, f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be profunde de cultur\u0103 indian\u0103 \u0219i de limb\u0103 sanscrit\u0103 \u0219i-a permis s\u0103-l critice violent pe Eliade pentru eseul despre Yoga, unde nu este amintit Ren\u00e9 Gu\u00e9non. Acest adept al Tradi\u021biei orientale era bine prizat \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103, iar Vasile Lovinescu, Mihai-Marcel Avramescu \u0219i Mihai V\u00e2lsan \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau g\u00e2ndirea. Ce este remarcabil e faptul c\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, Anton Dumitriu \u0219i-a schimbat pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de Mircea Eliade, apreciindu-i opera. \u00cen ceea ce-l prive\u0219te pe Mihai V\u00e2lsan (1907-1974) se remarc\u0103 de timpuriu ca un adept al g\u00e2nditorului Ren\u00e9 Gu\u00e9non, fiind un executor testamentar al acestuia \u0219i conduc\u00e2nd un timp revista \u00c9tudes Traditionnelles \u0219i i-a publicat c\u00e2teva volume. Nu a apucat s\u0103 vad\u0103 volumul din 1976 al lui Mircea Eliade Ocultism, vr\u0103jitorie \u0219i mode culturale. Virgil C\u00e2ndea, \u00eentr-un interviu din Dilema, nr. 173, 3-9 mai, 1996, consemnat de Anca Manolescu, spune urm\u0103toarele: \u201dCe r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 esen\u021bial din Gu\u00e9non \u0219i mereu actual \u00een opera lui Gu\u00e9non este critica lumii moderne, relevarea consecin\u021belor care decurg din abandonul tradi\u021biei. R\u0103m\u00e2ne cheia pe care o d\u0103 pentru \u00een\u021belegerea profund\u0103 a at\u00e2tor mesaje din Antichitate sau din Evul Mediu, din tradi\u021biile sacre ale Orientului, domenii \u00een care el era pur \u0219i simplu imbatabil\u201d. Ultimul eseu este consacrat lui Eugen Schileru (1916-1968), br\u0103ilean care \u00eenc\u0103 din liceu l-a admirat pe Mircea Eliade, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i fidel toat\u0103 via\u021ba. Un set de fotografii de epoc\u0103 ar fi completat benefic volumul dlui. Valentin Popa. Din p\u0103cate, spa\u021biul nu ne permite a semnala numeroasele inadverten\u021be din cuprinsul c\u0103r\u021bii. Oricum, Eliade \u0219i br\u0103ilenii este o apari\u021bie notabil\u0103 \u0219i sper\u0103m s\u0103 nu treac\u0103 neobservat\u0103.<\/p>\n

*Valentin Popa<\/strong>, Eliade \u0219i br\u0103ilenii (studiu de geografie cultural\u0103)<\/em>, Muzeul Br\u0103ilei Carol I, Editura Istros, Br\u0103ila, 2018, 320 p.<\/p>\n


\nMihaela MERAVEI <\/strong><\/p>\n

\u201eCum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste\u201d, un compendiu
\nal curajului sincerit\u0103\u021bii lirice<\/em><\/p>\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 exist\u0103 cu adev\u0103rat o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 pentru un debut literar \u00een volum de poezie, proz\u0103 sau roman. Tudor Arghezi, bun\u0103oar\u0103, a debutat cu primul s\u0103u volum de versuri, \u201eCuvinte potrivite\u201d, la o v\u00e2rst\u0103 matur\u0103, 47 de ani, iar cu cel de proz\u0103, \u00een 1929, la 49 de ani. De cealalt\u0103 parte, Nicolae Labi\u0219 a debutat la numai 20 ani, cu cele dou\u0103 volume de poezii: \u201ePuiul de cerb\u201d \u0219i \u201ePrimele iubiri\u201d, chiar \u00een anul c\u00e2nd a plecat dintre noi. Nu este nimic surprinz\u0103tor c\u0103 Ionu\u021b Calot\u0103, autorul volumului de versuri \u201eCum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste\u201d- ap\u0103rut \u00eentr-o prim\u0103 edi\u021bie anul trecut (2017) \u0219i reeditat \u00eentr-o versiunea ad\u0103ugit\u0103 \u00een 2018, la Editura Art Creativ, Colec\u021bia Triumf \u2013 debuteaz\u0103 la v\u00e2rsta de 50 ani. Cartea, distins\u0103 cu patru premii literare, dup\u0103 cum este men\u021bionat pe coperta a patra: Premiul de debut al Editurii Art Creativ, Premiul I pentru volum de debut la festivalul na\u021bional \u201eVirgil Carianopol\u201d, edi\u021bia XXII, Premiu de debut la Concursul Na\u021bional \u201ePoezia – oglind\u0103 a sufletului\u201d, edi\u021bia IV, Premiul pentru volum la Concursul Na\u021bional de Literatur\u0103 \u201eEminescu la Oravi\u021ba\u201d, edi\u021bia XXX, este format\u0103 din trei capitole: \u201ecum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste\u201d, \u201einterior de ora\u0219 cu fotografii mi\u0219cate\u201d, \u201e manufactur\u0103 de gesturi\u201d \u0219i este sus\u021binut\u0103 \u00een prefa\u021b\u0103 de editorului prof. Daniela Toma \u0219i \u00een postfa\u021b\u0103 de scriitorul Boris. M. Marian \u0219i poeta Iulia Toma.
