{"id":13911,"date":"2021-03-10T16:09:36","date_gmt":"2021-03-10T13:09:36","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13911"},"modified":"2021-03-10T16:09:36","modified_gmt":"2021-03-10T13:09:36","slug":"spatii-culturale-nr-61-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13911","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 61 (10)"},"content":{"rendered":"

Cristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

IOAN ENACHE- Iudacainul \u2013 Prima carte a poc\u0103in\u021bei<\/strong>
\n\"\"

\u00cen poezia de factur\u0103 religioas\u0103 la noi, \u00eencep\u00e2nd cu \u201ePsaltirea pre versuri tocmit\u0103\u201c a lui Dosoftei (1673), la \u201ePsalmii\u201c arghezieni, se folose\u0219te sintagma: \u201eTo\u0163i marii poe\u0163i rom\u00e2ni au tratat teme religioase”. Continuatori au fost \u00een permanen\u021b\u0103 \u0219i aducem c\u00e2teva mari nume rom\u00e2ne\u0219ti: Ion Pillat, Radu Gyr, A. Maniu, Nichifor Crainic, Traian Dorz.
\nPoporul roman a fost milenar cre\u0219tin \u0219i chiar \u00een epoca cea mai vindicativ\u0103 credin\u021bei au existat poe\u021bi care au parcurs acest drum literar, cu toate riscurile asumate. Poetul Alexandru Teodorescu, sau Daniel Tudor, Sf\u00e2ntul, a organizat la M\u00e2n\u0103stirea Antim din Bucure\u0219ti, \u201eRugul Aprins\u201c, o mi\u0219care de \u201e\u00eendumnezeire a omului prin rug\u0103ciunea continu\u0103\u201c, \u00een anii 1946-1950, la care au contribuit oameni de \u00eenalt\u0103 cultur\u0103: prof. univ. Tudor Vianu, romancierul Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Joja, filosoful Mircea Vulc\u0103nescu \u0219i poe\u021bii de mare valoare, Ion Barbu \u0219i Vasile Voiculescu. Poetul Ion Alexandru, celebru ebraist, a scris poezie religioas\u0103 \u0219i a \u021binut conferin\u021be pe teme biblice la Universitatea Bucure\u0219ti, traduc\u00e2nd C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor.
\nEste absolut natural ca un filozof poet, Ioan Enache s\u0103 scrie poezie modern\u0103 pe una din temele profunde ale cre\u0219tinismului: poc\u0103in\u021ba.
\nAzi exist\u0103 tendin\u021ba \u00een\u021belegerii profane a religiozit\u0103\u021bii, a cobor\u00e2rii ei \u00een cotidian, \u0219i la o simpl\u0103 c\u0103utare pe google pentru sintagma \u201evorbesc cu Dumnezeu\u201c rezult\u0103 peste 7 milioane de r\u0103spunsuri. Exist\u0103 o \u00eentoarcere spre Dumnezeu \u00een secolul decadent pe care \u00eel parcurgem, unul al imoralit\u0103\u021bii pe toate planurile vie\u021bii umane. \u0218i astfel ajungem, sau ne re\u00eentoarcem la Iuda \u0219i Cain, la ei lua\u021bi \u00eempreun\u0103 ca simbol biblic al crimei, teroarei \u0219i tr\u0103d\u0103rii tuturor principiilor de bine, frumos, de onestitate \u0219i convie\u021buire benefic\u0103 omului.
\nIudacainul poate fi un Numen – a\u0219a cum este Dumnezeu g\u00e2ndit, conceptual \u0219i nu senzorial, cum este iubirea sau nemurirea… un lucru \u00een sine, cum \u00eel numea Kant. Iudacainul este omul \u00een raport cu divinitatea, este spiritul lui, de fapt, structura lui l\u0103untric\u0103, dincolo de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, de civilizare milenar\u0103, de \u0219tiin\u021ba acumulat\u0103. Numenul Iudacain exist\u0103 genetic \u00een noi, este baza noastr\u0103 organizatoric\u0103 suflete\u0219te, este ADN-ul caracteristic \u0219i orice \u00eenveli\u0219 anatomic am avea, acest s\u00e2mbure otr\u0103vit va procrea mereu. Cel nominat Iudacain are \u00een accep\u021biunea poetic\u0103 a lui Ioan Enache \u201eurmele blestemate\u201c, \u201e\u00eemi prinde grumajii cu gheara\u201c, \u00eenaint\u00e2nd \u201epe urmele fugarului Iudacain,\/ca un v\u00e2n\u0103tor de recompense\/ n\u0103zuind nebune\u015fte spre Ierihon\u201c, el este acel care \u201esmulge pece\u021bi\u201c.
\nVolumul de versuri este conceput oximoronic \u00eentre tenebrosul Iudacain \u0219i Cuv\u00e2ntul divin, cuv\u00e2ntul de rou\u0103, simbolistic\u0103 tensionat\u0103, dar cu investire metaforic\u0103 performant\u0103. Poezia aceasta este o fereastr\u0103 deschis\u0103 a credin\u021bei noastre prin care vedem limpede. \u00cense\u0219i titlurile poemelor se succed ca repere \u00een parcursul acestui itinerar spiritual al vinov\u0103\u021biei \u0219i ulterior, al poc\u0103in\u021bei. Este un vector al \u00eenfrico\u0219\u0103rii vinovate prin to\u021bi ace\u0219ti pa\u0219i deveni\u021bi borne dramatice ale poc\u0103in\u021bei \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu: R\u0103pire, Crucea din v\u00e2rful unui toiag, \u00centoarcerea-n z\u0103d\u0103rnicie, Vedere prin iadul inimii mele, S\u00e2ngele lor pe cre\u015ftetul meu, Prizonierul din ocnele inimii, Seme\u0163ia gunoiului putred, Parabola \u00een trepte a unui mort viu, J\u0103lania gunoierei din veac
\nO c\u0103l\u0103torie a spiritului pe calea remu\u0219c\u0103rii \u0219i a poc\u0103in\u021bei urmeaz\u0103 calea psalmic\u0103 (sunt dese trimiterile la psalmii biblici) \u0219i frazarea puternic\u0103, interogativ- reflexiv\u0103 aduc m\u0103sura metafizic\u0103 a volumului la ideea shakespearian\u0103 c\u0103 \u00een noi, iudacaini, st\u0103 vina \u0219i nu \u00een stele. Am c\u0103utat \u00een volum speran\u021ba noastr\u0103, a p\u0103c\u0103to\u0219ilor n\u0103scu\u021bi \u0219i nu f\u0103cu\u021bi, am c\u0103utat s\u00e2mburele de lumin\u0103, miezul de iertare a fructului oprit din care roadem f\u0103r\u0103 putin\u021ba opririi sau m\u0103car a cump\u0103t\u0103rii. Ioan Enache nu-\u0219i propune indica\u021bii \u0219i sfaturi, nu-\u0219i propune rezolvare a crepuscularei noastre meniri, dar vine cre\u0219tine\u0219te cu rug\u0103ciunea ca terapie, ca leac vinii genetice, ne\u00eenfr\u00e2nte de veacuri:
\n\u201eDar, Ziditorule Bun, ascult\u0103 cum geme-n genune\/ marele orb,\/ci f\u0103 \u00eendurare s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u00eentunericul veac dup\u0103 veac,\/ s\u0103 se-aprind\u0103 din lacrimile lui aripile-fl\u0103c\u0103ri,\/ vie lumina din putregai s\u0103 urce iar\u0103\u015fi \u00een fo\u015fnet,\/ fulg de cocor, mesteac\u0103nul, azur \u015fi smarald.\u201c (Lumina din putregai).
