{"id":14095,"date":"2021-03-23T10:54:24","date_gmt":"2021-03-23T07:54:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14095"},"modified":"2021-03-23T10:54:24","modified_gmt":"2021-03-23T07:54:24","slug":"spatii-culturale-nr-60-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14095","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 60 (9)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de:<\/em><\/p>\n

Petre ISACHI<\/strong><\/p>\n

Sensul omului \u201edin ferestre\u201d e \u00een noi
\n\t sau
\nlibertatea este punctul arhimedic al vie\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\tObserv\u00e2nd, probabil, c\u0103 omenirea nu poate s\u0103 fie condus\u0103 nici de ra\u0163iune, nici de sentiment, ci de for\u0163e oculte \u015fi necunoscute, romancierul Adrian Lungu \u00ee\u015fi propune \u00een cel de-al V-lea volum, Omul din ferestre \u2013 cititorii \u00eei cunosc volumele anterioare: Armisti\u0163iu cu anii copil\u0103riei, 2009; Maria, 2010; Eroarea, 2014; Taine, 2015 \u2013 s\u0103 caute omul (a mai f\u0103cut-o \u015fi Diogene!) ce continu\u0103 s\u0103 se complac\u0103 de c\u00e2nd Lumea, s\u0103 urce sisific \u201edealul uit\u0103rii\u201d (mie mi se pare c\u0103 este munte!?), s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, cum se exprima Plautus, homo homini lupus, dar, mult mai important, s\u0103 \u015fi coexiste cu Omul elogiat de Shakespeare \u00een Hamlet: \u201eCe capodoper\u0103 e omul! Ce nobil \u00een ac\u0163iune! Ce infinit \u00een facult\u0103\u0163i! C\u00e2t de expresiv \u015fi de admirabil \u00een form\u0103 \u015fi \u00een mi\u015fcare! C\u00e2t de asem\u0103n\u0103tor unui \u00eenger \u00een ac\u0163iune! C\u00e2t de asemenea unui zeu \u00een concep\u0163ie! Frumuse\u0163ea lumii! Modelul (des\u0103v\u00e2r\u015fit) al fiin\u0163elor!\u201d. Omul \u201espre a construi \u00eentregul\u201d, ne asigur\u0103 A. L., oblig\u00e2ndu-ne s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: Care \u201e\u00centreg\u201d?! Probabil, unitatea plutitoare a contrariilor care ne guverneaz\u0103 \u015fi ne conduce. \u00cen fond, antitezele fac, desfac \u015fi refac Lumea, a\u015fa cum doar zeii cad \u00een afara destinului, prin libertatea lor absolut\u0103, scutit\u0103 de op\u0163iune, necesitate \u015fi \u00eendoial\u0103.
\n\tDar s\u0103 nu-l uit\u0103m pe Tudor Florea, un alter-ego al naratorului, personajul principal al romanului, permanent nemul\u0163umit c\u0103 \u201etotul curge \u015fi se termin\u0103 \u00een uitare\u201d, mai precis, contaminat de \u201evanitas vanitatum\u201d \u015fi de \u201efugit tempus\u201d, \u00eenfrico\u015fat de o posibil\u0103 c\u0103dere \u00een abis, dar \u015fi un incorigibil vis\u0103tor \u015fi revoltat romantic. Mi-a pl\u0103cut convingerea autorului, din finalul c\u0103r\u0163ii: \u201eDrag\u0103 cititorule,\u201d mai ales acel \u201emira-m-a\u015f s\u0103 nu te reg\u0103se\u015fti! \u00cel asigur\u0103m pe autorul ubicuu, omniscient, omnipotent, reflexiv \u015fi tiranic cu poten\u0163ialii cititori, c\u0103 ne reg\u0103sim, desigur, doar cu ochii min\u0163ii noastre, tot \u00een \u201eferestrele fumurii\u201d, unde \u015fi el \u00ee\u015fi percepe \u201egolul din interior\u201d. Dar ce ne facem cu golul din afara noastr\u0103, \u201egolul istoric\u201d, cum \u00eei spunea Bacovia? Pe acesta cine-l men\u0163ine \u00een tandem cu vidul interior? Oare doar noi suntem vinova\u0163i? Se \u015ftie, doar vinova\u0163ii sunt nelini\u015fti\u0163i!
