{"id":13930,"date":"2021-03-12T10:20:28","date_gmt":"2021-03-12T07:20:28","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13930"},"modified":"2021-03-12T10:20:28","modified_gmt":"2021-03-12T07:20:28","slug":"spatii-culturale-nr-61-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13930","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 61 (12)"},"content":{"rendered":"

Cartea de istorie:<\/strong><\/p>\n

Serghie BUCUR <\/strong><\/p>\n

SIMBOLUL REGALIT\u0102\u0162II NOASTRE:
\n PELE\u015eUL<\/strong>
\n\"\"

\tOpera istoricului, a criticului de art\u0103 \u015fi a publicistului profesor Daniel Alin Ciupal\u0103 s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een momentul apari\u0163iei lucr\u0103rii \u2013 de propor\u0163ii academice \u2013 cu titlul PELE\u015eUL, SIMBOLUL REGALIT\u0102\u0162II, la \u00eenceputul lui septembrie 2018, la editura \u201eDetectiv Literar\u201d! Oper\u0103 de remarcabil\u0103 natur\u0103 bibliofil\u0103, g\u00e2ndit\u0103, scris\u0103 \u015fi ilustrat\u0103 \u00een stilul \u201eBelle epoque\u201d, capodoper\u0103 cu virtu\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi artistice excep\u0163ionale, cartea \u2013 \u00een fapt un emo\u0163ionant Album despre Regalitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 rezum\u0103 selectiv orizontul celor opt decenii de domnie a regilor \u00een Rom\u00e2nia: 1866 \u2013 1947! Document istoric de o vast\u0103 \u015fi originl\u0103 anvergur\u0103, Cartea-Album acoper\u0103 str\u0103lucit golul existent \u00een Cultura Na\u0163ional\u0103, cu acest unic argument \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural temeinic fundamentat pentru genealogia Regalit\u0103\u0163ii europene.
\n\tPermanenta demonstrare a salv\u0103rii Principatelor Dun\u0103rene de la nimicitoarea lupt\u0103 intestin\u0103 a boierilor autohtoni, diviza\u0163i \u00een tabere cr\u00e2ncen adversare, ceea ce a dus la pr\u0103bu\u015firea domniei lui Alexandru Ioan I. Cuza, prin aducerea \u015fi alegerea \u2013 constitu\u0163ional\u0103 \u2013 a prin\u0163ului viitor rege al Rom\u00e2niei, principele german Carol, Eithel-Frederic, Zemphrin, Ludovic de Hohenzollern Sigmaringen, al doilea fiu al prin\u0163ului Carol Anton de Hohenzollern, de-a lungul celor 81 de ani de monarhie, a confirmat, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103, oportunitatea pozi\u0163ion\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor civilizate precum Germania, Austria, Spania, Italia, Fran\u0163a \u015fi Anglia. Efervescen\u0163a \u00eentron\u0103rii \u00een e\u015fichierul politic balcanic, a regilor, urmare destr\u0103m\u0103rii imperiilor habsburgic, rusesc \u015fi otoman, a atins \u015fi palatele de la Ruginoasa \u015fi de pe malul bucure\u015ftean al D\u00e2mbovi\u0163ei, fa\u0163\u0103 de care un B\u0103l\u0103ceanu \u015fi un Br\u0103tianu \u2013 cu simpatie primi\u0163i de \u00eemp\u0103ratul Napoleon al III-lea \u2013 au ob\u0163inut favorurile apte s\u0103 statorniceasc\u0103 dinastia de Hohenzollern Sigmaringen \u00een guvernarea Rom\u00e2niei, limitat\u0103 mai apoi, de convulsiile \u00eemp\u0103r\u0163irii lumii \u00eentre Stalin \u015fi Churchill, pentru secolul XX!
\n\tCu impactul sonor, indubitabil sonor, al orgii sau al pianoului-forte ale Castelului Pele\u015f, instalate pentru Regina Elisabeta anume, cartea-album scris\u0103 de dl. Daniel Alin Ciupal\u0103 adaug\u0103 propriile \u00een\u0103l\u0163imi literare \u015fi \u015ftiin\u0163ifice precedentelor lucr\u0103ri care \u0163intesc exact Regalitatea noastr\u0103, aceea de pe palierul crea\u0163iei savantului Nicolae Iorga \u2013 SUB TREI REGI, lucrare republicat\u0103 dup\u0103 1932, \u00een august 2018, precum \u015fi aceea de pe platforma epic\u0103 a scriitorului Cezar Petrescu, prin edi\u0163iile evoc\u0103rii romane\u015fti CEI TREI REGI, publicate \u00een 1934 \u015fi 1935, republicat\u0103 \u00een 1993 \u015fi mai apoi f\u0103r\u0103 dat\u0103.
\n Studiul amplu, reamintesc: cu virtu\u0163i academice, d\u0103ruit nou ast\u0103zi de enciclopedicul istoric \u015fi publicist Daniel Alin Ciupal\u0103 a\u015faz\u0103 arta evoc\u0103rilor istorice \u00een v\u00e2rful cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice rom\u00e2ne\u015fti a secolului XXI! Edific\u0103 monumentul istoric \u015fi moral al Regalit\u0103\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, la dimensiuni asemenea Bucegilor \u2013 z\u0103ri\u0163i de oriunde, str\u0103jui\u0163i de masivul promontoriu care este de-o ve\u015fnicie Caraimanul!
\n\tExcelen\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 a reflect\u0103rii PELE\u015eULUI – SIMBOL AL REGALIT\u0102\u0162II o amplific\u0103 excelen\u0163a tiparului, poligrafia fabuloas\u0103 prin ideea parcurs\u0103 de la tehnoredactare la imaginea \u015fi con\u0163inutul fiec\u0103rei file, rela\u0163ia text \u2013 foto-document excel\u00e2nd prin maniera \u00eenvior\u0103toare a Belle-\u00e9poque-ului totdeauna magic\u0103, astfel c\u0103 spiritul Regalit\u0103\u0163ii deprinde la maximum superlativul! Deosebita stare de fascina\u0163ie \u00eenv\u0103luie privirea \u015fi inund\u0103 memoria cu arhitecturi \u015fi scene de poveste recognoscibile \u00een istoria \u015fi artele secolelor care au ridicat cultura german\u0103 la universalitate, iar prin filtrarea lor \u00een evantaiul ineditei viziuni castelane rom\u00e2ne\u015fti, valoarea Pele\u015fului uime\u015fte prin gra\u0163ia simbolisticii sale \u2013 unice \u015fi de aceea familiare pentru regii \u015fi reginele care l-au edificat \u015fi locuit \u00een vremurile pe c\u00e2t de imposibile, pe at\u00e2t de prolifice statu\u0103rii Rom\u00e2niei Mari!
\n\u00cen \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d, distinsul autor motiveaz\u0103 imperioasa oportunitate a lucr\u0103rii \u2013 c\u0103reia, \u00eentr-o admirabil\u0103 modestie i s-a dedicat \u2013, prilej s\u0103 \u00eel citez cu emo\u0163ie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103. Un pasaj relevant: \u201eLucrarea Pele\u015ful \u2013 simbolul regalit\u0103\u0163ii, realizat\u0103 prin cercetarea, selectarea \u015fi interpretarea a numeroase documente, memorii, lucr\u0103ri istorice \u015fi literare, este o contribu\u0163ie la popularizarea meritelor monarhiei rom\u00e2ne \u00een formarea Rom\u00e2niei Moderne\u201d. \u015ei un altul: \u201eScris\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, care afecteaz\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163a istoriei, lucrarea \u00eencearc\u0103 s\u0103 p\u0103streze un caracter c\u00e2t mai obiectiv\u201d.
\n\tTravaliul merit\u0103 mai mult dec\u00e2t felicitat, merit\u0103 Premiul Academiei Rom\u00e2ne!
\n\u201eAleg\u00e2nd document cu document, sunt ar\u0103tate luminile \u015fi umbrele domniilor suveranilor no\u015ftri, dar ca s\u0103-l cit\u0103m pe Octavian Goga, \u201e\u015fi soarele are pete \u015fi este totu\u015fi soare\u201d. Aceast\u0103 carte descrie, poveste\u015fte, reproduce coresponden\u0163\u0103 \u015fi dialoguri desprinse din memorii, prezint\u0103 situa\u0163ii \u015fi tensiuni, construind c\u00e2t mai veridic un tablou al epocii, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ofere cititorului senza\u0163ia c\u0103 cel care face aceast\u0103 nara\u0163iune este chiar personajul principal, Carol I\u201d!