\n\u00cendr\u0103gostit pentru a doua oar\u0103 \u00een via\u021b\u0103, dup\u0103 cum ne declar\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul justificativ de la finalul c\u0103r\u021bii, autorul volumului de fa\u021b\u0103 se \u201earunc\u0103\u201d \u00een poezie, aceasta fiind singura capabil\u0103 s\u0103 \u00eenmagazineze tensiunea liric\u0103 pe care sentimentul de dragoste l-a determinat s\u0103-l acumuleze, fiind con\u0219tient c\u0103 nu este poet, ci un \u00eendr\u0103gostit care, prin for\u021ba \u0219i sinceritatea versului, poate s\u0103 devin\u0103 poet: \u201ec\u00e2nd m\u0103 \u00eendr\u0103gostesc\/ scriu poezii\/ cartea asta a\u0219a a fost scris\u0103\/ direct pe inim\u0103\/ ea este o oglind\u0103 curajoas\u0103 a iubirii\/ am pl\u0103tit dragostea ei cu poezii\/ poet nu am fost c\u00e2nd am scris\/ ci doar c\u00e2nd am iubit\u201d (pag 11\/ \u201et\u0103cere \u00eenainte\u201d)
\nTrama liric\u0103 bazat\u0103 pe iubirea fa\u021b\u0103 de persoana drag\u0103 duce la identificarea eului liric al poetului cu aceasta. Emo\u021biile venite dintr-un sentiment puternic conduc autorul la o izolare \u00een propria poezie \u00een care, parc\u0103, nici cuvintele nu mai au loc \u0219i numai femeia iubit\u0103 este locuitoare: \u201e\u00een aceast\u0103 poezie nu mai \u00eencap\/ alte cuvinte\/ alte persoane\/ pentru c\u0103 doar tu\/ semeni izbitor\/ cu mine\u201d ( 18\/ \u201esilfie\u201d).
\nIonu\u021b Calot\u0103 este zguduit de acest sentiment inovator pe care nu-l a\u0219tepta, dar care \u00eel determin\u0103 s\u0103 i se d\u0103ruiasc\u0103 cu at\u00e2ta franche\u021be \u0219i dezinvoltur\u0103. Astfel, persoana iubit\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 deschid\u0103 chivotul copil\u0103riei, acela unde poetul \u00ee\u0219i \u021binea ascunse, cu sfin\u021benie, cele mai candide amintiri: \u201e ai \u00eenceput s\u0103 m\u0103 iube\u0219ti brusc\/ (\u2026)\/ mi-ai deschis inima f\u0103r\u0103 anestezie\/ \u0219i ai g\u0103sit acolo\/ un rulou cu benzi animate\/ uitat din copil\u0103rie\/ ai cobor\u00e2t \u00een curtea mea\/ urm\u0103rit\u0103 de obloanele r\u0103mase deschise\/ mi-ai ar\u0103tat de unde r\u0103sare\/ cel mai bine soarele\/ \u00een copil\u0103rie acolo umflam\/ butelii \u00eenghe\u021bate\u201d (pag 21\/ \u201e f\u0103r\u0103 anestezie\u201d).
