{"id":14045,"date":"2021-03-18T11:08:54","date_gmt":"2021-03-18T08:08:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14045"},"modified":"2021-03-18T11:08:54","modified_gmt":"2021-03-18T08:08:54","slug":"literadura-nr-2-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14045","title":{"rendered":"Literadura nr. 2 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Teo Cabel<\/strong><\/p>\n

toamna c\u0103r\u021bilor?<\/strong><\/p>\n

Octombrie \u00ee\u0219i plimb\u0103 ultimii pa\u0219i pe
\naleile toamnei. Toamna aceasta, un
\nreper \u00een timp, pe l\u00e2ng\u0103 alte repere,
\npentru planificarea spa\u021biului, pentru
\nfolosirea lui \u00een vederea dezvolt\u0103rii omului pe
\ntoat\u0103 linia orizontului \u0219i verticalit\u0103\u021bii sale. Un
\ntimp al s\u0103rb\u0103toririi, al cumul\u0103rilor, dar \u0219i al
\ntras\u0103rii altui start. Anotimp al depozit\u0103rii a ceea
\nce ob\u021bii prin trud\u0103, \u00een silozuri, magazii, c\u0103m\u0103ri,
\nal efervescen\u021bei \u0219i concentr\u0103rii spiritului uman,
\ndin clasele de \u0219coal\u0103 gimnazial\u0103 p\u00e2n\u0103 la aulele
\ndominate de spiritul lui Gaudeamus, la
\nbiblioteci, la amfiteatre, la libr\u0103rii. Este o
\ntoamn\u0103 a c\u0103r\u021bilor? O zi a recoltei pentru
\nscriitori? Este, \u00een forma organizat\u0103, festiv\u0103 sau
\nfestivist\u0103 sau o s\u0103rb\u0103toare particular\u0103 a
\nfiec\u0103ruia.
\nTrec de ceva vreme, pe l\u00e2ng\u0103 vitrina unei
\nlibr\u0103rii. M\u0103 \u00eentreb c\u00e2\u021bi trec\u0103tori observ\u0103 \u0219i \u0219tiu
\nc\u0103 \u00een vitrin\u0103 sunt c\u0103r\u021bi de-ale unor concitadini ;
\ntr\u0103itori, ca ei, pe str\u0103zile acestui ora\u0219, b\u00e2nd o
\ncafea, la fel ca ei, cu un prieten, cu o prieten\u0103,
\nduc\u00e2ndu-\u0219i copiii la \u0219coal\u0103, merg\u00e2nd cu so\u021bia la
\ncump\u0103r\u0103turi…
\nDe ce deschizi o carte de poezii? Ce te \u00eempinge
\ns\u0103 o faci? O cumperi dac\u0103 \u021bi-o recomand\u0103
\ncineva, te duci acas\u0103 \u0219i o ui\u021bi \u00een bibliotec\u0103? O
\ncumperi pentru c\u0103 te atrage ceva ce ai g\u0103sit
\nacolo? O cumperi pentru c\u0103 o are cutare \u0219i tu nu
\no ai? Dar dac\u0103 pe scriitor \u00eel cuno\u0219ti \u0219i pe unde se
\nvorbe\u0219te de el te bagi \u00een vorb\u0103 coment\u00e2nd la per
\ntu, ca \u0219i cum a\u021bi fi prieteni la cataram\u0103, trec\u00e2nd
\nprin fa\u021ba vitrinei \u0219i \u00eei vezi cartea, ai impulsul s\u0103
\no cumperi? \u00cei cumperi volumul? Sau neap\u0103rat
\ntrebuie s\u0103 \u021bi-l dea cadou, s\u0103 \u00eel a\u0219ezi pe un raft
\nacolo, cu motiva\u021bia c\u0103 nu ai timp \u0219i auzind
\nvreodat\u0103 un vers dou\u0103 din ea s\u0103 spui: Foarte
\nfrumos! De ce nu le publici? \u0219i el s\u0103 \u00ee\u021bi spun\u0103:
\n\u021bi-am f\u0103cut-o cadou.
\nDa, este cartea unui poet. S-a decolorat de timp.
