{"id":14031,"date":"2021-03-17T14:50:21","date_gmt":"2021-03-17T11:50:21","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14031"},"modified":"2021-03-17T14:50:21","modified_gmt":"2021-03-17T11:50:21","slug":"spatii-culturale-nr-60-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=14031","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 60 (3)"},"content":{"rendered":"

Haihui prin Europa<\/strong><\/em><\/p>\n

Stan BREBENEL<\/strong>
\n\"\"

CIPRU<\/strong>
\nsau scurta poveste a unui univers fabulos
\n(II)<\/em><\/p>\n

O capital\u0103, dou\u0103 lumi<\/strong>
\n\"\"

Dup\u0103 micul dejun pornim spre capitala Nicosia. Vom avea \u00een fa\u0163\u0103 singura capital\u0103 din lume divizat\u0103, cum divizat\u0103 este \u0163ara. A\u015ftept\u0103rile sunt mari. De la ferestrele autocarului ni se deschid perspective interesante, pe care nu le-am putut vedea \u00een noaptea sosirii. Vegeta\u0163ia specific\u0103 zonei mediteraneene ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 privirea. Ne deplas\u0103m spre sud. Distan\u0163a nu este mare, aprox. 40 de km. Pe aceast\u0103 scurt\u0103 distan\u0163\u0103 vom str\u0103bate masivul muntos Kyrenia, ce se \u00eentinde \u00een nordul insulei de la est la vest, pe toat\u0103 lungimea ei, ca zidurile unei fort\u0103re\u0163e. \u00cen punctul cel mai \u00eenalt de traversare a acestor mun\u0163i ne oprim \u00eentr-un scurt popas pentru a admira v\u00e2rful Cinci Degete. De oriunde l-am privi, aveam s\u0103 constat\u0103m acest lucru cu ocazia altor excursii, vom vedea c\u0103 v\u00e2rful este asemenea degetelor de la o m\u00e2n\u0103. Tot din locul de popas, \u00eenspre sud se deschide o panoram\u0103 pitoreasc\u0103. Este c\u00e2mpia central\u0103 a Ciprului \u00een care z\u0103rim capitala. Facem fotografii \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, ne desf\u0103t\u0103m cu imaginile ce ne stau \u00een fa\u0163\u0103. Ne urc\u0103m \u00een autocar \u015fi pornim la drum. Urm\u0103toarea oprire este la periferia Nicosiei, \u00eentr-un microparc industrial, la magazinul de bijuterii al unei prestigioase fabrici. Ascult\u0103m cu aten\u0163ie ceea ce ne spune reprezentanta magazinului (o t\u00e2n\u0103r\u0103 doamn\u0103 din Republica Moldova) despre fabrica respectiv\u0103 \u015fi despre produsele pe care aceasta le realizeaz\u0103. Afl\u0103m cu aceast\u0103 ocazie c\u0103 patronul este armean \u015fi c\u0103 bun\u0103 parte dintre speciali\u015fti sunt tot armeni. Aveam s\u0103 constat\u0103m c\u0103 mai erau, \u00een afar\u0103 de localnici \u015fi de armeni, angaja\u0163i din Germania, Rom\u00e2nia etc. Produsele, bijuterii de lux din aur \u015fi argint, \u00eempodobite cu pietre pre\u0163ioase \u015fi semipre\u0163ioase, sunt destinate \u00een principal exportului. To\u0163i admir\u0103 produsele \u015fi prea pu\u0163ini sunt cei care cump\u0103r\u0103. Dup\u0103 acest prim moment de shopping pornim iar\u0103\u015fi la drum, de\u015fi o repriz\u0103 de ploaie nu ne \u00eentristeaz\u0103 pe deplin. C\u00e2nd intr\u0103m \u00een capital\u0103, \u00een partea administrat\u0103 de ciprio\u0163ii turci, ploaia s-a oprit \u015fi ne z\u00e2mbe\u015fte din nou soarele dintre nori. Pentru c\u00e2t timp? Nu \u015ftim. Dup\u0103 un tur pe principalele artere \u015fi de unde observ\u0103m inclusiv re\u015fedin\u0163a pre\u015fedintelui republicii, o cas\u0103 alb\u0103 \u00een miniatur\u0103, oprim \u00een apropierea centrului. Am mai putut vedea zidurile vene\u0163iene \u015fi celebra linie verde, cea care-i separ\u0103 pe ciprio\u0163i. Constat\u0103m c\u0103 edificiile, fie vechi sau noi, nu au grandoarea celor de pe b\u0103tr\u00e2nul continent. Un foarte scurt istoric este necesar.
