{"id":13901,"date":"2021-03-09T13:44:01","date_gmt":"2021-03-09T10:44:01","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13901"},"modified":"2021-03-09T13:44:01","modified_gmt":"2021-03-09T10:44:01","slug":"spatii-culturale-nr-61-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13901","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 61 (9)"},"content":{"rendered":"

Emil BOTTA<\/strong><\/p>\n

Fantasmagoria<\/strong><\/p>\n

Stele ascunse \u00een telescop
\n\u00eentorce\u021bi-v\u0103-n cer.
\nDou\u0103zeci de ani astronomul miop
\no s\u0103 v\u0103 caute ca pe mioare un oier.<\/p>\n

Priviri, la matc\u0103 v\u0103-nturna\u021bi
\nca ploaia, ca izvoarele.
\nOrbul care v-a pierdut, cere s\u0103-i reda\u021bi
\nluna \u0219i soarele.<\/p>\n

Melci, reintra\u021bi \u00een cocioabe,
\ncenu\u0219\u0103, revino \u00een focuri \u0219i-n vetre,
\ncopaci, \u00eentorce\u021bi-v\u0103 \u00een muguri, \u00een boabe,
\n\u0219i voi, oameni, \u00een pietre.<\/p>\n


\nScut<\/strong><\/p>\n

Iubirea m\u0103 ap\u0103r\u0103,
\nde aceea port
\nfruntea sus, \u00een exil printre oameni.
\nC\u00e2nd ziua decade \u0219i c\u00e2nd, spre apus,
\nCump\u0103na lini\u0219tit\u0103 se-nclin\u0103,
\no, atuncea, de sus,
\nprimesc o triste\u021be senin\u0103.<\/p>\n

Ochii mei \u00een extaz r\u0103t\u0103cesc
\nspre ad\u00e2ncul f\u00e2nt\u00e2nii unde stelele scap\u0103r\u0103.
\nO, de al stelelor dor m\u0103 topesc
\n\u0219i m-a\u0219 duce la ele,
\ndar Iubirea m\u0103 ap\u0103r\u0103.<\/p>\n

Cu graiuri nebune m\u0103 cheam\u0103,
\nin lunci, c\u00e2nt\u0103toare Undine.
\n\u0218i c\u00e2nd s\u0103 le ajung, Piaza Rea
\nm\u0103 trage la d\u00e2nsa: la mine, la mine!
\nDar m\u0103 \u00eenso\u021be\u0219te acel Cineva,
\nIubirea, pururi cu mine.<\/p>\n


\nUn dor f\u0103r\u0103 sa\u021biu<\/strong><\/p>\n

De un dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu-s \u00eenvins
\n\u015fi nu \u015ftiu ce sete m\u0103 arde.
\nParc\u0103 mereu din ad\u00e2nc,
\nun ochi r\u0103pitor de Himer\u0103
\nar vrea s\u0103 m\u0103 prade.
\n\u015ei pururi n-am pace,
\nnici al stelei vr\u0103jit du-te-vino \u00een spa\u0163ii,
\nizvoare sub lun\u0103, ori dornic\u0103 ciut\u0103,
\nnimic nu m\u0103 stinge, nimic nu m\u0103 alin\u0103
\n\u015fi parc\u0103-a\u015f visa o planet\u0103 pierdut\u0103.
\nE at\u00eeta nepace \u00een sufletul meu,
\nb\u0103tut de alean \u015fi de umbre cuprins\u2026
\nUn dor f\u0103r\u0103 sa\u0163iu m-a-nvins,
\n\u0218i nu \u015ftiu ce sete m\u0103 arde mereu.<\/p>\n


\nNicolae MIHAI<\/strong>
\n\"\"

Zvonuri de septembrie<\/strong><\/p>\n

O voce r\u0103stit\u0103 \u00eentunec\u0103 diminea\u0163a
\nalung\u0103 mireasma trandafirului
\n\u00eenflorit f\u0103r\u0103 ascunzi\u015furi<\/p>\n

\u00een pragul casei g\u0103zduit lecturezi
\nprimii stropi de ploaie ca un r\u0103spuns
\nla lini\u015ftea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 \u015fi cotidian\u0103<\/p>\n

cu un gest po\u0163i aprinde
\nbl\u00e2nde\u0163ea zilei prins\u0103 la col\u0163ul str\u0103zii
\ncer\u015find zvonuri \u015fi \u00eenso\u0163iri de septembrie<\/p>\n


\nBinecuv\u00e2ntatele prietenii<\/strong><\/p>\n

Nu m\u0103 cost\u0103 nimic
\ndac\u0103 r\u0103spund la salutul
\ncunoscu\u0163ilor \u00eent\u00e2lni\u0163i
\npe strad\u0103<\/p>\n

s\u0103 nu le uit z\u00e2mbetele
\nle notez
\n\u00een carne\u0163elul intim<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015ftim cu to\u0163ii
\nprieteniile prea mult
\nnu rezist\u0103<\/p>\n

sunt doar lovituri de clopot
\nb\u0103t\u00e2nd \u00een cuie sicriul
\nunei bucurii
\nsf\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eenainte de a o \u00eencepe<\/p>\n


\nLibert\u0103\u0163i iluzorii<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 fiece rug\u0103 de sear\u0103
\n\u00eempletesc amare cuvinte marcate
\nde m\u0103re\u0163ia verbelor
\ncu un limbaj provizoriu codat<\/p>\n

poate a\u015fa o s\u0103 aflu c\u00e2te ceva
\ndespre bucuriile g\u00e2ndului ne\u00eemplinit<\/p>\n

apoi cu teama de a fi pedepsit
\nvoi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa cu st\u00e2ng\u0103cie
\n\u00een m\u00e2inile transpirate m\u00e2ng\u00e2ieri
\nce nu vor s\u0103 mai piar\u0103
\n\u00een fapt libert\u0103\u0163i iluzorii aruncate
\n\u00een gropi care ascult\u0103 \u015fi nu spun nimic<\/p>\n


\nLehamite<\/strong><\/p>\n

Noi suntem expira\u0163ii
\nclipelor vetuste, mult coc\u00e2rja\u0163i
\nde chinuri \u015fi \u00eenjura\u0163i de mu\u015fte.<\/p>\n

Str\u00e2ngem mereu din din\u0163i,
\nn-avem nimic ascunde, via\u0163a-i
\n\u00eentoars\u0103 cu fa\u0163a de la noi, niciunde.<\/p>\n

Ca urmele de pa\u015fi pe galbenele
\nfrunze, suntem larm\u0103 de fluturi
\nce vrea s\u0103 se recuze.<\/p>\n

Proprietari de boli, dar \u015fi de lacrimi
\nmulte, gardienii timpului nu vor
\ns\u0103 ne asculte.<\/p>\n