\n\tStructurat\u0103 pe XXII de capitole, eminenta lucrare reconstituie Regalitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi epocile ei de apari\u0163ie, domnie, lupte, jertfe, \u00eenfr\u00e2ngeri \u015fi izb\u00e2nzi, crize \u015fi apoteoze. Prin aceast\u0103 capodoper\u0103, domnul profesor Daniel Alin Ciupal\u0103 las\u0103 posterit\u0103\u0163ii \u201eCartea vie\u0163ii domniei sale\u201d! C\u00e2teva din aceste viguroase etape trebuie trecute \u00een revist\u0103, fiindc\u0103, laolalt\u0103 cu celelalte, sunt coloanele pe care s-a construit ROM\u00c2NIA de la 1 XII 1918!
\n\t\u201eSan-Stefano \u2013 cum se c\u00e2\u015ftig\u0103 un r\u0103zboi \u015fi cum se pierde o pace\u201d,
\n\t\u201eCongresul de la Berlin\u201d,
\n\t\u201eRegalitatea\u201d,
\n\t\u201ePele\u015ful, str\u0103b\u0103t\u00e2nd un veac agitat.Castelul Regal devine Muzeu Na\u0163ional\u201d,
\n\t\u201eFestivit\u0103\u0163i \u015fi via\u0163a la Curtea Regal\u0103\u201d.
\n\t\u201eVizita arhiducelui Franz Ferdinand la Pele\u015f \u00een 1909. \u201eO idil\u0103 la Castel\u201d,
\n\t\u201eFerdinand cel Loial. 28 IX 1914 \u2013 20 VII 1927. Omul, c\u0103rturarul, regele \u00eentregitor de \u0162ar\u0103 \u2013 Nimic pentru sine, totul pentru \u0163ar\u0103\u201d,
\n\t\u201eRegina Maria, 3 X 1875 \u2013 18 VII 1938\u201d.
\n\tTextul \u201enara\u0163iunii chiar de personajul principal f\u0103cut\u0103, Carol I\u201d este cu prisosin\u0163\u0103 ilustrat de imagini de epoc\u0103 luate de fotografii Cur\u0163ii Regale, \u201epovestirea\u201d c\u0103p\u0103t\u00e2nd, indubitabil, o excep\u0163ional\u0103 valoare universal\u0103. Din multitudinea periplului redat \u00een cele 500 de pagini ale c\u0103r\u0163ii-album, semnalez cititorilor dou\u0103 momente de o emo\u0163ionant\u0103 \u0219i \u00eenalt\u0103 sim\u0163ire monarhic\u0103.
\nPrimul ne este relatat \u00een capitolul XVII \u2013 \u201eO idil\u0103 la Castel\u201d. E reprezentativ pentru romantismul hiper-poetic de la \u00eenceputul secolului XX. El s-a grefat pe simpatia Regelui Carol I pentru rom\u00e2nii din Imperiul Austro-Ungar\/ Habsburgic – \u00een numele c\u0103ruia arhiducele Francisc Ferdinand, venit \u00eentr-o vizit\u0103 la Sinaia, unde \u201eLa recep\u0163iile organizate la Castelul Pele\u015f, mo\u015ftenitorul coroanei habsburgice a cunoscut o frumoas\u0103 rom\u00e2nc\u0103 Melania Ionescu (…) fiica notarului G. Ionescu (…) care a murit ca un martir \u00een timpul interven\u0163iei militare rom\u00e2ne\u015fti, care a lichidat revolu\u0163ia comunist\u0103 de la Budapesta\u201d. (…) \u00cen cele c\u00e2teva zile petrecute la Sinaia, de la 10 la 13 iulie (1909), aproape c\u0103 nu s-au mai desp\u0103r\u0163it. (…) Habsburgul, afemeiat ca to\u0163i str\u0103mo\u015fii lui, se aprinsese \u00een mod vizibil, captivat de excep\u0163ionala frumuse\u0163e a rom\u00e2ncei. (…) Pe 13 iulie, la plecarea din gara Sinaia, Francisc Ferdinand s-a adresat \u00een auzul tuturor: \u201eSunt fericit c\u0103 am cunoscut aici pe cea mai frumoas\u0103 supus\u0103 a mea. Sper c\u0103 am s\u0103 te rev\u0103d cur\u00e2nd la Viena, unde te invit s\u0103 vii!\u201d Dar \u201eSo\u0163ia lui Francisc Ferdinand a f\u0103cut tot posibilul pentru a evita o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00eentre so\u0163ul ei \u015fi frumoasa rom\u00e2nc\u0103. \u00cen toamna anului 1911 un atac de meningit\u0103 a curmat prea de timpuriu via\u0163a acestei inimoase tinere de pe Valea Cri\u015fului Alb\u201d!
\nAl doilea relev\u0103 vizita Regelui Carol I la Ruginoasa, pentru a-\u015fi exprima pre\u0163uirea \u015fi admira\u0163ia pentru predecesorul s\u0103u, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deja plecat la Heidelberg, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eengrijeasc\u0103 s\u0103n\u0103tatea. Doamna Elena Cuza se afla aici, cu cei doi fii ai lor, Dimitrie \u015fi Alexandru. \u201e\u00cent\u00e2mpinat de Elena Doamna cu flori \u015fi voie bun\u0103 \u015fi cu scuza: \u201eV\u0103 rog, Alte\u0163\u0103 s\u0103 fiu iertat\u0103 c\u0103 V\u0103 primesc singur\u0103\u201d, Principele Carol I i-a r\u0103spuns foarte sincer: \u201eSunt cel dint\u00e2i care s\u0103 regrete aceasta, dar cred c\u0103 nu este \u00eenc\u0103 momentul potrivit, \u00een \u00eemprejur\u0103rile de fa\u0163\u0103, ca Principele s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Totu\u015fi n\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 \u00een cur\u00e2nd voi avea pl\u0103cerea s\u0103-l salut \u00een \u0163ar\u0103\u201d.
\nVr\u0103jma\u015fii lui Cuza, \u015fi erau destui, au f\u0103cut tot posibilul ca dorin\u0163a sincer\u0103 a domnitorului Carol de a-l \u00eent\u00e2lni pe fostul domnitor \u00een \u0163ar\u0103 s\u0103 nu se realizeze niciodat\u0103. Familia Cuza s-a mutat \u00een 1868 l\u00e2ng\u0103 Viena, \u00eentr-o vil\u0103 din Dobling\u201d.
\nLa ceremonia de la Ruginoasa, organizat\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Alexandru Ioan Cuza (…), noul domnitor, Principele Carol, a avut o delicat\u0103 \u015fi \u00eenduio\u015f\u0103toare aten\u0163iune fa\u0163\u0103 de \u00eendurerata Elena Doamna, trimi\u0163\u00e2ndu-i telegrafic condolean\u0163e \u015fi un reprezentant personal purt\u0103tor al unei prea frumoase coroane de flori. R\u0103uvoitorii au r\u0103sp\u00e2ndit mereu zvonul c\u0103 regele Carol I a fost ostil chiar \u015fi memoriei marelui s\u0103u \u00eenainta\u015f. Zvonurile au fost lansate insistent \u00een 1912, cu ocazia inaugur\u0103rii monumentului lui Cuza \u00een Pia\u0163a Unirii din Ia\u015fi. Lipsind fondurile necesare acestei monumentale lucr\u0103ri, ridicat\u0103 prin subscrip\u0163ie public\u0103, regele Carol I s-a \u00eenscris pe list\u0103 cu o sum\u0103 important\u0103 de 250.000 lei f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 realizarea statuii. (…) Omagiindu-\u015fi \u00eenainta\u015ful, d\u0103 pild\u0103 mul\u0163imii \u00eenfl\u0103c\u0103rate, c\u00e2nd roste\u0219te cuvintele: \u201ePrimul Rege al Rom\u00e2niei \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte o sf\u00e2nt\u0103 datorie c\u0103tre Primul Domnitor…\u201d, \u015fi-a descoperit capul \u00eenaintea figurii m\u0103re\u0163e de bronz, prilejuind un moment de \u00een\u0103l\u0163are sufleteasc\u0103, aplauze furtunoase \u015fi \u00eenfl\u0103c\u0103rate ur\u0103ri\u201d.