\nPrima denumire recunoscut\u0103 a a\u015fez\u0103rii a fost Ledra \u00eenc\u0103 din timpurile asiriene. \u00cen perioada ocupa\u0163iei egiptene, denumirea a provenit de la \u00eempreunarea numelui regelui Lefkos \u015fi al so\u0163iei sale, Sia, rezult\u00e2nd Lefkosia, ulterior dialectul turcesc a consfin\u0163it-o drept Lefkosa, a\u015fa cum \u00eei spun ciprio\u0163ii turci. Mergem la pas pe str\u0103du\u0163ele \u00eenguste cu cl\u0103diri vechi, ce amintesc de prezen\u0163a francezilor, cu zidurile cet\u0103\u0163ii vene\u0163iene, cu bisericile catolice transformate \u00een moschei, spre bazarul central aflat pe coloana vertebral\u0103 a Nicosiei de nord \u015fi de sud, strada Ledra. Ne strecur\u0103m u\u015for \u015fi cu grij\u0103 printre ma\u015finile care abia se t\u00e2r\u0103sc \u015fi care contrasteaz\u0103 cu peisajul \u00eenconjur\u0103tor. Dac\u0103 nu ar fi aceste ma\u015fini, am putea crede cu mare u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 ne-am \u00eentors \u00een timp cu c\u00e2teva secole. Pentru scurt timp, ne oprim la Hanul B\u00fcy\u00fck sau Marele Inn. Acesta a fost construit de otomani \u00een anul 1572. \u00cen centrul cur\u0163ii este o moschee de dimensiuni mici, care are o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 pentru b\u0103i de pre-rug\u0103ciune. Ca orice obiectiv important, acest han a cunoscut numeroase transform\u0103ri privind destina\u0163ia sa. \u00cen B\u00fcy\u00fck Han a func\u0163ionat prima \u00eenchisoare din ora\u015f sub administra\u0163ia britanic\u0103, iar din anul 1893 a fost transformat \u00eentr-o pensiune pentru familiile s\u0103race. Aceast\u0103 cl\u0103dire este considerat\u0103 o perl\u0103 printre cl\u0103dirile de epoc\u0103 ce dau farmec Nicosiei. \u00cen anii 1990, cl\u0103direa a fost restaurat\u0103 \u015fi a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze ca un centru de art\u0103. Aici sunt g\u0103zduite galerii de art\u0103, ateliere de lucru, magazine de suveniruri, cafenele \u015fi un restaurant unde pot fi servite produse tradi\u0163ionale din buc\u0103t\u0103ria cipriot\u0103 turc\u0103. Dup\u0103 ce servim masa, la un alt local, avem la dispozi\u0163ie dou\u0103 ore pentru shopping sau pentru a trece frontiera \u00een partea greceasc\u0103, adic\u0103 \u00een U.E. Consider\u00e2nd c\u0103 bazarul din partea turc\u0103 ne-a l\u0103murit, trecem frontiera pe baz\u0103 de pa\u015faport sau carte de identitate, trecere care se produce destul de lesne. Observ\u0103m imediat schimbarea. Cl\u0103dirile sunt modernizate, aerul parc\u0103 este occidental. \u00cen magazine, acelea\u015fi produse care atrag privirile turi\u015ftilor, dar numai at\u00e2t. Nicosia pl\u0103te\u015fte \u015fi ea tribut acelora\u015fi ac\u0163iuni politice globale. Dac\u0103 \u00een partea nordic\u0103 se implic\u0103 doar Turcia, f\u0103r\u0103 a contribui la modernizare, \u00een partea sudic\u0103 sunt accesate fonduri europene \u015fi, cu sprijinul Greciei, \u015fi investi\u0163iile se v\u0103d cu ochiul liber. Nicosia sudic\u0103 este un ora\u015f modern, \u00een plin\u0103 dezvoltare \u015fi expansiune, \u00een timp ce \u00een nord aerul vetust pare de neschimbat. Cu aceste contraste evidente, ne \u00eentoarcem la autocar. \u00cen drum spre Kyrenia, ni se arat\u0103 pe versantul unui deal dou\u0103 steaguri imense, c\u00e2t 24 de terenuri de fotbal, care noaptea str\u0103lucesc de lumini: cel al Ciprului de Nord \u015fi cel al Turciei. De altfel, \u00een foarte multe locuri aceste dou\u0103 steaguri sunt arborate unul l\u00e2ng\u0103 altul. Nu am v\u0103zut nici unul oficial al Ciprului, dec\u00e2t \u00een partea de sud. L\u00e2ng\u0103 el erau cel al Greciei \u015fi al U.E.<\/p>\n