Cu pl\u00e2nsul doar pl\u0103tim singur\u0103t\u0103\u0163ii
\nvam\u0103, c\u00e2nd cei pleca\u0163i , pe drum
\nascuns, la ei ne cheam\u0103.<\/p>\n


\nVerbine<\/strong><\/p>\n

Verbine cu fular \u015fi \u015fapc\u0103 ro\u015fie
\nanun\u0163\u0103 ziua de duminic\u0103
\nispitind raze mai lungi dec\u00e2t
\ndrumurile din memoria ocupat\u0103
\nde nimeni spre cas\u0103<\/p>\n

cine le-a z\u0103rit \u00ee\u015fi trec
\n\u00een cont frumuse\u0163ea lor ce dureaz\u0103
\nat\u00e2t de pu\u0163in<\/p>\n

nici vara t\u00e2rzie nu poate
\ns\u0103-\u0163i vin\u0103 \u00een ajutor c\u00e2nd rupturi
\nale inimii cad \u00een capcanele ro\u015fii
\nf\u0103r\u0103 prea multe avertismente
\nd\u00e2nd siguran\u0163\u0103 sur\u00e2sului somptuos
\nbirocratic<\/p>\n


\nVioleta M\u00ceNDRU<\/strong>
\n\"\"

Timpul la zaruri<\/strong><\/p>\n

Cad stele secerate
\nCa zaruri aruncate de zeii juc\u0103tori.
\nUneori sunt c\u00e2\u0219tig\u0103toarea dublei
\nAlteori pierd tot doar pe un sur\u00e2s
\nDespletit \u00eentr-un amurg r\u0103t\u0103cit\u2026
\ndoar pe un cuv\u00e2nt
\nR\u0103s\u0103rit prea devreme dintre t\u0103ceri.
\n\u0218i c\u00e2nd ascult
\nCum m\u0103 dor aripile de brum\u0103
\nCum \u00een nocturne zboruri
\nm\u0103 \u00eenf\u0103\u0219or \u00een sunete de pene \u00eenghe\u021bate
\nCum din palmele tale calde cresc muguri
\n\u0218i din ochii t\u0103i lumini de cuget
\nAgit \u00een m\u00e2n\u0103 zarurile
\ns\u0103 creasc\u0103 o zi dubl\u0103,
\ns\u0103 c\u00e2\u0219tig lungind timpul,
\nUd\u00e2nd nisipul din clepsidre.<\/p>\n


\nC\u00e2nd \u00eenfloreau teii<\/strong><\/p>\n

Cu trecerea timpului ai c\u0103p\u0103tat statutul de maestru
\n\u00cen via\u021ba mea. Cu vremea
\nMi-ai aruncat \u00eentre un sur\u00e2s \u0219i o frunte \u00eencruntat\u0103
\nS\u0103ge\u021bi de cuvinte\u2026\u00eenv\u0103\u021b\u0103turi c\u0103zute
\nPe p\u0103m\u00e2ntul din mine asemeni florilor de tei\u2026
\nPrintre b\u0103nci, copii r\u00e2z\u00e2nd, tarabe cu pl\u0103cinte
\nApe evadate din f\u00e2nt\u00e2ni
\n\u0218i sunetul clopotului unei biserici goale.
\nDe-acum\u2026 p\u00e2n\u0103 \u0219i amintirii tale m\u0103 adresez ca unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor
\n\u00cei \u00eenchin osanale\u2026 \u00eei a\u0219ez c\u0103m\u0103\u0219ii tale un s\u0103rut sub guler
\nS\u0103 p\u0103streze sunetele \u00een interior
\nS\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 t\u0103cerea
\n\u0218i vin \u00eentr-un suflet c\u00e2nd chemarea ta na\u0219te ecouri.<\/p>\n

Parc\u0103 ai fi un vultur cu cerul \u00een spate
\nCu blocuri, parcuri, catedrale
\nCu str\u0103zi \u0219i ma\u0219ini de gunoi
\nP\u0103s\u0103ri, poe\u021bi la picioarele tale..
\nAmurgurile minunat de galbene
\nR\u0103s\u0103riturile roz crescute din nop\u021bile albastre
\nS-au cuib\u0103rit \u00een mine \u0219i te-am iubit.<\/p>\n

Era\u2026 c\u00e2nd \u00eenfloreau teii. Era anotimpul iubirii
\nVacan\u021ba a\u0219teptat\u0103 de o via\u021b\u0103
\nC\u0103l\u0103toria promis\u0103 \u00eenc\u0103 din zigot.
\nErai luceaf\u0103rul de sear\u0103 sclipind peste gene \u00een rug\u0103ciune.
\n\u0218i-ai devenit b\u0103rbatul meu
\nMarea tain\u0103 a animalului de prad\u0103
\nPrivind spre m\u0103re\u021bia plutind sub cer
\nCu aripi c\u00e2nd negre, c\u00e2nd albe.
\nG\u00e2ndul meu \u021bi-a devenit cas\u0103 \u0219i-a\u0219a,
\nCu simplitatea cu care \u00ee\u021bi sco\u021bi ochelarii
\nAlungi furtunile \u0219i drumul meu spre moarte
\n\u00cel facem \u00eempreun\u0103.<\/p>\n


\nDe-a Baba Oarba<\/strong><\/p>\n

\u00ce\u021bi aminte\u0219ti jocul De-a Baba Oarba
\nC\u00e2nd legat\u0103 la ochi, c\u0103utam existen\u021be?
\nIntuiam din \u00eentuneric culoarea
\nFiin\u021bei \u00eei sim\u021beam respira\u021bia,
\nPulsul, parfumul \u2013 de sub negru.
\nTe mi\u0219cai \u0219optit
\nPasul t\u0103u, urme \u00een auz \u00eemi l\u0103sa
\nAtingerea o sim\u021beam \u00een plete
\nCa pe un suflu al toamnei.
\nC\u00e2nd \u00eentindeam m\u00e2inile
\nS\u0103 te \u021bin l\u00e2ng\u0103 mine
\nCa lumina te strecurai
\nL\u0103s\u00e2nd nud\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area.
\n\u0218i c\u00e2nd nimic nu mai mi\u0219ca
\nTe chemam cu lacrimi de argint
\nDin ochi orbi
\nIar tu \u00eemi s\u0103rutai buzele
\nCu propria-mi triste\u021be
\n\u0218i negrul tot- iubire se f\u0103cea.<\/p>\n