\nDin arsenalul liric al autorului \u00eentru aceast\u0103 stare cathartic\u0103, poetul \u00eei incumb\u0103 un limbaj ales, bine echilibrat \u00eentre arhaisme ( vultan, os\u00e2nd\u0103, jig\u0103nii, \u0219tioalne, s\u00e2ngiuiri, prihan\u0103, st\u00e2rv, oc\u0103ri) \u0219i neologisme ( neuroni, homicid, ego, confec\u021bioner, antidot, poligon, hipnoz\u0103, astral, mantra). Vocabularul bogat \u0219i performant aduce metafora la cote rar \u00eent\u00e2lnite \u00een poezia contemporan\u0103. Ascult\u0103m o C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor \u00een registrul c\u0103in\u021bei, o lec\u021bie melodioas\u0103 a spiritului, cu at\u00e2t mai profund\u0103 cu c\u00e2t realizeaz\u0103 o stilizare aproape de absolut al ceremonialului poc\u0103in\u021bei:
\n\u201eMai dulce dec\u00e2t harfele v\u00e2ntului \/ at\u00e2rnate pe-un ram\/ de mesteac\u0103n aceast\u0103 c\u00e2ntare!\u201c (Nev\u0103zutul , la vedere)
\nP\u0103rin\u021bii no\u0219tri ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103: \u201ePredispozi\u0163ia omului c\u0103tre p\u0103cat, proprie firii c\u0103zute prin actul ini\u0163ial al neascult\u0103rii adamice, \u00eei determin\u0103 acestuia orientarea sa c\u0103tre ceea ce pare doar formal a fi adev\u0103rul, prin lucrarea diavolului, ca exponent exemplar al r\u0103ului. Acest r\u0103u, de\u015fi neintegrat ontologic firii noastre, devine complementar acestei firi: \u201cprin acela prin care to\u0163i am p\u0103c\u0103tuit\u201c. (Rom. 5, 12).
\n\u201eNecesitatea unei permanente reactualiz\u0103ri \u015fi re\u00eemprosp\u0103t\u0103ri a rela\u0163iei cu Dumnezeu, realizat\u0103 prin faptele r\u0103scump\u0103r\u0103toare ale M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, face ca Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Poc\u0103in\u0163ei s\u0103 fie privit\u0103 cu toat\u0103 responsabilitatea. Poc\u0103in\u0163a, ca Tain\u0103 a Bisericii, este una dintre multele probe ale iubirii \u015fi bun\u0103t\u0103\u0163ii divine, c\u0103ci f\u0103r\u0103 ea via\u0163a noastr\u0103 ar cunoa\u015fte nenum\u0103rate fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri morale \u015fi spirituale far\u0103 ie\u015fire.\u201c( Credin\u0163a \u2014 The Faith Magazine, Vol. LXV \u2013 No. 4, October \u2013 December 2014, Pr. lect. univ. dr. Gheorghe \u015eanta).
\n Acest volum de poezie, al poc\u0103in\u021bei, realizeaz\u0103 un dublu corolar: primul ar fi viziunea cre\u0219tin\u0103 a m\u00e2ntuirii prin poc\u0103in\u021b\u0103 asupra existen\u021bei umane \u0219i al doilea ar fi poezia ca menire educativ\u0103 prin art\u0103. Ioan Enache, filozof \u0219colit universitar, aduce metanoia \u00een cuget \u0219i sim\u021biri ca menire existen\u021bial\u0103 ubicu\u0103 \u0219i salvatoare umanit\u0103\u021bii. <\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA <\/strong><\/p>\n

SENSIBILITATEA ELANULUI ASCENSIONAL<\/strong><\/p>\n

Volumul bilingv (rom\u00e2no-englez) pe care ni-l propune Evelyne Maria Croitoru, Pilo\u021bii de v\u00e2n\u0103toare (Editura Anamarol, Bucure\u0219ti, 2017), con\u021bine situ\u0103ri \u00een orizontul filonului pasional, cu toat\u0103 diversitatea presupus\u0103 de aceast\u0103 extrem de generoas\u0103 tem\u0103 existen\u021bial\u0103. Cele dou\u0103 suflete \u00eendr\u0103gostite se identific\u0103 \u00eentr-o uniune situat\u0103 undeva \u00een siajul sacramentalului, intensa latur\u0103 poetic\u0103 p\u0103r\u00e2nd a fundamenta sentimentele. Nu lipsesc nici momentele de cump\u0103n\u0103, resim\u021bite acut: \u201eCuvintele tale\/ Rostogolite\/ Ca ni\u0219te pietre\/ Col\u021buroase,\/ Sub un soare\/ De ghea\u021b\u0103,\/ M\u0103-n-f\u0103\u0219oar\u0103-n\/ pieire.\/\/ Prin abur gri\/ Fiin\u021ba mea,\/ Fr\u00e2nt\u0103 petal\u0103\/ Alunec\u0103-n\/ Amurgul\/ iubirii.\u201d (Pietre col\u021buroase). Scopul final propriu acestor acte ale tr\u0103irii este elevarea, chiar dac\u0103 pericolele p\u00e2ndesc \u00een proximitate. Visele sufletului au o accentuat\u0103 sensibilitate, acolo unde \u00ee\u0219i g\u0103sesc locul \u0219i sf\u00e2\u0219ieri cotropitoare. Elementul acvatic \u00eenso\u021be\u0219te majoritatea tribula\u021biilor interioare ale poetei Evelyne Maria Croitoru, ce are Frumuse\u021bea drept tem\u0103 predilect\u0103. La fiecare pas putem intui tenta\u021bia paradisiacului. Specialul poem Pilo\u021bii de v\u00e2n\u0103toare, care d\u0103 \u0219i titlul c\u0103r\u021bii, eviden\u021biaz\u0103 versuri pream\u0103rind elanul ascensional caracteristic acestor aviatori. Iat\u0103 \u0219i o explicitare liric\u0103 a desprinderii de teluric: \u201eZborul,\/ Nu are nevoie de cuvinte.\/ Poart\u0103 lumina ochilor,\/ Departe,\/ \u00cen boabe mici,\/ De cristal,\/ Lichid.