{"id":13980,"date":"2021-03-15T17:08:36","date_gmt":"2021-03-15T14:08:36","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13980"},"modified":"2021-03-15T17:08:36","modified_gmt":"2021-03-15T14:08:36","slug":"spatii-culturale-nr-60-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13980","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 60 (1)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU
\n\"\"

M\u00e2ntuirea omenirii \u0219i calea \u201em\u00e2ntuirii\u201d rom\u00e2nilor<\/strong><\/p>\n

Motto: \u201eCred \u00een m\u00eentuirea omenirii, \u00een viitorul cianurii\u2026\u201d (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii).<\/em><\/p>\n

Noi, rom\u00e2nii, suntem adep\u021bii lui \u201emai\u2026 ca acum, nu am fost niciodat\u0103\u201d \u0219i dup\u0103 caz se completeaz\u0103 spa\u021biul liber, semnalat, prin cele trei puncte, cu:
\n\u2022\tdezbina\u021bi;
\n\u2022\ts\u0103raci;
\n\u2022\tnelua\u021bi \u00een seam\u0103;
\n\u2022\tbolnavi;
\n\u2022\tpasivi;
\n\u2022\tlipsi\u021bi de perspectiv\u0103;
\n\u0218i inventarierea termenilor, care au fost invoca\u021bi de-a lungul timpului, poate continua. Dar oare chiar a\u0219a s\u0103 fie? S\u0103 fie prezentul \u00eenc\u0103rcat cu at\u00e2t de multe p\u0103cate \u00eenc\u00e2t s\u0103 ni se par\u0103 un adev\u0103rat infern, fa\u021b\u0103 de care trecutul pare paradisul? Sau din prea mult\u0103 patim\u0103 politic\u0103 cel ce intr\u0103 \u00een aceast\u0103 capcan\u0103 nu realizeaz\u0103 c\u0103 se transform\u0103 subit \u00een ap\u0103r\u0103torul unor st\u0103ri trecute, care, inevitabil, cap\u0103t\u0103 str\u0103lucirea utopic\u0103 a lui \u201eatunci era mai bine ca acum\u201d? Nu sunt adeptul lui \u201emai-ca\u201d \u0219i consider c\u0103 aceast\u0103 permanent\u0103 compara\u021bie cu trecutul, oricare ar fi acela, \u00een scopul de a scoate \u00een eviden\u021b\u0103 petele prezentului nu este o atitudine realist\u0103. La nivelul explica\u021biei antropologice, totul se reduce la referirea involuntar\u0103 la mitul v\u00e2rstei de aur care ar fi fost la \u00eenceputul timpului, caracteriz\u00e2ndu-se (vezi Hesiod, Teogonia) prin perfec\u021biune, \u00een timp ce epoca prezent\u0103 ar fi aceea a oamenilor de fier, \u00een care s-au adunat toate relele universului, sc\u0103pate dintr-o cutie imens\u0103 a Pandorei. Este explicabil\u0103 \u00eentoarcerea privirii oamenilor spre trecut, neg\u0103sind solu\u021bii pentru ceea ce le ofer\u0103 prezentul, dar nu este realist\u0103, dup\u0103 cum am spus, \u0219i nici produc\u0103toare de solu\u021bii viabile pentru continuarea progresului.
\nAm convingerea c\u0103 nu am fost niciodat\u0103 altfel dec\u00e2t suntem acum. Dac\u0103 suntem dezbina\u021bi, a\u0219a am fost mereu, dac\u0103 suntem s\u0103raci, a\u0219a am fost mereu, dac\u0103 suntem nelua\u021bi \u00een seam\u0103, a\u0219a a fost \u00eentotdeauna \u0219i putem, din nou, continua procitania despre p\u0103catele noastre cele mari, \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 g\u00e2ndim astfel de cei care au avut\/ au interesul s\u0103 privim astfel lucrurile. Un popor care este \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 se auto-deprecieze, un popor care este \u00eendemnat s\u0103 spun\u0103 despre sine c\u0103 este un popor p\u0103c\u0103tos, din toate perspectivele, nu doar cea religioas\u0103, un popor care ajunge s\u0103 cread\u0103 despre sine c\u0103 este p\u0103c\u0103tos \u00een toate sensurile posibile, este foarte u\u0219or de convins c\u0103 are de \u00eendeplinit canoane groaznice pentru m\u00e2ntuirea sa. Din nou, din toate perspectivele.