\n\tA\u015fadar, dragul nostru autor, \u015fi noi suntem nestatornici, nelini\u015fti\u0163i, nemul\u0163umi\u0163i de to\u0163i \u015fi de toate, mai pu\u0163in de noi \u00een\u015fine! Iubim \u015fi suntem iubi\u0163i, tr\u0103d\u0103m \u015fi suntem tr\u0103da\u0163i, ne ascundem ca \u015fi personajele tale, dorind s\u0103 uit\u0103m toate mizeriile vie\u0163ii. Ne plac (pseudo)revoltele tale: \u201eDe ce s\u0103 uite? Putea fi hrana \u015fi for\u0163a lui interioar\u0103, \u00eemp\u0103carea cu sine \u00een mersul ineluctabil spre Marea T\u0103cere (Blaga \u00eei spunea \u201eMarea Trecere\u201d! \u2013 n.n.) Via\u0163a nu poate fi dec\u00e2t un act de sublim\u0103 fericire. Via\u0163a \u00een plenitudinea ei\u2026 sim\u0163\u0103m\u00e2nt, g\u00e2ndire \u015fi vis\u2026 Ca spirit \u00eendr\u0103zne\u0163, absolut.\u201d Desigur, prea frumos s\u0103 poat\u0103 fi adev\u0103rat! Ai dreptate, drag\u0103 autorule, doar \u00een finalul c\u0103r\u0163ii, c\u00e2nd admi\u0163i c\u0103: \u201eTr\u0103im din iluzii! Aceasta ar fi principala noastr\u0103 vin\u0103: c\u0103derea \u015fi credin\u0163a necondi\u0163ionat\u0103 \u00een iluzii. Adic\u0103: credulitatea!. Vin\u0103 pe care o uit\u0103m, de\u015fi ea este urmat\u0103, \u00een mod fatal, de pedeaps\u0103!
\n\tParadoxal, dar via\u0163a-act \u201ede sublim\u0103 fericire\u201d devine pedeaps\u0103! Tocmai prin ceea ce pre\u0163uie\u015fte cineva, prin aceea se \u015fi pedepse\u015fte! A\u0163i v\u0103zut fericire nepedepsit\u0103?! Tocmai pentru \u201epl\u0103cerea visceral\u0103 de a fi om\u201d suntem pedepsi\u0163i! Cum? Asemenea lui Hyperion\/ C\u0103t\u0103lina\/ C\u0103t\u0103lin din capodopera Luceaf\u0103rul. Personajul actant al acestei c\u0103l\u0103torii solitare prin \u201eferestre de timp\u201d \u015ftie, \u00een\u0163eleg eu din lectura manuscrisului, aforismul lui Voltaire: \u201eNoi nu tr\u0103im niciodat\u0103, ci a\u015ftept\u0103m s\u0103 tr\u0103im\u201d! \u201eMormolocul\u201d, elevul, studentul, profesorul, directorul societ\u0103\u0163ii falimentare, omul de afaceri, so\u0163ul, amantul, tat\u0103l copiilor, prietenul, vecinul, pensionarul, bunicul \u2013 tot at\u00e2tea identit\u0103\u0163i ale eroului central al romanului – s-au aflat, se afl\u0103, permanent \u00eentr-o stare de a\u015fteptare (= ac\u0163iune\/ conduit\u0103 ce face absen\u0163a prezen\u0163\u0103 \u015fi prezen\u0163a absen\u0163\u0103 sau, cu alte cuvinte, o stare de iluzie absolut\u0103, oricare ar fi \u201erealitatea\u201d ce o va urma!).
\n\tNu po\u0163i s\u0103 nu te \u00eentrebi, analiz\u00e2ndu-l pe \u201eMormolocul\u201d, cum era poreclit \u00een copil\u0103rie, \u00eentotdeauna \u00eenving\u0103tor-\u00eenvins \u00een r\u0103zboiul cu sine \u015fi cu Lumea, de ce ascunde sub \u201emasca autorit\u0103\u0163ii de \u015fef, pl\u0103cerea visceral\u0103 de a fi om\u201d? Doar pentru a verifica dac\u0103 omul poate fi \u201em\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d, cum credea Protagoras? \u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 Omul (din ferestre) care \u015ftie c\u0103 Fluviul Lethe (Fluviul Uit\u0103rii) curge \u015fi deasupra p\u0103m\u00e2ntului, nu numai dedesubt, s-ar vrea un revoltat \u00eempotriva uit\u0103rii, de\u015fi \u2013 paradoxal \u2013 singurul leac eficient \u00eempotriva mizeriilor vie\u0163ii\/ tragediei omului r\u0103m\u00e2ne uitarea! Paradoxal, de\u015fi pedeapsa este diabolic\u0103, tocmai noi uit\u0103m leacul?! Uit\u0103m Istoria, uit\u0103m existen\u0163a, tocmai pentru a o putea retr\u0103i\u2026 dostoievskian pedeapsa.
\n\tA\u015fa se face c\u0103 de la obsesia c\u0103derii \u00een abis\/ de la teroarea golului istoric ne vine tot disconfortul sufletesc ce perpetueaz\u0103 gustul absurdului \u015fi al inutilit\u0103\u0163ii, perpetueaz\u0103 ascunderea de Cel\u0103lalt, perpetueaz\u0103 frica \u015fi indiferen\u0163a. Obligat de mic copil s\u0103 se ascund\u0103 de al\u0163ii, la maturitate, \u201eMormolocul\u201d ajunge s\u0103 se ascund\u0103 \u015fi de El \u00eensu\u015fi. \u00cen timp, el, timidul, devine inadaptatul orgolios, complexat, lucid, care nu reu\u015fe\u015fte niciodat\u0103 \u201es\u0103 duc\u0103 totul p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit\u201d, din cauz\u0103 c\u0103 totul pare s\u0103-i fie \u00eempotriv\u0103 (so\u0163ie, amant\u0103, copii, prieteni, subalterni etc.) poate \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 prin tot ce face na\u015fte invidia, care la r\u00e2ndu-i produce dezbinarea! Pe de alt\u0103 parte, Tudor \u015fi autorul s\u0103u pot fi \u00eenc\u00e2nta\u0163i c\u0103 nimeni nu invidiaz\u0103 pe cei care nu sunt nimic! Mult mai important: spune-mi cine te invidiaz\u0103 ca s\u0103-\u0163i spun cine e\u015fti? Regii nu sunt invidia\u0163i dec\u00e2t de regi!