\nG\u00fczelyurt <\/strong>
\n\"\"

O nou\u0103 zi, o nou\u0103 aventur\u0103. Ast\u0103zi mergem \u00een partea de nord-vest a insulei Afroditei, \u00een zona ora\u015fului G\u00fczelyurt sau Morphou (\u00een greac\u0103). Distan\u0163ele \u00een Cipru nu sunt mari, a\u015fa c\u0103, \u00een scurt timp, suntem la destina\u0163ie. P\u00e2n\u0103 s\u0103 ajungem acolo, facem dou\u0103 opriri. Prima oprire este \u00eentr-un loc predominant ca \u00een\u0103l\u0163ime, de unde putem vedea un baraj imens \u015fi un lac de acumulare de c\u00e2teva zeci de ha cu ap\u0103 dulce, cred c\u0103 singurul din Cipru, ap\u0103 provenit\u0103 din topirea pu\u0163inelor z\u0103pezi de pe v\u00e2rfurile muntoase din \u00eemprejurimi, din ploi \u015fi dintr-un p\u00e2r\u00e2u, cu debit variabil, func\u0163ie de regimul pluviometric. Barajul, a\u015fa cum este el realizat, pare o copie la scar\u0103 redus\u0103 a celui de la Siriu, din jude\u0163ul Buz\u0103u. Poposim apoi la o ferm\u0103 cu o important\u0103 livad\u0103 de portocali. Povestea fermierului este una interesant\u0103. Dup\u0103 evenimentele din anul 1974, mai mul\u0163i cet\u0103\u0163eni din Turcia au fost cointeresa\u0163i s\u0103 vin\u0103 \u00een Cipru de Nord, \u00een urma p\u0103r\u0103sirii insulei \u00een mas\u0103 de c\u0103tre b\u0103\u015ftina\u015fi. Chiar dac\u0103 nu erau de condi\u0163ie bun\u0103, totu\u015fi li s-au acordat foarte multe facilit\u0103\u0163i: bani, terenuri, case sau apartamente, toate gratuit. Foarte mul\u0163i dintre ei au plecat la scurt timp. Unii au r\u0103mas \u015fi au afaceri care le asigur\u0103 un trai \u00eendestulat. Dar \u015fi muncesc. La marginea livezii, \u00eentr-o barac\u0103 improvizat\u0103, po\u0163i gusta portocale \u015fi sucul f\u0103cut pe loc, po\u0163i achizi\u0163iona ulei de m\u0103sline, miere de albine \u015fi alte fructe de sezon. De\u015fi portocalele erau pe trecute, au fost destule pentru a ne r\u0103cori cu un suc natural preparat la fa\u0163a locului. Nu poposim prea mult la livada de portocali, pentru c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 noi obiective. Un prim obiectiv din G\u00fczelyurt este biserica ortodox\u0103 Sf. Mamas, construit\u0103 \u00een secolul XVIII \u00een stilul bizantin, biseric\u0103 ce ad\u0103poste\u015fte c\u00e2teva icoane de mare valoare. Pe un perete exterior este un basorelief ce \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe sf\u00e2ntul Mamas salv\u00e2nd un miel din gura unui leu pe care \u00eel c\u0103l\u0103re\u015fte. Vecin cu aceast\u0103 biseric\u0103 este Muzeul de Arheologie. Aici avem posibilitatea de a vedea vestigii \u00eencep\u00e2nd cu secolul X \u00ee.H. \u015fi termin\u00e2nd cu epoca mai nou\u0103. \u00cen curtea muzeului se afl\u0103 obiecte ce au apar\u0163inut unor construc\u0163ii monumentale. Sunt buc\u0103\u0163i de coloane, capiteluri, buc\u0103\u0163i de piatr\u0103 din zidurile exterioare sau interioare ornate cu diferite motive. Pentru jum\u0103tate de or\u0103 avem liber s\u0103 putem merge \u00een Bazarul, \u00een principal de legume, organizat s\u00e2mb\u0103ta \u00een apropierea centrului ora\u015fului. Excursia continu\u0103 \u00een ora\u015ful antic Soli (ora\u015ful lui Solomon) aflat \u00een apropiere de G\u00fczelyurt, pe pantele unui deal. \u00cen afar\u0103 de ruinele unor edificii, inclusiv ale unui amfiteatru antic, admir\u0103m vechile mozaicuri bine conservate printr-un sprijin acordat de UNESCO.
\n\"\"