\nEmil Cioran are acest \u201esilogism\u201d scurt, cuprins \u00een aceea\u0219i carte, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, tradus\u0103 \u0219i ap\u0103rut\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een 1992 , \u00een capitolul intitulat \u201eLa izvoarele vidului\u201d: \u201eCred \u00een m\u00eentuirea omenirii, \u00een viitorul cianurii\u2026\u201d. Semnifica\u021bia facil\u0103, care se impune imediat dup\u0103 ce ai terminat de citit ultima liter\u0103 este legat\u0103 de m\u00e2ntuirea omenirii prin cianur\u0103, a\u0219adar un \u00eendemn la sinucidere global\u0103, care, de altfel, nu este prea greu de realizat, date fiind manifest\u0103rile actuale ale rela\u021biei om \u2013 planet\u0103. Dar aceasta s\u0103 fie \u00eentreaga semnifica\u021bie a acestor enun\u021buri? Spun enun\u021buri, deoarece, cum vom vedea mai departe, Cioran creeaz\u0103 un silogism av\u00e2nd ori o premis\u0103 ascuns\u0103, ori concluzia. Apoi, enun\u021burile respective sunt incomplete, fiind necesar\u0103 o completare a lor cu termeni care deschid adev\u0103ratele c\u0103i ale unor interpret\u0103ri posibile.
\nDar s\u0103 lu\u0103m lucrurile pe r\u00e2nd.
\nDintre multele sensuri pe care le are verbul a crede, l-am selectat pe cel care se refer\u0103 la \u201eA admite adev\u0103rul a ceva\u201d, sens cerut de ceea ce urmeaz\u0103 dup\u0103 el, adic\u0103 admiterea acelui \u201eceva\u201d care este \u201em\u00e2ntuirea omenirii\u201d. A\u0219adar se admite ca fiind adev\u0103rat\u0103 m\u00e2ntuirea omenirii, adic\u0103 a tuturor oamenilor care au fost \u0219i sunt \u0219i vor fi pe aceast\u0103 planet\u0103 (inclusiv a rom\u00e2nilor). Termenul \u201em\u00e2ntuire\u201d poate fi definit din perspective diferite: biologic\u0103, religioas\u0103, social\u0103, teleologic\u0103 etc. Sensurile de dic\u021bionar sunt: a se salva dintr-o primejdie, din robie, de la moarte, a se vindeca de o boal\u0103; \u00een religia cre\u0219tin\u0103: a se cur\u0103\u021ba de p\u0103cate, a se izb\u0103vi, a se salva, a se termina, a se ispr\u0103vi, a se sf\u00e2r\u0219i, a muri, a sc\u0103pa de pedeapsa divin\u0103; a se dezvinov\u0103\u021bi, a se disculpa, a se elibera, a se emancipa, a se epuiza, a se \u00eencheia, a se justifica, a sc\u0103pa, a scoate, a scuza. Precum observ\u0103m, toate sensurile din perspectivele considerate contureaz\u0103 dou\u0103 sensuri majore, a se salva \u0219i a sf\u00e2r\u0219i. Sensurile termenului m\u00e2ntuire dau o serie de enun\u021buri de genul:
\n1.\tadmit ca fiind adev\u0103rat\u0103 salvarea omenirii;
\n2.\tadmit ca fiind adev\u0103rat\u0103 vindecarea omenirii;
\n3.\tadmit ca fiind adev\u0103rat\u0103 izb\u0103virea de p\u0103cate a omenirii;
\n4.\tadmit ca fiind adev\u0103rat sf\u00e2r\u0219itul omenirii;
\n\u00cen sfera no\u021biunii de \u201em\u00e2ntuire\u201d intr\u0103 ambele sensuri \u0219i cel de salvare \u0219i cel de sf\u00e2r\u0219it, deoarece salvarea se realizeaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, dup\u0103 ce boala, moartea, p\u0103catul etc. a amenin\u021bat fiin\u021ba omenirii, fizic\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Enun\u021bul este unul eschatologic privind starea umanit\u0103\u021bii dup\u0103 trecerea \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune existen\u021bial\u0103. El ar putea ar\u0103ta \u00een acest fel:
\n\uf0a7\tadmit ca fiind adev\u0103rat\u0103 salvarea omenirii la sf\u00e2r\u0219itul existen\u021bei ei.
\nDeoarece Emil Cioran folose\u0219te prepozi\u021bia \u00een pentru a lega verbul a crede de substantivul m\u00e2ntuire, \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 a avut \u00een vedere sensul religios al celui de-al doilea termen. Sau c\u0103 a a\u0219ezat pe un plan, care corespunde ca importan\u021b\u0103 celui religios, sf\u00e2r\u0219itul omenirii \u0219i salvarea ei. Dintr-o perspectiv\u0103 non-religioas\u0103, dar la fel de important\u0103 ca aceasta pentru statutul omenirii, este \u201evindecarea\u201d ei de toate \u201ebolile\u201d sale \u0219i vorbesc aici nu de o vindecare neap\u0103rat fizic\u0103, deoarece apropierea de termenul m\u00e2ntuire nu las\u0103 loc materialit\u0103\u021bii. Poate fi vorba de o vindecare spiritual\u0103, ceea ce ar crea \u0219i o alt\u0103 apropiere, aceea de \u201ep\u0103cate\u201d pentru care vindecarea-salvarea spiritului reprezint\u0103 solu\u021bia agreat\u0103 de c\u0103tre suflet. \u00cen acest caz de c\u0103tre sufletul universal al omenirii. Continuarea sub\u00een\u021beleas\u0103 a enun\u021bului nu poate fi \u201eCred \u00een m\u00e2ntuirea (fizic\u0103) a omenirii, ci \u201eCred \u00een m\u00e2ntuirea (spiritual\u0103) a omenirii\u201d sau \u201eCred \u00een m\u00e2ntuirea (cultural\u0103) a omenirii\u201d.