\n\u201eMormolocul\u201d este tipul de om care dintr-un motiv oarecare devine iubit \u015fi dintr-un alt motiv, aparent banal, este p\u0103r\u0103sit. Filosofia autorului: \u00een lumea noastr\u0103, egoist\u0103, de azi \u015fi de m\u00e2ine: nimeni nu-i iubit de nimeni, de\u015fi Tania, Sirina, so\u0163ia \u015fi alte iubite aleatorii etc. au \u00eencercat s\u0103-i infirme acest principiu. R\u0103m\u00e2ne egoismul, \u201es\u00e2mburele vie\u0163ii\u201d \u015fi simultan pierzania omului?! \t\t\t\t\t\t\tAntologic\u0103 at\u00e2t ca transfigurare naratologic\u0103 \u015fi parabolic\u0103, c\u00e2t \u015fi ca areal ontic, gnoseologic \u015fi polisemantic, al libert\u0103\u0163ii \u015fi al destinului mi se pare scena c\u0103derii \u00een labirintul subteran\/ \u00een abisul interior, dar \u015fi \u00een abisul istoriei (\u201elabirintul de piatr\u0103\u201d \u2013 \u00eei spune autorul, \u00een parabol\u0103). De re\u0163inut din aceast\u0103 scen\u0103 kafkian\u0103, \u201erezisten\u0163a la destin\u201d, ce este cu mult mai important\u0103, mai semnificativ\u0103 dec\u00e2t \u201ekilometrajul libert\u0103\u0163ii\u201d.
\n\tLa metafizica intelectualului transfigurat \u00een perioada interbelic\u0103 \u2013 luciditate, nonconformism, revolt\u0103 camusian\u0103, lehamite mioritic\u0103, la\u015fitate, inadaptibilitate etc. – de Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, G. C\u0103linescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu etc., Adrian Lungu adaug\u0103 eroului s\u0103u, con\u015ftiin\u0163a van\u0103 \u015fi strivitoare a trec\u0103torului, a perisabilit\u0103\u0163ii \u015fi a inutilit\u0103\u0163ii oric\u0103rei ispite de a fi, de a face \u015fi de a avea. Paradoxal, dar \u00een personalitatea intelectualului (post)comunist, haosul sufletesc, maladiile fiin\u0163ei lui spirituale devin izvorul lui de crea\u0163ie \u015fi-i alimenteaz\u0103 voin\u0163a de a \u00eencerca s\u0103 se vindece de golul misterios ce se manifest\u0103 ca o surpare \u00een sine \u015fi din sine. Ei bine, aceast\u0103 surpare ce nu are, aparent, gust, miros \u015fi culoare \u00eei deseneaz\u0103 \u00eensingurarea! \u00cel configureaz\u0103 pentru Cel\u0103lalt, drept un \u201estr\u0103in la vorb\u0103 \u015fi la port\u201d, un insignifiant, un nimic mare sau un mare nimic. \u201eCel\u0103lalt este infernul\u201d?
\n\tStr\u0103in cu sine \u015fi cu ceilal\u0163i, \u00eensingurat \u015fi \u00eenstr\u0103inat, Tudor, un alter-ego c\u00e2nd al autorului, c\u00e2nd al naratorului \u2013 \u00eentotdeauna al cititorului – se vrea un \u00eenving\u0103tor \u00een lupta cu via\u0163a \u201eca o prad\u0103\u201d. Doar se vrea! Loviturile destinului i-au f\u0103cut loc \u00eentotdeauna, unui \u201enoroc\u201d mai mare, iar singur\u0103tatea \u2013 fondul ultim al condi\u0163iei umane \u2013 l-au metamorfozat kafkian \u00eentr-un (auto)exilat, ce ac\u0163ioneaz\u0103 inspirat, fie de hazard, fie de circumstan\u0163e. Parabolic vorbind, adev\u0103ratul \u201enoroc\u201d dup\u0103 c\u0103derea \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u201d a eroului \u00een infernul labirintic subp\u0103m\u00e2ntean\/ \u201elabirintul de piatr\u0103\u201d, nu este comoara cu lingourile de aur ascunse de nazi\u015fti, ci faptul moral c\u0103 libertatea venit\u0103 tot \u00eent\u00e2mpl\u0103tor(?!) \u00eel elibereaz\u0103 pe Tudor de egoism, \u00eel umanizeaz\u0103 \u015fi-l face s\u0103 vad\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 trecerea de la jocul inocent al copil\u0103riei, la con\u015ftiin\u0163a tragic\u0103 a intelectualului, care \u00een\u0163elege, \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 libertatea are voca\u0163ie istoric\u0103, de\u015fi r\u0103m\u00e2ne permanent\u0103 virtualitate \u015fi deschidere. At\u00e2t! Doar at\u00e2t!