\nAcum\u2026<\/strong><\/p>\n

S\u0103rut\u0103-mi ochii p\u00e2n\u0103 la z\u0103mislirea p\u0103catului
\nS\u0103 ame\u021besc rotind \u00een cercul bra\u021belor tale
\nCa \u0219i cum \u00eentregul univers ar \u00eenc\u0103pea \u00eentr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are
\nDin care n-a\u0219 mai pleca. Am respira
\n\u00eentr-un glob \u00een care totul e rotund.
\nO coaps\u0103, un s\u00e2n plin, un um\u0103r pe care-\u021bi pleci fruntea
\n\u0219i poate un ochi privind infinitul dintr-un iris \u00een altul\u2026
\np\u00e2n\u0103 \u00een ad\u00e2ncul propriei fiin\u021be sau a p\u0103m\u00e2ntului
\nP\u00e2n\u0103 la durerea de pe catapeteasma unui suspin
\n\u00ce\u021bi cresc pe chip sur\u00e2suri nedescifrate
\nR\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor amintiri str\u0103ine care se hr\u0103nesc
\nDin tine \u00eensu\u021bi ca felinele fl\u0103m\u00e2nde
\nTe devoreaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nTe opre\u0219ti din trecut \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 te-mpiedici
\nDe tot ce va veni, deschizi ochii s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti
\nAcum!<\/p>\n


\nMihai MARIAN<\/strong><\/p>\n

hipersfer\u0103<\/strong><\/p>\n

de c\u00e2teva ori m-am trezit azi noapte
\n\u0219i am mers la fereastr\u0103
\nleduri verzi luminau
\ntrotuarul
\nafi\u0219e dezlipite
\npluteau prinse de v\u00e2nt \u00eentr-un dans fragil
\n\u00een gr\u0103dina blocului
\nrufe uitate la uscat
\nat\u00e2rnau \u00een pliscul unei cucuvele
\ncare se pricepe la pl\u00e2ns
\ntot cartierul o \u0219tie
\npl\u00e2nge noapte de noapte
\ndoamna Zinc\u0103 spune c\u0103 va muri cineva cur\u00e2nd
\n\u201cse \u0219tie din b\u0103tr\u00e2ni lucrul acesta\u201c
\nnu am \u00eencercat s\u0103 o contrazic
\npentru mine c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rii r\u0103m\u00e2ne
\nperspectiv\u0103 sentimental\u0103
\n\u00eens\u0103 ea este at\u00e2t de convins\u0103
\nc\u0103 cineva va muri
\n\u00eenc\u00e2t ar fi \u00een stare s\u0103 se sinucid\u0103
\nam visat acela\u0219i lucru
\nde fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am reu\u0219it s\u0103 adorm
\naveai trup de meduz\u0103
\nst\u0103teai pe unul din malurile V\u0103c\u0103re\u0219tiului
\ncu picioarele jum\u0103tate \u00een ap\u0103
\n\u00ee\u021bi puteam vedea fierea
\nsplina ca un curcubeu
\nstolurile de vene ce se zb\u0103teau pe t\u00e2mple
\ninima care se deschidea \u0219i \u00eenchidea
\ncu un fermoar de plastic
\nacum
\ndup\u0103 at\u00e2\u021bia ani
\ntr\u0103ind departe
\nde tine
\nrealizez c\u0103 uneori te-am l\u0103sat singur\u0103-n \u00eentuneric
\nca pe o fotografie \u00een camera obscur\u0103
\npagin\u0103 de internet deschis\u0103-n fundal
\nastfel
\nsingur\u0103tatea noastr\u0103 a format noi leg\u0103turi
\nde carbon, hidrogen, oxigen
\n\u00eemi amintesc c\u0103 am visat
\nde fiecare dat\u0103 acela\u0219i vis
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd
\nnoaptea
\nl\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un miros de alge \u0219i m\u00e2l
\ns-a pierdut \u00een dep\u0103rtare spre Roman\u0103
\niar pas\u0103rea
\na t\u0103cut sinistru.<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/p>\n

