{"id":13922,"date":"2021-03-11T15:57:21","date_gmt":"2021-03-11T12:57:21","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13922"},"modified":"2021-03-11T16:02:48","modified_gmt":"2021-03-11T13:02:48","slug":"spatii-culturale-nr-61-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13922","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 61 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong><\/p>\n

Din romanele RE\u00ceNTREGIRII
\nRadu Ciobanu: \u201eHERALZII\u201d<\/strong><\/p>\n

Chiar din timpul r\u0103zboiului (Primul R\u0103zboi Mondial) a \u00eenflorit o bogat\u0103 flor\u0103 literar\u0103 hr\u0103nit\u0103 de marele eveniment. P\u00e2n\u0103 pe la anul 1930, s-a ajuns la o adev\u0103rat\u0103 infla\u0163ie, \u00eenc\u00e2t pu\u0163ine flori au oferit parfumuri \u015fi culori de opere majore: \u201eAceast\u0103 literatur\u0103 e plin\u0103 de opere onorabile sau modeste, dar \u015fi multe mediocrit\u0103\u0163i, nicidecum de capodopere\u201d (Nicolae Balot\u0103). Analiz\u00e2nd aceast\u0103 produc\u0163ie literar\u0103, cercet\u0103torul Maurice Renneau clasific\u0103 romanele PRM \u00een dou\u0103 mari clase: 1. Proze scrise sub form\u0103 de jurnal de front, alc\u0103tuite din nota\u0163ii ale vie\u0163ii de \u201ec\u00e2rti\u0163\u0103 a tran\u015feelor\u201d, dus\u0103 de solda\u0163ii care luptau nu numai cu du\u015fmanul, dar \u015fi pentru supravie\u0163uire; 2. Proze-roman care prezint\u0103 r\u0103zboiul ca eveniment, situa\u0163ie existen\u0163ial\u0103 limit\u0103 din perspectiva unui combatant, personajul principal fiind, de multe ori, \u015fi naratorul (apud Sanda Radian, Prefa\u0163\u0103 la Invazia \u2018914, romanul lui Maxene van der Marcrch, trad.rom. 1986). Dac\u0103 literatul francez ar fi cunoscut \u015fi romanul rom\u00e2nesc (dar \u015fi pe cel din \u0163\u0103rile din fostul Imperiu Habsburgic) al PRM, schema propus\u0103 ar fi fost, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, mult mai complex\u0103 \u015fi nuan\u0163at\u0103.
\nLiteratura PRM scris\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1930 (am luat aceast\u0103 dat\u0103 drept limit\u0103 deoarece atunci abordarea narativ\u0103 \u015fi problematic\u0103 a temei se schimb\u0103 radical, \u00een sens modern) \u015fi-a creat un pattern ideatic \u015fi stilistic. Evident c\u0103 pattern-ul respectiv nu anuleaz\u0103 nici individualitatea autorului, nici specificul na\u0163ional al literaturii c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine. Faptul c\u0103 majoritatea autorilor a luptat pe front a pus o pecete pe modul de abordare a evenimentelor asigur\u00e2nd autenticitatea celor narate. Unele romane tind spre caracterul de fresc\u0103, scenariul lor epic av\u00e2nd dou\u0103 coordonate: frontul \u015fi spatele frontului, fiecare cu laitmotivele sale: bombardamente, atacuri, retrageri, s\u00e2nge, r\u0103ni\u0163i, mutila\u0163i, cruci, ploi, frig, noroi, ruine, mizerii – lec\u0163ia naturalismului n-a fost uitat\u0103 – \u015fi, respectiv, politicieni demagogi, afaceri\u015fti \u015fi speculan\u0163i onero\u015fi, s\u0103r\u0103cie, suferin\u0163e, nesiguran\u0163\u0103, c\u0103deri morale. Uneori evocarea acestui univers tragic este \u00eentregit\u0103 cu inser\u0163ii \u00een trecutul imediat izbucnirii r\u0103zboiului sau cu imagini ale urm\u0103rilor r\u0103zboiului: s\u0103r\u0103cie, boli trupe\u015fti \u015fi suflete\u015fti, muta\u0163ii ideologice ori pr\u0103bu\u015firi psihice definitive. Except\u00e2nd cazurile de maculatur\u0103 belicoas\u0103 (a existat \u015fi a\u015fa ceva) literatura PRM e una antir\u0103zboinic\u0103, pacifist\u0103, care demitizeaz\u0103 r\u0103zboiul ca fapt\u0103 eroic\u0103. Ca scriitur\u0103 \u015fi construc\u0163ie \u00een descrierea realit\u0103\u0163ii, scriitorii merg pe linia unui realism dur, \u00eentr-un stil aproape nud. \u00cen general, febra cu care se urm\u0103re\u015fte descrierea realit\u0103\u0163ii \u015fi condamnarea r\u0103zboiului face ca surprinderea fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor interioare ale personajelor, a v\u0103lm\u0103\u015fagului de g\u00e2nduri, sentimente \u015fi senza\u0163ii, s\u0103 fie fugar\u0103, f\u0103cut\u0103 pe orizontal\u0103. Tocmai de aceea textul care trebuia s\u0103 fie unul romanesc (epic \u015fi psihologic) devine pagin\u0103 de reportaj. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 lipsesc tentativele de a da \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, situa\u0163iilor, dialogului \u015fi personajelor semnifica\u0163ii profunde, de a le ridica la rang de simbol. Dar nu totdeauna inten\u0163ia devine \u015fi reu\u015fit\u0103 deplin\u0103.
\nDac\u0103 urm\u0103m aprecierea lui Nicolae Balot\u0103, pe lista cu \u201eopere onorabile\u201d putem trece : Focul (1916) de Henri Barbusse; Cruci de lemn (1919) de Roland Dorgeles; Calvarul – Cartea \u00eent\u00e2i. Surorile (1921, scris la Paris) de Alexei Tolstoi; Cazul sergentului Gri\u015fa (1928) de Arnold Zweig; Adio, arme (1929) de Ernest Hemingway. Lista poate fi completat\u0103 doar cu dou\u0103 opere cu adev\u0103rat majore: \u00cen furtunile de o\u0163el (1920) de Ernst Junger \u015fi Pe frontul de vest nimic nou (1929) de Erich Maria Remarque \u015fi cu capodopera P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor (1922) de Liviu Rebreanu. Despre romanul lui Rebreanu, \u00een 1923, Constantin R\u0103dulescu-Motru opina c\u0103 ar fi trebuit s\u0103 apar\u0103 simultan \u00een mai multe limbi europene.