\n\u00cen fine, st\u0103rui pe remarca scriitorului Florin Dochia \u2013 tehnoredactorul c\u0103r\u0163ii \u2013 prin care domnia sa fixeaz\u0103 locul capodoperei Pele\u0219ul \u2013 simbolul regalit\u0103\u021bii, \u00een prefa\u0163a lucr\u0103rii \u2013 \u201eDincolo de poveste\u201d:
\n\u201eDemersul istoricului c\u00e2mpinean este \u00eenc\u0103 mai mult demn de stim\u0103 pentru c\u0103 include urbea natal\u0103 \u00een contextul general istoric, C\u00e2mpina afl\u00e2ndu-se la r\u0103scrucea drumurilor regale, poart\u0103 a V\u0103ii Prahovei (…) Trecerea Majest\u0103\u0163ilor Lor \u015fi Alte\u0163elor prin C\u00e2mpina \u015fi popasurile sunt descrise cu grij\u0103 (…) eviden\u0163iindu-se mai cu seam\u0103 primirea deschis\u0103 de care aveau parte reprezentan\u0163ii de seam\u0103 ai \u0162\u0103rii\u201d!<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong> <\/p>\n

F\u00e2nt\u00e2ni f\u0103r\u0103 trepte<\/strong><\/p>\n

Rodica T. Soreanu nu este o poet\u0103 mistic\u0103, de\u0219i volumul ei intitulat \u201eRug\u0103\u201d (ed. PapiruS Media, 2018) i-ar sugera cititorului c\u0103 aceasta e calea c\u0103tre luminile \u00eendep\u0103rtate ale lui Dumnezeu, dar cum f\u00e2nt\u00e2nile de triste\u021be \u0219i singur\u0103tate ale poemelor din acest volum sunt rostuite f\u0103r\u0103 preten\u021bia de a le dezv\u0103lui \u0219i tainele, totul devine suflet. Deasupra fiec\u0103rui g\u00e2nd arcuit ca o punte, spre cer, ruga ei (\u201eprefigur\u00e2ndu-mi calea\u201d) vine din \u201edurerea de a vedea\/Lumina\u201d \u0219i cuvintele acestui t\u0103cut ritual nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u201etune \u00een m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Suntem \u00eenconjura\u021bi de t\u00e2lcuri \u0219i mituri, crede poeta, dar le ucidem din grab\u0103 \u0219i nep\u0103sare ori ajungi s\u0103 nu mai cau\u021bi dec\u00e2t valuri \u0219i ondula\u021bii \u00een acest ocean al sor\u021bii. Astfel, poezia sa e ca un evantai de flash-fragmentarii (\u201eun infinit de vie\u021bi secven\u021biale\u201d) care bat la poarta \u201epleoapei\u201d ca \u00een ferestre magice. Floarea, strig\u0103tul, pas\u0103rea, v\u00e2ntul, focul, apa, caii, lumina, piatra, \u00eengerul, cerul, luna, p\u0103durea etc., devin obsesii pentru unele \u201erepere grafice\u201d, ca ni\u0219te simboluri \u00een poezie. \u00cen uimirea celor care au \u00eendr\u0103zneala s\u0103-\u0219i arunce unele priviri fugare \u201ela malul vis\u0103rii\u201d, Rodica T. Soreanu scrie poezie ca fiin\u021ba desprins\u0103 din \u201enesomnul florii\u201d \u0219i datoare acestei lumi: \u201eSuntem izvor\u00e2tori de ape fantastice\/Pe care ca prin fum c\u0103l\u0103torim.\/Suntem slujitorii puterii numit\u0103 dor\/Dar \u0219i rod.\/Timid ancor\u0103m uneori\/La malul vis\u0103rii\u201d (Nesomnul florii). Cu astfel de elemente primordiale \u021bine s\u0103 aminteasc\u0103, simbolic, de nevoia uman\u0103 de a ve\u0219nici clipa, de a sfida \u00eentunericul din lume, de a refuza \u00eenfr\u00e2ngerea prin neguri ce \u00eei \u201er\u00e2vneau fiin\u021ba\u201d.
\n Pentru Rodica T. Soreanu poezia e ca magia care l-a atins pe Icar \u00een zborul s\u0103u nepermis de apropiat de soare: \u201ePenele p\u0103s\u0103rii fericirii\/Z\u0103rir\u0103m\/T\u0103lpile noastre s\u00e2nger\u00e2nd\/Sorii tot mai aproape\/Arz\u00e2ndu-ne…\u201d (Spart cerul). \u00cen poemele din acest volum ruga devine o imens\u0103 cortin\u0103, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 cad\u0103 peste \u201enegurile nop\u021bii\u201d, s\u0103-i arate scara cu care s\u0103 urce c\u00e2t mai sus, ca pe o modalitate de a trece de dincoace \u2013 dincolo \u0219i de a armoniza cu \u201elirism vindec\u0103tor\u201d spaima plutirii noastre pe p\u0103m\u00e2nt: \u201eStrecoar\u0103 Doamne, ale\/Nop\u021bii neguri mai repede\/C\u0103ci trupul meu acesta\/Trec\u0103torul ar rodi\/Lini\u0219tea lui de fruct\/M\u0103 \u00eempresoar\u0103\/\u0218i nu mai \u0219tiu a urca\/O scar\u0103 aproape vertical\u0103\u201d (Neguri). De remarcat, \u00een discursul liric pe care-l construie\u0219te poeta, amarul unei vie\u021bi crude \u0219i am\u0103gitoare. P\u00e2n\u0103 \u0219i \u201eiubirea\u201d e doar o iluzie t\u00e2rzie pe care, cu triste\u021be, o resimte inima: \u201eE t\u00e2rziu s\u0103 ucizi pas\u0103rea c\u00e2nt\u0103toare\/Ce \u021bi-a robit inima\/E t\u00e2rziu s\u0103 mai crezi\/C\u0103 n-o po\u021bi auzi\/Doar pentru ea\/Albe flori ning cire\u0219ii \u00een mai\/\u021ai-e fa\u021ba luminat\u0103 de z\u0103pada rodului\/\u0218i-n p\u0103rul t\u0103u m\u00e2inile mele ame\u021besc\u201d (E t\u00e2rziu). Iar repro\u0219ul adus iubitului are \u201emelodia sf\u00e2\u0219ietoare\u201d a unui suspin nem\u00e2ng\u00e2iat \u00een dragoste: \u201e\u00cen zori iubite vei afla f\u00e2nt\u00e2nile secate\/Cum setea nu te va ierta\/Veni-vei s\u0103-\u021bi dau ap\u0103 vie\/Ai grij\u0103, am s\u0103-\u021bi spun atunci\/F\u00e2nt\u00e2na mea e f\u0103r\u0103 trepte\/Dar vraja ei de o dezlegi\/Cu \u00een\u021beleapt\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare\/G\u0103se\u0219ti o treapt\u0103\u201d (\u00cen zori).
\n Locul, \u00een poezie, pe care-l numim pe p\u0103m\u00e2ntul patriei este cel \u00een jurul c\u0103ruia graviteaz\u0103 str\u0103mo\u0219ii \u0219i bravii b\u0103rba\u021bi ai \u021b\u0103rii, iar zvonul pare a veni \u201e\u0219i din clopotni\u021be\u201d \u0219i \u201ese prelinge \u00een ecou\u201d. \u0218i recompus\u0103 din fragmente cu valoare afectiv\u0103, via\u021ba poate deveni \u201eo f\u00e2nt\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 trepte\u201d \u00een care se va turna vis\u0103tor viitorul, cu toate triste\u021bile venite din \u201e\u00eensingur\u0103ri crescute din iubire\u201d unde g\u0103sim un suflet captiv: \u201e\u0218i nici nu-i greu s\u0103 descui\/o chilie dup\u0103 ce am urcat\/o scar\u0103 aproape vertical\u0103.\/la geamul t\u0103u cade ploaia\/m\u0103runt sacadat \u0219i p\u0103unii\/r\u0103cnesc zgribuli\u021bi\u201d (Monetar). Tematic, poemele adunate \u00een volum cuprind cam tot ceea ce este esen\u021bial \u00eentr-un discurs liric: via\u021b\u0103, moarte, iubire, cunoa\u0219tere, rela\u021bia cu divinitatea etc. Interesant este modul \u00een care poeta g\u00e2nde\u0219te construc\u021bia poemului din linii \u0219i arii grafice: \u201eCuvintele\/Juc\u00e2ndu-se \u00een ciocul aurit\/Al p\u0103s\u0103rii Condei\/Invad\u00e2nd lumea\/Ca ni\u0219te furnici\/Mereu alerg\u00e2nd\/Pe-ncruci\u0219atele drumuri\u201d (Mugur).