\nInfluen\u021bele st\u0103nesciene, eminesciene, soresciene resim\u021bite pe parcursul volumului, sunt justificate de aplecarea pe care poetul a avut-o prin lecturile sale, asupra acestor autori, dup\u0103 cum ne m\u0103rturise\u0219te: \u201e(\u2026) erau patru colo\u0219i ai literaturii rom\u00e2ne care m-au influen\u021bat definitiv: Nichita St\u0103nescu, Adrian P\u0103unescu, F\u0103nu\u0219 Neagu \u0219i Marin Sorescu\u201d. Aceast\u0103 influen\u021b\u0103 fiind, de fapt, mai mult spiritual\u0103 \u0219i de cre\u0219tere a esen\u021bei lirice. Autorul nu se identific\u0103 cu ace\u0219tia, doar \u00eembrac\u0103 metaforele sale cu trimiteri din lirica acestora. Iat\u0103 dou\u0103 exemple edificatoare: \u201e a\u0219ternutul nostru devine\/ c\u00e2mp de \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat aripi\u201d sau \u201e cu toate orele descheiate\/ cu toate minutele desperecheate\u201d.
\nIubirea pe care o c\u00e2nt\u0103 \u00een poeme, Ionu\u021b Calot\u0103, este de cele mai multe ori carnal\u0103. Versul devine corpolent, metafora proeminent\u0103, dezbr\u0103cat\u0103, senzualitatea poetic\u0103 fiind tot mai evident\u0103: \u201eflorile se desfac ca prima oar\u0103\/ \u00eenmugure\u0219te sf\u00e2rcul s\u00e2nilor\/ eu sunt b\u0103rbatul tot mai verde\/ al casei tale\u201d ( pag 13\/ \u201ecel mai bun loc de pe planet\u0103\u201d); \u201elocul din mine unde locuie\u0219ti tu\/ cre\u0219te mereu\/ cu fiecare nou\u0103 atingere\/ p\u00e2n\u0103 m\u0103 \u00eenlocuie\u0219te definitiv\/ eu devin tu\/ arz\u0103tor\/ patul nostru este o plaj\u0103\/ plin\u0103 de nisip topit\/ pe care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m supravie\u021buirea\/ (\u2026)\/ cu palmele transparente\/ ne risipim \u00een be\u021biile facerii\/ pe fr\u00e2nghiile perfect \u00eentinse\/ via\u021ba umbl\u0103\/ goal\u0103\u201d (pag 35\/ \u201esaceac succint\u201d).
\nPe departe, ultima poezie din prima parte a volumului este \u0219i cea mai reu\u0219it\u0103 prin mesajul liric, metafora subtil\u0103, construc\u021bia inedit\u0103 a imaginilor preg\u0103tind cititorul pentru o schimbare a stilului poetic, o maturizare a construc\u021biei lirice. Poemul este \u0219i un corolar al \u00eentregului volum, justificativ pentru subtitlul ales de c\u0103tre poetul Ionu\u021b Calot\u0103 – \u201eo carte pentru cei cu sim\u021bul amorului dezvoltat\u201d – \u0219i care limpeze\u0219te pe deplin tematica de fond a acestuia: iubirea p\u00e2n\u0103 la identificare a p\u0103r\u021bilor componente ale acesteia. A\u0219adar, \u00eentr-o via\u021b\u0103 care pare un teatru de lupt\u0103, doar iubirea bazat\u0103 pe valorile din incipit, bazat\u0103 pe valorile religioase, iubirea bazat\u0103 pe d\u0103ruire total\u0103, mai poate s\u0103 men\u021bin\u0103 haloul sufletului nealterat. Simbolistica acestui poem este revelatoare:
\n\u201ediminea\u021ba b\u0103rbatul este orb\/ nu-\u0219i mai recunoa\u0219te femeia\/ nu vede cum se adun\u0103 \u00een jurul lui copiii\/ el trebuie s\u0103 plece la r\u0103zboi\/ ca s\u0103-\u0219i recapete vederea\/ diminea\u021ba b\u0103rbatul este orb\/ se vindec\u0103 dac\u0103 fiecare zi este duminic\u0103\/ dac\u0103 faci dragoste cu el\/ b\u0103rbatul se desfoaie p\u00e2n\u0103 devine copil\/ iar s\u00e2ngele lui \u00eencepe s\u0103 curg\u0103\/ prin caloriferele casei tale\/ \u00eentreaga lume se ridic\u0103 \u00eentre pere\u021bii\/ pe care \u00eei construie\u0219te\/ doar seara b\u0103rbatul se lini\u0219te\u0219te\/ se a\u0219eaz\u0103 \u00eentr-un tablou\/ \u0219i cu voce aspr\u0103 sperie intru\u0219ii\/ seara b\u0103rbatul este doar \u00eensetat\/ este p\u0103m\u00e2ntul care absoarbe apa\/ femeia se apleac\u0103 \u0219i coboar\u0103 t\u0103cut\u0103 \u00een b\u0103rbat\u201d( pag 44\/ \u201e diminea\u021ba b\u0103rbatul iese dintr-o via\u021b\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00eentr-alta\u201d).