\n\u00cen cazul romanului rom\u00e2nesc inspirat de PRM se poate vorbi de sincronizarea lui cu romanul european similar. C\u00e2teva din romanele noastre sunt net superioare multora (vezi cele nominalizate anterior) din a\u015fa numita literatur\u0103 universal\u0103, at\u00e2t ca problematic\u0103, c\u00e2t \u015fi ca realizare literar-artistic\u0103. E suficient s\u0103 amintim \u00centunecare (1927) de Cezar Petrescu, Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi (1930) de Camil Petrescu, Cartea Facerii (1930) de Eugen Goga, Romanul P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor l-am amintit deja. Aici sim\u0163im nevoia unei paranteze: romanelor \u00centunecare \u015fi Cartea Facerii li s-a repro\u015fat tezismul, didacticismul socio-moral \u015fi na\u0163ional. De la un punct \u00eencolo, ignor\u00e2ndu-se semnifica\u0163iile \u015fi realizarea artistic\u0103, repro\u015ful devine un moft. S\u0103 revenim. F\u0103c\u00e2nd aceast\u0103 apreciere la adresa romanului rom\u00e2nesc, nu neg\u0103m valoarea \u015fi nu neglij\u0103m specificitatea celor din literatura universal\u0103, ci pled\u0103m pentru a\u015fezarea romanului rom\u00e2nesc la locul pe care \u00eel merit\u0103 \u00een concertul literaturii europene cu acest subiect. \u00cen acest concert, romanul nostru are c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi care \u00eel individualizeaz\u0103 \u00een interpretarea partiturii.
\nUna din caracteristici care \u00eel individualizeaz\u0103 este bog\u0103\u0163ia tipologic\u0103 a personajelor \u015fi varietatea tehnicilor narative \u015fi a formulelor compozi\u0163ionale, unele din ele cu elemente de deschidere spre romanul modern de dup\u0103 1920.
\nDincolo de descrierea ororilor r\u0103zboiului, romanul rom\u00e2nesc al PRM este \u015fi un roman de idei, care \u00een construc\u0163ia tramei sale implic\u0103 problematizarea existen\u0163ei, procese de con\u015ftiin\u0163\u0103, drama individual\u0103 a celui de pe front ori din spatele frontului fiind permanent integrat\u0103 \u00een catastrofa universal\u0103, asta pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, e v\u0103zut\u0103, ca de altfel \u015fi r\u0103zboiul, din perspectiva idealului nostru de libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103. Participarea Rom\u00e2niei la PRM a fost prilejul, nu cauza realiz\u0103rii RE\u00ceNTREGIRII. Romanele noastre nu sunt doar romane despre r\u0103zboi, ci \u201eromane din r\u0103zboi\u201d (E. Bocu\u0163a). Scriitorii no\u015ftri, de la 1916 \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, au scris Romanele Marii Uniri.
\nUnul din aceste romane este Heralzii (1983) de Radu Ciobanu, Ed. A II-a rev\u0103zut\u0103 \u2013 necenzurat\u0103, Ed. ICR, 2017.
\nDeoarece \u00een DEX \u015fi MDN defini\u0163ia cuv\u00e2ntului herald este incomplet\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 cel necunosc\u0103tor \u00een simbolistic\u0103 deduce din roman sensul simbolic al lexemului, ne permitem s\u0103 spunem cititorului: heralzii sunt purt\u0103torii \u015fi anun\u0163\u0103torii ve\u015ftilor de maxim\u0103 importan\u0163\u0103, ei sunt persoane alese, sacre, ini\u0163iate \u00een cunoa\u015fterea semnelor lumii, iar vestea transmis\u0103 de ei vine de la o instan\u0163\u0103 suprem\u0103, divin\u0103. \u00cen roman este redat\u0103 afirma\u0163ia lui Nicolae Iorga: \u201eZiaristul este heraldul adev\u0103rului \u015fi al drept\u0103\u0163ii\u201d.
\n\u00cen romanul lui Radu Ciobanu, heralzii sunt gazetarii din Transilvania care, \u00een condi\u0163iile grele ale prigoanei antirom\u00e2ne\u015fti a autorit\u0103\u0163ilor imperiale de la Viena, intensificat\u0103 \u00een perioada dualismului austro-ungar \u015fi \u00eente\u0163it\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, au luptat, cu orice risc, prin scrisul lor, pentru ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi pentru unirea cu \u0162ARA. Protagoni\u015ftii romanului sunt fra\u0163ii Nestor \u015fi Voicu Prodan, ziari\u015fti \u015fi conduc\u0103tori ai dou\u0103 gazete rom\u00e2ne\u015fti importante din Transilvania. Faptul c\u0103 cele dou\u0103 jurnale nu sunt numite vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 toat\u0103 presa rom\u00e2n\u0103 din Imperiu e angajat\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103. Prin c\u00e2teva detalii topografice \u015fi peisaj, de atmosfer\u0103 , autorul las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 este vorba de dou\u0103 ziare importante, unul din Sibiu, cel\u0103lalt din Bra\u015fov.
\nRomanul este o cronic\u0103 a anilor hot\u0103r\u00e2tori ai r\u0103zboiului pentru Rom\u00e2nia (1916-1918), evocarea f\u0103c\u00e2ndu-se prin perspectiva celor doi heralzi \u2013 Nestor \u015fi Voicu Prodan. Prin rememor\u0103ri, evocarea coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii copil\u0103riei celor doi fra\u0163i, centrele narative \u015fi de semnifica\u0163ie ale romanului. Autorul renun\u0163\u0103 la nara\u0163iunea clasic\u0103: nararea unui \u015fir de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een succesiunea lor temporal\u0103. Formal, materia epic\u0103 este distribuit\u0103 \u00een \u015fase mari capitole, structura narativ\u0103 av\u00e2nd dou\u0103 fire epice \u00een care, alternativ, protagoni\u015fti \u015fi naratori sunt Nestor \u015fi Voicu, \u015fi cu relat\u0103ri ale Naratorului. Romanul \u00eencepe simbolic cu scrisoarea imaginar\u0103 a lui Nestor adresat\u0103 cititorilor de peste ani. Scrisoarea este expresie a profesiunii sale, dar \u015fi o justificare a jurnalului s\u0103u. Undeva \u00een jurnal, Nestor afirm\u0103: \u201eDar av\u00e2nd o pan\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, nu m\u0103 mai tem de nimic. Este un sentiment mai vechi acesta: scrisul m\u0103 ap\u0103r\u0103, \u00eemi d\u0103 putere. C\u00e2t timp pot s\u0103 scriu, m\u0103 simt tare \u015fi la ad\u0103post de orice primejdie. \u015ei mai intervine apoi con\u015ftiin\u0163a c\u0103 acesta e modul cel mai eficient de a fi util pentru ai mei.\u201d Aceasta e tabla de legi a lui Nestor Prodan, dar \u015fi a celor ca el.