\n Tr\u0103ind \u00eentr-un spa\u021biu iluzoriu, unde g\u0103se\u0219ti doar \u201epoarta stelar\u0103\u201d care te \u00eembie \u0219i te cheam\u0103 \u201esporind misterul cunoa\u0219terii\u201d, poeta \u00ee\u0219i creioneaz\u0103 liric portretul: \u201eSunt ca un val \u00eendr\u0103zne\u021b\/\u00cen tornado-ul \u00eentunecat\/Cr\u00e2mpei din curcubeul p\u0103m\u00e2ntean\/Ce nu-i ajunge cerul pentru albastru\u201d (Portret).
\n Ca o concluzie desprins\u0103 din poemele adunate \u00een volum, \u201ecu vraja lor ad\u00e2nc\u0103 ce ucide\u201d, focul interiorizat al celei care scrie este s\u0103-\u0219i \u00eenving\u0103 sufletul \u201e\u00eensingurat\u201d \u0219i s\u0103 aduc\u0103 dorin\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een cititorul-martor al tuturor triste\u021bilor reale sau virtuale, tot a\u0219a cum spunea E. Cioran: \u201efericirea este, dar nu exist\u0103\u201d. \u0218i pentru asta merit\u0103 s\u0103 vis\u0103m, dup\u0103 ce \u201eau pl\u00e2ns norii\/(\u0219i) s\u00e2ngele meu a topit\/Singur\u0103tatea\u201d, cum scrie \u00eentr-un poem. . <\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong><\/p>\n

Semiact \u00een 2<\/strong>
\n(Cronic\u0103 la volumul de poezie: \u201e\u00een absen\u0163a din preajma Copacului\u201d de Daniela Teleoac\u0103) <\/em><\/p>\n

Volumul \u00een absen\u0163a din preajma Copacului este unul masiv (de 363 de pagini), \u00eenceput cu o scurt\u0103 autobiografie \u015fi c\u00e2teva pasaje dintr-un roman \u00een lucru pe care le consider motto pentru poezia inclus\u0103 aici. Avem de-a face cu o poezie evocatoare, captivant\u0103 \u015fi de o cromatic\u0103 stilistic\u0103 bine lucrat\u0103. Versuri stufoase, ideatic\u0103 divers\u0103, mesaj cultivat, tehnic\u0103 personal\u0103, ie\u015fire din sine debordant\u0103, valorificarea st\u0103rilor suflete\u015fti, explozii de metafore sunt c\u00e2teva dintre atributele-amprent\u0103 ale acestei poete, care vin \u00een \u00eent\u00e2mpinarea cititorului.
\nPoezia Danielei Teleoac\u0103 se scrie sub semnul divinului, de\u0163ine o u\u015fi\u0163\u0103 secret\u0103 pe care, dac\u0103 o descoperi, o vei deschide \u00een fiecare moment c\u00e2nd te m\u00e2n\u0103 curiozitatea. Divinul persist\u0103 asupra temerii \u015fi vinei sale de a fi p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u015fi vindec\u0103 acele r\u0103ni care supureaz\u0103 permanent \u00een suflet; nu se absolv\u0103 de tr\u0103dare, con\u015ftiin\u0163a lucreaz\u0103: Doamne,\/ te-am tr\u0103dat\/ cu mult \u00eenainte ca\/ Iuda s-o fac\u0103!\/ monolog post meridiem. De la bun \u00eenceput, cuv\u00e2ntul ei inspir\u0103 stranietate, expresia cur\u00e2nd vom fi „oamenii care au fost” ne introduce labirintic \u00een metropola poeziei Danielei Teleoac\u0103. Ai doar impresia c\u0103 o po\u0163i parcurge \u015fi cunoa\u015fte rapid, \u00eens\u0103 str\u0103zile de cuvinte sunt \u00eentortocheate, trebuie s\u0103 circuli cu aten\u0163ie, mai ales la semne. C\u00e2nd p\u0103trunzi aici, ai acea senza\u0163ie c\u0103 \u00een orice parte ai lua-o se afl\u0103 \u00eenc\u0103 un drum al cunoa\u015fterii. Folosirea intensiv\u0103 a gerunziilor este un adev\u0103rat motor care men\u0163ine \u00een ac\u0163iune continu\u0103 \u00eentreg angrenajul tr\u0103irilor poetice. Poezia Danielei este de tip memorie afectiv\u0103. \u00cenmagazineaz\u0103 \u015fi transmite prin propriul filtru emo\u0163ional informa\u0163ia interioar\u0103, genetic. Gerunziul e folosit chiar \u015fi \u00een titluri, conferind astfel prelungire \u00een timp sentimentelor, aducerea lor \u00een prim-plan \u015fi senza\u0163ia plan\u0103rii lor \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme dup\u0103 aceasta. La fel de bine pot afirma c\u0103 avem de-a face cu o poezie sobr\u0103 care-\u015fi permite prea pu\u0163in ludic, ba dimpotriv\u0103 are un gen de autoironie ascu\u0163it\u0103, o poezie a mar\u015fului funebru care pare s\u0103 adune convoaie de suferin\u0163\u0103 mascat\u0103 (v., de pild\u0103, punem de-un ceai, de-o iubire, de altceva…). \u00cen acest volum, autoarea forjeaz\u0103 la greu aliajul mor\u0163ii. Indiferent de textura \u015fi coloristica sufleteasc\u0103, ceva se degradeaz\u0103, aceast\u0103 poezie fiind un fel de pr\u00e9cis de d\u00e9composition cioranian (f\u0103-te c\u0103 nu ai murit (\u00eenc\u0103)!, copil\u0103rindu-m\u0103, poem al dup\u0103-amiezii \u015f.a.).
\nPoezia Danielei Teleoac\u0103 se situeaz\u0103 \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer, c\u00e2nd teluric\u0103, profan\u0103, ghidu\u015f\u0103, c\u00e2nd celest\u0103, sacr\u0103, metafizic\u0103 cu atingere filozofic\u0103. Ea are un suflu terapeutic, \u00eendreptat\u0103 fiind spre inim\u0103. Acel modus vivendi (privitor la eternul sentiment de iubire) mereu pe fug\u0103, la vitez\u0103 maxim\u0103, \u00eentr-un vertij de neoprit, este asemenea unei ciulendre ame\u0163itoare care te prinde \u00een v\u00e2rtejul ei nebunesc \u015fi te \u00eenv\u00e2rte tot mai repede, \u00eenc\u00e2t te scoate de pe traiectorie, centrifugal (ciuleandra).
\nUneori, autoarea transmite pe filon ludic nevoi suflete\u015fti, \u00eentoarcerile \u00een copil\u0103rie, rememor\u0103ri ale persoanelor dragi, ca pe ni\u015fte pove\u015fti cl\u0103dite din c\u0103r\u0103mizi de memorie. Rela\u0163ia cu acea copil\u0103 care a fost c\u00e2ndva se prelunge\u015fte \u015fi se p\u0103streaz\u0103 \u00een prezent, nu este t\u0103iat\u0103 a\u015fa cum se taie cordonul ombilical, la desp\u0103r\u0163irea de p\u00e2ntecul maternal. Este vorba de o continu\u0103 apropiere de trecut (\u015fi nici vorb\u0103 de \u00eendep\u0103rtare \u00een timp), apropiere mediat\u0103 prin cuvinte \u2013 prietenii de joac\u0103 ai autoarei (miraj albastru-turcoaz). Poemele din acest volum sunt scurte pove\u015fti, un iure\u015f sentimental adesea turbulent, uneori lin; c\u00e2nd las\u0103 vagi urme de bucurie, c\u00e2nd o triste\u0163e \u00eendestul\u0103toare; exist\u0103 un \u0163ip\u0103t interior care scap\u0103 c\u00e2teodat\u0103 \u00een afara fiin\u0163ei: un \u0163ip\u0103t ruginit \u00een de\u015fertul t\u0103cerilor arse\/ incompletitudine; un preferat antagonism al manifest\u0103rilor, tr\u0103irilor, cum se vede \u015fi aici \u00een t\u0103ceri-\u0163ip\u0103t; un tragism versus extaz, plec\u0103ri \u015fi reveniri, egoism \u00een contra altruism, iubire la polul opus singur\u0103t\u0103\u0163ii etc., toate acestea conferind plin\u0103tate poemelor, pe l\u00e2ng\u0103 masivitatea acestora, at\u00e2t ca alur\u0103, c\u00e2t \u015fi ideatic. Ele sunt str\u0103b\u0103tute \u00een lung \u015fi \u00een lat de aspecte dureroase, infirmit\u0103\u0163i trupe\u015fti ori spirituale, uneori ameliorarea lor produc\u00e2ndu-se prin invocarea ajutorului divin, a \u00eengerilor \u015fi a lui Dumnezeu. Pove\u015ftile Danielei sunt de pe c\u00e2nd ziua era din postav \u015fi Bunica purta o ie cusut\u0103 cu ro\u015fu \u015fi verde\/ cu fluturi ornat\u0103\/ de alt\u0103dat\u0103.