\/\/ Duce semnul cerului,\/ \u00cen monade pure,\/ Ca pe o amfor\u0103\/ De s\u0103rb\u0103toare…\/\/ Zborul, Dac\u0103 ajungi\/ S\u0103-l sim\u021bi,\/ devine geam\u0103nul\/ Pentru care\/ O singur\u0103 inim\u0103,\/ A ta,\/ Duce ofranda de s\u00e2nge\/ Ca pe un obol…\/ S\u0103get\u00e2nd ploaia cu zborul t\u0103u,\/ Aduni stropii,\/ Sub gene de nori…\/ Zborul nu are nevoie de cuvinte\u201d. (Zborul). Este subliniat\u0103 \u0219i sus\u021binerea divin\u0103 de care beneficiaz\u0103 ace\u0219ti veritabili temerari care tr\u0103iesc, nu de pu\u021bine ori, existen\u021ba \u00een clip\u0103. Paradigma albastrului marcheaz\u0103 cu acuitate substan\u021ba versurilor Evelynei Maria Croitoru, \u00een pofida unor tronsoane ideatice subliniind laturile negative ale mundaneit\u0103\u021bii. Pozitivitatea naturii are darul de a inspira sufletul \u00eentru semnificative gesturi lirice. Registrul diafanului \u00eenso\u021be\u0219te numeroase dintre c\u0103l\u0103toriile ideatice din carte. Poeta ofer\u0103 cu deosebit\u0103 generozitate efluviile unei sensibilit\u0103\u021bi eclatante: \u201eVou\u0103, curg\u0103tori prin venele mele,\/ Str\u0103muta\u021bi \u00een ochii\/ Ochilor din voi,\/ Vou\u0103, roditorilor\/ De mai departele meu,\/ V\u0103 dau \u00eenvelitoarea mea de cer,\/ Spre a v\u0103 acoperi cu ea,\/ Ca \u0219i cu lumina,\/ Spre timpul\/ Sufl\u00e2nd a T\u0103cere\u201d. (Vou\u0103)<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Eliade \u0219i br\u0103ilenii. Povestea unui cerc magic<\/strong><\/p>\n

Perspectiva de analiz\u0103 propus\u0103 \u00een acest volum a fost posibil\u0103 gra\u021bie faptului c\u0103 Br\u0103ila a reprezentat, prin particularit\u0103\u021bile specifice (mediu economic solid, multiculturalitate girat\u0103 de prezen\u021ba mozaicului etnic, un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt performant) o adev\u0103rat\u0103 pepinier\u0103 de spirite dinte cele mai remarcabile pentru cultura na\u021bional\u0103 -\u0219i nu numai \u2013 cu care Mircea Eliade a rela\u021bionat \u00eentr-un fel sau altul (colaborare, prietenie, ne\u00een\u021belegere, adversitate).- ne informeaz\u0103 Valentin Popa \u00een Prolog. De fapt, de aici, porne\u0219te aceast\u0103 carte, aici \u00ee\u0219i are originea \u0219i de aici \u00ee\u0219i trage esen\u021ba.
\nMircea Eliade nu ar fi Mircea Eliade f\u0103r\u0103 influen\u021ba lui Nae Ionescu, br\u0103ileanul cel mai cunoscut \u00een epoc\u0103. Personajele care interac\u021bioneaz\u0103 cu Eliade \u0219i la care face referire autorul sunt, pe l\u00e2ng\u0103 profesorul amintit mai sus, un adev\u0103rat model pentru Eliade, Mihail Sebastian, prietenul atipic, Vasile B\u0103ncil\u0103, alt mare br\u0103ilean n\u0103scut \u00een zodia filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti, Perpessicius, din rolul cronicarului literar, Mihail Polihroniade, din postura militantului de dreapta, Anton Dumitriu, \u00een rolul contestatarului de st\u00e2nga \u0219i cuplul Mihai V\u00e2lsan \u0219i Eugen Schileru mai mult \u00een posturi tangen\u021biale dar pline de farmec \u0219i savoare.
\nPornind de la aceast\u0103 schi\u021b\u0103 Valentin Popa trece la treab\u0103. Contureaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i personalitatea \u0219i opera lui Nae Ionescu. Descoperim cum s-a f\u0103cut aproprierea dintre profesor \u0219i Eliade \u0219i prin informa\u021bii istorice \u0219i filosofice \u00een\u021belegem de ce a avut loc aceast\u0103 apropiere. Ea este mai presus dec\u00e2t cea dintre profesor \u0219i discipol \u0219i trece la un alt nivel \u0219i anume la aceea dintre creator \u0219i geniu. Sunt amintite informa\u021bii dintre cele mai diverse, uneori suculente precum intrarea lui Eliade \u00een corpul profesoral al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti prin renun\u021barea profesorului la unele ore \u0219i la plata lor pentru a le \u00eencredin\u021ba t\u00e2n\u0103rului protejat. Astfel, av\u00e2nd un venit oarecum stabil Mircea Eliade se va putea arunca \u00een jurnalism, \u00een scrierea de c\u0103r\u021bi, poate primi un stipendiu de la statul rom\u00e2n pentru o c\u0103l\u0103torie \u00een India care va fi finan\u021bat\u0103 par\u021bial \u0219i de pl\u0103\u021bile f\u0103cute de ziarul Cuv\u00e2ntul aflat sub conducerea lui Nae Ionescu. Practic profesorul creeaz\u0103 discipolului condi\u021biile de a \u00eenv\u0103\u021ba, de a scrie \u0219i mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u00eei ofer\u0103 o tribun\u0103 unde s\u0103 scrie. Pornind de la aceste leg\u0103turi Mircea Eliade devine o prezen\u021b\u0103 curent\u0103 \u00een literatura timpului, \u00een polemicile \u0219i dezbaterile literare. Odat\u0103 cu aceast\u0103 asumare vine \u00eens\u0103 \u0219i partea mai pu\u021bin frumoas\u0103. Avem o apropiere prin intermediul profesorului de ideile extremei drepte rom\u00e2ne\u0219ti, avem o prigoan\u0103 f\u0103cut\u0103 sub regele Carol al II-a pornid de la domiciliu obligatoriu ajung\u00e2nd la internarea \u00eentr-un lag\u0103r. Toate \u00eens\u0103 sunt efemere \u0219i nu fac dec\u00e2t a ad\u0103uga experien\u021be care \u00eei vor da posibilitatea t\u00e2n\u0103rului Eliade de a se maturiza, de a descoperi drumul de urmat.