\nPeninsula Karpass<\/strong>
\n\"\"

Dup\u0103 o zi de pauz\u0103, pe care o dedic\u0103m explor\u0103rii ora\u015fului Kyrenia \u015fi plaj\u0103 pe malul m\u0103rii sau la piscina hotelului, plec\u0103m \u00een cea mai lung\u0103 \u015fi cea mai incitant\u0103 c\u0103l\u0103torie. Am fost preveni\u0163i c\u0103 aceasta este o zona aproape s\u0103lbatic\u0103, arid\u0103 \u015fi s\u0103rac\u0103. \u015ei totu\u015fi locuit\u0103. Este o zon\u0103 s\u0103lbatic\u0103 pentru c\u0103 aici, prin lege, sunt interzise construc\u0163iile gen hoteluri, \u00eentreprinderi. Doar localit\u0103\u0163ile existente, pu\u0163ine spre deloc pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintezi spre capul peninsulei, se mai modernizeaz\u0103. Prima oprire este \u00een satul pesc\u0103resc Bogaz. Un sat mic, cochet, ce aduce a or\u0103\u015fel de numai 500 de locuitori. Oprim la o tavern\u0103 unde pot fi servite celebra cafea turceasc\u0103 \u015fi ceaiuri specifice acestei zone. Satul se afl\u0103 la intrarea \u00een peninsul\u0103. De aici se pot cump\u0103ra diferite suveniruri: tablouri, s\u0103punuri, ulei de m\u0103sline \u015fi sucuri preparate tradi\u0163ional (eu am luat de ro\u015fcove) etc. Nu putem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem indiferen\u0163i la peisajul mirific: palmieri, leandri \u015fi terasa tavernei care are ie\u015fire la mare. Ne continu\u0103m c\u0103l\u0103toria \u015fi vizit\u0103m o fabric\u0103 de ulei. Aceasta este de capacitate mic\u0103 \u015fi a fost modernizat\u0103 pe la \u00eenceputul anilor 2000. Nu putem s\u0103 trecem indiferen\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 utilajele vechi \u015fi fotografiile de epoc\u0103 expuse, ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 modul \u00een care era produs uleiul, mai \u00eent\u00e2i artizanal, cu unelte rudimentare, ca apoi s\u0103 vedem evolu\u0163ia \u00een timp. \u00cen curtea fabricii exist\u0103 \u015fi un magazin de prezentare \u015fi desfacere. Aici gazdele noastre ne-au servit cu o b\u0103utur\u0103 tare pe b\u0103rba\u0163i \u015fi cu un lichior pe femei. Am putut apoi gusta ulei de m\u0103sline simplu sau cu condimente cu p\u00e2ine cald\u0103. Cei doritori au putut s\u0103 achizi\u0163ioneze ulei, s\u0103punuri, dulciuri. P\u00e2n\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een zona s\u0103lbatic\u0103 cu adev\u0103rat, oprim la o biseric\u0103 ortodox\u0103 aflat\u0103 \u00een avansat\u0103 stare de degradare, a\u015fa cum sunt aproape toate de pe teritoriul Ciprului de Nord. Este biserica Sf\u00e2ntului Firzoz (\u03b8YR\u03a3O\u03a3).
\n\"\"