\nVolumul de fa\u0163\u0103 este unul complex din punctul meu de vedere, cu abord\u0103ri serioase, reale tancuri de inspira\u0163ie care aduc acea lini\u015fte de dup\u0103 un r\u0103zboi personal cu tarele lumii actuale. De asemenea, con\u0163ine stropul de (auto)ironie, c\u00e2t s\u0103 nuan\u0163eze diverse aspecte: eu o s\u0103 fiu \u00een continuare\/ fata cu z\u00e2mbet de prim\u0103var\u0103\/ poate \u015fi pu\u0163in din zeitatea antic\u0103\/ o s\u0103 cobor temeinic din 32\/ (de\u015fi de mult drumul meu nu mai trece pe acolo)\/ faire semblant d\u2019exister. Poezia Danielei este un recviem care \u00ee\u015fi pierde acordurile undeva dincolo de tine, unde triste\u0163ile se fac \u00eengeri \u015fi ne m\u00e2ng\u00e2ie ochii. schimb\u0103 lacrimile \u00een lumin\u0103…\/ priveghi. Aici este limita \u00eentre p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer, \u00eentre trup \u015fi spirit, \u00eentre ceea ce este efemer \u015fi ceea ce e ve\u015fnic: nu mai suntem ai no\u015ftri, ci ai c\u0103derii \u00een cel\u0103lalt cer\/ priveghi. Daniela este poeta la limita dintre lumi, se simte un excedent de religiozitate \u00een discursurile sale poetice!
\nVolumul este un semiact \u00een doi, pentru c\u0103 totul se petrece \u00een jurul lui el \u015fi ea, un cuplu imaginar ori real, un cuplu puternic ori destr\u0103mat, de\u015fi nu iubirea este tema principal\u0103 aici, aici este o diversitate de teme din care el \u015fi ea nu pot fi omi\u015fi, mai degrab\u0103 este un volum retoric, al \u00eentreb\u0103rilor r\u0103mase cumva \u00een coad\u0103 de pe\u015fte, al esen\u0163ializ\u0103rii unei resemn\u0103ri existen\u0163iale pornite din dorin\u0163a de a atinge perfec\u0163iunea, \u00een condi\u0163iile \u00een care autoarea se confrunt\u0103 cu propriile vini, \u015fi le asum\u0103, se responsabilizeaz\u0103 pentru ceea ce face, at\u00e2t pentru gre\u015feli, c\u00e2t \u015fi pentru cele bune.
\nIubirea, acest sentiment ancestral, motiv de poeticitate grandios \u015fi complex, nelipsit\u0103 din tematicile poe\u0163ilor, universal tr\u0103it\u0103 \u015fi retr\u0103it\u0103 (\u015fi) prin cuvinte, este personalizat\u0103, scoas\u0103 \u00een prim-plan la modul brutal, acutizat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 de cumin\u0163enie, pe c\u00e2t de discret, pe at\u00e2t de intens (acela\u015fi efect al antagonismului vivace!): m\u0103 simt bine \u00eentins\u0103\/ \u00een g\u00e2ndul t\u0103u\/ acolo unde rupt de tine \u015fi de restul lumii\/ g\u0103zduie\u015fti nostalgiile felinei cu sentimente prelungi\/ niciodat\u0103 cumin\u0163it\u0103\/ confort grad I. Iubirea este ca strig\u0103tul lui Munch, este durere \u0163inut\u0103 l\u0103untric p\u00e2n\u0103 la exasperare, p\u00e2n\u0103 nu mai ai aer, p\u00e2n\u0103 la r\u0103bufnire, p\u00e2n\u0103 la invocare (s\u0103 m\u0103 iube\u015fti a\u015fa…). Poemele Danielei se termin\u0103 baroc, ecoul acestora \u00eendrept\u00e2ndu-se oriunde \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, f\u0103r\u0103 o \u0163int\u0103 direct\u0103. Se lanseaz\u0103 c\u0103tre oricare cititor f\u0103r\u0103 sugerarea mesajului, implic\u00e2ndu-l astfel pe acesta la a medita asupra mesajului, la a-l g\u00e2ndi pe toate fe\u0163ele.
\nAutoarea are o \u0163inut\u0103 vertical\u0103, o atitudine just\u0103, nep\u0103rtinitoare, echilibrat\u0103 vis-\u00e0-vis de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu (continuitate). Mama \u00eei este arip\u0103 divin\u0103: doar Mama nu-\u0163i mai este pe-aproape\/ \u00eentre timp s-a f\u0103cut nev\u0103zut\u0103 \u015fi gr\u0103dina\/ \u015firurile ei lungi de miracole\/ mers cu pietricele; \u015fi, totu\u015fi, Mam\u0103!\/ eu r\u0103m\u00e2n copilul pe care c\u00e2ndva \u00eel purtai \u00een bra\u0163e\/ sus de tot \u00een curtea celest\u0103 a \u00eengerilor\/ aceea\u015fi. Daniela poveste\u015fte de florile Bunicii, despre Mama care aduce acas\u0103 dic\u0163ionare gigantice cu foi\u0163e str\u0103vezii\/ Acas\u0103… departe. Bunica este un reper spiritual aparte. \u00cei aduce copil\u0103ria foarte aproape, \u00een inim\u0103: Copil\u0103ria mea \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103\/ dincolo de b\u0103t\u0103tura Bunicii:\/ m-am aplecat s-o culeg\/ \u00eentr-o vacan\u0163\u0103.
\nUneori, poezia matur\u0103 a Danielei este o garnitur\u0103 pe \u015fine de repere-amintiri, un \u015fir Fibonacci al semnelor, o partitur\u0103 wagnerian\u0103 care se las\u0103 cu aplauze la scen\u0103 deschis\u0103, cu umbre \u015fi tot felul de sunete\/ peisaj naiv. Este un adev\u0103rat magician al metaforelor pe care le scoate din joben, metafore de impact: miroase a gaz \u015fi a fric\u0103\/ substan\u0163a aia cleioas\u0103 de care nu mai scapi…\/ foarte probabil \u015fi m\u00e2ine…; o zi ca o ciocnire frontal\u0103\/ ora de la care \u00eencep singur\u0103t\u0103\u0163ile; e c\u00e2ntecul acesta\/ t\u0103r\u0103g\u0103nat-dureros ca o ploaie\/ zdrobit\u0103 de propria c\u0103dere\/ ora\u015ful nostru \u015f.a.m.d.
\nUnele poeme par minidialoguri poet\u0103-sine. \u00ce\u015fi vorbe\u015fte, \u00ee\u015fi r\u0103spunde, \u0163in\u00e2nd locul acelui eu, ca persoan\u0103 imaginar\u0103 opus\u0103 sie\u015fi, contradictorie, trecut\u0103 \u00eentre paranteze ca un adaos necesar, pentru completarea discursului. Ca un leac personal este \u015fi prezen\u0163a p\u0103s\u0103rilor; a\u015f zice c\u0103 poezia Danielei este pentru p\u0103s\u0103ri a\u015fezate pe pervazul sufletului s\u0103u. Revela\u0163ia acesteia este acel cer de p\u0103s\u0103ri! Gol, goliciune, vid, dezgolire sunt cuvinte cu care poeta \u00ee\u015fi contureaz\u0103 singur\u0103tatea, f\u0103c\u00e2nd yoga poetic fix \u00een mijlocul ei. \u00ce\u015fi alege, de altfel, cu minu\u0163iozitate locurile, nesfiindu-se s\u0103 le descrie \u00een am\u0103nunt, chiar naturalist, oric\u00e2t de dureroas\u0103 ar fi o experien\u0163\u0103 de acest gen (departe; monolog post meridiem; lumea asta a\u015fa de normal\u0103).