\nPoetul nu are cont pe Facebook \u0219i nici nu
\nparticip\u0103 la deversarea encomiastic\u0103 a unor
\nconfra\u021bi care vorbesc despre literatur\u0103
\naduc\u00e2ndu-\u0219i aminte ce au citit prin scoal\u0103. Nu
\neste un delict a avea cont pe Facebook \u0219i a posta
\nacolo. Ce pui pe acest site nu cred c\u0103 se nume\u0219te
\n\u201epublicare\u201d.
\nDe publicat te public\u0103 o editur\u0103, o revist\u0103, un
\nziar, dup\u0103 ce s-au convins c\u0103 e\u0219ti autentic. \u0218i
\na\u0219a, publicat, de o Editur\u0103, cartea nu se
\ncump\u0103r\u0103. Ce trebuie s\u0103 fac\u0103 poetul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103
\nlumea c\u0103 poezia nu este comercial\u0103, ci pentru
\nsuflet? C\u00e2t trebuie s\u0103 citeasc\u0103 un cititor s\u0103
\n\u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 poezia nu este o bucat\u0103 de inim\u0103 pe
\ncare o iei din piept \u0219i o a\u0219ezi pe foaie cu tot cu
\ns\u00e2nge?<\/p>\n


\nEseu<\/strong><\/p>\n

Florin CARAGIU (Bucure\u0219ti)<\/strong>
\n\"\"

Cunoa\u0219tere \u0219i comunicare \u2013 o
\nperspectiv interdisciplinar\u0103<\/strong><\/p>\n

Termenul de filosofie \u0219i cel de
\nmatematic\u0103 au fost introdu\u0219i de unul \u0219i
\nacela\u0219i g\u00e2nditor, Pitagora. Analiza
\nstructurilor formale ale limbajului \u00eentreprins\u0103
\nde Aristotel a avut, la r\u00e2ndul ei, un rol
\ndeterminant \u00een sporirea rolului clarificator al
\ng\u00e2ndirii filosofice, contribuind la constituirea
\nlimbajului \u0219tiin\u021bific.
\nDiversitatea metodelor ce diferen\u021biaz\u0103
\ndomeniile diferite de studiu nu poate desfiin\u021ba
\nunitatea corpului cunoa\u0219terii, av\u00e2nd ca temei
\n\u00eens\u0103\u0219i con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u0219i fundamentul ei
\niconic, Care este \u00censu\u0219i Logosul Divin.
\nCunoa\u0219terea este una vie \u00een momentul \u00een care
\nse manifest\u0103 ca un sistem deschis, ce
\ndep\u0103\u0219e\u0219te limit\u0103rile \u0219i \u00eengustimea unei simple
\nmetode, combin\u00e2nd precizia g\u00e2ndirii cu
\nindeterminarea fecund\u0103 a intui\u021biilor creatoare,
\nce transport\u0103 semnifica\u021bii vitale \u00eentre diverse
\nzone ale reflec\u021biei umane. \u00cen fiecare dintre
\ndomeniile teologiei, filosofiei, \u0219tiin\u021bei \u0219i artei
\nexist\u0103, a\u0219adar, straturi interpretative ce se
\nsuprapun, ca s\u0103 nu mai vorbim de poten\u021barea
\nlor reciproc\u0103 din punctul de vedere al
\nmotiva\u021biei actului cunosc\u0103tor \u0219i creator.
\nFiecare metod\u0103 din c\u00e2mpul cunoa\u0219terii are un
\nrol regulator \u00een l\u0103rgirea orizontului cunoa\u0219terii
\nprin faptul c\u0103 guverneaz\u0103 un proces de
\nmodelare, pe baza unui bagaj conceptual
\npermanent deschis interpret\u0103rii, comunic\u0103rii,
\ntransferului de semnifica\u021bie. \u0218tiin\u021ba, spre
\nexemplu, are permanent nevoie de clarificarea
\nfilosofic\u0103 a sensului, dar \u0219i de favoarea
\nfrumuse\u021bii artistice \u0219i de str\u0103luminarea mistic\u0103
\na tainei teologice. Toate acestea se disting, dar
\nnu se pot separa, pentru c\u0103 r\u0103d\u0103cina lor
\ncomun\u0103 este \u00een Logosul Divin \u0219i doar
\n\u00eempreun\u0103 pot dep\u0103\u0219i insuficien\u021ba unei vederi
\nspecializate, \u00eenguste asupra lumii.