\nCu Mihail Sebastian prietenia apare prin intermediul implic\u0103rii \u00een gruparea Criterion \u0219i prin colaborarea la ziarul Cuv\u00e2ntul. Sebastian intrase \u00eenc\u0103 din timpul liceului \u00een aten\u021bia profesorului Nae Ionescu care, impresionat de personalitatea \u0219i cuno\u0219tin\u021bele t\u00e2n\u0103rului br\u0103ilean, \u00eei acord\u0103 posibilitatea de a scrie. Cronicile literare semnate de Mihai Sebastian au devenit un fapt curent \u00een presa literar\u0103 a timpului. Prietenia cu Eliade s-a legat pornind de la punctele comune : profesorul Nae Ionescu \u0219i literatura. Este adev\u0103rat c\u0103 a fost implicat\u0103 \u0219i o femeie \u00een aceast\u0103 poveste dar Sebastian a fost cel care a f\u0103cut pasul \u00een spate \u0219i care a acoperit apoi cu discre\u021bie leg\u0103tura sa cu viitoarea doamn\u0103 Eliade. Literatura \u00eens\u0103, a fost liantul cel puternic. C\u0103r\u021bile semnate de Eliade au fost prompt semnalate de Mihail Sebastian, pozi\u021biile sale politice de la \u00eenceput sprijinite dar treptat alunecarea spre dreapta a lui Eliade a dus la o retragere a lui Sebastian dar sentimentele de prietenie \u00een ciuda vicisitudinilor au r\u0103mas. Interesant sunt la acest capitol incursiunile pe care Valentin Popa le face, \u00een paralel, pe evenimente \u00eentre Jurnalul portughez a lui Mircea Eliade \u0219i Jurnalul lui Mihai Sebastian. Abordarea d\u0103 farmec \u0219i consolideaz\u0103 \u00een acela\u0219i timp informa\u021biile dar \u0219i conturarea momentelor. Separarea dintre Sebastian \u0219i Eliade are loc prin decesul primului c\u00e2nd unul va intra \u00een istorie iar altul abia va \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i scrie istoria.
\nVasile B\u0103ncil\u0103 interac\u021bioneaz\u0103 cu Mircea Eliade doar prin prisma profesorului Nae Ionescu \u0219i uneori prin polemici de pres\u0103 mai ales datorit\u0103 pozi\u021biilor sale din revista G\u00e2ndirea. Moartea profesorului Nae Ionescu duce \u0219i la \u00eendep\u0103rtarea celor doi mai ales c\u0103 exista \u0219i o diferen\u021b\u0103 de v\u00e2rst\u0103 \u00een favoarea lui B\u0103ncil\u0103 dar \u0219i datorit\u0103 preocup\u0103rilor literare diferite. Vasile B\u0103ncil\u0103 se va aventura pe direc\u021bia Lucian Blaga iar Eliade \u00eenspre istoria religiilor.
\nPerpessicius face cronici de \u00eent\u00e2mpinare favorabile c\u0103r\u021bilor publicate de Eliade dar nu se av\u00e2nt\u0103 s\u0103 eviden\u021bieze aspectele neconving\u0103toare din acestea. El r\u0103m\u00e2ne doar la pozi\u021bia criticului literar binevoitor, impresionat de cultura autorului recenzat dar care nu intr\u0103 \u00een profunzimile operelor literare poate pentru c\u0103 se a\u0219tepta la apari\u021bii viitoare mult mai consistente.
\nMihail Polihroniade are o rela\u021bie str\u00e2ns\u0103 cu Eliade at\u00e2t din pozi\u021bia sa de asistent universitar dar mai ales din cele de redactor \u0219ef de gazete. Pozi\u021biile politice se \u00eent\u00e2lnesc, erudi\u021bia nu lipse\u0219te iar subiectele sunt multiple. \u0218i \u00een acest caz profesorul Nae Ionescu este primul liant dar apoi prietenia continu\u0103 pe bazele descrise mai sus. Publicistica, \u00een special, este cea care \u00eei aduce pe baricade comune, s\u0103 sus\u021bin\u0103 b\u0103t\u0103lii contra acelora\u0219i \u021binte. Nu putem \u0219ti spre ce ar fi mers aceast\u0103 prietenie deoarece Mihail Polihroniade moare \u00een \u00eenchisoare odat\u0103 cu lotul legionarilor \u00eempu\u0219ca\u021bi din ordinul lui Carol al II-lea.
\nAnton Dumitriu este criticul cel mai hot\u0103r\u00e2t a lui Eliade. At\u00e2t pozi\u021biile sale literare, c\u00e2t \u0219i cele politice \u00eei sunt luate \u00een colimator. Colaborator al unor gazete de st\u00e2nga, Anton Dumitriu este primul care feliaz\u0103 c\u0103r\u021bile lui Mircea Eliade pentru a ar\u0103ta \u0219ubrezimea unor demonstra\u021bii \u0219i informa\u021bii, pentru a lovi \u00een imaginea de erudit pe care Eliade \u0219i-o construise \u00een epoc\u0103. Uneori, atacurile sunt la limita limbajului alteori, sunt erudite \u0219i bine documentate. Din p\u0103cate, \u00eentre cei doi autori nu a avut loc o polemic\u0103 propriu-zis\u0103. Anton Dumitriu publica iar Eliade nu \u00eel b\u0103ga \u00een seam\u0103. Ajunsese la solu\u021bii extreme Dumitriu doar, doar, de va primi un r\u0103spuns. \u00cei trimitea articolele prin po\u0219t\u0103, \u00eel suna la telefon, ajunsese chiar s\u0103 angajeze o persoan\u0103 feminin\u0103 s\u0103-l sune \u0219i s\u0103 dezbat\u0103 pozi\u021biile sale cu Eliade! Cu toate aceste \u00eencerc\u0103ri Mircea Eliade nu a r\u0103spuns, nu s-a angajat \u00een nici o polemic\u0103.
\nMihai V\u00e2lsan \u0219i Eugen Schileru sunt dou\u0103 personaje care au avut doar tangen\u021bial leg\u0103turi cu Mircea Eliade. Nu se poate spune c\u0103 rela\u021biile lor au fost mai mult dec\u00e2t unele de simple cuno\u0219tin\u021be \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Totu\u0219i unele aspecte semnalate de autor prezint\u0103 interes mai ales pentru ineditul lor.
\nPrivit \u00een ansamblu acest volum de geografie cultural\u0103 este pe bun\u0103 dreptate intitulat studiu. Informa\u021biile sunt pertinente, citatele abundente, bibliografia \u00eenfior\u0103tor de lung\u0103 \u0219i complet\u0103, informa\u021biile literare \u0219i istorice bine detaliate \u0219i corecte, uneori enervant de bine documentate. Erudi\u021bia autorului se vede \u00een modul cum construie\u0219te la fiecare capitol punctele de leg\u0103tur\u0103, cum urm\u0103re\u0219te firul ideilor \u0219i cum reu\u0219e\u0219te s\u0103 se strecoare printre opinii diverse. Valentin Popa \u00ee\u0219i folose\u0219te cultura proprie pentru a ne deslu\u0219i nou\u0103 subtile rela\u021bii, diverse chestiuni literare sau filosofice. Pentru cititor este o pl\u0103cere \u0219i un deliciu literar parcurgerea paginilor acestei c\u0103r\u021bii.