\nEste un volum floral, o gr\u0103din\u0103 bogat\u0103 \u00een exemplare, unul mai atr\u0103gator \u015fi mai interesant dec\u00e2t cel\u0103lalt, o gr\u0103din\u0103 botanic\u0103 uria\u015f\u0103 prin care poeta ne plimb\u0103, prezent\u00e2ndu-ne poeme deschise, cu deosebite corole \u015fi \u00eentr-o diversitate de forme, dimensiuni si culori. Florile sale preferate sunt garofi\u0163e, s\u00e2nziene, tuf\u0103nic\u0103, nalb\u0103, hortensii, mic\u015funele, lev\u0103n\u0163ic\u0103, iasomie, trandafiri, narcise, zambile. \u015ei pentru c\u0103 iube\u015fte copacul, ne invit\u0103 la o plimbare literar\u0103 pe sub pruni, corcodu\u015fi, vi\u015fini, cire\u015fi, tei, smochini, mesteceni, s\u0103lcii, salc\u00e2mi, magnolii, castani, platani: am la mine\/ o potec\u0103 \u00eengust\u0103\/ un salc\u00e2m \u00eentreg \u00eenflorit \u015fi\/ salc\u00e2mul poate fi \u00een noi\/ sunt o pas\u0103re subteran\u0103 zgrun\u0163uroas\u0103 etc.
\nTitlul volumului \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een contextul unor poeme: ** \u00een reveriile noastre comune\/ distan\u0163a se face\/ copac\/ noi copiii\/ marii amatori s\u0103-i popul\u0103m \u00een\u0163elesurile…\/ iubire la f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103; **\u00een absen\u0163a\/ din preajma Copacului\/ \u0163i-ai \u00eentins tu m\u00e2inile\/ 2 recipiente goale\/ \u00eencremenite\/ a\u015ftept\u00e2nd ploile\/ hard enduro. Desigur, copacul \u00eenseamn\u0103 esen\u0163\u0103, verticalitate, rezisten\u0163\u0103, longevitate, fruct, lemn \u015fi h\u00e2rtie, adic\u0103 acele calit\u0103\u0163i pe care \u015fi omul adev\u0103rat \u015fi le dore\u015fte. \u015ei, de aceea, spun c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Daniela a ales acest titlu al volumului de fa\u0163\u0103. Copacul vie\u0163ii simbolizeaz\u0103 \u00eentinerire, vindecare sufleteasc\u0103 \u015fi spiritual\u0103, hran\u0103 vie, bog\u0103\u0163ie, ve\u015fnicie, leg\u0103tura \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, deci comunicare, telepatie, echilibru: voi ghici r\u0103suflarea copacului-singur\/ a copacului-om\/ e \u00eenc\u0103 iulie \u015fi greierii inund\u0103 cosmic. At\u00e2ta pre\u0163uire are pentru Copac, \u00eenc\u00e2t se teme c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi rostirea numelui s\u0103u poate fi o pr\u0103bu\u015fire f\u0103r\u0103 precedent, ireversibil\u0103: mi-e team\u0103\/ de ziua \u00een care voi rosti deformat copac\/ \u015fi atunci toate p\u0103durile se vor pr\u0103bu\u015fi\/ zone. inaccesibile. \u00centre copac \u015fi singur\u0103tate este cumva o \u00een\u0163elegere, un pact; banca va g\u0103zdui oric\u00e2nd un om singur, cu g\u00e2ndurile lui, iar copacul \u00eei va asigura umbra, r\u0103coarea, ozonul, \u00eel va proteja de soare, ploaie, v\u00e2nt, d\u00e2ndu-i r\u0103gaz \u00een a se redresa: **o banc\u0103 singur\u0103\/ copacul ce se opintea la baza ei\/ ro\u015fu diluat.
\nA\u015f putea \u00eencheia aceast\u0103 scurt\u0103 incursiune \u00een poezia ad\u00e2nc\u0103, pe pu\u0163in c\u00e2t o f\u00e2nt\u00e2n\u0103, a Danielei Teleoac\u0103, cu urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: unde se duce iubirea?\/ unde memoriile?\/ unde timpul?\/\/ poate \u00een milimetrul de cer\/ care din convingere\u2026\/ din instinct\u2026\/ din singur\u0103tate?!\/ plou\u0103 firul de iarb\u0103\/ milimetrul de cer. Dar, dac\u0103 s-ar g\u0103si un singur om s\u0103 r\u0103spund\u0103 exact, probabil c\u0103 via\u0163a ar fi destul de searb\u0103d\u0103! Ce \u00een\u0163elept ne m\u0103rturise\u015fte Gabriel Liiceanu: \u201e\u00cen fond, \u00een fiecare dintre noi se afl\u0103 doi oameni. Suntem, mai \u00eent\u00e2i, ceea ce a f\u0103cut natura din noi. Dar suntem, apoi, ceea ce am f\u0103cut noi cu natura din noi.\u201d!<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI <\/strong><\/p>\n

Ora\u0219 fluid \u0219i \u00eentunecat<\/strong><\/p>\n

Poemele citadine ale Victoriei Milescu tr\u0103deaz\u0103 prezen\u021ba unei sensibilit\u0103\u021bi aparte, r\u0103nite de balastul realit\u0103\u021bii. Pa\u0219ii poetei prin cetatea c\u0103reia un \u201enobil prin\u021b\u201d \u201e\u00eei demoleaz\u0103 anotimpurile, pove\u0219tile, c\u00e2ntecele\/ la chitar\u0103, mandolin\u0103, banjo, arborii\/ cu fructe mici, ro\u0219ii, av\u00e2nd nume secrete\u201d (\u201eVaya con Dios\u201d) sunt \u0219ov\u0103ielnici, iar starea de \u00eensingurare, teama, gura pecetluit\u0103 par ale unui \u00eenfr\u00e2nt care se retrage \u00een poezie, consider\u00e2nd c\u0103 de acolo poate s\u0103 vin\u0103 salvarea: \u201estrada pe care arunci monedele mici, aurii\/ \u0219i scuipi versuri nemuritoare\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 o prive\u0219ti \u00een ochi, sunt eu\u2026\u201d (\u201eRezist\u0103 p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine\u201d).
\nPoemele cuprinse \u00een volum reprezint\u0103 nota\u021bii dintr-o c\u0103l\u0103torie imaginar\u0103 prin noaptea unui ora\u0219 greu de plasat altundeva dec\u00e2t \u00een imaginar, cu reminiscen\u021bele lui pe alocuri feudale (turnuri, creneluri, str\u0103jeri), sau pur balcanice (\u201estrada cu terase \u0219i baruri \u0219i case\/ unde pariezi pe ziua de ieri\/ strada c\u00e2nt\u00e2nd la chitar\u0103, la crati\u021be, oale\/ cu ferestrele sparte de un fluture miop\/ cu tonete de \u00eenghe\u021bat\u0103 de zmeur\u0103, cu porumbei\/ survol\u00e2nd statuile vivante\u201d \u2013 \u201eRezist\u0103 p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine\u201d), sau simbolice (vom \u00eent\u00e2lni o strad\u0103 a fericirii, una a speran\u021bei etc., toate pline-ochi cu \u201emanechine din vitrine condamnate\u201d, cer\u0219etori, v\u00e2nz\u0103tori ambulan\u021bi, \u00een general, o aglomerare pestri\u021b\u0103 de fiin\u021be care \u0219i-au pierdut sensul, dar continu\u0103 s\u0103 se \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 precum ro\u021bile unui mecanism greoi). Printre \u201efirimituri\u201d, p\u0103s\u0103ri negre, strig\u0103te ascu\u021bite, vacarm, dar \u0219i un fel de Dumnezeu local care, \u00een ipostaz\u0103 de t\u00e2n\u0103r \u201e\u00een salopet\u0103 ro\u0219ie \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103\/ un inel uria\u0219 cu chei sun\u00e2nd\/ \u0219i un patent\/ vrea s\u0103 repare\/ p\u0103s\u0103rile astea lacome, g\u0103l\u0103gioase\/ ciugulind\/ la baza copacilor desfigura\u021bi\/ firimiruri\/ de oameni\u201d (\u201eFirimituri\u201d).