\nReflec\u021bia asupra fundamentelor creeaz\u0103
\npremisele fuziunii perspectivelor, ale
\nconstituirii, prin demersul interdisciplinar, a
\nunui limbaj capabil s\u0103 asimileze variile
\ndomenii, f\u0103r\u0103 alterarea specificit\u0103\u021bii lor, \u0219i s\u0103
\nvascularizeze prin leg\u0103turi semnificative
\ncorpul integral al cunoa\u0219terii.
\nUnitatea vital\u0103 a acestuia este ea \u00eens\u0103\u0219i o
\nexigen\u021b\u0103 reflectat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, din
\npunct de vedere teologic, printr-o nevoie de
\nadecvare la chipul dup\u0103 care am fost crea\u021bi.
\nSavantul Albert Einstein sintetizeaz\u0103 aceast\u0103
\nexigen\u021b\u0103 moral\u0103 atunci c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103
\nidealurile care i-au luminat calea, \u00eencuraj\u00e2ndu-
\nl permanent s\u0103 \u00eenfrunte via\u021ba cu un
\nsentiment de voio\u0219ie, au fost Bun\u0103tatea,
\nFrumuse\u021bea \u0219i Adev\u0103rul.
\nExigen\u021ba l\u0103rgirii orizontului cunoa\u0219terii
\nimpune deopotriv\u0103 cobor\u00e2rea \u00een concretul
\nobserva\u021biilor \u0219i aplica\u021biilor, c\u00e2t \u0219i ridicarea \u00een
\nc\u00e2mpul generalit\u0103\u021bii \u0219i abstrac\u021biunii, aceast\u0103
\npendulare fiind traversat\u0103 constant de infuziile
\nde semnifica\u021bii provenite din nenum\u0103ratele
\ninferen\u021be \u0219i transfuzii de sens inerente
\ncomunic\u0103rii, mediului inter-subiectiv.
\n\u00cen ce prive\u0219te relevan\u021ba istoric\u0103 a teologiei
\npentru matematic\u0103, pot s\u0103 amintesc aici un
\nexemplu celebru, cel al cre\u0103rii de c\u0103tre
\nBernhard Riemann a conceptului de varietate,
\n\u00een german\u0103 Mannigfaltigkeit, \u00eensemn\u00e2nd o
\npliere a unor spa\u021bii locale cu anumite
\npropriet\u0103\u021bi \u00eentr-o unitate. Este un concept
\nintrodus de Kant, dar cu o puternic\u0103 filia\u021bie
\nteologic\u0103, dat\u0103 find cultura teologic\u0103 a lui
\nRiemann \u0219i faptul c\u0103 \u00een german\u0103 termenul
\nfolosit pentru Treime este Dreifaltigkeit,
\n\u00eensemn\u00e2nd o pliere a trei \u00eentr-o unitate.
\nConceptul de varietate, ce st\u0103 la baza
\nmatematicii moderne, are, a\u0219adar profunde
\nr\u0103d\u0103cini filosofice \u0219i teologice.
\n\u00cen articolul s\u0103u intitulat \u201eThe Invisible Link
\nBetween Mathematics and Theology\u201d,
\nLadislav Kvasz a vorbit despre o leg\u0103tur\u0103
\ninvizibil\u0103 \u00eentre matematic\u0103 \u0219i teologie, privind
\nsepararea ontologiei de epistemologie operat\u0103
\nde teologia monoteist\u0103, ca o punte spre
\n\u201efrontiera care distinge fenomenele deschise
\ndescrierii matematice de cele care nu admit o
\ndescriere matematic\u0103\u201d, ceea ce a permis
\nexplicarea ambiguit\u0103\u021bii legate de fenomenele
\ndescrise ca \u201erezultat al finitudinii umane \u0219i
\nastfel \u00een\u021belegerea fenomenelor \u00eensele ca
\nneambigue, \u0219i prin urmare accesibile descrierii
\nmatematice\u201d.