\n\tCititorul a \u00een\u0163eles deja c\u0103 intelectualul postcomunist, transfigurat din perspective multiple de A. Lungu., are o personalitate proprie (nu este pasti\u015fat dup\u0103 predecesori) \u015fi pare s\u0103 fie convins de ideea c\u0103 libertatea este crucea fixat\u0103 de destin \u00een locul \u00een care tr\u0103im \u2013 chiar \u015fi sub p\u0103m\u00e2nt! C\u00e2teodat\u0103, aceea\u015fi libertate se coboar\u0103 \u00een biologic, trezind animalul (vezi unele din scenele erotice sau evoc\u0103rile ce men\u0163in \u00een actualitate problematica comunisto-nazist\u0103 ce tinde s\u0103 fie uitat\u0103?) \u015fi reconfirm\u00e2nd teza c\u0103 \u201ea sta sub destin\u201d e un semn al omenescului. Ce reu\u015fe\u015fte cel mai bine \u2013 \u00een opinia noastr\u0103 – A. L. \u00een romanul parabolico-existen\u0163ialist Omul din ferestre? S\u0103 transfigureze omenescul (par\u0163ial \u015fi omenia) din Om, sub adev\u0103rul c\u0103 libertatea \u2013 punctul arhimedic al vie\u0163ii eterne – este sublima subiectivitate a proiec\u0163iilor\/ iluziilor sale \u2013 dar configurate \u00eentotdeauna, ra\u0163ional, magnetic \u015fi ireductibil \u00een rela\u0163ie cu necesitatea. A\u015fa s\u0103 fie: c\u00e2t\u0103 necesitate, at\u00e2ta libertate \u015fi, indiscutabil, at\u00e2ta responsabilitate!?
\n\tSensurile acestei c\u0103r\u0163i \u2013 cea mai bun\u0103 dintre cele scrise p\u00e2n\u0103 acum, de Adrian LUNGU \u2013 este \u00een noi cei ce am \u00een\u0163eles c\u0103 nu exist\u0103 muritor care s\u0103 fie liber! Suntem fie robii ideilor, banilor sau al destinului, fie sclavii cet\u0103\u0163ii sau al legilor divine, fie\u2026 Unde e sublimul \u015fi tragicul acestei condi\u0163ii date? \u00cen blestemul c\u0103 absolutul face ca libertatea s\u0103 par\u0103 infinit\u0103\u2026 sau \u00een expresia lui Goethe: \u201eCu c\u00e2t suntem mai liberi, cu at\u00e2t vrem s\u0103 fim mai liberi\u201d. \u00cen realitate, cu at\u00e2t suntem mai \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i! Totul pleac\u0103 de la drama op\u0163iunii. Cu siguran\u0163\u0103, M\u0103ria Sa Cititorul va \u015fti s\u0103 aleag\u0103 \u00een exerci\u0163iul de fidelitate cu via\u0163a, \u00eentre a fi, a face, a avea \u015fi va lupta prin fapte, nu prin vorbe, \u00eempotriva celei mai mari nenorociri ce i se poate \u00eent\u00e2mpla omului liber: pierderea libert\u0103\u0163ii cuv\u00e2ntului. Se v\u0103d semne sosite din negura istoriei, ne comunic\u0103 profetic, contextual \u015fi subtil, Adrian Lungu.<\/p>\n

* Adrian LUNGU<\/strong>, \u201eOmul din ferestre\u201d<\/em>, Timpul, Ia\u015fi, 2018<\/p>\n


\nValentin POPA<\/strong><\/p>\n

Vasile B\u0103ncil\u0103, Filozofia na\u021biunii<\/strong><\/p>\n

\tLa Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d (2016) a ap\u0103rut cel de-al XII-lea volum din seria de Opere, \u00een care sunt adunate scrierile filozofului br\u0103ilean Vasile B\u0103ncil\u0103 referitoare la na\u021biune.
\n\tTomul de fa\u021b\u0103 continu\u0103 seria de volume ce au ca obiectiv prezentarea sistemului de filozofie. Volumul VI (Editura Istros, 2008) cuprinde prima parte a sistemului de filozofie (Ce este filozofia?), volumul VII (Istros, 2009), include, \u00een cadrul sistemului de filozofie, secven\u021ba a II-a – metafizica, volumul VIII (2010), secven\u021ba a III-a a sistemului \u2013 teoria cunoa\u0219terii, plus eseul finit Art\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere. Volumul IX (2014) este consacrat filozofiei religiei \u0219i a s\u0103rb\u0103torii, iar volumul X (2015) cuprinde fi\u0219e \u0219i studii referitoare la partea a cincea a sistemului – \u201ecomunit\u0103\u021bile existen\u021bei\u201d (comunitatea ontologic\u0103 \u0219i existen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103). Volumul XI (2015) cuprinde fi\u0219ele \u0219i schi\u021bele de lucru pentru componenta a VI-a sistemului, care este etica.
\n\tVolumul XII, av\u00e2nd ca titlu Sistem de filozofie. 7. Filozofia na\u021biunii, adun\u0103 \u00eentre coper\u021bile lui fi\u0219e de lucru redactate \u00eentre 1950 \u0219i anul s\u0103v\u00e2r\u0219irii din via\u021b\u0103 (1979), referitoare la perspectiva filozofic\u0103 \u0219i sociologic\u0103 asupra na\u021biunii.