\nPartea I \u015fi a III-a con\u0163in jurnalul lui Nestor \u0163inut de acesta \u00een anul de deten\u0163ie, 1918. El e arestat \u015fi \u00eentemni\u0163at \u00eentr-o \u00eenchisoare militarizat\u0103 pentru c\u0103 a refuzat s\u0103 semneze \u201eDeclara\u0163ia de fidelitate\u201d fa\u0163\u0103 de guvernul maghiar al lui Tisza. \u00cen primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de deten\u0163ie, Nestor e aproape distrus moral pentru c\u0103 \u00eei este interzis s\u0103 scrie. Dup\u0103 interven\u0163ia lui Mecena, Nestor prime\u015fte cele necesare scrisului. Autorit\u0103\u0163ile maghiare motiveaz\u0103 \u201efavorul\u201d afirm\u00e2nd c\u0103 din moment ce Rom\u00e2nia \u201ea capitulat\u201d, rom\u00e2nii nu mai reprezint\u0103 un pericol. Rom\u00e2nia r\u0103mas\u0103 singur\u0103 pe frontul de est \u015fi sud, c\u00e2nd armata rus\u0103 cuprins\u0103 de febra revolu\u0163iei bol\u015fevice p\u0103r\u0103sise \u00een debandad\u0103 frontul, iar ajutorul promis de alia\u0163i \u00eent\u00e2rzie, este nevoit\u0103 s\u0103 \u00eencheie un armisti\u0163iu. Monarh patriot \u015fi luminat, Ferdinand I nu semneaz\u0103 armisti\u0163iul. Comandantului \u00eenchisorii \u015fi \u00eenaltului oficial aflat \u00een inspec\u0163ie (autorit\u0103\u0163ilor austro-ungare) care \u00eei comunic\u0103 \u201ecapitularea\u201d Rom\u00e2niei, Nestor le d\u0103 un r\u0103spuns memorabil prin demnitate \u015fi prin \u00eencrederea c\u0103 viitorul \u00eei apar\u0163ine: \u201e\u00cenfr\u00e2ngerea Rom\u00e2niei nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Imperiul va supravie\u0163ui \u015fi nici c\u0103 noi, cei de aici, vom \u00eenceta lupta.\u201d La p\u0103r\u0103sirea sufrageriei comandatului unde a fost \u201einvitat\u201d pentru a i se da \u201emarea veste\u201d \u015fi c\u0103 va primi cele necesare scrisului, nevasta comandantului, o ur\u00e2ciune moral\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, av\u00e2nd martori pe Regierungsrat Johan von Leberch, \u00eenso\u0163it de un spilcuit locotenent de husari, exclam\u0103 indignat\u0103, cu dispre\u0163 \u015fi ur\u0103: \u201e- Ce miros greu a l\u0103sat omul \u0103sta. \u00cemi \u00eeng\u0103dui\u0163i s\u0103 aerisesc pu\u0163in eminen\u0163\u0103?\u201d Auzind-o, Nestor \u00eei d\u0103 replica cuvenit\u0103: \u201e-Acesta e mirosul Imperiului, stimat\u0103 doamn\u0103.\u201d
\nJurnalul lui Nestor e o nara\u0163iune \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, numai notarea zilelor de scriere d\u0103 iluzia de jurnal. \u00cen nota\u0163iile sale despre ceea ce poate afla c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u00eenchisoare, Nestor insereaz\u0103 rememorarea a o serie de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din via\u0163a sa, a familiei \u015fi a rom\u00e2nilor din Transilvania, numai aparent cotidiene \u015fi banale. Rememor\u0103rile devin mici povestiri cu anumite \u00een\u0163elesuri politice, morale, chiar filosofice. Toate se leag\u0103 narativ \u015fi ideatic, n\u0103sc\u00e2nd o mare poveste despre realitatea din Transilvania din vremea dualismului austro-ungar. Iat\u0103, spre exemplu, \u201epovestea cu ceasornicul de aur\u201d al profesorului Torok Atila, care pred\u0103 istoria spun\u00e2nd \u015fcolarilor rom\u00e2ni, umilindu-i prin \u00eengenunchiere, prin prinderea nasului \u00een ceasul de aur, c\u0103 ei se trag din t\u00e2lharii din temni\u0163ele Romei cesarilor. Mica poveste ilustreaz\u0103 politica de umilire, \u00een toate modurile posibile, a rom\u00e2nilor de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nirea ungar\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul relat\u0103rii \u00eent\u00e2mpl\u0103rii prin care a trecut \u015fcolarul Nestor Prodan, ziaristul Nestor Prodan se adreseaz\u0103 \u201ecititorului de peste ani\u201d: \u201cNimic nu e de uitat, cititorule de peste ani, \u015fi de aceea te \u00eentreb \u015fi te rog s\u0103 judeci f\u0103r\u0103 patim\u0103 – c\u0103ci peste ani o vei putea face – ce \u00eenseamn\u0103 b\u0103taia, oric\u00e2t de zdrav\u0103n\u0103, pe care o ia un abject turn\u0103tor de profesie, fa\u0163\u0103 de teribila umilin\u0163\u0103 la care e supus un neam \u00eentreg \u00een sufletul imaculat al copiilor s\u0103i.\u201d \u201eB\u0103taia\u201d pomenit\u0103 este o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare rememorat\u0103 \u00eenaintea celei cu ceasul de aur. Gazetarul Nestor e permanent filat de un securist sub acoperire al st\u0103p\u00e2nirii. Acestuia rom\u00e2nii din satul lui Nestor \u00eei administreaz\u0103 o \u201eb\u0103taie zdrav\u0103n\u0103\u201d, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 dispar\u0103 din peisaj. D\u00e2rzenia, demnitatea \u015fi unitatea rom\u00e2nilor transilv\u0103neni e elocvent ilustrat\u0103 de \u201epovestea armindenului\u201d (p.47-49). Tat\u0103l Prodanilor a fost arestat, dus \u00een prim\u0103rie \u015fi b\u0103tut de jandarmii unguri pentru c\u0103 armindenul de pe poarta sa era de fapt tricolorul rom\u00e2nesc. Satul l-a eliberat. Iat\u0103 dialogul din familie, dup\u0103 ce aceasta s-a \u00eentors acas\u0103: \u201eAcas\u0103, dup\u0103 ce am r\u0103mas numai noi, tata i-a a\u015fezat bl\u00e2nd mamei m\u00e2na pe cre\u015ftet: <>. Mama s-a strecurat u\u015furel de sub m\u00e2ng\u00e2ierea lui \u015fi \u015fi-a f\u0103cut de lucru la plit\u0103. <<C\u00e2t de pu\u0163in m\u0103 cuno\u015fti tu, Ioane>> spuse ea cu un fel de triste\u0163e. <<A\u015fa-i, oft\u0103 tata, omu-i f\u0103cut din tain\u0103 \u015fi trup \u015fi c\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 ne cunoa\u015ftem, trebuie s\u0103 ne g\u0103t\u0103m de plecat>>. M\u0103 \u00eentrebam tocmai unde trebuie s\u0103 plec\u0103m, c\u00e2nd s-a \u00eentors spre noi [cei trei copii ai familiei Prodan]: <><<V\u0103zut>>. <<A\u0163i b\u0103gat bine la cap?>><<B\u0103gat>>. <<No, a\u015fa>>, f\u0103cu el concluziv, cu un aer mul\u0163umit.\u201d
\nF\u0103r\u0103 comentarii!