\nCelui de-al doilea enun\u021b al silogismului, \u201e\u00een viitorul cianurii\u201d trebuie s\u0103 i se adauge verbul sub\u00een\u021beles a crede: \u201e(Cred) \u00een viitorul cianurii\u201d. Venind dinspre enun\u021bul care proclam\u0103 credin\u021ba \u00een m\u00e2ntuirea omenirii, acest al doilea enun\u021b creeaz\u0103 un adev\u0103rat \u0219oc. Cianura este o otrav\u0103 care ucide fulger\u0103tor, \u00eenceputul ac\u021biunii ei fiind \u0219i sf\u00e2r\u0219itul. Credin\u021ba \u00een viitorul cianurii pune c\u00e2teva probleme de moralitate, de logic\u0103 \u0219i de atitudine fa\u021b\u0103 de democra\u021bie:
\na)\ta crede \u00een otrav\u0103 \u00eenseamn\u0103 a crede \u00een folosirea otr\u0103vii \u0219i \u00een eficacitatea ei dincolo de orice considerente umaniste;
\nb)\tviitorul cianurii presupune, dintr-o perspectiv\u0103 temporal\u0103, o societate \u00een care cianura este alfa \u0219i omega rezolv\u0103rii tuturor problemelor, dincolo de orice considerente democratice;
\nc)\tcianura ca substan\u021b\u0103 chimic\u0103 nu are o desf\u0103\u0219urare a ac\u021biunii precum arsenicul, ci ac\u021bioneaz\u0103 instantaneu, fiind potrivit\u0103 nu pentru ac\u021biuni de sinucidere benevol\u0103, ci for\u021bat\u0103 de anumite \u00eemprejur\u0103ri;
\nCe societate viitoare (mai apropiat\u0103 sau mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de momentul actual) ar folosi cianura pe scar\u0103 uria\u0219\u0103, sau ceva asem\u0103n\u0103tor acestei otr\u0103vi, dincolo de orice considerent umanist \u0219i democratic? O societate totalitar\u0103? O societate lipsit\u0103 de resurse? O societate religioas\u0103 fundamentalist\u0103?
\nR\u0103spunsul ar putea fi oricare, dac\u0103 nu-l leg\u0103m de primul enun\u021b. Referin\u021ba la acesta, la credin\u021ba \u00een m\u00e2ntuirea omenirii, schimb\u0103 semnifica\u021biile la care trebuie s\u0103 ne raport\u0103m: astfel, referirea la cianur\u0103 duce la ideea de moarte rapid\u0103, la ideea de dispari\u021bie, fulger\u0103toare, dar aceast\u0103 moarte legat\u0103 de m\u00e2ntuirea omenirii nu este o moarte real\u0103, a\u0219a cum de altfel nici biserica nu concepe m\u00e2ntuirea, ci trebuie s\u0103 fie o muta\u021bie general\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba speciei umane, care poate fi interpretat\u0103 ca o moarte a speciei vechi \u0219i continuarea cu via\u021ba noii specii. Umanitatea a ap\u0103rut, dup\u0103 cele mai noi teorii legate de apari\u021bia omului \u0219i a con\u0219tiin\u021bei umane, printr-o muta\u021bie care l-a ridicat din r\u00e2ndul animalelor \u00een acela al zeilor. M\u00e2ntuirea omului-zeu, a omenirii care crede c\u0103 orice \u00eei este permis precum zeilor, va crea Omul-om, cel care va pune omenirea pe primul plan.
\nCum ar ar\u0103ta, a\u0219adar, enun\u021burile dezv\u0103luite, care ar da adev\u0103rata m\u0103sur\u0103 a m\u00e2ntuirii omenirii \u00een g\u00e2ndirea lui Cioran, puse \u00een ordinea logic\u0103 a unui silogism?:
\nAdmit adev\u0103rul posibilit\u0103\u021bii de schimbare radical\u0103 a speciei umane \u00een viitor;
\nSpecia uman\u0103 veche trebuie s\u0103 dispar\u0103 rapid ca dup\u0103 administrarea unei doze de cianur\u0103;
\nViitorul speciei umane st\u0103 \u00eentr-o muta\u021bie;
\nAduse toate aceste specula\u021bii pe terenul acelei p\u0103r\u021bi din omenire care locuie\u0219te \u00een prezent \u00een spa\u021biul numit Rom\u00e2nia, silogismul de mai sus se poate adapta realit\u0103\u021bilor respective:
\nAdmit adev\u0103rul posibilit\u0103\u021bii schimb\u0103rii radicale a poporului rom\u00e2n;
\nVechiul popor rom\u00e2n trebuie s\u0103 dispar\u0103 rapid ca dup\u0103 administrarea unei doze de cianur\u0103;
\nViitorul poporului rom\u00e2n st\u0103 \u00eentr-o muta\u021bie.<\/p>\n