\n\u00centr-o privire de sus, de pe orbita omului de z\u0103pad\u0103 (simbol, \u00een text, al nostalgiei dup\u0103 raiul pierdut), ora\u0219ul imaginar al Victoriei Milescu nu-\u0219i schimb\u0103 prea mult esen\u021ba: \u201eMulte ferestre luminate\/ lan\u021buri, lac\u0103te sparte\/ mul\u021bi fulgi r\u0103zle\u021bi\u021bi\/ mult\u0103 sare l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103\/ de buldogii de fier\/ oameni diformi sub faruri\/ ostili la prima vedere\u201d (\u201ePe orbit\u0103\u201d). Aparent deschis, prin inserarea \u00een text a trimiterilor la mediul acvatic, spa\u021biul continu\u0103 s\u0103 fie concentra\u021bionar, \u201ezb\u0103t\u00e2ndu-se s\u0103 ias\u0103\/ din ochiul lui mare, \u00eence\u021bo\u0219at\/ de ora\u0219 care arde\/ mocnit, gazat\/ pedepsindu-m\u0103 s\u0103 tr\u0103iesc \u00een el\/ cu pielea lui de saurian\/ crestat\u0103 din loc \u00een loc de unelte de scris\u201d (\u201eDar ce s\u0103-i ceri unui ora\u0219 portuar\u201d).
\nDiscursul liric construit de Victoria Milescu este fluid \u0219i \u00eentunecat, amintind, pe alocuri, de poemele uitatului Emil Botta: \u201eMi-am schimbat numele\/ mi-am renegat rudele\/ dar ea m\u0103 g\u0103se\u0219te mereu\/ \u00eei simt palma lichid\u0103 pe g\u00e2t\/ c\u0103tu\u0219ele \u0219erpilor mocirlo\u0219i pe glezn\u0103\/ valul ei tulbure \u00eemi astup\u0103 gura\/ cu mor\u021bii ei frumo\u0219i, \u00eenc\u0103 fum\u00e2nd\/ \u021bigar\u0103 de la \u021bigar\u0103\/ ea vine pe urmele mele\/ intr\u0103 \u00een casele pe care le p\u0103r\u0103sesc pe r\u00e2nd\/ cu cizme de cauciuc hidoase \u0219i grele\/ vine pe urmele mele\/ \u00eencet, bomb\u0103nind, mi le \u0219terge\u201d (\u201eApa ora\u0219ului meu\u201d). \u00cengerii \u0219i p\u0103s\u0103rile survoleaz\u0103 ora\u0219ul conturat \u00een alb \u0219i negru, \u00eentr-o continu\u0103 iarn\u0103 obosit\u0103, cu fulgi care \u201ecad pe paltoanele celor care au paltoane\/ pe cizmele celor care poart\u0103 cizme\/ \u00eenaint\u00e2nd prin iarba de cur\u00e2nd \u00eencol\u021bit\u0103\/ a fulgilor imacula\u021bi, cu resemnare\/ cad peste crengi negre, p\u0103r\u0103site\u201d (\u201eDe iarn\u0103\u201d).
\nPoemul care d\u0103 titlul volumului cuprinde, \u00eentr-o form\u0103 concentrat\u0103, o viziune asupra lumii \u00een care supravie\u021buim ca fiin\u021be fragile, incapabile s\u0103-\u0219i p\u0103streze arhetipul, s\u0103ritura dintr-un regn \u00eentr-altul, mimetismul, pustiirea spa\u021biului \u0219i automistificarea fiind liniile de for\u021b\u0103 ale construc\u021biei lirice: \u201eO l\u0103cust\u0103\/ \u00eenghite strada\/ plin\u0103 de alte l\u0103custe\/ printre ele \u0219i eu\/ mereu\/ deghizat\u0103 \u00een om\u201d (\u201eStrada L\u0103custei\u201d). De fapt, tot ceea ce scrie Victoria Milescu surprinde mai pu\u021bin prin spectacolul lingvistic \u0219i mai mult prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura ideatic\u0103 a poemelor. Avem de-a face cu o creatoare reflexiv\u0103, capabil\u0103 s\u0103 se comunice, s\u0103 se situeze \u00een opozi\u021bie sau \u00een consens cu realitatea, s\u0103 se analizeze \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 mesaje din ad\u00e2nc, uneori criptice, alteori volatile, \u201estabile \u0219i instabile\u201d ca parfumul str\u0103zilor: \u201ePoate m\u00e2ine voi pl\u00e2nge\/ dar azi\/ m\u0103 despletesc sub rafalele\/ elementelor stabile \u0219i instabile, nenum\u0103rabile\/ du\u0219manilor ce pot fi de folos cuiva\/ \u00eentors de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103\/ dau drumul chiotului\/ s\u0103 sparg\u0103 ferestrele\/ cum spun ei c\u0103 ar trebui s\u0103 fac\u0103 poezia\u201d (\u201eChiar dac\u0103 aici e bine\u201d).
\nDin motiv poetic, ora\u0219ul devine tem\u0103 fundamental\u0103 a poemelor cuprinse \u00een volum \u0219i poeta, raport\u00e2ndu-se obsesiv la un spa\u021biu \u00eenchis, rareori apeleaz\u0103 la alte teme \u2013 iubirea, rela\u021bia cu divinitatea, senectutea etc. -, aleg\u00e2nd, \u00een schimb, moartea drept corolar al convingerii c\u0103 suntem c\u0103l\u0103tori dintr-un \u00eentuneric \u00eentr-altul \u0219i c\u0103 popasul de lumin\u0103 dureaz\u0103 c\u00e2t topirea unui fulg de z\u0103pad\u0103, \u00een acest univers \u00een care \u201eNinge continuu, cursiv, rectiliniu\/ ninge ca \u0219i cum cerul pl\u00e2nge\/ cu lacrimi modificate genetic\u201d (\u201eSunet continuu\u201d). Poate c\u0103 dl. Constantin Cuble\u0219an avea dreptate c\u00e2nd spunea c\u0103 \u201eVictoria Milescu \u0219tie s\u0103 prefac\u0103 derizoriul \u00een poezie, f\u0103r\u0103 a mar\u0219a pe striden\u021be grote\u0219ti, pe ostenta\u021bia denun\u021bului lumii maculate care-o \u00eenconjoar\u0103\u201d; cert este c\u0103 noul volum dep\u0103\u0219e\u0219te imediatul, clipa f\u0103r\u0103 miz\u0103, balastul cotidian provocator de marasm, pentru a ajunge la ceea ce conteaz\u0103: poezia autentic\u0103.<\/p>\n

*Victoria Milescu<\/strong>: \u201eStrada L\u0103custei\u201d<\/em>, eLiteratura, 2017<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

Vasile Ghica: O eroin\u0103 aproape ne\u015ftiut\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul centenar sunt f\u0103cute eforturi, nu a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fie f\u0103cute, mai ales de autorit\u0103\u0163i, de a aduce la lumin\u0103 activit\u0103\u0163ile unor personalit\u0103\u0163i, mai mult sau mai pu\u0163in \u015ftiute, sau evenimente ce au avut o importan\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare la realizarea visului de veacuri al rom\u00e2nilor: UNIREA. Cele mai multe eforturi sunt ale unor oameni de cultur\u0103, adev\u0103ra\u0163i lupi singuratici, sprijini\u0163i pe ici pe acolo de autorit\u0103\u0163i sau funda\u0163ii. Piedicile nu i-au \u00eempiedicat s\u0103 ajung\u0103 la documente, la izvoare pentru a aduce la lumin\u0103 evenimente cruciale, cu personalit\u0103\u0163i providen\u0163iale. O astfel de personalitate, aproape necunoscut\u0103, este Ecaterina Conachi. Dar cine a fost Ecaterina Conachi \u015fi ce rol deosebit a avut ea \u00een istorie ne spune \u015fi scriitorul tecucean Vasile Ghica \u00eentr-o carte de excep\u0163ie, o carte document \u201eEcaterina\/Cocu\u0163a Conachi-Vogoride\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Ed. Studis din Ia\u015fi \u00een acest an aniversar.