\nNestor \u00ee\u015fi aminte\u0219te \u015fi de Isaia M\u0103riu\u0163, preotul din sat, care a pus s\u0103 se zugr\u0103veasc\u0103 pe bolta dintre pronaos \u015fi naos un curcubeu \u00een care se z\u0103rea steagul sf\u00e2nt al rom\u00e2nilor. Plin\u0103 de emo\u0163ia amintirii momentului intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva Imperiului \u015fi consemnarea evenimentului \u00een ziarul condus de el, rememorarea e o \u00een\u0103l\u0163\u0103toare poezie imnic\u0103 c\u0103tre Patrie (p.53; spa\u0163iul limitat de cronic\u0103 nu ne permite s\u0103 reproducem paginile respective). Povestea despre Mitilineu, clopotarul bisericii, ofer\u0103 un exemplu de jertf\u0103 pentru libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103. Numai Mitilineu \u015ftie cum a reu\u015fit s\u0103 se urce pe acoperi\u015ful inaccesibil al bisericii pentru a desf\u0103\u015fura tricolorul. Pentru fapta lui, st\u0103p\u00e2nirea l-a sp\u00e2nzurat \u00een gr\u0103dina biserici. Nestor \u00ee\u015fi rememoreaz\u0103 \u015fi discu\u0163iile avute cu tat\u0103l s\u0103u, care \u00eei cere explica\u0163ii pentru ceea ce scrie el \u00een gazet\u0103. La una din \u00eentreb\u0103rile tat\u0103lui, fiul r\u0103spunde: \u201eAzi nici un necaz nu trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00eenaintea necazurilor neamului. [\u2026] \u015ei lucrurile astea n-au nimic de-a face cu tinere\u0163ea sau cu b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, to\u0163i trebuie s\u0103 fim rom\u00e2ni \u015fi at\u00e2t. ..\u201d
\nFiind vorba \u00een roman despre lupta grea a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni pentru libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, dat\u0103 fiind \u00eente\u0163irea prigoanei antirom\u00e2ne\u015fti din anii premerg\u0103tori r\u0103zboiului \u015fi din timpul lui, romancierul u\u015for putea c\u0103dea \u00een p\u0103catul \u015fovinismului. Dar nici vorb\u0103 de xenofobie \u015fi \u015fovinism la fra\u0163ii Prodan \u015fi la celelalte personaje asemeni lor. Argumente? Exemple suficiente. Amintim doar: Nestor e c\u0103s\u0103torit cu o nem\u0163oaic\u0103 vienez\u0103, acceptat\u0103 \u015fi iubit\u0103 de familie; Nagy Janci, gazetar ungur \u015fi amic cu Nestor, e c\u0103s\u0103torit
\ncu rom\u00e2nca Lelia; medicul penitenciarului militarizat, \u00een pofida tuturor presiunilor comandantului \u00eenchisorii, face numai \u201epolitica\u201d meseriei; de\u0163inutul Gyri, condamnat pentru c\u0103 \u015fi-a ucis socrul ungur, e om \u015fi apoi ungur. Mai sunt \u00een roman \u015fi alte detalii care ilustreaz\u0103 lipsa \u015fovinismului la rom\u00e2ni.
\nCapitolul II, IV $i V nareaz\u0103 odiseea lui Voicu, din momentul trecerii \u00een \u0162ar\u0103, \u00een Bucure\u015fti \u015fi apoi la Ia\u015fi ca ziarist recomandat Profesorului de Andrei Moga. Relatarea apar\u0163ine alternativ Naratorului \u015fi lui Voicu. \u00cen primele pagini este introdus\u0103 scrisoarea-testament a lui Flaviu, v\u0103rul fra\u0163ilor Prodan, scris\u0103 \u00een ziua precedent\u0103 nop\u0163ii c\u00e2nd Flaviu dezerteaz\u0103 de pe frontul s\u00e2rbesc. Scrisoarea e adus\u0103 lui Voicu de c\u0103tre Luca Domnaru, ordonan\u0163a lui Flaviu care, r\u0103nit, se \u00eentoarce acas\u0103. Scrisoarea, care \u00eencepe cu urm\u0103toarea fraz\u0103: \u201eNumai \u0163ie, Voicule, pentru c\u0103 mi-ai fost ca un frate, aceste r\u00e2nduri chinuite, care pot deveni testamentare\u201d, cuprinde, pe l\u00e2ng\u0103 ultimele dorin\u0163e, relat\u0103ri despre situa\u0163ia de pe front unde \u00een prima linie sunt trimise trupe austro-ungare formate din rom\u00e2ni transilv\u0103neni. Cele trei capitole con\u0163in scrisorile pe care Voicu le scrie lui Nestor, dar pe care nu le poate expedia. \u00cen totalitate, paginile evoc\u0103 situa\u0163ia dramatic\u0103 a \u0163\u0103rii aflat\u0103 \u00een cea mai mare parte sub ocupa\u0163ia trupelor germane \u015fi austro-ungare.
\nPartea a \u015fasea apar\u0163ine Naratorului. Nestor a fost eliberat, numit comandantul G\u0103rzii Na\u0163ionale din ora\u015f. El sose\u015fte a Blaj pentru a \u00eent\u00e2mpina avionul-solie din \u0162AR\u0102. Finalul apoteotic, \u00een mod simbolic, e plasat la Blaj pe C\u00e2mpul Libert\u0103\u0163ii, vatr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 sf\u00e2nt\u0103, la 1848, la 1911 \u015fi acum, 1918. \u00cen evenimente este implicat\u0103 ASTRA \u2013 simbol al permanen\u0163ei \u015fi unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor. Evocarea momentului este construit\u0103 ascendent prin focalizarea pe c\u00e2teva detalii de ad\u00e2nc\u0103 semnifica\u0163ie: 1. Sosirea lui Nestor la Blaj \u015fi topirea lui \u00een mul\u0163imea care se \u00eendreapt\u0103 spre C\u00e2mpul Libert\u0103\u0163ii; 2. \u201ePrimii care s-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe C\u00e2mpul Libert\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103 \u00eenainte de ora 10, sunt copiii\u201d; 3. Solemnitatea \u015fi m\u0103re\u0163ia ateriz\u0103rii avionului; 4. Ofi\u0163erul rom\u00e2n \u00eenm\u00e2neaz\u0103 reprezentan\u0163ilor Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n mesajul prin care se anun\u0163\u0103 oficial c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 va trece Carpa\u0163ii dup\u0103 ce transilv\u0103nenii \u00ee\u015fi vor proclama Unirea cu \u0162ara la Adunarea de la Alba Iulia programat\u0103 pentru \u00eent\u00e2i decembrie. Pilotul, ofi\u0163erul Alexandru Pandele, \u00eei \u00eenm\u00e2neaz\u0103 lui Nestor un plic din partea lui Voicu, aflat \u00een refacere dup\u0103 r\u0103nirea pe front. Alexandru Pandele este fratele Soranei, so\u0163ia lui Voicu. Transilvania \u015fi \u0162ara s-au unit! 5. Avionul r\u0103mas pe C\u00e2mpul Libert\u0103\u0163ii este \u201evegheat de cinci mo\u0163i cu c\u0103ciuli negre \u015fi sumane din p\u0103nur\u0103 alb\u0103. Fiecare poart\u0103 pe um\u0103r o pu\u015fc\u0103\u201d.
\nSecven\u0163a final\u0103 a romanului pare realizat\u0103 de un mare regizor de film. Ultimul cadru, pe fundalul mul\u0163imii, proiecteaz\u0103 imaginea lui Nestor care \u00eentr-un gest simbolic \u00ee\u015fi scoate p\u0103l\u0103ria.