\nAr trebui remarcat\u0103 op\u021biunea integr\u0103rii citatelor prin evitarea notelor de subsol fapt care dinamizeaz\u0103 citirea \u0219i accesul la informa\u021bie. Tot remarcabil\u0103 este \u0219i modalitatea de redare a informa\u021biilor. Avem o poveste care curge parc\u0103 cinematografic \u0219i care ne aduce \u00een fa\u021b\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, con\u021binutul c\u0103r\u021bilor, jurnale, scrisori, articole, evenimente \u0219i contureaz\u0103 persoane \u0219i personalit\u0103\u021bi. Autorul este un maestru care reu\u0219e\u0219te s\u0103 scrie impecabil toate acestea. Este de departe cea mai bun\u0103 carte semnat\u0103 de Valentin Popa \u0219i m\u0103 a\u0219tept chiar s\u0103 primeasc\u0103 premii literare. A\u0219a cum semnaleaz\u0103 Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 br\u0103ilenii alc\u0103tuiesc un adev\u0103rat cerc magic \u00een jurul celui mai charismatic savant rom\u00e2n din secolul XX. Eliade \u0219i br\u0103ilenii este povestea acestui cerc magic. <\/p>\n

Valentin Popa<\/strong>, Eliade \u0219i br\u0103ilenii (studiu de geografie cultural\u0103)<\/em>, Br\u0103ila, editura Istros, 2018, 320 pagini.<\/p>\n


\nMihaela MERAVEI<\/strong><\/p>\n

Cu pa\u0219i cer\u021bi, spre afirmarea poetic\u0103<\/strong><\/p>\n

Recentul volum de versuri al poetei Ana Gabriela Balan, ap\u0103rut la Editura Grinta anul \u00een curs (2018) \u0219i intitulat sugestiv \u201eOchii leului berber\u201d, vine s\u0103 demonstreze maturitatea poetic\u0103 spre care se \u00eendrept\u0103 autoarea, cu pa\u0219i siguri, mai ales prin tematica preferin\u021bial\u0103 a poemelor: problematica poetului\/ scriitorului \u00een ziua de azi, condi\u021bia operei de art\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, asumarea eu-lui prin iubirea de sine, problematica crea\u021biei \u0219i sinele poetic, problematica mor\u021bii \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd iubirea.
\nVolumul conceput ca un tot unitar este alc\u0103tuit din patruzeci \u0219i patru de poeme, ultimele trei fiind traduse \u00een limba italiana de c\u0103tre Denisa Balan, separate de lucr\u0103rile grafice ale plasticienelor Sasha Segal – cea care semneaz\u0103 \u0219i conceperea copertelor – \u0219i Nelly Vass, \u0219i are drept prefa\u021bator pe dl. Prof. de Limba \u0219i Literatura Rom\u00e2n\u0103, Petru\u0219 Andrei, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Bac\u0103u.
\nAutoarea surprinde cu luciditate \u0219i acurate\u021be problematica poe\u021bilor din ziua de azi, \u201epuii cuiburilor de rai\u201d, care a\u0219tept\u0103 r\u0103bd\u0103tori s\u0103 le vin\u0103 r\u00e2ndul la aten\u021bie \u0219i recunoa\u0219tere, a\u0219teptare prin fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile c\u0103reia se poate ajunge, uneori, la moarte \u0219i aici Ana Gabriela Balan se ia pe sine exemplu: \u201epoe\u021bii, puii cuiburilor din rai,\/ au a\u0219teptat r\u0103bd\u0103tori pe p\u0103m\u00e2nt\/ p\u00e2n\u0103 s-au v\u00e2ndut frigiderele,\/ televizoarele color,\/ piscinele gonflabile\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103biile \u00eempl\u00e2ntate \u00een litere\/ s-au transformat \u00een c\u00e2mpuri de maci\/\/ \u00een spa\u021biul dintre dou\u0103 cuvinte\/ au privit foamea \u00een ochi\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd foamea planetei a explodat\/ \u0219i s-au hr\u0103nit cu a\u0219chii\/\/ (\u2026)\/\/ azi vin \u00een fa\u021ba voastr\u0103\/ v\u00e2nd o carte\/ la pre\u021b de o moarte\/ \u0219i strig: nu-mi num\u0103ra\u021bi bolile\/ (\u2026)\/ sunt doar un poet\/ femeia care scrie\/ pe o cruce mai grea.\u201d (pag 11\/ \u201ePoe\u021bii\u201d).
\nCondi\u021bia operei de art\u0103 \u00een ziua de azi este tratat\u0103 de c\u0103tre autoare cu ironie. Realismul de care d\u0103 dovad\u0103 este apreciativ. Nu odat\u0103 pentru opera lor \u0219i consacrarea acesteia, creatorii ajung la c\u0103l\u0103torii, mai mult sau mai pu\u021bin voite, \u00een lumea lui Hades, a\u0219a cum remarc\u0103 \u0219i scriitorul George C\u0103lin pe coperta a patra a volumului: \u201eSentimentul c\u0103derii \u00een ve\u0219nicia \u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Hades\u00bb \u00eel au majoritatea scriitorilor\u201d. Ana Gabriela Balan face o paralele inedit\u0103 \u00eentre v\u00e2nz\u0103toarea de flori de la col\u021bul str\u0103zii, cobor\u00e2t\u0103 parc\u0103 dintr-un filmul din secolul trecut \u0219i poe\u021bi, (lu\u00e2ndu-se etalon), \u00een ceea ce prive\u0219te promovarea propriilor poezii sau c\u0103r\u021bi: \u201efata care vinde c\u0103r\u021bi,\/ cump\u0103ra\u021bi, v\u0103 rog, o carte!\/ cu banii c\u00e2\u0219tiga\u021bi voi umple\/ str\u0103zile de vagabonzi\/ (\u2026)\/ \u00een timp ce , biet c\u0103l\u0103tor,\/ a\u0219tep\u021bi tramvaiul \/ mergi \u00een p\u0103duri, la cei dragi\/cobori din r\u0103d\u0103cini de copaci\/ dar unde e tramvaiul?\/ unde e p\u0103durea?\/ \u0219i \u00eentors din t\u0103r\u00e2mul lui Hades\/ dup\u0103 zeci de opera\u021bii pe cord deschis\/ b\u00e2ntui pe holurile \u00eentunecate\/ f\u0103r\u0103 rost, \u00eentre serviciu \u0219i se-ha\u0219\/ cu ochii \u00een telefon a\u0219tept\u00e2nd\/ mesajul din raiul promis\u201d (pag 13\/ \u201eFata care vinde c\u0103r\u021bi\u201d).
\nExist\u0103 un dualism la poeta Ana Gabriela Balan, prin care \u00ee\u0219i permite s\u0103 r\u00e2d\u0103 cu lacrimile curg\u00e2ndu-i din ochi, sprijinit\u0103 fiind de sarcasmul \u0219i ludicul subtil cu care \u00ee\u0219i c\u0103l\u0103uze\u0219te poetica. Iat\u0103 dou\u0103 exemple care vor sus\u021bine afirma\u021biile de mai sus: \u201eMaite \u0219i-a cump\u0103rat p\u0103uni\/ c\u00e2nd e fericit\u0103 duce pe um\u0103r\/ un p\u0103un vesel\/ c\u00e2nd e trist\u0103 duce pe um\u0103r\/ un p\u0103un care pl\u00e2nge\u201d (pag 15, \u201eMaite \u0219i-a cump\u0103rat p\u0103uni\u201d); \u201eintru \u00een zodia leului ca \u00een arena de circ\/ de team\u0103 s\u0103 nu \u00eemi sf\u00e2\u0219ie fiara singur\u0103tatea\/ cump\u0103r bilet la dou\u0103 loj\u0103\/ \u00een una r\u00e2nd \u00een una pl\u00e2ng\/ lume lume intr\u0103 dresorul\/ \u00eemi smulge din piept inima de fecioar\u0103\/ \u00eemi pune \u00een loc steaua polar\u0103\u201d (pag 16, \u201eZodia leu\u201d).