Magda URSACHE <\/strong><\/p>\n

Etic, estetic sau \u201eest\u2013etic\u201d ?<\/strong><\/p>\n

Cum s\u0103 r\u0103m\u00e2i indiferent la incursiunea lui Sorin Lavric \u00een bolgie (v. Glasuri din bolgie, Ed. Ideea European\u0103 , 2018) ? Eseistul are aptitudinea de a spune adev\u0103rul (e chiar \u201esmintit\u201d \u00eentru adev\u0103r), pentru ca t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 formula d\u0103ruire- onestitate \u2013demnitate a fost perdant\u0103 \u00een comunism, dar c\u0103 nu mai trebuie s\u0103 fie.
\nS. Lavric e reactiv la falsuri, mai ales istorice, la afabula\u0163ii securistice privindu-i pe sfin\u0163ii \u00eenchisorilor, Valeriu Gafencu ori Gheorghe Calciu Dumitreasa, considera\u0163i, din rea \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi rea credin\u0163\u0103, victime al propriului fundamentalism cre\u015ftin. Ar trebui s\u0103 credem ce afirm\u0103 un boier al min\u0163ii, larg mediatizat, c\u0103 rom\u00e2nul e \u201ecanalie de facto\u201d? Generalizarea \u00eei cuprinde, \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie, pe tor\u0163ionari \u015fi pe marile caractere, de la Alecu Ghika la Grigore Caraza, pe cei fug\u0103ri\u0163i din \u0163ara lor de \u201ehimera\u201d dup\u0103 care \u00eenc\u0103 pl\u00e2ng cu lacrimi de lemn politrucii \u015fi neo-politrucii , pe realii disiden\u0163i \u015fi pe disiden\u0163ii de carton, pe adev\u0103ra\u0163ii revolu\u0163ionari schilodi\u0163i de gloan\u0163ele Ceau\u015fescu -Iliescu \u015fi pe cei fal\u015fi, care s-au zb\u0103tut s\u0103 ob\u0163in\u0103 certificate de lupt\u0103tor \u015fi privilegiile adiacente? Numai Rom\u00e2nia, dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu, acord\u0103 privilegii revolu\u0163ionarilor \u2013 mii \u2013 cu carnet.
\nSe vrea trecut cu vederea spiritul de jertf\u0103, gestul eroic \u201ecu r\u0103d\u0103cin\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103\u201d, se tot \u00eencearc\u0103 s\u0103 ni se nege dreptul de a ne comemora martirii. A fost rasist Valeriu Gafencu atunci c\u00e2nd s-a jertfit pentru pastorul Richard Wurmbrand? Sau e vorba de rasismul imaginar al domnului Al. Florian? P\u0103rintele Calciu Dumitreasa, cum noteaz\u0103 Sorin Lavric, \u201enu a ratat nimic din marile orori comuniste\u201d : prima \u015fi a doua reeducare de la Pite\u015fti, arest\u0103ri \u015fi rearest\u0103ri, expulzare \u00een 1985, dup\u0103 38 de ani de h\u0103r\u0163uire politic\u0103. Au fost proferate calomnii dup\u0103 calomnii, pentru a urma potop de insulte, de r\u0103st\u0103lm\u0103ciri ale faptelor.
\nLavric descoper\u0103 o uimitoare, o cutremur\u0103toare dorin\u0163\u0103 carceral\u0103 care-l cuprinde pe Gheorghe Calciu: i se f\u0103cea dor uneori de \u00eenchisoare, pentru c\u0103 \u00eenchisoarea \u00eel modificase \u00een bine (metanoia), \u201ef\u0103c\u00e2nd dintr-un fricos un cruciat \u015fi dintr-un tor\u0163ionar o figur\u0103 sublim\u0103\u201d. P\u0103rintele \u015fi-a deschis venele cu un blacheu de bocanc ascu\u0163it pe ciment, a stors cu chin o gamel\u0103 de s\u00e2nge \u015fi i-a dat s\u0103 bea limfa altui de\u0163inut politic, Costache Opri\u015fan, pe care monstrul \u0162urcanu \u00eel c\u0103lcase \u00een picioare, \u00eei s\u0103ltase pe stern p\u00e2n\u0103 \u00eei distrusese pl\u0103m\u00e2nii. Gheorghe Calciu nu l-a scos din moarte pe Opri\u015fan: \u00een iulie \u201968, i s-a stins \u00een bra\u0163e, dar a apucat s\u0103-i arunce peste trupul chinuit dou\u0103 fire de iarb\u0103 \u015fi o floare mic\u0103, rupt\u0103 dintr-o cr\u0103p\u0103tur\u0103 a zidului incintei. \u015ei-a isp\u0103\u015fit gestul : gardianul l-a lovit zdrav\u0103n pe \u201ebandit\u201d cu cizma. S\u0103-i l\u0103s\u0103m pe tor\u0163ionari, cum ne sf\u0103tuie\u015fte consiliera pre\u015fedintelui, doamna Pralong, uita\u0163i \u015fi ierta\u0163i de noi \u015fi de istorie? S\u0103 ocolim tema martiriului pentru c\u0103 detaliile torturilor satanice sunt devastatoare \u015fi ne creeaz\u0103 nou\u0103 disconfort? Ar\u0103\u0163i cum a func\u0163ionat ma\u015fina de ucis comunist\u0103 \u015fi e\u015fti considerat prea categoric, prea inflexibil, prea vindicativ, prea radical. Sorin Lavric nu vrea s\u0103 ne activ\u0103m memoria pe s\u0103rite, cu modera\u0163ie, bine temperat. Cum altfel? Copilul Ion Zuba\u015fcu a intrat \u00een \u00eenchisoare politic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu mama. C\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103, a g\u0103sit un schelet \u00een lan\u0163: c\u00eeinele lui, l\u0103sat de \u201eorgane\u201d s\u0103 moar\u0103 de foame. Iar Crohm\u0103lniceanu lua \u00een batjocur\u0103, \u00een Amintiri deghizate, foamea de f\u0103r\u00e2mituri de p\u00e2ine a lui Crainic, dup\u0103 o mas\u0103 copioas\u0103 la Cap\u015fa. \u201eDe\u0163i\u201d, cum li se spunea prescurtat, cu oasele str\u00e2mbate de lovituri, erau \u00eengropa\u0163i cu lan\u0163uri la picioare, cu juguri la m\u00e2ini. Norocul era s\u0103 mori prompt. Numai c\u0103 Genu \u0162urcanu veghea: \u201eaici nu mori c\u00e2nd vrei tu, banditule!