\nSe poate pune \u00eentrebarea cum se \u00eempac\u0103
\ndeterminismul \u0219tiin\u021bific \u0219i arm\u0103tura logicii
\nformale cu libertatea expresiei artistice \u0219i a
\ntr\u0103irii mistice. \u00centr-o carte referitoare la
\ninterpretarea statistic\u0103 a mecanicii cuantice,
\nlaureatul Nobel Max Born denun\u021ba determinismul
\nfizicii clasice ca pe \u201eo iluzie, creat\u0103
\nde supralicitarea conceptelor matematicologice\u201d.
\n\u00cen cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 determinismul
\neste, a\u0219adar, \u00een opinia savantului amintit, un
\nidol, \u0219i nu un ideal, \u0219i \u201enu poate constitui o
\nobiec\u021bie adus\u0103 interpret\u0103rii statistice \u00een mod
\nesen\u021bial indeterminist\u0103 a mecanicii cuantice\u201d.
\n\u0218tiin\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a adus, a\u0219adar, argumente \u00een
\nfavoarea demont\u0103rii \u00eenghe\u021b\u0103rii g\u00e2ndirii \u00een
\ntiparul determinist. De altfel, tot \u0219tiin\u021ba, prin
\nteoremele ei de incompletitudine \u0219i indecidabilitate,
\nprecum cele ale lui G\u00f6del \u0219i
\nrespectiv Turing, a fost cea care a spulberat
\npreten\u021bia pozitivist\u0103 de factur\u0103 scientist\u0103 a
\nstabilirii unei proceduri mecanice \u00een vederea
\nepuiz\u0103rii ra\u021bionale a tainei, sau a ra\u021bionaliz\u0103rii
\nadev\u0103rului. Nici o cunoa\u0219tere specializat\u0103 nu
\ntrebuie s\u0103 uite adev\u0103ratul scop al cunoa\u0219terii,
\ncare este cel de a spori empatia, sim\u021birea
\n\u00een\u021beleg\u0103toare, calitatea actului con\u0219tient. De
\naltfel, tot \u0219tiin\u021ba a fost cea care a ar\u0103tat c\u0103
\n\u201eorice act de percep\u021bie este un act de crea\u021bie\u201d
\n(Gerald Edelman), dat\u0103 fiind permanenta
\ndeconstruc\u021bie \u0219i reconstruc\u021bie a informa\u021biei
\nprimite de c\u0103tre creier. Odat\u0103 cu realizarea
\ndimensiunii ei participative, adic\u0103 cu
\nintroducerea de c\u0103tre fenomenologie \u00een
\necua\u021bia cunoa\u0219terii a factorului subiectiv \u0219i a
\nafirm\u0103rii inseparabilit\u0103\u021bii \u00eentre latura
\nsubiectiv\u0103 \u0219i cea obiectiv\u0103 a cunoa\u0219terii, s-au
\neviden\u021biat limitele structurale ale formalismului
\n\u0219tiin\u021bific, precum \u0219i caracterul
\ndeschis al cunoa\u0219terii, ce nu poate fi epuizat\u0103
\nde nici un sistem formal de g\u00e2ndire.
\n\u00cen cartea sa \u201eFizic\u0103 \u0219i Filosofie. Revolu\u021bia \u00een
\n\u0218tiin\u021ba Modern\u0103\u201d, Werner Heisenberg
\nobserva, urm\u00e2ndu-l pe Nierls Bohr,
\nireductibilitatea proceselor biologice la
\nexplica\u021biile venind din fizic\u0103 \u0219i chimie.