\n\u00cen comentarea romanelor se vorbe\u015fte de protagoni\u015fti, de personaje principale, secundare, episodice. \u00cen cazul acestui roman (desigur, nu e singurul) schema nu se poate aplica \u00eentru totul. Toate personajele sunt absolut necesare, prezente c\u00e2nd \u015fi unde trebuie \u00een trama romanului. \u00cen cartea lui Radu Ciobanu sunt multe personaje: pe de o parte, \u201egazetarii b\u0103tr\u00e2ni\u201d forma\u0163i la \u015fcoala lui B\u0103rnu\u0163iu, iar pe de alt\u0103 parte \u201etinerii o\u0163eli\u0163i\u201d. Cele dou\u0103 genera\u0163ii nu se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie de adversitate, dimpotriv\u0103, dincolo de deosebirile de tactici de lupt\u0103, b\u0103tr\u00e2nii, cum este cel numit Mecena, sprijin\u0103 pe tineri. \u00cen roman sunt prezen\u0163i mul\u0163i \u0163\u0103rani, oameni simpli plini de cuviin\u0163\u0103 \u015fi demnitate, \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 \u00een numele idealului lor de libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103. Amintim pe tat\u0103l fra\u0163ilor Prodan; pe preotul Isaia M\u0103riu\u0163, cel cu tricolorul \u00een curcubeul zugr\u0103vit \u00een biseric\u0103; pe b\u0103tr\u00e2nul cantor Todericea Mo\u015fic; pe clopotarul Mitilineu; pe Strugur, baciul st\u00e2nii p\u0103ltinarilor, care \u201etrecea prin vama cucului c\u00e2nd voia. Pe mul\u0163i dintre ai no\u015ftri i-a trecut el \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi multe ziare \u015fi c\u0103r\u0163i \u015fi scrisori au umblat \u00een desagii lui dintr-o parte \u00een alta\u201d; pe b\u0103tr\u00e2nul Borza al c\u0103rui fecior, Octavian (Tavi) care \u201ecuno\u015ftea mun\u0163ii ca pe ograda p\u0103rinteasc\u0103, avea leg\u0103turi cu ciobanii \u015fi negustorii de dincolo \u015fi f\u0103cea contraband\u0103, trec\u00e2nd prin vama cucului \u00eendeosebi c\u0103r\u0163i, ziare \u015fi reviste\u201d. Tavi a intrat \u00een legend\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a stabilit la Bucure\u015fti f\u0103c\u00e2nd nego\u0163. Bucure\u0219teniza\u021bi, Tavi \u015fi cioplitorul \u00een lemn Cornel Dr\u0103gan, trimis de ASTRA la studii, nu s-au considerat niciodat\u0103 dezr\u0103d\u0103cina\u0163i. Cei doi vor \u00eembr\u0103ca haina ost\u0103\u015feasc\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi vor lupta pe front. A\u015fa va face \u015fi t\u00e2n\u0103rul poet Cassius, ucenicul lui Voicu. S\u0103 nu uit\u0103m pe Flaviu; pe solda\u0163ii-\u0163\u0103rani, Luca Domnaru, ordonan\u0163a lui Flaviu \u015fi pe ordonan\u0163a care cu pre\u0163ul vie\u0163ii str\u0103bate \u0163ara pentru a duce acas\u0103 la \u201em\u0103icu\u0163a b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d trupul locotenentului s\u0103u, Pandea Leon, ucis mi\u015fele\u015fte [\u00een Bra\u015fov] de un sas \u015fovin; pe maiorul Dragomir, cel care \u00eei spune lui Voicu: \u201eNu \u015ftiu c\u00e2nd va fi asta [Unirea]. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un ceas misterios al istoriei, a c\u0103rui b\u0103taie n-o aud dec\u00e2t mul\u0163imile. [\u2026] Eu cred. \u00cen momentele decisive, ziarele consemneaz\u0103 un fapt \u00eemplinit. [\u2026]Am spus c\u0103 va suna \u00een cur\u00e2nd? [\u2026], dar e bine s\u0103 preciz\u0103m \u00een raport cu ce este acest cur\u00e2nd. \u00cen raport cu mileniul de asuprire? Sau cu o via\u0163\u0103 de om? Sau cu aceast\u0103 campanie militar\u0103?\u201d; pe Generalul care, la \u00eentrebarea lui Voicu cu privire la viitor, \u00eei r\u0103spunde: \u201e\u00cen mai pu\u0163in de doi ani vom avea o Rom\u00e2nie \u00eentregit\u0103 [suntem \u00een anul 1917] Dumneavoastr\u0103 n-ave\u0163i dreptul s\u0103 v\u0103 \u00eendoi\u0163i, ci datoria s\u0103 crede\u0163i! Ei, dr\u0103cie, ia te uit\u0103 la ei, dumnealor se \u00eendoiesc! [\u2026] S\u0103 mergi dumneata \u00een tran\u015fee, s\u0103 mai \u00eenve\u0163i c\u00e2te ceva despre acest popor.\u201d S\u0103 men\u0163ion\u0103m figurile feminine luminoase \u015fi lupt\u0103toare: Ingrid, Lelia, Daciana, Sorana. Cu un rol bine marcat \u00een scenariul epic \u015fi semnifica\u0163iile lui sun prezen\u0163i: Profesorul, alias Nicolae Iorga, \u015fi Andrei Moga, alias Octavian Goga.
\nNestor Prodan e jurnalistul de voca\u0163ie, cu o \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. D\u00e2rz \u015fi demn \u00eenfrunt\u0103 prigoana antirom\u00e2neasc\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii str\u0103ine. Acela\u015fi lupt\u0103tor este \u015fi Voicu Prodan. Dac\u0103 fratele s\u0103u e omul hot\u0103r\u00e2t, dintr-o bucat\u0103, el este ceva mai complicat, fr\u0103m\u00e2ntat de \u00eentreb\u0103ri, chinuit de \u00eendoieli, \u00eenclinat mai mult spre medita\u0163ie. Pe scurt, e un fel de \u015etefan Gheorghidiu (personajul lui Camil Petrescu), dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie egotist.
\nNum\u0103rul mare de personaje nu i-a inhibat romancierului arta portretului. El d\u0103 dovad\u0103 de suficiente resurse creatoare pentru a face din personajele sale oameni vii, unele chiar memorabile prin \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare, comportament, g\u00e2ndire, vorbe. \u00cen portretizare, scriitorul combin\u0103 armonios portretul fizic cu cel moral-psihologic, \u015ftie c\u00e2nd s\u0103 introduc\u0103 un detaliu (de vestimenta\u0163ie, de coafur\u0103, un gest, o privire, o vorb\u0103) pentru a da identitate \u015fi individualitate personajului. C\u00e2nd e vorba de personaje reale, consemnate de istorie, apeleaz\u0103 la propozi\u0163ii sau sintagme rostite de acestea sau le parafrazeaz\u0103 gesturile sau activit\u0103\u0163ile. De exemplu, \u00een portretizarea lui Andrei Moga folose\u015fte expresia \u201eepopeea p\u0103timirii noastre\u201d \u015fi am\u0103nuntul preluat din fotografia lui Goga: \u201eO \u015fuvi\u0163\u0103 blond\u0103 \u00eei c\u0103zuse pe frunte \u015fi \u00een ochii pu\u0163in bulbuca\u0163i, \u00eei jucau lic\u0103riri stranii\u201d. Despre Profesor scrie urm\u0103toarele, ansambl\u00e2nd \u00eentr-o imagine cople\u015fitoare, de vulcan ce erupe, activit\u0103\u0163ile marelui istoric \u015fi aprecieri f\u0103cute de al\u0163ii: \u201escormonea arhive, r\u0103scolea biblioteci, scria carte dup\u0103 carte, \u0163inea conferin\u0163e la Ateneu \u015fi cursuri la Universitate, vorbea la Academie \u015fi polemiza \u00een Parlament, edita ziare, manifesta cu studen\u0163ii pe strad\u0103 \u015fi, unde c\u0103dea, cuv\u00e2ntul lui sc\u0103p\u0103ra \u015fi l\u0103sa locul ars, ca pietrele c\u0103zute din cer\u201d.