***
\n\u201eAbulicii ar trebui s\u0103 fie singurii care s\u0103 aib\u0103 acces la idei, fiindc\u0103 le las\u0103 a\u015fa cum sunt. Dac\u0103 ideile \u00eencap pe m\u00e2na s\u00e2rguincio\u015filor, bl\u00e2nda brambureal\u0103 a vie\u0163ii zilnice cap\u0103t\u0103 chip de tragedie.
\nDac\u0103 un animal se \u0163icne\u015fte, \u00eencepe s\u0103 semene cu omul. Privi\u0163i un c\u00e2ine furios sau abulic; s-ar zice c\u0103-\u015fi a\u015fteapt\u0103 romancierul sau poetul.
\nAm dob\u00e2ndit ceea ce am eu mai bun \u2013 d\u00e2ra de lumin\u0103 care m\u0103 \u0163ine departe de lume \u2013 prin c\u00e2teva, rare, convorbiri cu tic\u0103lo\u015fi nem\u00e2ng\u00e2ia\u0163i care, victime ale str\u0103\u015fniciei propriului lor cinism, nu se mai puteau ag\u0103\u0163a de niciun viciu.
\nS\u0103 nutre\u015fti, \u00een s\u0103r\u0103cie, o \u00eencr\u00e2ncenare r\u0103ut\u0103cioas\u0103 demn\u0103 de un tiran, s\u0103 te \u00een\u0103bu\u015fi sub povara unei cruzimi t\u0103inuite, s\u0103 te ur\u0103\u015fti \u2013 \u00een lips\u0103 de subalterni pe care s\u0103-i po\u0163i m\u0103cel\u0103ri sau de niscai imperiu \u00een care s\u0103 bagi groaza \u2013 pe tine \u00eensu\u0163i, s\u0103 fii un Tiberius s\u0103rac…\u201d (E.C.)<\/p>\n