\nIncompletitudinea acestora din urm\u0103 e
\ngenerat\u0103 de faptul c\u0103 experimentele \u00eensele
\ninterfereaz\u0103 \u00een acest caz cu func\u021biile biologice,
\nafirm\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een biologie suntem preocupa\u021bi
\nmai degrab\u0103 de manifestarea posibilit\u0103\u021bilor
\ndin natura c\u0103reia \u00eei apar\u021binem, dec\u00e2t de
\nrezultatele experimentelor pe care le efectu\u0103m
\nnoi \u00een\u0219ine\u201d. Este un exemplu al principiului
\ncomplementarit\u0103\u021bii ce reflect\u0103 aici, dup\u0103
\nHeisenberg, \u201etendin\u021ba din metodele cercet\u0103rii
\nbiologice moderne care, pe de o parte, face uz
\ndeplin de toate metodele \u0219i rezultatele fizicii
\n\u0219i chimiei \u0219i, pe de alt\u0103 parte, e bazat\u0103 pe
\nconcepte ce se refer\u0103 la acele tr\u0103s\u0103turi ale
\nnaturii organice care nu sunt con\u021binute \u00een
\nfizic\u0103 \u0219i chimie, precum conceptul vie\u021bii
\n\u00eense\u0219i\u201d. Toate domeniile cunoa\u0219terii au
\nnevoie, \u00een fapt, s\u0103 fie racordate la via\u021b\u0103, la
\ntaina ce scap\u0103 ra\u021bionaliz\u0103rii \u0219i ofer\u0103 spa\u021biu
\ninfinit libert\u0103\u021bii noastre. Stephen Smale face
\ntrimitere la povestea cu Newton care a v\u0103zut
\nun m\u0103r c\u0103z\u00e2nd \u0219i mi\u0219carea planetelor \u0219i le-a
\nrecunoscut ca parte a unui aceluia\u0219i fenomen,
\nc\u0103ut\u00e2nd un limbaj care s\u0103 ne \u00eeng\u0103duie \u201es\u0103
\ntraducem ceea ce vedem \u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem
\naceasta ca parte a unui fenomen mai
\ncuprinz\u0103tor\u201d. Acesta este \u0219i sensul
\ninterdisciplinarit\u0103\u021bii, care are \u00een vedere
\nrealitatea fizic\u0103, pe diver\u0219ii ei versan\u021bi, apoi
\ncea biologic\u0103, cea psihologic\u0103 \u0219i cea
\nduhovniceasc\u0103, cuprinse \u00eentr-un tablou unitar.
\n\u00cen contextul avalan\u0219ei de descoperiri
\n\u0219tiin\u021bifice din ultimul secol, care au mutat
\naten\u021bia general\u0103 pe ideea de progres \u0219i
\nevolu\u021bie, se pune \u00eentrebarea c\u00e2t de important\u0103
\nmai este teologia pentru \u0219tiin\u021b\u0103. Alvin Toffler
\nremarca faptul c\u0103 \u201etoat\u0103 educa\u021bia izvor\u0103\u0219te
\ndintr-o anumit\u0103 imagine a viitorului, din
\nanumite presupuneri implicite vizavi de ceea
\nce ne rezerv\u0103 viitorul\u201d. \u00cen primul r\u00e2nd,
\ncentral\u0103 \u00een teologia ortodox\u0103 este o viziune
\nasupra viitorului eshatologic, deja prezent \u0219i
\npregustat \u00een taina \u00eenvierii lui Hristos, ce atrage
\niconomic desf\u0103\u0219urarea istoriei actuale a lumii.
\n\u00cen aceast\u0103 viziune se eviden\u021biaz\u0103 conceptul de
\nepectaz\u0103, cu alte cuvinte de \u00eenaintare infinit\u0103
\n\u00een orizontul tainei dumnezeie\u0219ti. Cu alte
\ncuvinte, ideea de progres \u0219i evolu\u021bie nu este
\nstr\u0103in\u0103 teologiei, tradi\u021bia nefiind un sistem
\n\u00eenchis, ci deschis sporirii duhovnice\u0219ti,
\nexperierii tainei negr\u0103ite. Tradi\u021bia \u00een
\ncunoa\u0219terea teologic\u0103 nu constituie, astfel, o
\nlimitare, ci un factor catalizator al progresului
\ninfinit \u00een experierea lui Dumnezeu, \u00een
\nexperierea tainei vie\u021bii \u00een genere.