\nDar cine a fost Ecaterina Conachi \u015fi pentru ce fapte trebuie re\u0163inut\u0103 de istoriei? R\u0103spunsurile la aceste dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri ni le d\u0103 Vasile Ghica. Elisabeta Conachi s-a n\u0103scut la 17 august 1828 la \u0162ig\u0103ne\u015fti, l\u00e2ng\u0103 Tecuci, fiind fiica poetului Costache Conachi \u015fi a Smarandei (Zulnia). Cei mai apropia\u0163i au alinat-o Cocu\u0163a. Costache Conachi, \u201ecel mai valoros poet din prim\u0103vara literaturii noastre premoderne\u201d (cf. Vasile Ghica), agonise\u015fte o avere considerabil\u0103 \u015fi ob\u0163ine func\u0163ii importante \u00een stat, printre care \u015fi cea de logof\u0103t. \u00cen anul 1834 candideaz\u0103 la tronul Moldovei fiind \u00eenvins de Mihail Sturdza. Dup\u0103 acest e\u015fec se retrage din politic\u0103. Cocu\u0163a Conachi, prin grija ne\u00eentrerupt\u0103 a tat\u0103lui ei, prime\u015fte o educa\u0163ie aleas\u0103. C\u00e2nd Cocu\u0163a avea 15 ani, iar tat\u0103l este chinuit de boal\u0103, acesta \u00eencepe s\u0103 se fr\u0103m\u00e2nte cum s\u0103-\u015fi m\u0103rite fata. \u00cei face propunerea lui \u015etefan Vogoride, \u201edemnitar de origine bulgar\u0103, fost guvernator al insulei Samos\u201d, pentru ca fiul s\u0103u, Nicolae, s\u0103-i devin\u0103 ginere. Acesta fusese trimis la studii la Viena, Munchen \u015fi Berlin, dar \u201enu s-a istovit cu cetitul c\u0103r\u0163ilor\u201d, fiind un \u201ez\u0103lud, ame\u0163it de toate cele mai r\u0103le din lume\u201d. C\u0103s\u0103toria s-a lovit de reac\u0163iile nefavorabile ale unor rude, dar cel mai mare obstacol era acela c\u0103 t\u00e2n\u0103rul nu era \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit. Se intervine la domnitor aduc\u00e2ndu-se argumentele c\u0103 t\u00e2n\u0103rul s-a n\u0103scut \u00een Moldova \u015fi a fost capuchehaie la \u0162arigrad. Dup\u0103 un prim refuz al Adun\u0103rii Ob\u015fte\u015fti, \u00een 9 februarie 1845, \u00eenalta adunare rezolv\u0103 favorabil peti\u0163ia \u00een \u015fedin\u0163a din 1 martie 1846. C\u0103s\u0103toria a fost oficiat\u0103 \u00een biserica familiei din \u0162ig\u0103ne\u015fti la data de 2 iunie 1846. Dup\u0103 moartea logof\u0103tului Conachi (1849), Cocu\u0163a \u00eei face cadou so\u0163ului o procur\u0103 prin care acesta are drepturi depline asupra \u00eentregii averi. \u00cen anii ce au urmat se intensificau ac\u0163iunile unioniste \u00een cele dou\u0103 principate. \u00cen urma unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interne \u015fi sub influen\u0163a puterilor garante \u015fi a \u00cenaltei Por\u0163i se succed domnitorii. La pu\u0163in timp, Theodor Bal\u015f, \u00eenlocuitorul de domn din Moldova moare. \u00cen mare grab\u0103 turcii \u00eel instaleaz\u0103 pe func\u0163ia de caimacam pe Nicolae Vogoride (1857). Cocu\u0163a era al\u0103turi de unioni\u015fti cu tot sufletul. Este \u00een rela\u0163ii foarte bune cu Vasile Alecsandri \u015fi cu Mihail Kog\u0103lniceanu, devenind prin ac\u0163iunile sale adversara so\u0163ului s\u0103u. \u201e\u00centotdeauna l-a considerat pe so\u0163ul ei prin na\u015ftere, educa\u0163ie, sentimente, limb\u0103 \u015fi obiceiuri str\u0103in neamului\u201d. \u00cenalta Poart\u0103 i-a promis lui Vogoride, \u00een mare tain\u0103, tronul Moldovei dac\u0103 va reu\u015fi s\u0103 \u00eempiedice unirea celor dou\u0103 provincii rom\u00e2ne\u015fti. Sunt numi\u0163i mini\u015ftri p\u0103m\u00e2nteni, antiunioni\u015fti care se dedau la ac\u0163iuni dintre cele mai m\u00e2r\u015fave, toate din ordinul lui Vogoride. Cocu\u0163a \u00eei cere so\u0163ului s\u0103-i demit\u0103 pe mini\u015ftri care f\u0103ceau exces de zel, dar este refuzat\u0103. Pleac\u0103 la \u0162ig\u0103ne\u015fti \u015fi de acolo \u00eei trimite o scrisoare so\u0163ului \u00een care \u00eel amenin\u0163\u0103 cu divor\u0163ul: \u201e\u2026Cum nu ai ast\u0103zi alt\u0103 avere dec\u00e2t a mea, a\u015f putea printr-un divor\u0163, s\u0103 te a\u015fez din nou pe paiele de pe care te-am ridicat\u2026\u201d. Vogoride nu cedeaz\u0103 intimid\u0103rilor. S-au f\u0103cut amenin\u0163\u0103ri, presiuni pe prefec\u0163i pentru o propagand\u0103 intens\u0103 antiunionist\u0103. Iar cea mai mare m\u00e2r\u015f\u0103vie s-a produs \u00een formarea listelor electorale. Au loc, de asemenea, arest\u0103ri \u015fi maltrat\u0103ri \u00een r\u00e2ndul unioni\u015ftilor \u00een toat\u0103 Moldova. Chiar \u015fi puterile str\u0103ine au reac\u0163ionat, dar f\u0103r\u0103 folos. La 19 iulie 1857 are loc primul scrutin pentru Divanul ad-hoc, iar rezultatul a fost negativ. Totul p\u0103rea pierdut.
\nNumai c\u0103 a venit acel moment astral. Vogoride avea permanent la el un pache\u0163el pe care noaptea \u00eel \u00eencuia \u00een seif, iar cheia era ascuns\u0103 sub pern\u0103. Cocu\u0163a a subtilizat cheia \u00eentr-o noapte \u015fi a \u00eenceput s\u0103 citeasc\u0103 coresponden\u0163a secret\u0103 a so\u0163ului ei. Se aflau printre acte 14 scrisori diplomatice venite de la \u00cenalta Poart\u0103 \u015fi de la Secretariatul Ambasadei Turciei la Londra. \u00cen ele \u201ese aflau dovezi clare privind amestecul Por\u0163ii \u00een falsificarea alegerilor din Moldova\u201d. \u201eScrisorile originale au ajuns \u015fi r\u0103mas la Comitetul Electoral din Ia\u015fi care a scos copii legalizate pe care le-a trimis la Bruxelles, la Comisia Mixt\u0103 de la Bucure\u015fti \u015fi la cele patru ambasade prietene\u201d. \u00cen urma acestui fapt alegerile au fost anulate dup\u0103 ce Napoleon al III-lea a convins-o pe regina Angliei. Noul scrutin a avut loc pe 22 septembrie 1857 iar rezultatul a fost triumf\u0103tor. La un an dup\u0103 aceste evenimente Vogoride a luat calea pribegiei. Alegerile din septembrie 1857 au netezit cale privind rezultatele evenimentelor din 5 \u015fi 24 ianuarie 1859.
\nCe s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu Unirea cea Mare dac\u0103 n-ar fi existat Unirea cea Mic\u0103? Iar Unirea cea Mic\u0103 nu ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 ac\u0163iunea sinuciga\u015f\u0103 a Cocu\u0163ei Conachi-Vogoride, cea care \u015fi-a sacrificat familia. Acestea sunt \u00eentreb\u0103rile pe care \u015fi le pune \u015fi ni le pune scriitorul Vasile Ghica \u00een excep\u0163ionala sa monografie, unde o nume\u015fte pe Cocu\u0163a Ioana d’Arc a Rom\u00e2niei. Scris\u0103 alert, \u015fi documentat, cu certe date istorice, cartea atrage \u015fi prin elementele de noutate despre via\u0163a eroilor, negativi sau pozitivi, ai c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea de istorie: Serghie BUCUR SIMBOLUL REGALIT\u0102\u0162II NOASTRE: PELE\u015eUL Opera istoricului, a criticului de art\u0103 \u015fi a publicistului profesor Daniel<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13930"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13930"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13930\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13932,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13930\/revisions\/13932"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13930"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13930"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13930"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}