\n\tDora Mezdrea, \u00eengrijitoarea volumului, avertizeaz\u0103 \u00een Not\u0103 asupra edi\u021biei asupra faptului c\u0103 notele incluse \u201enu sunt \u00eensemn\u0103ri sociologice, de\u0219i autorul folose\u0219te uneori instrumentarul \u0219i metodele sociologiei, ci de filozofie a na\u021biunii, f\u0103cute vreme de multe decenii \u0219i ajung\u00e2nd la nuan\u021b\u0103ri de o rar\u0103 fine\u021be conceptual\u0103.\u201d(Dora Mezdrea, Not\u0103 asupra edi\u021biei, \u00een vol. Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere vol. XII, Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, 2016, p. 5.). De asemenea, \u00eengrijitoarea edi\u021biei mai subliniaz\u0103 \u00een paginile introductive, actualitatea impresionant\u0103 a observa\u021biilor filozofului originar din Br\u0103ila cu privire la etnic \u0219i na\u021biune.
\n\tLectura atent\u0103 a volumului genereaz\u0103 confirm\u0103ri ale acestor aprecieri.
\n\t\u00centr-adev\u0103r, din aceast\u0103 colec\u021bie de note, datate \u2013 prima – ianuarie 1950, iar ultima \u2013 mai 1979, cu pu\u021bine zile \u00eenaintea decesului, petrecut pe 10 iunie 1979, rezult\u0103 constan\u021ba preocup\u0103rilor filozofului \u00een abordarea problematicii na\u021biunii, precum \u0219i inten\u021bia de a elabora un tratat asupra acestui subiect. \u00cengrijitoarea edi\u021biei a inclus \u00een substan\u021ba volumului, ca prob\u0103 a acestei constan\u021be, numeroase fi\u0219e con\u021bin\u00e2nd planuri ale unei c\u0103r\u021bi pe tema Filozofia na\u021biunii. Ca \u0219i \u00een multe situa\u021bii asem\u0103n\u0103toare \u0219i aceast\u0103 inten\u021bie a r\u0103mas la stadiul de proiect. Ca s\u0103 publice \u00een anii \u201970 o carte cu aceast\u0103 tematic\u0103 ar fi \u00eensemnat ca autorul s\u0103 fac\u0103 numeroase compromisuri, ca de exemplu acela de a vorbi despre superioritatea concep\u021biei marxiste cu privire la stat \u0219i na\u021biune, care func\u021biona atunci ca un fel de cod de liber\u0103 trecere. Sub masca unei astfel de adeziuni, se puteau avansa \u0219i idei de o anumit\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 teoretic\u0103. Vasile B\u0103ncil\u0103, \u00eens\u0103, n-a avut puterea de a-\u0219i c\u0103lca pe inim\u0103 \u0219i de a recurge la asemenea subterfugii nu tocmai potrivite codului moral rigorist urmat \u00eentreaga via\u021b\u0103. A preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu lucrarea nu numai neterminat\u0103, dar nici m\u0103car asamblat\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t. Pu\u021bine sunt fi\u0219ele care dep\u0103\u0219esc dimensiunea unei pagini. Majoritatea sunt fulgura\u021bii de g\u00e2nd, conservate pe pagin\u0103 \u00een momentul \u00een care s-au luminat \u00een mintea filozofului, cu scopul de a nu fi pierdute. Multe asemenea fi\u0219e con\u021bin repeti\u021bii ale unor fi\u0219e anterioare, cu mici adausuri de g\u00e2nd, cu mici progrese \u00een dezvoltarea subiectului.
\n\t\u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne propunem s\u0103 trecem \u00een revist\u0103 principalele rezolv\u0103ri propuse de B\u0103ncil\u0103 la problemele ridicate de subiect. \u0218i fiindc\u0103 problemele sunt numeroase ne vom m\u0103rgini doar la acele subiecte care \u0219i ast\u0103zi sunt actuale.