\nDe altfel, \u0219tiin\u021ba, care este o cunoa\u0219tere prin
\nreduc\u021bii, va avea \u00eentotdeauna nevoie, spre o
\nbun\u0103 adecvare la realitate, s\u0103 fie compensat\u0103
\nsau completat\u0103 de o cunoa\u0219tere prin
\namplificare, \u00eemplinit\u0103 prin raporturile ei cu
\ndomeniile umaniste: psihologie, art\u0103, filosofie,
\nteologie etc., \u0219i, mai mult, \u00een
\npermanent\u0103 referire la via\u021b\u0103 De regul\u0103,
\ncreativitatea nu e un simplu rod al
\nspecializ\u0103rii extreme, ci dimpotriv\u0103, e stimulat\u0103
\nde compunerea mai multor perspective \u0219i
\nl\u0103rgirea orizontului. Emergen\u021ba calit\u0103\u021bii \u00een
\n\u0219tiin\u021b\u0103, dincolo de varia\u021bia cantit\u0103\u021bii, rezult\u0103
\ntocmai din conectarea \u0219tiin\u021bei la via\u021b\u0103, la
\nvaloare, la expresivitate, la sursa de empatie
\ncare este con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103. Interac\u021biunile
\n\u00eentre diversele domenii ale cunoa\u0219terii o ajut\u0103
\ns\u0103-\u0219i recupereze unitatea \u0219i vitalitatea.
\n\u201eGeometria este lini\u0219tea \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d, spunea
\n\u00eentr-un loc Nichita St\u0103nescu. Frumuse\u021bea
\nconceptului \u0219i poezia structurii este ceea ce-i
\ninspir\u0103 \u0219i-i motiveaz\u0103 pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103
\ncontinue cercetarea lor mult dincolo de
\naspectul ei utilitar. Lucian Blaga observa
\nfaptul c\u0103 \u0219ocuri precum cel cauzat de teoria
\nrelativit\u0103\u021bii \u0219i mecanica cuantic\u0103 ne-au ajutat
\ns\u0103 realiz\u0103m instabilitatea \u0219tiin\u021bei, \u201egenerat\u0103 de
\n\u00eens\u0103\u0219i relativitatea istoric\u0103 a crea\u021biilor
\nspirituale din care \u0219tiin\u021ba face parte\u201d.
\nCunoa\u0219terea \u00een general este mai mult dec\u00e2t o
\n\u00eenl\u0103n\u021buire de idei, este expresia unei st\u0103ri de
\nspirit, pe care poezia reu\u0219e\u0219te \u00een momentele ei
\nde gra\u021bie s\u0103 o surprind\u0103.
\nDinspre teologie, \u0219tiin\u021ba se vede ca un dar al
\nLogosului \u00eentrupat, ce st\u0103 at\u00e2t la baza ordinii
\ninteligibile, c\u00e2t \u0219i la baza ordinii sensibile din
\ncrea\u021bie. Un reputat cosmolog ca Alexei
\nNesteruk observ\u0103 c\u0103 limitele structurale ale
\ncunoa\u0219terii umane se izbesc inevitabil de
\nparadoxuri care se constituie ca indicatori ai
\ndiferen\u021bei din crea\u021bie dintre c\u00e2mpul sensibil \u0219i
\ncel inteligibil, \u0219i a faptului c\u0103 ambele \u00ee\u0219i au
\ntemeiul mai presus de lume, \u00een Logosul divin
\nnecreat. Referin\u021ba transcendent\u0103 a cunoa\u0219terii
\nconstituie astfel sursa ei de ra\u021bionalitate,
\nunitate \u0219i via\u021b\u0103. \u00cen acest sens, apare necesar\u0103
\nrecuperarea dimensiunii liturgice a oric\u0103rui tip
\nde cunoa\u0219tere, prin actualizarea condi\u021biei de
\ndar al crea\u021biei \u0219i de actualizare a condi\u021biei
\neuharistice a propriei prezen\u021be \u0219i lucr\u0103ri \u00een
\nlume.