\nFamagusta<\/strong>
\n\"\"

Penultima zi a \u015federii \u00een Cipru de Nord este dedicat\u0103 ora\u015fului Famagusta \u015fi \u00eemprejurimilor. Pentru \u00eenceput, vizit\u0103m M\u0103n\u0103stirea Sf. Barnabas. Acesta a fost un discipol cre\u015ftin ce s-a n\u0103scut (sub numele Iosif) \u015fi a murit \u00een Cipru (3 d.H \u2013 61 d.H). Biserica acestei m\u0103n\u0103stiri a fost transformat\u0103 \u00eentr-un muzeu al icoanelor. Se g\u0103sesc multe icoane reprezent\u00e2nd pe majoritatea sfin\u0163ilor, realizate de mai mul\u0163i autori, unele vechi de c\u00e2teva sute de ani. Acareturile m\u0103n\u0103stirii ad\u0103postesc Muzeul de Arheologie. \u00cen apropiere se afl\u0103 grota \u00een care a fost descoperit morm\u00e2ntul lui Barnabas. Urm\u0103torul obiectiv este ora\u015ful vechi roman Salamis. Aici, pe un spa\u0163iu generos, se afl\u0103 ruinele acestui ora\u015f. Ne purt\u0103m pa\u015fii prin gimnazium, b\u0103ile romane, pe la latrin\u0103 \u015fi la mormintele regale, ascult\u00e2nd pove\u015ftile din istoria veche a acestei a\u015fez\u0103ri. Mergem s\u0103 vedem \u015fi amfiteatrul, care a fost reconstruit \u015fi arat\u0103 foarte bine. De aici ne \u00eendrept\u0103m spre ora\u015ful Famagusta (Gazimagusa sau Magusa \u00een turc\u0103). El are o istorie foarte interesant\u0103. A fost fondat \u00een secolul XI \u00ee.H. Arhitectura medieval\u0103 este foarte bine reprezentat\u0103 \u015fi conservat\u0103. Ora\u015ful a fost pentru foarte mul\u0163i ani principalul port din Mediterana de Est. Pentru iubitorii de istorie sunt impresionate zidurile vechii cet\u0103\u0163i a ora\u015fului Famagusta, Castelul lui Othello, ruinele bisericii la care mergea s\u0103 se roage Desdemona, aflate peste drum de castelul lui Othello, \u015fi Catedrala catolic\u0103 Sf. Nicolae, ce a fost transformat\u0103 \u00een Moscheea Lala Mustafa Pasha. \u00cen castelul lui Othello, marele Shakespeare a g\u0103sit inspira\u0163ia pentru a scrie drama cu titlul omonim. De altfel, \u00eentre castel \u015fi ruinele bisericii se afl\u0103, \u00eentr-un cochet p\u0103rcule\u0163, bustul marelui Will. Admir\u00e2nd din exterior moscheea, nu po\u0163i s\u0103 nu observi asem\u0103narea izbitoare cu Catedrala Notre Dame, numai c\u0103 aceasta este slu\u0163it\u0103 prin ad\u0103ugarea unui minaret \u015fi prin d\u0103r\u00e2marea acoperi\u015fului \u00een stil gotic \u015fi a turnurilor.
\n\"\"


\nSpre \u0163ar\u0103, prin Larnaca<\/strong>
\n\"\"