\n\tMai \u00eent\u00e2i, referitor la raportul dintre etnic \u0219i na\u021biune, Filozoful propune c\u00e2teva solu\u021bii, \u00een general \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de majoritatea celor care s-au ocupat de problem\u0103. O prim\u0103 solu\u021bie se refer\u0103 la perioada consolid\u0103rii realit\u0103\u021bii etnice. \u201eEpoca de aur a etnicului a fost \u00een preistorie\u201d, noteaz\u0103 filozoful \u00eentr-o fi\u0219\u0103 din 1951(Vasile B\u0103ncil\u0103, Opere vol. XII, edi\u021bie \u00eengrijit\u0103 de Dora Mezdrea, Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d, 2016, p. 59.), pentru a continua mai departe. \u00cen Evul Mediu, na\u021biile create au fost \u201edin amestec de na\u021bii vechi.\u201d Un etnic mare \u0219i con\u0219tient \u201es-ar putea defini ca un copac cu r\u0103d\u0103cinile \u00een preistorie \u0219i cu frunzele luminate de istorie\u201d. Interesante sunt \u0219i predic\u021biile filozofului privitoare la evolu\u021bia sistemelor comunitare: \u201ePreistoria a creat etnicul; istoria va crea umanitatea; iar post-istoria va duce iar la barbarie ori la artificializare\u201d (Idem). Prin \u201eumanitate\u201d, filozoful \u00een\u021belege structurile comunitare de tip federativ, pe model elve\u021bian, spre care tinde \u0219i Europa \u00een procesul ei de unificare. Dup\u0103 opinia sa, evolu\u021bia comunitar\u0103 de la na\u021biuni la umanitate nu \u00eenseamn\u0103 \u0219i un progres antropologic, deoarece etnicul \u201ed\u0103 varietate geografic\u0103 psihosferei umane\u201d, noteaz\u0103 filozoful \u00eentr-o fi\u0219\u0103 din 14 august 1951. Dac\u0103 pe glob ar fi o singur\u0103 na\u021bie, oric\u00e2t ar fi ea de complex\u0103, ar fi totu\u0219i ceva foarte s\u0103rac, comparativ cu simfonia spiritual\u0103 oferit\u0103 de diversitatea etnic\u0103. \u201eDac\u0103 e fatal s\u0103 survin\u0103 uniformizarea etnic\u0103, cel pu\u021bin s\u0103 o \u00eent\u00e2rziem \u0219i cel pu\u021bin s\u0103 fim siguri c\u0103 ea nu \u00eenseamn\u0103 un progres, ci mai degrab\u0103 declinul omului pe glob.\u201d (Ibid., p. 63). B\u0103ncil\u0103 este totu\u0219i convins c\u0103 procesul de uniformizare nu poate fi oprit, datorit\u0103 migra\u021biei popula\u021biilor \u0219i globaliz\u0103rii economice. Autorul acestor note recurge la analogia cu betoniera. A\u0219a cum \u00een betonier\u0103 se amestec\u0103 materialele ce stau la baza betonului, la fel lumea va asista al un amestec etnic ce va da na\u0219tere \u201eumanit\u0103\u021bii\u201d. Aceast\u0103 epoc\u0103 a amestecului etnic va fi o epoc\u0103 de \u201eoribil confuzionism \u0219i morbid hibridism, care va \u00eemboln\u0103vi \u0219i degrada cultura uman\u0103: aceasta va fi epoca cea mai grea, cea mai critic\u0103 din toat\u0103 istoria omului pe p\u0103m\u00e2nt. Dac\u0103 va trece cu succes peste ea, va fi ceva bun, dac\u0103 nu, omul, spiritul, va sucomba\u201d (Fi\u0219\u0103 din iunie 1956, Ibid., p. 105).
\n\tProblema con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale a fost o alt\u0103 tem\u0103 de reflec\u021bie pentru Vasile B\u0103ncil\u0103. Filozoful este de acord cu punctele de vedere \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de istorici conform c\u0103rora con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 nu se manifest\u0103 dec\u00e2t \u00een societ\u0103\u021bile moderne. Comunit\u0103\u021bile etnice din preistorie \u0219i chiar cele din societ\u0103\u021bile istorice antice ori medievale nu au con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine etnic\u0103 (na\u021bional\u0103). Ea se forjeaz\u0103 \u00een epoca modern\u0103, la \u00eenceput \u00een Fran\u021ba, \u00een secolul al XVIII-lea, apoi \u0219i \u00een Germania \u0219i \u00een restul \u021b\u0103rilor europene. C\u00e2nd se \u00eemplete\u0219te cu con\u0219tiin\u021ba de sine na\u021bional\u0103, realitatea etnic\u0103 ajunge la \u00eemplinirea de sine. Cel mai frecvent, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 se treze\u0219te \u00een condi\u021bii de asuprire, \u00een structurile politice de tip imperial. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu rom\u00e2nii din Transilvania, dar \u0219i cu indienii, \u00een perioada domina\u021biei coloniale britanice. Referitor la Transilvania. B\u0103ncil\u0103 ia \u00een discu\u021bie ini\u021biativa habsburgic\u0103 de a crea elite religioase rom\u00e2ne\u0219ti, pentru a sprijini procesul de asimilare a comunit\u0103\u021bilor de rom\u00e2ni \u00een cadrul imperiului, prin programul papal De Propaganda Fide (Congrega\u021bia pentru R\u0103sp\u00e2ndirea Credin\u021bei), ce a permis unor tineri ardeleni (\u0218incai, Maior) s\u0103 studieze \u00een \u0219coli \u00eenalte, catolice, dar \u0219i s\u0103 intre \u00een posesia unor argumente puternice despre latinitatea