\nUnele personaje sunt adev\u0103rate simboluri. Un astfel de personaj simbol este b\u0103tr\u00e2na care are grij\u0103 de casa lui Tavi Borza, plecat cu cei trei feciori pe front. Ce avea de p\u0103zit b\u0103tr\u00e2na \u00eempotriva ocupan\u0163ilor? \u201eAvea \u00eentr-o taini\u0163\u0103 ni\u015fte f\u0103in\u0103, ni\u015fte fasole uscat\u0103, o tabl\u0103 de sl\u0103nin\u0103.\u201d Lu\u00eend cuno\u015ftin\u0163\u0103 de casa lui Borza \u015fi afl\u00e2nd de la b\u0103tr\u00e2n\u0103 c\u0103 pe copiii lui Tavi \u00eei cheam\u0103 Virgiliu, Valeriu, Viorel, Virginia, Valeria \u015fi Viorica, Voicu \u00ee\u015fi zice \u00een sinea sa: \u201eNu mai era nici o \u00eendoial\u0103, m\u0103 aflu acas\u0103, \u00eentr-un post avansat al Transilvaniei noastre\u201d. Apropo de numele personajelor. Generalul \u00eei spune lui Voicu: \u201eDumneavoastr\u0103 ardelenii ave\u0163i nume frumoase, dar neobi\u015fnuite [\u2026] Cum se explic\u0103?\u201d Voicu \u00eel l\u0103mure\u015fte c\u0103 numele lor sunt de origine roman\u0103, greu traductibile, ele fiind un mijloc de lupt\u0103 \u00eempotriva politicii de maghiarizare practicat\u0103 de \u201eregatul sf\u00e2nt maghiar\u201d.
\nUn alt portret cu putere de simbol este cel femeii [\u201eMama cu pruncul\u201d] pe care Voicu o cunoa\u015fte la popas de noapte, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu armata se retrage \u00een \u0163ar\u0103, \u015fi cu care va c\u0103l\u0103tori p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti. Femeia \u201eEra \u00een doliu \u015fi basmaua neagr\u0103 \u00eei scotea \u00een eviden\u0163\u0103 paloarea fe\u0163ei obosite, cu cearc\u0103ne sub ochi. Nu putea s\u0103 aib\u0103 mai mult de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, dar suferin\u0163a o maturizase mult mai drastic [\u2026] Culoarea ochilor nu i-o puteam distinge \u00een reflexele mereu schimb\u0103toare ale focului. \u00cei d\u0103dea de m\u00e2ncare copilului, un b\u0103ie\u0163el de vreo patru ani, \u00eenvelit \u00eentr-o p\u0103tur\u0103. Pe urm\u0103 \u00eei potrive\u015fte a\u015fternutul pe f\u00e2n s\u0103-l culce.\u201d \u00cen portretul de Pieta putem citi o cvadrupl\u0103 semnifica\u0163ie: durerea Transilvaniei sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103\/situa\u0163ia dramatic\u0103 a Rom\u00e2niei; lupta dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte; \u00eempietrirea unei iubiri nimicit\u0103 de r\u0103zboi; simbolul MAMEI. Numele femeii nu este altul dec\u00e2t \u2026 MARIA.
\nDintre personajele negative amintim pe renegatul Emilian Jorj, ziaristul despre care Nestor spune c\u0103 e \u201esubven\u0163ionat de statul ungar cu scopul de a crea subtile diversiuni care s\u0103 ne scindeze \u015fi s\u0103 ne abat\u0103 aten\u0163ia de la \u0163elul nostru suprem.\u201d
\nReu\u015fite nu sunt numai portretele individuale, ci \u015fi cele ale personajului colectiv. Sunt de men\u0163ionat dou\u0103 secven\u0163e \u00een care personaj este mul\u0163imea. Prima, cea din Centrul Ia\u015fului , \u00een care, \u00een prezen\u0163a mul\u0163imii entuziaste, unitatea militar\u0103 format\u0103 din solda\u0163ii rom\u00e2ni din armata austro-ungar\u0103, lua\u0163i prizonieri de ru\u015fi pe frontul din Gali\u0163ia, depune jur\u0103m\u00e2ntul pe Tricolor \u015fi pleac\u0103 pe front. A doua: mul\u0163imea venit\u0103 pe C\u00e2mpul Libert\u0103\u0163ii de la Blaj pentru a \u00eent\u00e2mpina avionul din Rom\u00e2nia.
\nLimba este excelent folosit\u0103 ca mijloc de portretizare a personajelor. Vorbirea lor e perfect adecvat\u0103 condi\u0163iei lor sociale, politice, intelectuale \u015fi de v\u00e2rst\u0103.S\u0103 amintim diferen\u0163ele de lexic \u015fi pronun\u0163ie dintre b\u0103tr\u00e2nii gazetari \u015fi \u201etinerii o\u0163eli\u0163i\u201d; comportarea verbal\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului Prodan ori cea a \u0163\u0103ranului Luca Domnariu. Limbajul, expresiv se caracterizeaz\u0103 prin permanentul echilibru \u00eentre limba literar\u0103, limba popular\u0103, ardelenisme, neologisme.
\nSpiritul de observa\u0163ie \u015fi de selec\u0163ie a detaliului, darul narativ \u015fi de construc\u0163ie poate fi ilustrat cu numeroase exemple elocvente. Un aspect ce nu trebuie ignorat este introducerea \u00een trama romanului a documentului (texte din ziarele vremii, secven\u0163e din discursuri etc.) Prezen\u0163a acestuia nu e decorativ\u0103, ci necesar\u0103 pentru \u00eentregirea \u015fi autenticitatea evoc\u0103rii situa\u0163iei politice \u015fi morale a momentului istoric.
\n\u00cen orice roman, una din provoc\u0103rile c\u0103reia scriitorul trebuie s\u0103-i fac\u0103 fa\u0163\u0103 este dialogul. Radu Ciobanu trece cu brio aceast\u0103 prob\u0103. \u00cen Heralzii, dialogul nu p\u0103c\u0103tuie\u015fte de lungimi care duc la logoree \u015fi lips\u0103 de substan\u0163\u0103. Replicile \u015fi fragmentele de monolog interior sunt prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor ideatic\u0103 (politic\u0103, moral\u0103, filosofic\u0103) adev\u0103rate oglinzi care reflect\u0103 personalitatea, calitatea personajului.