\u201d Nemaisuport\u00e2nd chinul c\u0103rnii sf\u0103r\u00e2mate \u00een b\u0103t\u0103i, chinul foamei (celor distrofici li se jupuia pielea), Alexandru Co\u015fereanu merge drept la soldatul cu arma: \u201e\u00cempu\u015fc\u0103-m\u0103!\u201d L-au \u00eenf\u0103\u015furat \u00een s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u015fi l-au trimis \u00een alt lag\u0103r.C\u00e2nd l-au dat jos din dub\u0103, nu mai avea piele deloc. Portretul i-l face Cicerone Ioni\u0163oiu, \u00een Figuri de legend\u0103, Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, Buc., 2013. \u015ei c\u00e2te figuri de legend\u0103 au \u00eenfruntat oroarea unui timp cangrenat, \u201epe p\u0103m\u00e2ntul descompunerii\u201d, sintagma lui Const. Argetoianu! Fost ministru al Justi\u0163iei \u00een 1918, mort la Sighet \u00een 6 februarie \u201955 \u015fi zv\u00e2rlit la groapa comun\u0103, de\u015fi se \u00eentorsese \u00een \u0163ar\u0103 ca s\u0103 fie \u00eenhumat la Breasta natal\u0103.
\nA \u00eenchis ochii Occidentul la soarta sutelor de mii de pu\u015fc\u0103riza\u0163i? Da. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, caraliii de la Rahova aveau \u00een dotare \u201ec\u0103tu\u015fe americane, care se str\u00e2ngeau automat la orice mi\u015fcare a \u00eencheieturilor\u201d. Despre \u201ebr\u0103\u0163\u0103rile\u201d astea am citit \u00een Trecute vie\u0163i de domni, de robi \u015fi de tovar\u0103\u015fi de Marcel Petri\u015for.
\nAvocatul Nicolae F\u0103rc\u0103\u015fanu, frate cu Mihail F\u0103rc\u0103\u015fanu (Villara) a stat 12 ani \u00eenchis pentru c\u0103 a refuzat s\u0103 fie colaborator al Securit\u0103\u0163ii: doi ani de Canal, DO \u00een B\u0103r\u0103gan, dup\u0103 gratii la Boto\u015fani, V\u0103c\u0103re\u015fti, Aiud…Gra\u0163iat \u00een \u201964, dar r\u0103mas sub (f\u0103r\u0103de)legea lui damnatio memoriae, \u00een ciuda protestelor fratelui s\u0103u, scriitorul. C\u0103p\u0103tase, dup\u0103 deten\u0163ie, \u201e\u0163inut\u0103 hieratic\u0103\u201d (arta de portretist a lui Sorin Lavric e remarcabil\u0103). Am\u00e2ndoi fra\u0163ii au murit \u00eenainte de c\u0103derea Cortinei de Fier: \u015fi cruciatul, \u015fi crucificatul. Al\u0163i doi fr\u0103\u0163\u00e2ni de lupt\u0103 \u00een mun\u0163ii Bucovinei? Vasile Motrescu \u015fi Gavril Vatamaniuc. \u00cencercui\u0163i de o sut\u0103 de solda\u0163i pe B\u00e2tca Corbului, \u00een 18 ianuarie,\u201955. Numele a doi tineri securi\u015fti se afl\u0103 pe placa eroilor din Muzeul Jandarmeriei Rom\u00e2ne. \u201e\u00cen schimb, numele lui Motrescu \u015fi Vatamaniuc ne trezesc dureroase asocieri: au fost prea buni pentru un popor at\u00e2t de pr\u0103bu\u015fit\u201d, adnoteaz\u0103 S. Lavric. Motrescu a fost capturat \u015fi executat \u00een 1958, dar lui Vatamaniuc nu i s-au decernat decora\u0163ii c\u00e2t a tr\u0103it (a murit la 1 martie, 2012), nici desp\u0103gubiri. Fire\u015fte, uciga\u015fii n-au avut a isp\u0103\u015fi vreo gre\u015feal\u0103, vreo vin\u0103.
\nDe Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului \u015fi patriei, pentru socialism au avut parte Groza, Parhon, I.C.Frimu, Moghioro\u015f, Boril\u0103 etc.,etc., nicidecum cei care n-au putut fi intimida\u0163i, cump\u0103ra\u0163i, \u015fantaja\u0163i. Vasile Roait\u0103, cic\u0103, are statuie la Bac\u0103u. Onoare \u015fi respect pentru eroul avia\u0163iei Tudor Greceanu,mort undeva \u00een Ferentari, cu piciorul amputat pentru c\u0103 fusese \u0163inut \u00een carcer\u0103, \u00een ap\u0103 \u00eenghe\u0163at\u0103? A, nu! \u00cens\u0103 un extragavant istoric fic\u0163ionar sus\u0163inea c\u0103 Ana Pauker a fost oratoare des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, Passionaria Balcanilor i tak dal\u015fe. La \u201ealtele\u201d trebuie trecut faptul c\u0103 la Canal, supranumit \u201ela stuf\u201d, se muncea silnic \u015fi se murea zilnic. Cifra \u0163\u0103ranilor aresta\u0163i \u00eel \u00eengrozise chiar \u015fi pe Dej. C\u00e2t despre Bodnarenko, zis Pantiu\u015fa (pseudonim neao\u015f: Gheorghe Pintilie), agent secret al lui Stalin, recrutat \u00een anii \u201920 de NKVD pentru Rom\u00e2nia \u00een vederea submin\u0103rii politicii statului, prim adjunct al ministrului de Interne Dr\u0103ghici \u00eentre \u201950 \u015fi \u201960, acest criminal cade la Plenara din aprilie \u201968, dar la semicentenarul PCR e reabilitat de Ceau\u015fescu personal, care \u00eei atribuie Ordinul Tudor Vladimirescu, pensie enorm\u0103, vil\u0103 de lux \u00een Prim\u0103verii .Mai mult \u00eenc\u0103, Pantiu\u015fa a revendicat statutul de general \u015fi a fost \u00eengropat cu onor la Ghencea Militar. Alt caz? \u00cen 1982, Rom\u00e2nia era \u0163inut\u0103 de r\u0103u \u00een Congresul american. Motivul? Ceau\u015fescu viola acordurile de la Helsinki, nel\u0103s\u00e2nd