rom\u00e2nilor \u0219i s\u0103 activizeze con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 aflat\u0103, de secole, \u00een amor\u021bire. \u0218i totu\u0219i, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 nu e esen\u021ba na\u021biunii. Ea se poate c\u0103p\u0103ta foarte repede, prin educa\u021bie. \u00cen epoca actual\u0103, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 a devenit absolut indispensabil\u0103 pentru ca un etnic s\u0103 poat\u0103 dura. Ea e necesar\u0103 pentru politica, pedagogia \u0219i dezvoltarea etnicului, dar nu e esen\u021ba lui. Integralitatea de via\u021b\u0103 reprezint\u0103 esen\u021ba etnicului, adic\u0103 un \u201efel de bloc cu ambian\u021b\u0103 social\u0103 proprie \u0219i aceea\u0219i, un fel de chimism intern propriu \u0219i unitar.\u201d (Ibid, p. 127)
\n\tO alt\u0103 problem\u0103 de actualitate, abordat\u0103 de B\u0103ncil\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201950, este cea referitoare la teoria care \u00eencepuse s\u0103 circule \u00een Occident cu privire la caracterul de produs de inginerie social\u0103 al na\u021biunii. Cu alte cuvinte, na\u021biunea nu este un produs organic, efect al evolu\u021biilor istorice spontane, ci rezultatul unor proiecte urm\u0103rite con\u0219tient de liderii politici, pentru a ob\u021bine succes \u00een demersurile lor ofensive (cuceriri de noi teritorii) ori defensive (ap\u0103rarea \u00eempotriva invadatorilor, unificarea teritorial\u0103 etc.). \u00centr-o fi\u0219\u0103 din ianuarie 1950, B\u0103ncil\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 combat\u0103 ideea unor autori, cum a fost H. G. Wells, de exemplu, care \u00een cartea Esquisse de l\u2019histoire universelle (traducere din englez\u0103 \u00een 1930) enun\u021ba principiul caracterului artificial al na\u021biunii. \u201eEtnicul e ceva organic, deci natural\u201d, subliniaz\u0103 B\u0103ncil\u0103. Probabil c\u0103 Wells \u0219i ceilal\u021bi sus\u021bin\u0103tori ai ideii caracterului artificial al etnicului \u00een\u021beleg prin \u201eartificial\u201d ceva care pleac\u0103 de la idee \u0219i voin\u021b\u0103, mai subliniaz\u0103 autorul. Dar un conglomerat social care nu e natural organic nu e etnic. Observ\u0103m aici faptul c\u0103 B\u0103ncil\u0103 a reperat cu mult\u0103 perspicacitate o idee care se alfa in nuce \u00een deceniile 3 \u0219i 4 ale secolului XX \u0219i care avea s\u0103 se amplifice \u00een perioada postbelic\u0103, sub impulsul atrac\u021biilor pentru integrare \u0219i globalizare. Ast\u0103zi ideea caracterului construit al sistemului social care este na\u021biunea are mul\u021bi sus\u021bin\u0103tori, adep\u021bi ai idealului edific\u0103rii unei lumi f\u0103r\u0103 corpuri na\u021bionale potrivnice mondializ\u0103rii.
\n\tO tem\u0103 obsesiv\u0103 pentru Vasile B\u0103ncil\u0103 se dovede\u0219te a fi cea pe care a numit-o \u201epatologia na\u021biunii\u201d. \u00centr-o fi\u0219\u0103 din mai 1965, dup\u0103 taton\u0103ri ce au durat vreo cincisprezece ani, autorul ne propune a sistematizare a maladiilor etnice, pe care le grupeaz\u0103 \u00een dou\u0103 mari categorii (Ibid., pp. 184-185): A. Boli colective (din exces, precum imperialismul, \u0219ovinismul, bovarismul, mesianismul \u0219i luceferismul; \u0219i din deficit de vitalitate (\u00eendeosebi masochismul etnic); \u0219i B. Boli individuale (infirmitatea etnic\u0103, hibridismul, renegatismul). Dintre bolile men\u021bionate, se ocup\u0103 mai ales de cea care afecteaz\u0103 cel mai mult etnicitatea rom\u00e2neasc\u0103: masochismul etnic. Aceast\u0103 boal\u0103 a multor rom\u00e2ni deriv\u0103 din individualismul specific rom\u00e2nilor, manifest\u00e2ndu-se prin atitudinea de critic\u0103 a tot ce este rom\u00e2nesc. \u201eFiecare vrea s\u0103 aib\u0103 mari succese, s\u0103 ajung\u0103 sau s\u0103 fie chiar ministru \u2013 \u0219i dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219te, tab\u0103r\u0103 asupra propriului lor neam \u0219i se r\u0103zbun\u0103 acoperindu-l de bale.\u201d (Ibid, p. 90).
\n\t\u00cen acest context, B\u0103ncil\u0103 se ocup\u0103 de cazul Cioran, caz tipic de intelectual rom\u00e2n afectat de aceast\u0103 maladie a masochismului etnic. Cioran e un parazit al etnicului, subliniaz\u0103 autorul. A tr\u0103it pe seama \u021b\u0103rii sale, dar n-a f\u0103cut dec\u00e2t s-o \u00eenjure. Masochismul etnic e o boal\u0103 etnic\u0103, dar Cioran e \u0219i din punct de vedere individual un caz patologic, a\u0219a c\u0103 el e de dou\u0103 ori morbid, apreciaz\u0103 B\u0103ncil\u0103, \u00eentr-o nota\u021bie din noiembrie 1962, anticip\u00e2nd cu o jum\u0103tate de secol concluziile Martei Petreu \u00eentr-o carte recent\u0103 despre bolile filozofilor (Marta Petreu, Despre bolile filozofilor. Cioran, ed. a II-a, rev\u0103zut\u0103, Editura Polirom, Editura Biblioteca Apostrof, 2010.).