\nCu toate c\u0103 se dovede\u015fte un bun portretist, romancierul nu este un descriptiv. \u00cen Heralzii, tablourile de natur\u0103 sunt foarte pu\u021bine \u015fi minimale, dar au \u00een context valori simbolice. Pe front, Voicu e surprins \u00eentr-un moment de \u00eenserare: \u201eSe \u00eensera, \u00eentunericul cobora v\u0103z\u00e2nd cu ochii, dar la apus, \u00een spatele mun\u0163ilor, st\u0103ruia o lumin\u0103 stranie, pu\u0163in \u00eenfrico\u015f\u0103toare: o f\u00e2\u015fie de cer, verde ca un iezer, de unde culorile se amestecau ajung\u00e2nd la un mov somptuos care \u00eencununa crestele negre. V\u00e2ntul b\u0103tea tot dintr-acolo \u015fi aducea mirosul p\u0103durilor de pe care \u00eencep s\u0103 se topeasc\u0103 z\u0103pezile\u201d. De mare poezie \u015fi semnifica\u0163ie este scena-tablou pe care o numim \u201eGhiocelul-clopo\u0163el\u201d: \u201eBiruie totu\u015fi prim\u0103vara. Norii se alung\u0103 \u015fi printre ei, cerul e de un albastru rece \u015fi pur. V\u00e2ntul mai poart\u0103 miresmele z\u0103pezii, dar soarele biruie\u015fte. [un soldat descoper\u0103 pe buza tran\u015feii un ghiocel]. L-a scos cu grij\u0103, cu bulb cu tot [\u2026]. Se mai str\u00e2ng \u00een jurul lui vreo trei [\u2026] \u00eei v\u0103d concentra\u0163i asupra clopo\u0163elului alb ca asupra unei descoperiri miraculoase [\u2026] De dup\u0103 col\u0163ul tran\u015feii, apare c\u0103pitanul Margeri din misiunea francez\u0103 [\u2026] solda\u0163ii \u00eel salut\u0103 milit\u0103re\u015fte, numai soldatul care \u201e\u0163ine floarea la vedere, ca pe o fl\u0103c\u0103ioar\u0103 alb\u0103\u201d st\u0103 doar drep\u0163i]. Francezul se opre\u015fte brusc \u015fi, dup\u0103 o clip\u0103 de ezitare, se apleac\u0103, apropiindu-\u015fi nasul de ghiocelul din m\u00e2na aspr\u0103 \u015fi cr\u0103pat\u0103 a soldatului. \u015etie probabil \u015fi el prea bine c\u0103 e o floare f\u0103r\u0103 miros \u015fi totu\u015fi se vede c\u0103 se bucur\u0103 de mireasma ei am\u0103ruie, de p\u0103m\u00e2nt reav\u0103n \u015fi via\u0163a pl\u0103p\u00e2nd\u0103. C\u00e2nd se \u00eendreapt\u0103, are o expresie de beatitudine. Ai no\u015ftri \u00eencep s\u0103 r\u00e2d\u0103 destin\u015fi \u015fi bonomi. \u00centre timp ajung \u015fi eu la fa\u0163a locului. <> \u0163ine francezul s\u0103 m\u0103 fac\u0103 p\u0103rta\u015f \u015fi pe mine la descoperirea lor. R\u00e2dem cu to\u0163ii, reuni\u0163i \u00eentr-o stranie leg\u0103tur\u0103 \u00een jurul unui fir de verdea\u0163\u0103. \u00cen cele din urm\u0103 c\u0103pitanul zice<> \u015fi pleac\u0103 mai departe r\u00e2z\u00e2nd [\u2026] soldatul se apuc\u0103 s\u0103 a\u015feze floarea \u00eenapoi \u00een p\u0103m\u00e2ntul moale, de pe buza tran\u015feii. <>. Poate pentru c\u0103 l-ai l\u0103sat s\u0103-l miroase\u2026>>. <<P\u0103catele mele, pentru at\u00e2ta lucru?! M\u0103car de-ar mirosi, da-i numai o leac\u0103 de buruian\u0103 cu duh\u2026>>\u201d.
\nCu o descrip\u0163ie simbolic\u0103 \u00eencepe romanul: imaginea \u00eenchisorii, \u00een care este \u00eenchis Nestor, o cl\u0103dire \u201ecu ziduri groase, pu\u0163in oblice ca de fort [\u2026] strivit\u0103 de ninsori \u015fi t\u0103ceri.\u201d Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aude sunetul de toac\u0103, ca un \u201e\u0163ip\u0103t strivit de o m\u00e2n\u0103 ap\u0103sat\u0103 ferm peste o gur\u0103 nesupus\u0103\u201d. De fiecare dat\u0103 de\u0163inu\u0163ii tresar \u201eca ni\u015fte viet\u0103\u0163i ciulite \u00een scorburile lor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 un semn nea\u015fteptat de afar\u0103, care ar putea s\u0103 \u00eensemne o primejdie, o schimbare, o veste.\u201d Atunci \u201ecei mai mul\u0163i se ridic\u0103 \u015fi adaug\u0103 o linie pe r\u0103boj\u201d. \u00cen roman sunt disipate \u015fi alte simboluri: clopotul, biserica, focul, frigul, mla\u015ftina.
\nScriind un roman grav \u00een care totul e problematizat, pus sub semnul dezbaterii, scriitorul n-a uitat umorul. Sunt c\u00e2teva momente (chiar secven\u0163e de biografii, ca cele din biografia lui Flaviu p\u00e2n\u0103 la trimiterea lui pe front) pline de umor, Dar aten\u0163ie! Umorul nu este prezent doar pentru a descre\u0163i frun\u0163ile p\u00e2n\u0103 la r\u00e2s, ci pentru a spune ceva cu t\u00e2lc. E ilustrativ\u0103 scena cu \u00een care Domenic Borza \u00eel \u00eentreab\u0103 pe consulul rom\u00e2n la Budapesta ce p\u0103rere are despre \u201elegea Apponyi\u201d. Ne\u015ftiind ce s\u0103 r\u0103spund\u0103, consulul \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 din situa\u0163ia penibil\u0103 printr-o butad\u0103, parafraz\u00e2nd o porunc\u0103 din Vechiul Testament: \u201eVoi, rom\u00e2nii din Transilvania, trebuie s\u0103 ave\u0163i o singur\u0103 politic\u0103: s\u0103 cre\u015fte\u0163i \u015fi s\u0103 v\u0103 \u00eenmul\u0163i\u0163i cum scrie \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103.\u201d Voicu, care poveste\u015fte \u00eent\u00e2mplarea, mai scrie \u00een epistola pentru Nestor: \u201eSe vede c\u0103 Dumnezeu l-a auzit \u015fi s-a m\u00e2niat, c\u0103ci l-a b\u0103tut, d\u00e2ndu-i de ginere pe Vi\u0163an [un ardelean], care a pus \u00een lucrare << singura politic\u0103>> \u015fi i-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum patru nepo\u0163i\u201d. \u00cen parantez\u0103 fie spus: problema familiei este expus\u0103 de Nicolae Iorga \u00eentr-un articol din care romancierul reproduce un semnificativ fragment.