\nPe de alt\u0103 parte, dac\u0103 teologia are \u00een centru
\nchenoza lui Dumnezeu \u00een lume, prezen\u021ba Lui
\ntainic\u0103 \u0219i lucr\u0103toare, ce are ca revers
\n\u00eendumnezeirea prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea slavei divine,
\n\u0219tiin\u021ba are \u00een centru chenoza con\u0219tiin\u021bei umane
\n\u00een lume, ce se mic\u0219oreaz\u0103 pe sine spre a
\ndescoperi realitatea \u00een \u00eentreaga ei
\ncomplexitate. Chenoza demersului \u0219tiin\u021bific
\nare ca revers o personalizare a crea\u021biei \u00een
\n\u00eentregul ei pe calea cunoa\u0219terii empatice,
\nparticipative, \u00een m\u0103sura \u00een care \u0219tiin\u021ba \u00ee\u0219i
\nreg\u0103se\u0219te voca\u021bia ei liturgic\u0103. Iar sporirea
\nconsisten\u021bei participative a \u0219tiin\u021bei are loc
\ntocmai prin osmoza ei cu arta, filosofia,
\npsihologia, teologia.
\nChenoza, sau mic\u0219orarea de sine pentru
\napropierea de o realitate \u0219i asumarea ei
\nparticipativ\u0103 este, \u00een cazul omului, expresia
\nvoca\u021biei sale de mediator \u00eentre cele create \u0219i
\ncele necreate, ca fiin\u021b\u0103 chemat\u0103 la o slujire
\nliturgic\u0103 de prefacere \u0219i transfigurare a lumii
\n\u00een unire cu Dumnezeu.
\nComunicarea este la r\u00e2ndul ei esen\u021bial\u0103 pentru
\nansamblul cunoa\u0219terii \u00een lumea actual\u0103, dat\u0103
\nfiind cantitatea uria\u0219\u0103 de informa\u021bii, ce face
\ndin cunoa\u0219tere \u00een ansamblul ei un eveniment
\ncolectiv, intersubiectiv, \u00eentruc\u00e2t nici un om nu
\npoate cuprinde singur diversitatea uria\u0219\u0103 a
\nlucrurilor ce ne stau \u00eenainte. Mai mult,
\ncaracterul liturgic al cunoa\u0219terii, atunci c\u00e2nd
\neste con\u0219tientizat \u0219i asumat, implic\u0103 \u0219i bucuria
\nprimirii \u0219i a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii ei, trecerea ei prin
\ncomunicare \u00een direc\u021bia cuminec\u0103rii.
\nMatematica cu diversele ei domenii \u0219i
\ninterac\u021biunile dintre ele poate constitui un
\nmodel pentru abordarea interdisciplinar\u0103.
\nM.S. Narasimhan era fascinat de \u201einterconexiunile
\npasionante, uimitoare \u0219i adesea
\nnea\u0219teptate \u00eentre diversele domenii ale
\nmatematicii \u0219i de modul \u00een care aceste
\nconexiuni te ajut\u0103 s\u0103 rezolvi o problem\u0103
\nconcret\u0103 \u00eentr-unul din domenii\u201d.
\nUn matematician japonez, Heisuke Hironaka,
\nafirma c\u0103 sarcina principal\u0103 a matematicii este
\ns\u0103 finitizeze infinitatea. \u201eUn om are dou\u0103
\nm\u00e2ini: o m\u00e2n\u0103 este \u00een infinitate, cealalt\u0103 este
\n\u00een lumea real\u0103 finit\u0103 \u0219i sarcina real\u0103 a
\nmatematicianului este s\u0103 le conecteze cumva
\npe acestea dou\u0103\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 jocul dintre finit \u0219i
\ninfinit, nu mai pu\u021bin atractiv este jocul dintre
\nconcret \u0219i abstract.
\nDesigur, interdisciplinaritatea tinde s\u0103
\ndep\u0103\u0219easc\u0103 \u0219i eterogeneitatea metodelor
\nfolosite \u00een varii domenii ale cunoa\u0219terii,
\np\u0103str\u00e2nd totu\u0219i specificul cunoa\u0219terilor
\nspecializate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Teo Cabel toamna c\u0103r\u021bilor? Octombrie \u00ee\u0219i plimb\u0103 ultimii pa\u0219i pe aleile toamnei. Toamna aceasta, un reper \u00een timp, pe<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":13748,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14045"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14045"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14055,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14045\/revisions\/14055"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}