\n\tCa pedagog, Vasile B\u0103ncil\u0103 abordeaz\u0103 \u00een acest volum \u0219i probleme de \u201epedagogie a na\u021biunii\u201d, referitoare la modul cum s-ar putea corecta anumite deficien\u021be de natur\u0103 etnic\u0103, inclusiv acest \u201emasochism etnic\u201d exagerat al rom\u00e2nilor. O prim\u0103 idee pe care o avanseaz\u0103 filozoful dublat de un foarte fin pedagog este aceea c\u0103 educa\u021bia comunitar\u0103 este mult mai dificil\u0103 dec\u00e2t cea individual\u0103. Dac\u0103 educa\u021bia indivizilor este realizat\u0103 de c\u0103tre altcineva (p\u0103rinte, profesor), educa\u021bia na\u021bional\u0103 nu se poate realiza dec\u00e2t de c\u0103tre na\u021biunea \u00eens\u0103\u0219i prin elitele ei. Mari educatori na\u021bionali la noi au fost B\u0103lcescu, Iorga, Eminescu (Fi\u0219\u0103 din 24 iulie 1959). Programele de educa\u021bie na\u021bional\u0103 realizate de str\u0103ini, \u00een provinciile unor imperii, au dat \u00eentotdeauna gre\u0219. La fel, \u00een colonii. Dar \u201estr\u0103inul nu face educa\u021bie, c\u0103ci na\u021biile sunt egoiste\u201d, noteaz\u0103 filozoful la25 septembrie 1961 (Vasile B\u0103ncil\u0103, op. cit., p.134). Dificultatea realiz\u0103rii unei educa\u021bii na\u021bionale se datoreaz\u0103 \u0219i faptului c\u0103 greu se pot schimba mentalit\u0103\u021bile unui popor. \u201eEduca\u021bia na\u021bional\u0103 e \u00eentotdeauna autoeduca\u021bie: totul e dac\u0103 un popor are sau nu noroc de oameni mari din s\u00e2nul lui care s\u0103-i fac\u0103 educa\u021bie.\u201d
\n\tDe mare interes teoretic se arat\u0103 \u0219i reflec\u021biile filozofului privitoare la raporturile dintre comunit\u0103\u021bile etnice \u0219i cele clasiale. Interesant se dovede\u0219te faptul c\u0103 anticii nu percepeau realitatea etnic\u0103, fiind interesa\u021bi \u00een primul r\u00e2nd de existen\u021ba claselor sociale. Nu con\u0219tientizau faptul c\u0103 \u201etoate clasele sociale formeaz\u0103 o singur\u0103 comunitate social\u0103, care, ea este esen\u021bialul.\u201d Etnicul \u201eeste o realitate care transcende clasele sociale \u0219i e supraordonat\u0103 lor.\u201d (Ibid, p. 140).
\n\tAceast\u0103 problem\u0103 \u00eel preocup\u0103 pe filozof p\u00e2n\u0103 \u00een pragul sf\u00e2r\u0219itului. Ultima fi\u0219\u0103, din mai 1979, reia tema de mai sus: \u201eNa\u021biunea e \u00eentrunirea tuturor claselor (\u0219i categoriilor mai mici) dintr-o comunitate social\u0103, ajung\u00e2nd, \u00een chip ideal la armonie.\u201d (Ibid., p. 413). Ea include mai multe straturi etnice, dar cu condi\u021bia s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i cultur\u0103, adic\u0103 aceea\u0219i istorie \u0219i aceea\u0219i limb\u0103.
\n\t\u00cen concluzie, vom sublinia faptul c\u0103 toate aceste reflec\u021bii au fost consemnate \u00een anii \u00een care ordinea politic\u0103 a fost cea importat\u0103 de la Moscova, adic\u0103 cea comunist\u0103. Dar filozoful, de\u0219i este conectat la presa cultural\u0103, nu se las\u0103 influen\u021bat de interpret\u0103rile marxiste, nu vibreaz\u0103 la excesele na\u021bionaliste ale partidului comunist (not\u00e2nd doar c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i comuni\u0219tii au \u00een\u021beles importan\u021ba factorului na\u021bional \u00een via\u021ba unui popor), nu se arat\u0103 impresionat de discursul lui Ceau\u0219escu din august 1968 \u00eempotriva invad\u0103rii Cehoslovaciei de c\u0103tre trupele Pactului de la Var\u0219ovia, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu mul\u021bi intelectuali rom\u00e2ni. A r\u0103mas pe acelea\u0219i pozi\u021bii, pe care le-a sus\u021binut \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103, continu\u00e2nd s\u0103 zideasc\u0103 neobosit la aceast\u0103 component\u0103 a sistemului s\u0103u de filozofie care a fost filozofia na\u021biunii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI Sensul omului \u201edin ferestre\u201d e \u00een noi sau libertatea este punctul arhimedic al vie\u0163ii Observ\u00e2nd,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14095"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14095"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14095\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14096,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14095\/revisions\/14096"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14095"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14095"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14095"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}