\nFAPTE CULTURALE<\/strong><\/p>\n

Salonul revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d<\/strong>
\n\"\"

Duminic\u0103, 12 august 2018, s-au reluat, dup\u0103 o scurt\u0103 \u00eentrerupere, \u201eSaloanele revistei Spa\u0163ii culturale\u201d. Manifestarea s-a desf\u0103\u015furat \u00een Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat \u015fi a fost deschis\u0103 de directoarea institu\u0163iei, d-na Violeta Socol-V\u00eelcu, care a adresat c\u00e2teva cuvinte participan\u0163ilor. Apoi, Valeria Manta T\u0103icu\u0163u \u015fi-a intrat \u00een rolul de gazd\u0103 \u015fi i-a prezentat pe scriitorii participan\u0163i. Mai \u00eent\u00e2i, oaspe\u0163ii: Frevonia \u015fi Paul Spirescu (Adjud), Marin Moscu (Ploscu\u0163eni, Vrancea), Nina Elena \u015fi Petrache Plopeanu (Foc\u015fani), Mihai Vintil\u0103, Virgil Andronescu, Alexandru Costin (Br\u0103ila), Emil Niculescu, Nicolae Pogonaru, Mihai M. Macovei, Gina Zaharia, Dumitru Pan\u0103, Lucian M\u0103n\u0103ilescu \u015fi subsemnatul (Buz\u0103u). \u015ei diaspora a avut o reprezentant\u0103. Este vorba de Lelia R\u0103dulescu, care tr\u0103ie\u015fte de 30 de ani la Houston, Statele Unite. Din Rm. S\u0103rat au participat Nicolai T\u0103icu\u0163u, Traian Cristea, Al. M\u0103ciuc\u0103, Viorel Dodan, Lauren\u0163iu Selegean, Vasile Ghinea, Sorin C\u0103lin, Camelia Manuela Sava, Mioara Bahna \u015fi Ecaterina Chifu.
\n\"\"


\n Dimine\u0163i de poezie la Casa Berarilor<\/strong><\/p>\n

\tLa Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor din Buz\u0103u, la Casa Berarilor, a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 august 2018, o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire a scriitorilor buzoieni cu scriitori din afara jude\u0163ului. Invitata de onoare a acestei edi\u0163ii a fost Camelia Iuliana Radu din Ploie\u015fti. Au mai r\u0103spuns invita\u0163iei Silvia-Ioana Sofineti (Slobozia), Nina Elena \u015fi Petrache Plopeanu (Foc\u015fani). Gazda \u015fi moderatoarea \u00eent\u00e2lnirii este Valeria Manta T\u0103icu\u0163u. Din Buz\u0103u \u015fi Rm. S\u0103rat au participat: Gheorghe Oncioiu, Lucian M\u0103n\u0103ilescu, Emil Niculescu, Gina Zaharia, Mihaela Roxana Boboc, Simina Maria Sima, Lauren\u0163iu Belizan, Mihai M. Macovei, Tudor Cicu, Gheorghe Onea, Teo Cabel, Laura Cozma, Nicolae Pogonaru, Nicolai T\u0103icu\u0163u \u015fi subsemnatul.
\n\tPentru \u00eenceput, sunt prezentate trei volume ale scriitoarei Camelia Iuliana Radu de c\u0103tre Valeria Manta T\u0103icu\u0163u. Aceste volume sunt: \u201e\u00centredeschis\u201d, \u201eDincolo de fug\u0103\u201d \u015fi \u201eV\u00e2ntul \u00een oglind\u0103\u201d, toate ap\u0103rute \u00een anul 2015, ce se constituie \u00eentr-un adev\u0103rat triptic, poemele fiind numerotate cu cifre, iar numerotarea continu\u0103 \u00een fiecare volum de unde s-a terminat precedentul. Dup\u0103 aceea, este rugat\u0103 Camelia Iuliana Radu s\u0103 spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte. Face o scurt\u0103 incursiune \u00een ceea ce prive\u015fte activitatea sa literar\u0103 \u015fi a apari\u0163iilor editoriale de p\u00e2n\u0103 acum. Nu ocole\u015fte subiectul proiectelor de viitor. \u00cen \u00eencheiere, cite\u015fte un poem din volumul \u201eToluen\u201d, aflat \u00een preg\u0103tire.
\n\"\"

A consemnat Stan BREBENEL<\/em><\/p>\n


\nVirgil DIACONU<\/strong>
\n\"\"

Visul<\/strong> <\/p>\n

De la o vreme, Domnul nu mai viseaz\u0103.
\nEl I-a l\u0103sat \u00een locul Lui pe vis\u0103tori: s\u0103 viseze ei lumea! <\/p>\n

Visul vorbe\u0219te despre lumea pe care o a\u0219tept cu \u00eenfrigurare.
\nLeb\u0103da care tocmai \u015fi-a f\u0103cut cuib \u00een um\u0103rul meu este un astfel de vis \u00eenfrigurat. <\/p>\n