A doua zi, mult mai devreme ca de obicei, dup\u0103 micul dejun, p\u0103r\u0103sim hotelul \u015fi ne \u00eendrept\u0103m spre aeroportul din Larnaca. Drumul spre aeroport este acela\u015fi pe care am venit. Ne lu\u0103m la revedere de la Kyrenia, de la mare, de la Muntele Cinci Degete, de la partea de nord c\u00e2nd trecem linia verde (frontiera) f\u0103r\u0103 probleme prin vestul Nicosiei. Revedem deja cu nostalgie locurile pe care le-am vizitat. Chiparo\u015fii, m\u0103slinii, cedrii, leandri, arborii de piper, arborii de foc, numeroasele soiuri de pin mediteranean, din cele peste o mie catalogate, portocali, l\u0103m\u00e2i ne \u00eenso\u0163esc pe tot drumul. Ajungem la Larnaca la timp pentru un tur al ora\u015fului \u015fi pentru a ne opri la Biserica Sf. Laz\u0103r, ultimul obiectiv din programul vizitei. Aceasta se afl\u0103 \u00een partea de vest a ora\u015fului, \u00een apropierea m\u0103rii. Biserica a fost construit\u0103 \u00een secolul al IX-lea pentru a fi gazd\u0103 morm\u00e2ntului Sf. Laz\u0103r din Betania. Dup\u0103 ce a fost \u00eenviat din mor\u0163i de c\u0103tre Isus, acesta s-a refugiat \u00een Cipru de frica iudeilor \u015fi a tr\u0103it \u00een Larnaca \u00eenc\u0103 treizeci de ani. \u00cen anul 890, au fost descoperite moa\u015ftele sale, iar \u00een anul 901 au fost mutate la Constantinopol. Portalul bisericii p\u0103streaz\u0103 inscrip\u0163ii grece\u015fti, latine \u015fi franceze. \u00cen biseric\u0103 sunt p\u0103strate \u015fase icoane bizantine ce au fost ale vechiului iconostas. Dou\u0103 dintre ele \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Sf. Laz\u0103r (una – ca episcop \u015fi cealalt\u0103 reprezint\u0103 \u00eenvierea sa). Exist\u0103 \u015fi o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni ce o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Maica Domnului. Sub altar, \u00eentr-o grot\u0103, se afl\u0103 sarcofagul \u00een care au fost g\u0103site osemintele Sf. Laz\u0103r. Parte din moa\u015ftele sale se afl\u0103 \u00een biseric\u0103 \u00eentr-o racl\u0103 de argint. Nu dup\u0103 mult timp, autocarul ne va l\u0103sa la aeroportul din Larnaca. Avem timp de medita\u0163ii p\u00e2n\u0103 la decolarea spre cas\u0103. F\u0103c\u00e2nd bilan\u0163ul unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, putem trage concluzia c\u0103, plec\u00e2nd aproape \u00een necunoscut, am aflat lucruri extraordinare despre un popor ce tr\u0103ie\u015fte divizat, ce are o capital\u0103 desp\u0103r\u0163it\u0103 arbitrar, \u00een care interesele strategice ale marilor puteri sunt mai importante dec\u00e2t soarta locuitorilor acelui spa\u0163iu. Am cunoscut stagnarea nordului \u015fi dezvoltarea sudului. \u015ei am mai constat ceva: frumuse\u0163ea locurilor \u015fi c\u0103ldura oamenilor. Deosebirile dintre ciprio\u0163ii greci \u015fi turci nu sunt evidente \u00een afara religiei. Poate c\u0103 \u00eentr-o zi, nu peste mult timp, le va da Domnul \u00een\u0163elepciune mai marilor lumii pentru dispari\u0163ia acestei linii verzi \u015fi \u00eentregirea Ciprului va deveni realitate. Plec\u0103m cu regretul c\u0103 nu am putut vedea tot din ceea ce ni s-a oferit cu at\u00e2ta d\u0103rnicie. Cu aceste g\u00e2nduri ne \u00eembarc\u0103m. Aeronava decoleaz\u0103 la timp, iar zborul spre \u0163ar\u0103 decurge normal, cele c\u00e2teva turbulen\u0163e nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ne aminteasc\u0103 faptul c\u0103 suntem deasupra norilor.
\n\"\"


\nDiana TRANDAFIR <\/strong>
\n\"\"