\nCum ne spune chiar \u00een poemul eponim \u201eOchii leului berber\u201d, autoarea \u00eencerc\u0103 s\u0103 fac\u0103 din acest volum unul special, eviden\u021biind faptul c\u0103 leul berber este cea mai rar\u0103 ras\u0103 de lei care mai exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Lumea oniric\u0103 \u00een care intr\u0103 \u00een c\u0103utarea unui pui din aceast\u0103 specie, aici cu sensul de poezie rar\u0103, poezie adev\u0103rat\u0103, o va face s\u0103 treac\u0103 prin diferite st\u0103ri. Din aceast\u0103 acmee vor lua na\u0219tere versuri care prin luciditatea caracteristic\u0103 o vor re\u00eentoarce la realitatea obiectiv\u0103: \u201eleii berber-singurii\/ regi care se \u00eendr\u0103gostesc cu adev\u0103rat\/ tr\u0103iesc \u00een familii\/ ochii leului berber sunt tabu,\/ acum c\u00e2nd scriu,\/ doar doi,\/ a\u0219eza\u021bi pe ultimul exemplar\/ nu l-a\u0219 clona,\/ l-a\u0219 ruga s\u0103 m\u0103 sf\u00e2\u0219ie,\/ s\u0103 urlu c\u0103 doare\/\/ mu\u0219c\u0103tura\/ dar \u0219i mai tare dispari\u021bia speciei rare -\/ visez un pui,\/ m\u0103 dau peste cap \u00een c\u0103utarea mamei leone\/ prin mun\u021bii Atlas\/\/ (\u2026) \/ nu mai visez nimic\/ nu-mi place s\u0103 visez privind \u00een ochi leoaica\u201d (pag 18, \u201eOchii leului berber\u201d).
\nUneori, poemele Anei Gabriela Balan sunt str\u0103b\u0103tute de influen\u021be soresciene: \u201epe o insul\u0103 pustie\/ a\u0219 lua cu mine o carte\/ s\u0103 \u00eemi \u021bin\u0103 de cald de sete de foame\/ de via\u021b\u0103 de moarte\u201d (pag 26\/ \u201eP\u00e2n\u0103 la moarte\u201d). Alteori, versurile prin geometria lor, prin rima (in)voluntar\u0103 care le imprim\u0103 o anume melodicitate, sunt marcate \u0219i de o frivolitate venit\u0103 din str\u0103dania gener\u0103rii acestei rime. \u00cens\u0103, ideea poemului va salva calitatea acestuia, cititorul fiind interesat de mesajul transmis, cum este cazul \u0219i \u00een poezia: \u201eAzi m-am trezit frumoas\u0103\u201d, \u00een care iubirea de sine este concludent tratat\u0103: \u201eazi m-am trezit at\u00e2t de frumoas\u0103\/ \u00eenc\u00e2t \u00eemi vine s\u0103 \u00eemi d\u0103ruiesc singur\u0103 flori\/ s\u0103-mi bat la u\u0219\u0103\/ s\u0103-mi deschid\/ s\u0103 m\u0103 uit pe fereastr\u0103 cum zbor\/ s\u0103 m\u0103 pun \u00een cutie\/ s\u0103 m\u0103 leg cu funde\/ s\u0103 m\u0103 privesc cum nu mai mor\u201d (pag 33, \u201eAzi m-am trezit frumoas\u0103\u201d).
\nStarea de fericire pe care \u021bi-o induce crea\u021bia este asemenea unui bumerang, chiar dac\u0103 consumul interior pe care \u00eel are poetul\/a \u00een timpul scrierii este sf\u00e2\u0219ietor, energia pozitiv\u0103 resim\u021bit\u0103 la final dep\u0103\u0219e\u0219te starea de aprehensiune avut\u0103, de cele mai multe ori, ca \u0219i cum te-ai afla \u00een fa\u021ba mor\u021bii: \u201eotr\u0103ve\u0219te-m\u0103 cu poeziile mele\/ – bumerang\/ dac\u0103 nu \u021bi-au vindecat r\u0103nile ,\/ n-au fost \u00een stare s\u0103 pun\u0103 un bu\u0219tean\/ sub \u0219treang\/ nu voi muri de uitare,\/ atunci c\u00e2nd scriu\/ un pui de leoaic\u0103 \u00eemi iese din ochi\/ se urc\u0103 pe tavan, sare pe pian \u0219i danseaz\u0103\u201d (pag 38, \u201eBumerang\u201d).
\nEste remarcabil cum poeta face semantica cuv\u00e2ntului Dumnezeu, \u00een poezia \u201e Tata, dumnezeu\u201d, pag 41, conferindu-i un sens personal, pun\u00e2nd un semn de egalitate \u00eentre Dumnezeu \u0219i tat\u0103l care i-a dat via\u021b\u0103, cum \u00eentre crea\u021bie divin\u0103 \u0219i poezie: \u201e tat\u0103, Dumnezeu e jum\u0103tate dumne-\/ ata \u0219i jum\u0103tate zeu\/ oricum a\u0219 \u00eemp\u0103r\u021bi cuv\u00e2ntul,\/ la sf\u00e2r\u0219it sunt doar eu,\/ f\u0103r\u0103 aripi, m\u0103n\u0103stire zidit\u0103 pe oase\/\/ \u00een aceast\u0103 singur\u0103 zi\/ c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nii au ochii de copii\/\/ tat\u0103,\/ voi scrie\/ a zbura, a iubi, a nu mai muri. M-ai \u00een\u0103l\u021bat \u00een poezie\u201d. De altfel, aceast\u0103 tem\u0103 a p\u0103rintelui este tratat\u0103 cu delicate\u021be \u0219i sentimentalism, autoarea dovede\u0219te, astfel, c\u0103 poate rupe bariera frigid\u0103 a versului cerebral , tehnic, construit cu juste\u021be \u0219i poate trece \u00een lumea liric\u0103 unde metafora, compara\u021biile, inversiunile, asumarea eu-lui poetic duc spre o poezie modernist\u0103 sensibil\u0103. Pentru a-mi sus\u021bine afirma\u021biile am extras c\u00e2teva metafore revelatoare: \u201ezg\u00e2rii cu unghiile tavanul\/ \u00eel deschid s\u0103 citesc cerul ca pe o carte\u201d, \u201epic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge smuls\u0103 din inima acestui poem\u201d, \u201estoluri de c\u0103r\u021bi cu aripi desf\u0103cute\u201d, \u201emi-am \u00eenghi\u021bit r\u0103d\u0103cinile\/ de team\u0103 s\u0103 nu uit unde sunt malurile\u201d, \u201eaminte\u0219te-\u021bi de copil\u0103rie atunci c\u00e2nd toiagul\/ nu se preface \u00een \u0219arpe\u201d, \u201em\u00e2na mea scrie cu fulgi de curcubeu\u201d, etc. Pe de alt\u0103 parte, poetica Anei Gabriele Balan este una a existen\u021bialismului, spiritul ludic \u0219i ironia fiind intense, ermetismul expresiei, ra\u021bionalul din versuri fiind tr\u0103s\u0103turi care sus\u021bin neomodernismul.