Cine \u00eentrece lumea cu visul nu mai poate iubi dec\u00e2t visul.
\nCine \u00ee\u015fi pierde visul se pierde pe sine.
\nUn om f\u0103r\u0103 ideal este o vistierie goal\u0103.<\/p>\n

Visul este chipul \u00eemplinirii \u00eenainte de \u00eemplinire. <\/p>\n

Nu suntem sfin\u0163i, dar ne putem sfin\u0163i.
\nNu suntem Dumnezeu, dar ne putem \u00eendumnezei. <\/p>\n

Calea spre des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00eencepe din mine \u00eensumi. <\/p>\n

Omul este un punct \u00een univers,
\nuniversul un punct \u00een Spirit.<\/p>\n

Nimeni nu se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte pe sine st\u00e2nd cu ochii pe cer.
\nExcelen\u0163a este consecin\u0163a propriilor \u00eensu\u015firi \u015fi eforturi. <\/p>\n

Un om \u00eemplinit este un proiect \u00eemplinit.<\/p>\n

\u00cen visul meu \u00eencape lumea toat\u0103. <\/p>\n


\nFESTIVALUL INTERNA\u0162IONAL al AFORISMULUI, pentru rom\u00e2nii de pretutindeni, Tecuci, Edi\u0163ia a II-a, 2018<\/strong><\/p>\n

UNIREA ROM\u00c2NIMEI A FOST VISUL MEU DE FIER (M. Eminescu)<\/em><\/p>\n

Anchet\u0103 istorico-literar\u0103 (propus\u0103 de Vasile Ghica) <\/strong><\/p>\n

IONU\u0162 CARAGEA<\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut pe 12 aprilie 1975 la Constan\u0163a. Este poet, prozator, critic, editor, autor de aforisme \u015fi promotor cultural. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, cofondator \u015fi vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Scriitorilor de Limb\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Qu\u00e9bec etc. A publicat peste 30 de c\u0103r\u0163i (poezie, aforisme, science-fiction, eseuri critice, memorialistic\u0103, antologii). Este considerat de critica literar\u0103 unul dintre liderii genera\u0163iei poetice dou\u0103miiste \u015fi unul dintre cei mai atipici \u015fi originali scriitori de care dispune \u00een prezent Rom\u00e2nia. Biografia detaliat\u0103: www.ionutcaragea.ro<\/p>\n

1. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 reproduce\u0163i c\u00e2teva aforisme care s\u0103 ilustreze beneficiile unirii pentru comunit\u0103\u0163ile umane, \u00een general.<\/em><\/p>\n

Chiar \u015fi diferi\u0163i, suntem degetele aceleia\u015fi palme ce \u0163ine planeta \u00eentr-un echilibru perfect, cosmic \u015fi spiritual. (Ionu\u021b Caragea – volumul \u201eDin spuma valurilor\u201d, Editura Fides, 2017) – Iat\u0103 de ce o Unire, acolo unde are loc, nu mai las\u0103 oamenilor s\u0103 le scape printre degete adev\u0103ratele valori, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un perfect echilibru, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 fie mai puternici, mai demni de Unirea cu Dumnezeu.<\/p>\n

2. Cum explica\u0163i c\u0103 s\u0103rb\u0103torirea acestui prim Centenar al Marii Uniri \u00eei g\u0103se\u015fte pe rom\u00e2ni mai dezbina\u0163i ca oric\u00e2nd?<\/em><\/p>\n

Exist\u0103 for\u021be oculte care vor s\u0103 ne dezbine, s\u0103 ne distrug\u0103 identitatea \u0219i s\u0103 ne transforme \u00een sclavi \u0219i cobai \u00een propria noastr\u0103 \u021bar\u0103. Este un proces care a \u00eenceput cu mult timp \u00een urm\u0103, dar care s-a intensificat recent, apel\u00e2nd la noile forme de manipulare \u00een mas\u0103: televiziunea, internetul etc.<\/p>\n