familia Coler s\u0103 plece \u00een SUA: pe Andrei Coler, inginer de sunet \u015fi pe Elena R\u0103utu, fiica lui Leonte, c\u0103l\u0103ul culturii rom\u00e2ne. Pentru pa\u015faportul lui Koller\u2013p\u00e8re interveniser\u0103 nume grele, de la Bush la ambasadorul David Funderburk. Colon de Securitate, Koller fusese asistentul gen. Nicolschi, colaborase cu Zeller \u015fi cu Dulgheru; ca director la Aiud, \u00eentre 1954-57, programase chinuri \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. Pentru c\u0103 l-ar fi sfidat pe colonel, gardienii l-au zdrobit \u00een cizme pe Alexandru Moldovan. Vlad Stolojan, so\u0163ul Sandei, a confirmat informa\u0163iile despre crimele lui Koller. Cu toate astea, a ajuns cet\u0103\u0163ean american, ca victim\u0103 a lui Ceau\u015fescu. Ne\u015ftiin\u0163\u0103, manipulare sau ambele?
\n Mai sunt aproximativ o mie de fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici, iar mortalitatea lor e foarte ridicat\u0103, a spus Octav Bjoza, pre\u015fedintele AFDRP, la Simpozionul dedicat \u201eexperimentului Pite\u015fti\u201d, din 28-30 sept. 2018. Iar Bjoza a fost acuzat ca \u201e\u00eenr\u0103it\u201d anticomunist, ca s\u0103 uzez de o vocabul\u0103 preferat\u0103 de proletculti\u015fti. Sorin Lavric nu e incomodat de \u201estigmatul ideologic\u201d, nu se sfie\u015fte de numele celor \u201ereeduca\u0163i\u201d la Pite\u015fti: Gheorghe Calciu sau Costache Opri\u015fan. Sub Nicolae Petra\u015fcu putreziser\u0103 saltele, rogojini, paie, \u201eruginiser\u0103 paturi de fier\u201d, condamnat ca secretar general al Mi\u015fc\u0103rii. Dar Mihai Buracu a fost aruncat \u00een Camera 4 Spital, care numai spital nu era, c\u00e2nd abia absolvise liceul, \u00een 1949. Pe organizatorii \u201ereeduc\u0103rii\u201d, Nicolschi, Dulbergher, Sepeanu, nici c\u0103 i-a ajuns vreo pedeaps\u0103, dar nevinov\u0103\u0163iile au fost pedepsite \u015fi re-pedepsite. Sunt cazuri de studen\u0163i \u201ereeduca\u0163i\u201d la Pite\u015fti, apoi condamna\u0163i la moarte pentre ea, pentru \u201ereeducare\u201d, \u00een procesul pus la cale de PCR, pentru a \u015fterge urmele ororii. Era \u00een proiect s\u0103 \u00eent\u00e2rzie moartea celor chinui\u0163i, pentru c\u0103 nu trupul voiau s\u0103-l distrug\u0103. Spune un personaj al Florentinei Toni\u0163\u0103 (\u015ei cine este aproapele meu?, Ed. Junimea, 2013, p. 132) :
\n\u201e-Nu voiau s\u0103 ne omoare. Lupta nu era \u00eentre noi \u015fi ei, ci \u00eentre dou\u0103 for\u0163e puternice. Era o lupt\u0103 duhovniceasc\u0103, moartea trupului nu crea nici o satisfac\u0163ie dac\u0103 nu reu\u015feau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ne ucid\u0103 sufletul. Dac\u0103 eram aproape s\u0103 ne sf\u00e2r\u015fim din via\u0163\u0103 \u2013\u015fi at\u00e2t de mult ne doream moartea! \u2013 f\u0103ceau orice ca s\u0103 ne \u00eentrem\u0103m c\u00e2t de c\u00e2t \u015fi s\u0103 fim din nou supu\u015fi torturilor.\u201d
\nExist\u0103 o bibliografie larg\u0103, mii \u015fi mii de pagini despre universul concentra\u0163ionar, dar destule nu-s, de vreme ce subiectul r\u0103m\u00e2ne mereu \u00eentre dezinteres \u015fi contestare. Las la parte r\u0103bufnirile unei filosoafe \u0163\u00e2fnoase care \u00eentorcea cu dezgust estetic spatele ororilor din Gherla lui Goma; ethica minima l-ar fi \u00eempiedicat pe un poet s-o considere pe Lucia Hossu Longin anti-comunist\u0103 latrans. Nelini\u015ftitoare cu adev\u0103rat este \u00eens\u0103 pozi\u0163ia unor tineri fa\u0163\u0103 de valorile morale. Petru Ursache a adus acas\u0103 un num\u0103r dintr-o revist\u0103 studentin\u0103, \u201eOpinia veche\u201d (12-18 oct. 2009), con\u0163in\u00e2nd un soi de reportaj despre Aiud. Reportereasa blazat\u0103, dispre\u0163uitoare, ironic\u0103 \u00eentreba \u00een chapeau: \u201eCine i-a pus?\u201d \u015ei continua: \u201eAu p\u0103timit? Ei, cine i-a pus?\u201d Am fost \u015foca\u0163i \u015fi eu, \u015fi Petru de acest mod nedemn de a batjocori memoria tinerilor revolta\u0163i de instalarea dictaturii proletare. \u015etia reportera c\u0103 se uza de metode \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare de anchet\u0103? C\u0103 se \u00eencepea cu un pumn \u00een moalele capului?C\u0103 pozi\u0163ia reglementar\u0103 era: 18 ore cu m\u00e2inile pe urechi \u015fi cu ochii la vizet\u0103? De-ar fi fost doar at\u00e2t. Celula avea fereastra b\u0103tut\u0103-n sc\u00e2nduri sau n-avea fereastr\u0103. Nu era voie s\u0103 co\u015fi, s\u0103 scrii, s\u0103 vorbe\u015fti mai tare, s\u0103 fredonezi ceva. \u201eEi, cine i-a pus?\u201d, d\u0103 din umeri f\u0103tuca-reporter. Chiar, cine i-o fi pus? Poate ceva ce se nume\u015fte onoare, demnitate, curaj sau – oho!- eroism. Au ajuns cumva cuvinte antipatice, ie\u015fite din fondul principal de vocabular? N-a\u015f vrea s\u0103 citeasc\u0103 mizeria asta de reportaj Marcel Petri\u015for, locatar de Fort 13, nici Florin Constantin Pavlovici, arestat \u015fi anchetat la Uranus, \u00een februarie 1959.