Atunci ca acum<\/strong><\/p>\n

am visat am vorbit
\n\u0219i am scris pagini \u00eentregi despre ea
\npentru toate lucrurile \u00eent\u00e2mplate
\n\u021bie \u0219i celor ca tine
\nar trebui s\u0103 fii fericit
\nunul singur e\u0219ti tu
\ncel care a rodit 33 de meri \u00een livad\u0103<\/p>\n

din mijlocul inimii de s\u00e2nge cald d\u0103t\u0103toare
\nspaima nu vine
\ndec\u00e2t prin porumbei prin c\u00e2ini \u0219i prin fluturi<\/p>\n

din tinere\u021be \u00een tinere\u021be
\nplute\u0219ti printre frunze de nuc
\npas\u0103re
\nar fi trebuit s\u0103 te na\u0219ti \u0219i nu om<\/p>\n

\u00een ploaia care amestec\u0103 obrajii cu lacrimile
\nai tatuat z\u00e2mbetul
\nca pe un fulger<\/p>\n


\nPoveste<\/strong><\/p>\n

chiar dac\u0103 a\u0219 planta acum
\nun copac
\nnu cred c\u0103 s-ar putea inventa
\no nou\u0103 religie<\/p>\n

seara
\nlucrurile \u00eencep s\u0103 prind\u0103 contur
\nfiecare cu alunecarea sa
\ndinspre trupul jupuit
\nspre valul de mare<\/p>\n

\u00eeneca\u021bi \u00een de\u0219ert\u0103ciunea unei epave
\nmul\u021bi au \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u00een fa\u021ba oglinzii
\n\u00eennegrite de cochilii de melci<\/p>\n

ele povestesc despre nefericitul
\ncontratimp al viselor
\ntransformate \u00een co\u0219maruri sau \u00een lec\u021bii de via\u021b\u0103
\ntotul e la vedere
\nf\u0103\u021bi\u0219
\ndrept \u00een fa\u021b\u0103
\nde\u0219i de secole lupta
\nse d\u0103 numai \u0219i numai \u00een spatele frontului<\/p>\n

cineva trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103
\ndespre pielea plin\u0103 100% de spini
\nde care ag\u0103\u021bi tablouri de familie
\n\u00een timp ce ascul\u021bi melodiile filmelor vechi
\nsau poate despre
\nnimicul credibil ce ia locul
\npenelor grele \u0219i ude care tot \u00eempiedic\u0103 zborul<\/p>\n

soarele a spart din nou geamul
\ndezvelind cerul
\nca un cadran de ceas digital
\ntunurile din navarone au t\u0103cut<\/p>\n

fantoma trecutului
\nacoper\u0103 cu m\u00e2ini tremur\u00e2nde
\nrana prea neglijent pansat\u0103
\ndin suflet<\/p>\n


\nVioara \u00eent\u00e2i<\/strong><\/p>\n

sub pleoapele calde
\nochii de chihlimbar v\u0103d ora\u0219ul \u00eentors
\n\u0219tim c\u0103 tot ce rezist\u0103
\ne cl\u0103dit
\npe lumina generoas\u0103 a soarelui<\/p>\n

\u00eenc\u0103 nu te cunosc
\ncu bra\u021bele \u00eentinse v\u00e2slesc
\nla c\u00e2\u021biva centimetri de vis \u0219i abis<\/p>\n

dreapt\u0103 \u0219i m\u00e2ndr\u0103 a\u0219 merge
\npe s\u00e2rma inimii tale
\n\u00eempr\u0103\u0219tiind r\u00e2nd pe r\u00e2nd
\nfluturii singur\u0103t\u0103\u021bii
\ndincolo de dantela neagr\u0103 a beznei
\nnu mai e timp pentru iubiri provizorii
\nstrugurii dulci sunt pentru oamenii buni
\ndac\u0103 azi ar fi m\u00e2ine
\nam tr\u0103i
\nmai mult mai pu\u021bin
\ncine \u0219tie<\/p>\n

de c\u00e2nd
\nconfund\u0103m c\u0103l\u0103toriile cu procesiunile
\numbrele colorate-ale plopilor
\npar simple fragmente de stof\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Haihui prin Europa Stan BREBENEL CIPRU sau scurta poveste a unui univers fabulos (II) O capital\u0103, dou\u0103 lumi Dup\u0103 micul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14031"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=14031"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14031\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14041,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/14031\/revisions\/14041"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=14031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=14031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=14031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}