3. \u00cen 1917, c\u00e2teva mii de cerceta\u015fi din Muntenia au trecut, cu riscuri majore, linia frontului \u015fi au venit la Tecuci, \u00een spatele c\u00e2mpului de lupt\u0103, ca s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor. Mul\u0163i dintre ei au murit pe front, de frig sau de tifos. Numero\u015fi osta\u015fi rom\u00e2ni din armata austro-ungar\u0103 (care proveneau din Transilvania, Bucovina de Nord, Cri\u015fana, Maramure\u015f) dezertau, ca s\u0103 lupte la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, al\u0103turi de fra\u0163ii lor. Cei prin\u015fi erau sp\u00e2nzura\u0163i. \u00cen primele luni ale anului 2017, sute de mii de tineri rom\u00e2ni din \u0163ar\u0103 \u015fi din afara grani\u0163elor noastre au strigat \u00eempotriva Rom\u00e2niei \u015fi \u00een favoarea unor firme str\u0103ine mincinoase. Cum crede\u0163i c\u0103 s-a ajuns la aceast\u0103 degradare a sentimentului patriotic?<\/em><\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu 100 de ani, rom\u00e2nii aveau pentru ce s\u0103 lupte. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, locuim \u00eentr-o \u021bar\u0103 care nu mai este a noastr\u0103. Rom\u00e2nii sunt chiria\u0219i \u00een Rom\u00e2nia, iar singura preocupare este cea material\u0103. Frica de foamete, frica de s\u0103r\u0103cie, ne-a transformat \u00een ni\u0219te animale. De multe ori, suntem mai r\u0103i dec\u00e2t animalele. \u0218i mai pu\u021bin inteligen\u021bi.<\/p>\n

4. \u00cen\u0163eleg tinerii de ast\u0103zi pentru ce \u015fi-au dat via\u0163a str\u0103mo\u015fii lor de acum 100 de ani?<\/em><\/p>\n

Nici tinerii nu mai \u00een\u021beleg, dar nici noi, adul\u021bii, nu mai \u00een\u021belegem. Tocmai de aceea sunt at\u00e2\u021bia rom\u00e2ni care aleg s\u0103 emigreze, fiindc\u0103 nu vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een confuzie, \u00een s\u0103r\u0103cie, \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care nu mai exist\u0103 speran\u021ba unui m\u00e2ine mai bun.<\/p>\n

5. Cu politicienii de ast\u0103zi s-ar fi putut \u00eenf\u0103ptui Marea Unire din 1918?<\/em><\/p>\n

Doar pe h\u00e2rtie. Dar chiar \u0219i pe h\u00e2rtie, ar fi existat foarte multe gre\u0219eli gramaticale. Sau gre\u0219eli de geografie. Poate ar fi unit o provincie din Rom\u00e2nia cu o alt\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n

6. Are acest m\u0103re\u0163 Centenar o func\u0163ie curativ\u0103 pentru noi?<\/em><\/p>\n

Are, pentru cei care mai au o con\u0219tiin\u021b\u0103. <\/p>\n

7. Ce-au f\u0103cut rom\u00e2nii \u00een ultima sut\u0103 de ani? \u00cen deceniile 3 \u015fi 4 (1918-1940) au generat un boom economic \u015fi un notabil salt cultural, pentru c\u0103 s-a mizat pe meritocra\u0163ie. A urmat \u00eenghe\u0163ul comunist (1945-1989), dup\u0103 care ne-a z\u00e2mbit din nou libertatea. De data aceasta, \u201ecu sprijinul\u201d clientelismului, am distrus totul. A fost blestem, prostie, manipulare ori o nep\u0103sare colectiv\u0103?<\/em><\/p>\n

A fost un plan bine pus la punct de for\u021bele exterioare. Nu noi ne-am scris istoria \u00een ultimul secol. A fost, deci, manipulare, la care s-a ad\u0103ugat \u0219i nep\u0103sarea colectiv\u0103.<\/p>\n

8. Ce poate s\u0103 fac\u0103 aforismul pentru revigorarea con\u015ftiin\u0163ei noastre na\u0163ionale?<\/em><\/p>\n

S\u0103 fie c\u00e2t mai clar, c\u00e2t mai concis, c\u00e2t mai sincer. S\u0103 fie rezultatul ac\u021biunilor noastre, nu doar o vorb\u0103 m\u0103rea\u021b\u0103 aruncat\u0103 \u00een v\u00e2nt!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU M\u00e2ntuirea omenirii \u0219i calea \u201em\u00e2ntuirii\u201d rom\u00e2nilor Motto: \u201eCred \u00een m\u00eentuirea omenirii, \u00een viitorul cianurii\u2026\u201d (Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii). Noi,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13980"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13980"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13980\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13985,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13980\/revisions\/13985"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13980"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13980"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13980"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}