\nLui Sorin Lavric trebuie s\u0103-i dau din nou dreptate c\u00e2nd situeaz\u0103 elitele morale peste cele intelectuale. Noteaz\u0103 eseistul la p.179, lucr. cit.: \u201eSunt cazuri c\u00e2nd \u00eentre exigen\u0163a estetic\u0103 \u015fi con\u0163inutul de via\u0163\u0103 se casc\u0103 o distan\u0163\u0103 teribil\u0103\u201d.\u015ei crede c\u0103 n-are loc \u201escrisul calofil \u015fi cabotin \u00een astfel de \u00eensemn\u0103ri\u201d. M\u0103 recunosc vinovat\u0103: am stilizat, pentru Ed. Institutul European din Ia\u015fi, memoriile de\u0163inutului politic Nicu P\u0103un \u015fi chiar nu \u015ftiu dac\u0103 am f\u0103cut bine. M-am str\u0103duit s\u0103-l fac memorialist cu stil, c\u00e2nd lupt\u0103torului \u00een mun\u0163i i-ar fi stat mai bine f\u0103r\u0103 sau chiar stilul rudimentar. Textele bibilite de un abil f\u0103c\u0103tor de fraze f\u0103r\u0103 defecte de fabrica\u0163ie sunt mai pu\u0163in vii dec\u00e2t cele crude, cu st\u00e2ng\u0103cii, st\u00e2lcite pe alocuri. Netrucate, impresioneaz\u0103 altfel.
\nTransfigurare artistic\u0103? Lavric o amendeaz\u0103. Nici mie nu-mi place ca pe umerii unui personaj s\u0103 fie a\u015fezate gesturi, acte care nu i se potrivesc. Marcel Petri\u015for nareaz\u0103 \u00een Trecute vie\u0163i (…) cum a fost salvat de la moarte (o dizenterie fatal\u0103 \u00een temni\u0163\u0103) de P\u0103rintele Calciu, dar nu el, Marcel, ca-n realitate, ci altcineva, personajul Mircea, iar dramatismul e astfel diminuat.
\nSorin Lavric d\u0103 \u00eent\u00e2ietate m\u0103rturisitorilor \u2013martori, nu povesta\u015filor. \u015ei totu\u015fi e consecvent \u015fi nu prea, f\u0103c\u00e2nd loc \u00een Glasuri din bolgie \u015fi scriitorilor purs\u00e2nge ca Pandrea, Valeriu Anania, Pavlovici. Goma a scris Patimile dup\u0103 Pite\u015fti f\u0103r\u0103 a trece prin \u00eenchisoarea Pite\u015fti, dar c\u00e2nd a scris docu-romanul, a tr\u0103it cr\u00e2ncen torturile satanice. \u00cen ce prive\u015fte Urma lui Adrian Alui Gheorghe, cu care Lavric e \u00een rela\u0163ie de cititor- complice, pe mine nu m-a f\u0103cut s\u0103 r\u00e2d. E de r\u00e2s dac\u0103 n-ar fi de pl\u00e2ns \u015fi mai bine dec\u00e2t noi to\u0163i o spune Eminescu: \u201ePe mine r\u0103ul, de\u015fi r\u00e2d, m\u0103 doare\u201d. Reac\u0163ia la miracol (urmele de pa\u015fi care apar \u00een curtea \u00eenchisorii, urme f\u0103r\u0103 \u00eentors; ale cui, de vreme ce nimeni nu p\u0103trunsese acolo?) a unor brute troglodite e fireasc\u0103. Nu le-a trecut prin cap c\u0103 \u201esursa pa\u015filor ar putea fi transcendent\u0103\u201d. Nefireasc\u0103 mi s-a p\u0103rut reac\u0163ia a vreo doi cronicari f\u0103r\u0103 \u015falvari, amuza\u0163i (intelectual!) de miracol. Ce-ar face dac\u0103 s-ar trezi cu o liter\u0103 stacojie pe frunte?
\n\u015ei \u00eenc\u0103 un argument \u00een favoarea literaturii: ce altceva i-a salvat pe \u201ede\u0163i\u201d, le-a \u0163inut min\u0163ile s\u0103n\u0103toase? Grigore Caraza (21 de ani de pu\u015fc\u0103rie) m\u0103rturise\u015fte c\u0103 poeziile lui Gyr l-au ajutat s\u0103 suporte deten\u0163ia. \u015ei cine a rezistat mai bine \u00een temni\u0163\u0103 dec\u00e2t cei cu credin\u0163\u0103 nesmintit\u0103 \u00een Dumnezeu? Pe patul de moarte, Caraza recita Ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane, poemul care i-a adus sentin\u0163a de condamnare la moarte lui Gyr. Proletculti\u015ftii scuipau \u201ejivina legionar\u0103\u201d; neoproletculti\u015ftii o fac \u015fi ei.
\nHarry Brauner, so\u0163ul Lenei Constante, \u00eenv\u0103\u0163a poeziile religioase transmise de Crainic prin Morse \u015fi le g\u0103sea melodia. O zi la Jilava? Zeama s\u0103rat\u0103 de varz\u0103, arpaca\u015ful, c\u0103ratul tinetei \u015fi, dac\u0103 sc\u0103pai de \u201e25 la fund\u201d (b\u0103taia cu baston de cauciuc peste un cear\u015faf ud pus pe piele, ca s\u0103 nu plesneasc\u0103), Ovidiu Cotru\u015f povestind \u00een serial R\u0103zboi \u015fi pace. Cu at\u00e2ta \u015fart, c\u0103 \u00eel asculta \u015fi gardianul, care-l avertiza: \u201eS\u0103 nu cumva s-o omori pe Nata\u015fa, c\u0103-\u0163i fac raport.\u201d
\nSorin Lavric are ce are cu talentul, de\u015fi are talent cu caru\u2019.De\u0163ine, cum am spus deja, arta portretului, dar de\u0163ine \u015fi alte arte \u015fi meserii. Cum ar fi arta pamfletului (definit de Arghezi \u201earta de a spurca frumos\u201d), dar \u015fi a \u201emetaforelor revelatorii\u201d, cum le spune Blaga. Caut\u0103 \u015fi g\u0103se\u015fte cuv\u00e2ntul nea\u015fteptat, neologismul rar.
\nCe-i de subliniat, \u00een final, e c\u0103 Glasuri din bolgie ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2nem \u201eprizonieri \u00een istorie\u201d. Iar t\u0103cerea noastr\u0103, dac\u0103 nu putem dec\u00e2t s\u0103 t\u0103cem \u00eengrozi\u0163i, ar trebui, cu epitetul lui Vasile Gogea, s\u0103 fie o \u201et\u0103cere vulcanic\u0103\u201d.<\/p>\n