\nAna Gabriela Balan nu doar c\u0103 iube\u0219te \u0219i stimeaz\u0103 sorgintea scriitorilor, dar \u0219i comp\u0103time\u0219te poe\u021bii, cum remarca \u00een prefa\u021b\u0103 scriitorul Petru\u0219 Andrei: \u201epoeta depl\u00e2nge destinul poe\u021bilor care mor tineri \u0219i \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00eencrederea \u00een destinul propriu \u0219i \u00een menirea sa\u201d (pag 5, \u201eRegina de ghea\u021b\u0103 a poeziei contemporane\u201d), totu\u0219i, r\u0103m\u00e2ne tributar\u0103 ideii c\u0103 poetul devine celebru atunci c\u00e2nd nu mai este \u00een via\u021b\u0103: \u201eDe ce nu vii? De ce mai mult citim c\u0103r\u021bi scrise de poe\u021bii mor\u021bi?\/ (\u2026)\/ M\u0103 joc cu moartea\/ Poate o pierd\/ Ca pe o juc\u0103rie din copil\u0103rie.\/ M\u0103 joc de-a cititorul\/ Intru \u00een libr\u0103rie, caut pe raft\/ O carte cu numele meu, v\u00e2nz\u0103torul\/ \u00cemi spune s\u0103 am r\u0103bdare\/ Poetul este \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103\/ S\u0103 trec \u0219i cu m\u00e2ine diminea\u021b\u0103, cu pu\u021bin noroc\/ Poate moare, vitrinele sunt deja preg\u0103tite\u201d (pag 56, \u201eO carte cu numele meu\u201d). Adev\u0103rat c\u0103 notorietate \u00een ziua de azi se c\u00e2\u0219tig\u0103 cu greu. Totu\u0219i, mecanismul ei nu difer\u0103 prea mult de trecut, \u00eens\u0103, sunt \u0219i scriitori \u00een via\u021b\u0103 ajun\u0219i celebri \u0219i voi da doar c\u00e2teva exemple: Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Gabriel Liiceanu, Dan Lungu, Doina Ru\u0219ti, Gabriela Adame\u0219teanu, Florin L\u0103z\u0103rescu, recunoscu\u021bi at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei. Ei ne sunt oglind\u0103 \u0219i flac\u0103r\u0103 vie. Prin ei fiecare pas pe care \u00eel facem pe drumul sisific al crea\u021biei este motiv de m\u00e2ndrie , bucurie \u0219i speran\u021b\u0103.
\nPoeta Ana Gabriela Balan face pa\u0219i cer\u021bi spre afirmarea poetic\u0103 \u0219i o demonstreaz\u0103 \u0219i prin volumul despre care, tocmai, am vorbit, \u201eOchii leului berber\u201d. Poezia ei este lucid\u0103, echilibrat\u0103, ludic\u0103, dar \u0219i sensibil\u0103, marcant\u0103 prin tematica abordat\u0103, iar poeta are deja \u00eensu\u0219it\u0103 tehnica poetic\u0103 \u0219i arta limbajului poetic. Cu perseveren\u021ba de care d\u0103 dovad\u0103, cu dragostea pentru poezie, poe\u021bi, crea\u021bie, \u00ee\u0219i construie\u0219te propriul drum, \u00een care talentul este \u0219erpa\u0219ul \u00een ascensiunea poeziei sale.<\/p>\n

*Ana Gabriela Balan<\/strong>: \u201eOchii leului berber<\/em>\u201d, Editura Grinta, 2018<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Ipostaze ale eternului feminin<\/strong><\/p>\n

Cu noul s\u0103u volum, Nicolae Pogonaru d\u0103 un sens modern str\u0103vechiului sentiment de iubire \u0219i reconstituie, cu mijloacele artistice contemporane, o viziune plastic\u0103, ironic\u0103 p\u00e2n\u0103 la cinism, a erosului. Versurile din volum m-au dus de multe ori cu g\u00e2ndul la Miron Radu Paraschivescu, nu numai datorit\u0103 violen\u021bei limbajului \u0219i demitiz\u0103rii imaginilor \u00eendeob\u0219te acceptate ca tabuuri, ci \u0219i datorit\u0103 unei anumite inocen\u021be care transpare din \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219irea crud\u0103 de sutiene, bikini, \u021big\u0103ri, alcool, muzic\u0103 rock, chiuvete, camere sordide, \u021b\u0103rmuri murdare de scoici, cartiere r\u0103u famate, plus femei, \u00eentrup\u00e2nd toate p\u0103catele, viciile, durerile \u0219i ne\u00eemplinirile acestei lumi, dar, paradoxal, \u0219i aspira\u021biile spre ging\u0103\u0219ie \u0219i candid\u0103 simplitate. Poemul \u201ePlaj\u0103\u201d, de exemplu, aminte\u0219te de roman\u021bele lui Miron Radu Paraschivescu prin caden\u021b\u0103 \u0219i prin onestitatea nefardat\u0103 a imaginilor: \u201e\u0218i aveai coapsele divine\/ de top model, pe cinstea mea\/ ai c\u00e2\u0219tiga cum se cuvine\/ La Play Boy dac\u0103 ai poza\/ \u2026\/ am cobor\u00e2t mai multe trepte\/ c\u0103 musai s\u0103 \u00ee\u021bi fiu egal\/ \u0219tiam desigur c\u0103 pe fete\/ normal e s\u0103 le duci la bal. \u201eDistan\u021b\u0103 dulce \u0219i cu fler\u201d, purt\u00e2ndu-\u0219i trena pe asfalt \u00een ipostaza de regin\u0103 a cartierului, femeia imaginat\u0103 de Nicolae Pogonaru \u00ee\u0219i nimice\u0219te moral partenerul, etern perdant \u00een goana dup\u0103 fericire : \u201edoar eu pierdut am fost la zar \/ g\u0103sit c\u00e2ndva la o r\u0103scruce\/ o binevoitoare stas\/ m\u0103 va r\u0103scump\u0103ra pe-o cruce\/ de la un Cain de pripas\u201d (\u201eZar\u201d). Multe poeme structurate pe diversele \u0219i tulbur\u0103toarele ipostaze ale feminit\u0103\u021bii reprezint\u0103 reale tururi de for\u021b\u0103 poetic\u0103. Enumera\u021biile ample realizeaz\u0103 o viziune caleidoscopic\u0103 a eternului feminin, \u00een radiografie necru\u021b\u0103toare \u0219i non\u0219alant\u0103. Cu greu s-ar mai putea ad\u0103uga ceva nou la multitudinea de ipostaze din care se construie\u0219te un nou etern feminin, oscil\u00e2nd \u00eentre terestru \u0219i astral, angelic \u0219i demonic, precaritate moral\u0103 \u0219i c\u0103dere \u00een cli\u0219eu, sexualitate debordant\u0103 \u0219i uzura cotidian\u0103. Iubirile lui Nicolae Pogonaru trec prin mahalaua cu dulci arome de paradis, unde femeia cu ochii ca dou\u0103 smaralde, cu gura \u0219i coapsele p\u00e2rjolitoare provoac\u0103 poetice combustii, \u201eiar coapsele la o adic\u0103\/ de le-atingeai mai abitir\/ sim\u021beai prin corp cum te-nfurnic\u0103\/ jdemii de kilowa\u021bi vampir\/ \u0219i ochii ei dou\u0103 smaralde\/ imense sub un par rebel\/ \u00een preajma-i \u0219i acum mai arde\/ mocnit aroma de channel\u201d (\u201eTopless oblige\u201d). Nu lipse\u0219te, din decorul postmodernist al iubirii, \u00eenchisoarea: \u201esunt ani destui iubito de c\u00e2nd \u00een pu\u0219c\u0103rie\/ eu stau \u0219i-a\u0219tept zadarnic s\u0103 vii la vorbitor\/ \u00een fiecare noapte la gardieni simbrie\/ pl\u0103tesc s\u0103 te anun\u021be c\u0103 m\u0103 topesc de dor\u201d. Iubita r\u00e2vnit\u0103 \u0219i \u00eennobilat\u0103 \u00een visele pu\u0219c\u0103ria\u0219ului modern are cruzimi \u0219i mofturi mo\u0219tenite de la toate femeile lumii: \u201ede \u00eencercam atingeri sau vreun s\u0103rut cuminte\/ cu ezit\u0103ri timide p\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 aprobi\/ tu \u00eemi stopai elanul me\u0219te\u0219ugind cuvinte\/ | nu m\u0103 pupa-s r\u0103cit\u0103 s\u0103 nu i\u021bi dau microbi\u201d. (\u201eExil\u201d). Locul de munc\u0103 al \u00eendragostitului p\u00e2rjolit de iubire devine \u00eenchisoare: \u201em\u0103 simt \u00een cancelarii ca \u00eentr-o \u00eenchisoare\/ din care doar prin gratii te v\u0103d \u0219i te mai strig\u201d (\u201eExil\u201d). \u201eDoamna de mangal\u201d imaginat\u0103 de Nicolae Pogonaru se risipe\u0219te \u00een orgii sexuale, este pragmatic\u0103 \u0219i mincinoas\u0103, dar exercit\u0103 o atrac\u021bie devastatoare de femeie fatal\u0103: \u201enu mai e\u0219ti tu doamna de mangal\/ ce arzi frenetic la comand\u0103\/ pentru o noapte drept ofrand\u0103\/ unei orgii de buzunar\u201d (\u201eEva XX\u201d). Exist\u0103 \u00een poeziile adunate \u00een acest volum o anume resemnare \u0219i un sentiment al inutilit\u0103\u021bii revoltei care contrasteaz\u0103 cu violen\u021ba limbajului \u0219i care sugereaz\u0103 o asumare f\u0103r\u0103 murmur a destinului pecetluit: \u201er\u0103pus de-at\u00e2tea patimi \u0219i grade de alcool\/ \u00een noaptea-n care anul ne spune pass-parole\/ r\u0103gaz mai am o clip\u0103 poemul s\u0103-\u021bi \u00eenchin\/ letargic\u0103 e noaptea \u00eenc-un pahar cu vin\/ discretei tale gratii o u\u0219\u0103 ce s-a-nchis\/ ad\u00e2nc \u00eentre extreme de iad \u0219i paradis\u201d (\u201eRevelion cu o dam\u0103 de pic\u0103\u201d). Uimesc, prin apari\u021bii nea\u0219teptate, cr\u00e2mpeiele de ging\u0103\u0219ie: \u201em\u0103 sim\u021beam a\u0219a mic \u0219i stingher sau eram clepsidra ce \u00ee\u021bi m\u0103sura\/ farmecul curg\u0103tor \u00eenspre mine\u201d (\u201eStop cadru cu schimbare de rim\u0103\u201d). Nicolae Pogonaru tr\u0103ie\u0219te acut tragedia curgerii inexorabile a timpului \u00eentr-un spa\u021biu \u00eengust, colorat crepuscular \u00een mov: \u201eprovincia te-nghite, te mistuie \u00eencet (\u2026) pe p\u00e2nza-n care adun\u0103 nuan\u021bele de mov\/ o s\u0103-\u021bi transpar\u0103 chipul de dam\u0103 de alcov\/ cu patimi de comand\u0103 mimetice tr\u0103iri\/ oferte pentru-un aer pe care \u00eel respiri\u201d (\u201eMov\u201d). \u201eEpilogul\u201d aduce acela\u0219i aer trist de roman\u021b\u0103 \u00e0 la Miron Radu Paraschivescu: \u201e\u00eemb\u0103tr\u00e2nesc \u0219i-mi pare r\u0103u\/ c\u0103 nu mai pot s\u0103 te iubesc\/ cum te iubeam demult, o, hooo\u2026 !!\/ cu tot elanul tineresc\/ a\u0219 fi \u00een stare, nu zic nu, s\u0103 te alint \u00een amintire\/ dar vezi, frumoaso, c\u0103 acu\u2019\/ prin p\u0103r, mai am \u0219i albe fire.\/ mai jinduiesc a\u0219a arare\/ uneltele s\u0103 mi le-ascut\/ o\u021bel ar fi prin buzunare\/ \u0219i parc\u0103 nu m-a\u0219 da b\u0103tut.\/ de-a\u0219 fi ca-n poza pe copert\u0103,\/ mai t\u00e2n\u0103r mult cu ni\u0219te ani,\/ a\u0219 ag\u0103\u021ba c\u00e2te-o expert\u0103\/ \u0219i nici nu m-a\u0219 uita la bani\/ \u2018geaba m\u0103 afi\u0219ez prin bar\/ \u0219i dau cu drink-ul \u00een pu\u0219toaice\/ la Felinare sau Omar\/ ce-a fost odat\u2019, nu mai se-ntoarce\u201d.<\/p>\n

*Nicolae Pogonaru<\/strong>: \u201eCartea cu femei<\/em>\u201d, Editgraph, 2018<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristina \u0218TEFAN IOAN ENACHE- Iudacainul \u2013 Prima carte a poc\u0103in\u021bei \u00cen poezia de factur\u0103 religioas\u0103 la noi, \u00eencep\u00e2nd cu \u201ePsaltirea<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13911"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13911"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13911\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13913,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13911\/revisions\/13913"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13911"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13911"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13911"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}