\n\u00cencep\u00e2nd cu al doilea capitol, asist\u0103m la o acmee liric\u0103. Poemele evolueaz\u0103, prind contur, ideile se diversific\u0103, teme precum: curgerea timpului, frica, via\u021ba social\u0103, v\u00e2rstele omului, dar \u0219i ale sufletului, \u00ee\u0219i fac tot mai sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba. Accentele neoromantice sunt tot mai evanescente, fiind \u00eenlocuite de caracteristicile poeziei moderniste \u0219i neomoderniste. Poetul Ionu\u021b Calot\u0103 este tot mai preocupat de cunoa\u0219tere, folosind un limbaj nou, func\u021bia simbolic\u0103 fiind cu at\u00e2t mai acurat\u0103, vocea interioar\u0103 conduce poezia spre arta poetic\u0103 care st\u0103 la baza unei crea\u021bii reu\u0219ite: \u201esoarele se viseaz\u0103 travers\u00e2nd strada\/ \u00eengrozit canalul deschis\/ s\u00e2ngereaz\u0103\/\/ sus la mansard\u0103\/ pianistului i s-a \u00eencurcat un fluture\/ printre degete\/ metroul \u00eemi curge pe sub picioare\/ r\u00e2ul subteran apocaliptic\/ vai\/ \u00eemi crap\u0103 degetele de at\u00e2ta adev\u0103r\/ soarele spune\/ acesta a plecat cu autostrada spre cer\u201d (pag 47\/ \u201esoarele se viseaz\u0103\u201d).
\nO concluzie asupra volumului \u201eCum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste\u201d ar fi aceea c\u0103 poetul Ionu\u021b Calot\u0103 se desprinde de p\u0103tura autorilor excentrici, fazi ori satelitari cu care ne \u00eent\u00e2lnim, de cele mai multe ori, \u00een mediu liric on line \u0219i nu numai. Cartea sa de debut este un compendiu al curajului sincerit\u0103\u021bii lirice a poetului. Lirica sa se bazeaz\u0103 pe valori interioare emergente. Onestitatea expunerii este cerneala din peni\u021ba cu care \u00ee\u0219i scrie poeziile pe file rupte din inim\u0103. Abnega\u021bia cu care o face fiind molipsitoare. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 odat\u0103 ce a deschis Cutia Pandorei a poeziei \u0219i artei poetice, Ionu\u021b Calot\u0103 va confirma c\u0103 nu a fost \u00eempins doar de sentimentul puternic al iubirii redescoperite la maturitate \u0219i c\u0103 poezia s-a n\u0103scut odat\u0103 cu el \u0219i a stat cuminte \u00een subteranele interioare p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cineva a reu\u0219it s\u0103-i \u00eenfloreasc\u0103 ferestrele inimii \u0219i s\u0103-l determine s\u0103 o scrie. \u0218i odat\u0103 ce a \u00eenceput acest travaliu dulce am\u0103rui de Sisif al cuvintelor, poetul Ionu\u021b Calot\u0103, cu siguran\u021b\u0103 va face dovada unui destin poetic demn de consemnat, cu urm\u0103torul volum de poezii.<\/p>\n

*Calot\u0103 Ionu\u021b<\/strong>, \u201eCum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste\u201d<\/em>, Editura Art Creativ, 2018<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristina \u0218TEFAN un r\u0103s\u0103rit de soare a trecut o ploaie prin vara uscat\u0103 lumina se concentreaz\u0103 \u00een sfere mici curcubeie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14105"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14105"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14107,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14105\/revisions\/14107"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}