\nHeralzii nu este un roman epic despre r\u0103zboi, despre luptele de pe front, ci un roman de idei. Personajele sunt fr\u0103m\u00e2ntate de probleme de con\u015ftiin\u0163\u0103, de c\u0103ut\u0103ri de r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri despre via\u0163\u0103, moarte, despre locul \u015fi rostul omului \u00een lume, \u00een istorie. Personajele g\u00e2ndesc, mediteaz\u0103. Totul se coaguleaz\u0103 \u00een jurul luptei pentru unirea cu \u0163ara. \u00cen contextul istoric dat \u015fi al luptei pentru libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103, Nestor se \u00eentreab\u0103 ce este moartea. R\u0103spunsul la care ajunge e urm\u0103torul: \u201eConvingerea mea intim\u0103 r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi aceea c\u0103 n-are rost [s\u0103 ne \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103m de ea, s\u0103 ne g\u00e2ndim numai la ea]. De vreme ce, acum, tot acolo vom ajunge, socotesc c\u0103 e mai bine s\u0103 ne g\u00e2ndim la ce avem de f\u0103cut aici dec\u00e2t la cum va fi ceasul acela sau la ce va fi Dincolo\u201d. Frica de moarte poate fi \u00eenvins\u0103, zice Nestor, \u201eDe con\u015ftiin\u0163a c\u0103 ai l\u0103sat \u00een urma ta un semn sau cel pu\u0163in o bun\u0103 inten\u0163ie [\u2026]Singurul lucru important r\u0103m\u00e2ne, a\u015fadar, s-o la\u015fi [via\u0163a] \u00een urma ta nep\u0103tat\u0103 \u015fi dreapt\u0103\u201d. Din astfel de g\u00e2nduri \u015fi vorbe \u00een\u0163elepte disipate \u00een roman se poate alc\u0103tui un mic florilegiu, o tabl\u0103 de legi: \u201eDumnezeu nu-i ajut\u0103 dec\u00e2t pe cei ce \u015ftiu a ajuta\u201d; \u201e[Dumneavoastr\u0103] n-ave\u0163i dreptul s\u0103 v\u0103 \u00eendoi\u0163i, ci datoria s\u0103 crede\u0163i\u201d; \u201eAt\u00e2ta timp c\u00e2t ne \u00eentreb\u0103m \u015fi g\u00e2ndim, \u00eenc\u0103 nu e totul pierdut\u201d; \u201eA \u0163ine copiii departe de istoria neamului lor e ca \u015fi cum le-ai scoate ochii, d\u00e2ndu-le apoi drumul \u00een lume s\u0103 cer\u015feasc\u0103\u201d; \u201eF\u0103r\u0103 umbra mor\u0163ilor, cei vii nu s-ar fi trezit la adev\u0103ratul rost al vie\u0163ii\u201d.
\nUnui romancier mai pu\u0163in dibaci \u015fi cople\u015fit de sentimentul nobil i-ar fi trebuit \u00eenc\u0103 pe at\u00e2tea pagini c\u00e2te i-au trebuit lui Radu Ciobanu ca s\u0103 re\u00eenvie Marele Eveniment. Reeditarea romanului Heralzii de c\u0103tre ICR e un dar f\u0103cut tuturor rom\u00e2nilor la aniversarea actului istoric de la 1 Decembrie 1918. ROM\u00c2NII de azi tr\u0103iesc \u00een credin\u0163a \u015fi speran\u0163a c\u0103 \u00eentr-un viitor mai apropiat sau mai \u00eendep\u0103rtat Maramure\u015ful de Dincolo, Bucovina \u015fi Her\u0163a, Moldova de peste Prut, de la Hotin la Marea cea Mare vor reveni la trupul \u0162\u0103rii Mame.
\nAm recitit unul dintre cele mai mari \u015fi frumoase romane rom\u00e2ne\u015fti despre RE\u00ceNTREGIREA Neamului \u015fi \u0162\u0102RII.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

mai stai<\/strong><\/p>\n

voalul ferestrei \u00ee\u021bi \u0219opte\u0219te s\u0103 mai stai
\n\u00een g\u00e2ndurile tale, cu ochii spre frunzele
\ncare abia se mai \u021bin, ca \u0219i speran\u021bele
\npe care le-ai aruncat departe
\nprintre stropii toamnei, printre nori.
\nmai stai, zice fereastra, nu m\u0103 desp\u0103r\u021bi
\n\u0219i pe mine de ce e al meu
\nchipul t\u0103u \u00eemi trebuie s\u0103 m\u0103 oglindesc \u00een el
\ns\u0103 v\u0103d prin ochii t\u0103i timpul
\ns\u0103 simt trecerea norului umbrindu-m\u0103.
\nmai stai, zic frunzele, m\u0103car c\u00e2t mai
\nputem \u0219i noi s\u0103 r\u0103m\u00e2nem
\n\u00eenainte s\u0103 devenim una cu p\u0103m\u00e2ntul
\nune\u0219te-\u021bi lacrimile cu noi
\ns\u0103 ne reg\u0103sim dincolo, \u00een alt anotimp.
\nmai stai.<\/p>\n


\nritual<\/strong><\/p>\n

c\u0103r\u0103rile noroite nu te duc spre cr\u00e2ng
\nde\u0219i acolo ai vrea s\u0103 ajungi.
\ncum adic\u0103 de ce? p\u0103i ce s\u0103 faci \u00een cr\u00e2ng
\ndac\u0103 acum acolo nu mai e loc cu verdea\u021b\u0103.
\nte ui\u021bi chior\u00e2\u0219 la mine, de parc\u0103 \u021bi-a\u0219 povesti
\ndespre pisica aceea care zbura
\npurtat\u0103 de baloanele legate de coada ei.
\ncum care pisic\u0103? aia care trecu pe sub
\na\u0219ternutul t\u0103u, ziua-n amiaza mare
\ndup\u0103 dou\u0103 zile de priveghere.
\ns-a zis cu sufletul t\u0103u, gata
\nl-au luat baloanele pe sus
\nl-au dus spre ad\u00e2ncurile de dincolo
\nunde nu-i \u00eentristare, nici suspin
\nunde sper s\u0103 fie verde<\/p>\n

cromatic\u0103<\/strong><\/p>\n

pisica neagr\u0103 \u00eentinde languroas\u0103 o l\u0103bu\u021b\u0103
\nun ochi e o planet\u0103, cel\u0103lalt un soare
\ncu unul vede sufletul
\ncu cel\u0103lalt vede trupul.
\ngheara neascuns\u0103 sf\u00e2\u0219ie orizontul
\n\u00eemp\u0103r\u021bind fiin\u021ba \u00een dou\u0103
\nde o parte albastru, de alta galben
\n\u00een joaca ei, coada reune\u0219te jum\u0103t\u0103\u021bile
\nle combin\u0103 pe o palet\u0103 de lemn
\nverdele ivit se revars\u0103
\nacoperind \u00eentregul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel POPA Din romanele RE\u00ceNTREGIRII Radu Ciobanu: \u201eHERALZII\u201d Chiar din timpul r\u0103zboiului (Primul R\u0103zboi Mondial) a \u00eenflorit o bogat\u0103 flor\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13922"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13922"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13924,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13922\/revisions\/13924"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}