\nPetre ISACHI <\/strong><\/p>\n

\u201e\u015fi infern \u015fi infern \u015fi infern\u201d<\/em><\/p>\n

TRAGEDIA \u015eI DRAMA OMULUI (POST)MODERN? *<\/strong><\/p>\n

\tMoto: \u201eDumnezeu care te-a creat f\u0103r\u0103 tine, nu te va salva f\u0103r\u0103 tine\u201d (Sf\u00e2ntul Augustin)<\/em><\/p>\n

\t\u00cen aceast\u0103 carte de excep\u0163ie \u2013 unic\u0103 prin problematic\u0103 \u015fi arta transfigur\u0103rii, \u00een peisajul liricii actuale – poetul Ioan Enache configureaz\u0103 \u00eentr-un limbaj sibilinic, specific, dramatic, tragedia \u015fi drama individului contemporan \u2013 \u201eiudacainul\u201d, cum \u00eel define\u015fte sarcastic autorul \u2013 ce pare s\u0103 fi uitat c\u0103 to\u0163i oamenii \u0163in de aceea\u015fi istorie a salv\u0103rii: to\u0163i au fost crea\u0163i, r\u0103scump\u0103ra\u0163i prin Iisus, to\u0163i vor fi judeca\u0163i definitiv la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor. Cele 60 de poeme ale volumului confirm\u0103 poc\u0103in\u0163a drept virtutea suprem\u0103 a cre\u015ftinului parc\u0103 incapabil \u00een contemporaneitatea imediat\u0103, de a-\u015fi mai recunoa\u015fte p\u0103catele \u015fi de a se str\u0103dui s\u0103 ob\u0163in\u0103 iertarea lor. Transfigur\u00e2nd simultan tragedia \u015fi drama Iudacainului, poetul bac\u0103uan reitereaz\u0103 implicit p\u0103catul originar n\u0103scut din ascultare \u015farpelui care-i convinge pe Adam \u015fi pe ispititoarea Eva crea\u0163i dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu cu sintagma: \u201eve\u0163i fi ca Dumnezeu\u201d!? Ispita este absolut\u0103 \u015fi poten\u0163eaz\u0103 c\u0103derea \u00een p\u0103cat, \u00eenc\u00e2t \u00een \u201eIUDOCANIA\u201d suntem \u015fi ast\u0103zi boteza\u0163i cu \u201ep\u0103catul \u015fi vina\u201d percepute ca o fatalitate. \u015ei ast\u0103zi isp\u0103\u015fim, (ne)vinova\u0163i p\u0103catele p\u0103rin\u0163ilor. \u015ei ast\u0103zi roadele p\u0103catelor s\u0103v\u00e2r\u015fite de noi, iudacainii, sunt dezbinarea, boala, \u00eentristarea, suferin\u0163a, robia, nenorocirea, ura, \u00eensingurarea \u015fi \u00eenstr\u0103inarea. \u015ei ast\u0103zi, cum repeta Hora\u0163iu, vina e urmat\u0103 \u00eendeaproape de pedeaps\u0103!
\n\tTragicul omniprezent \u00een scriitur\u0103 este estompat subtextual, de credin\u0163a autorului \u00een ideea c\u0103 Omul poart\u0103 \u00een sine capacitatea de negare \u015fi afirmare, iar viitorul acestuia nu reprezint\u0103 o repeti\u0163ie a prezentului, ci este \u00een mare ceea ce omul va face din el. Drama ce secondeaz\u0103 tragedia omului trimite la ac\u0163iunea realizat\u0103 prin alegere liber\u0103. Se \u015ftie, Adam \u015fi Eva au ac\u0163ionat \u00een mod voluntar atunci c\u00e2nd au acordat mai mult\u0103 \u00eencredere vorbelor \u015farpelui, dec\u00e2t Cuvintelor lui Dumnezeu. P\u0103catul originar ce prefigureaz\u0103 crima lui Cain \u015fi tr\u0103darea lui Iuda, eternizare din nefericire, poate fi \u00een\u0163eles pornind de la problematica asem\u0103n\u0103rii care tinde s\u0103 \u015ftearg\u0103 grani\u0163a dintre sacru \u015fi profan, dintre vinovat \u015fi nevinovat \u015fi s\u0103 refuze orice raportare cu Dumnezeu.
\n\tCitind \u015fi recitind \u201eCartea \u00cent\u00e2i a Poc\u0103in\u0163ei\u201d, o scriitur\u0103 expresionist\u0103 blagiano-argezian\u0103 ce interfereaz\u0103 admirabil poetica tainei \u015fi petica t\u0103cerii, mi-am amintit c\u0103 Mircea Eliade visa la un posibil manual al cititorului perfect, \u00een care s-ar sugera ce trebuie s\u0103 cite\u015fti c\u00e2nd e\u015fti singur, trist, stresat etc,. c\u00e2nd vrei s\u0103-\u0163i refaci for\u0163ele suflete\u015fti sau \u00ee\u0163i pierzi credin\u0163a etc.. Desigur, manualul ar cuprinde liste de c\u0103r\u0163i pe v\u00e2rste, pe temperamente, pe anotimpuri, profesii, studii, interese etc. Savantul era convins c\u0103 exist\u0103 o armonie \u00eentre fenomenele cosmice \u015fi etapele sufletului, armonie pe care foarte pu\u0163ini dintre noi o descoper\u0103 la timp. Doar \u00een acest mod\/ timp lectura \u015fi-ar putea reg\u0103si func\u0163ia ei primordial\u0103, magic\u0103, de a stabili contactul dintre om \u015fi Dumnezeu\/ Cosmos.
\n\tSe na\u015fte \u00eentrebarea c\u0103rei v\u00e2rste, c\u0103rui temperament \u015fi \u00een ce anotimp ar trebui citit IUDACAINUL, pentru a ne ajuta s\u0103 absorbim, s\u0103 interioriz\u0103m toat\u0103 revela\u0163ia teologal\u0103\/ cosmic\u0103, pentru ca s\u0103 folosim activ colosala energie sufleteasc\u0103 latent\u0103, din aceast\u0103 Carte de Poc\u0103in\u0163\u0103 cu imanente virtu\u0163i filosofice \u015fi contemplative? La modul ideal, dac\u0103 am urma sugestiile celui ce a conceput Istoria Religiilor, povestea biblic\u0103 din STIHURILE lui Ioan Enache ar trebui citite \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103\/ Patimilor, de un lector cu temperamentul P\u0103rintelui Galeriu sau poate cu psihologia lui B. Pascal, de un cititor care s\u0103 fie p\u0103truns de Ideea c\u0103 Taina lui Iisus presupune Trinitatea: \u201eTat\u0103l este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, Sf\u00e2ntul Duh este Dumnezeu\u201d, capabil s\u0103 intuiasc\u0103 c\u0103 poetul ortodoxist are ca supratem\u0103 \u00een \u201eCartea \u00cent\u00e2i\u2026\u201d, interoga\u0163ia lui Marcus din Novum Testamentum,8, 36: \u201eCe-i folose\u015fte omului s\u0103 c\u00e2\u015ftige lumea \u00eentreag\u0103, dac\u0103-\u015fi pierde sufletul?\u201d
\n\tPoetul Ioan Enache se integreaz\u0103 peste timp, prin problematica transfigurat\u0103 \u015fi prin realizarea artistic\u0103, cu acest volum (ce va fi urmat de alte dou\u0103) \u00een familia de spirite a g\u00e2ndiri\u015ftilor\/ ortodoxi\u015ftilor \u2013 Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu etc. – dar \u015fi \u00een uitata \u015fi hulita, dintr-o ignoran\u0163\u0103 inimaginabil\u0103, \u201egenera\u0163ie 27\u201d (Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulc\u0103nescu, Ion Barbu etc.). El se adreseaz\u0103 cititorului credincios (de la Petre \u0162u\u0163ea: \u201eun popor de credincio\u015fi este un popor cult\u201d) care \u015ftie c\u0103 istoria cre\u015ftinismului se \u00eentemeiaz\u0103 pe logica jertfei \u015fi care este p\u0103truns de polivalen\u0163a misterioas\u0103 a simbolului atanascian: \u201eTat\u0103l nu a fost f\u0103cut de nimeni; El nu e nici creat, nici \u00eentrupat. Fiul nu vine dec\u00e2t din Tat\u0103l; El nu e nici f\u0103cut, nici creat, ci \u00eentrupat; Sf\u00e2ntul Duh\/ Spirit vine din Tat\u0103l \u015fi din Fiul: El nu e nici f\u0103cut, nici creat, nici \u00eentrupat, ci el purcede.\u201d
\n\tRealizarea de excep\u0163ie a volumului \u201eIUDACAINUL. Cartea \u00cent\u00e2i\u2026\u201d nu mi se pare a fi nici arta de a poetiza c\u0103derea\/ ad\u00e2ncirea \u00een p\u0103cat \u015fi nici autenticitatea poc\u0103in\u0163ei (virtutea suprem\u0103 a cre\u015ftinului) \u2013 \u00een sine remarcabile -, ci modul de manifestare a g\u00e2ndirii cre\u015ftine, ca o g\u00e2ndire a paradoxului: Dumnezeu infinit devine finit, Creatorul se \u00eentrupeaz\u0103 f\u0103ptur\u0103, Cuv\u00e2ntul ve\u015fnic devine t\u0103cere, Dumnezeu se \u00eentrupeaz\u0103 om, pentru ca omul s\u0103 se fac\u0103 divin. Iubitorul de \u00een\u0163elepciune va descoperi \u00een scriitur\u0103, plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 doctrina cre\u015ftin\u0103 se manifest\u0103 ca o g\u00e2ndire a paradoxului, intui\u0163ii, mir\u0103ri \u015fi interoga\u0163ii din filosofiile lui Erasmus, Pascal, Kierkegaard, Hegel etc. ce poten\u0163eaz\u0103 \u201eie\u015firea pe sc\u0103rile Crucii\u201d (v. poemul cu acela\u015fi nume) \u015fi mul\u0163ume\u015fte lectorul cuget\u0103tor.
\n\tPoetul Ioan Enache ce sintetizeaz\u0103 istoria cre\u015ftinismului \u00een fraza eliptic\u0103 coordonat\u0103 copulativ: \u201e\u015fi infern \u015fi infern \u015fi infern\u201d este convins c\u0103 iudacainul, metonimie a omului postmodern, pentru care \u201eDumnezeu a murit\u201d!, marcheaz\u0103 cu siguran\u0163\u0103 intrarea \u00eentr-o er\u0103 de neop\u0103g\u00e2nism. De aici nevoia acut\u0103 de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi de recre\u015ftinare. \u201eMai \u00eenfrico\u015f\u0103toare dec\u00e2t moartea e absen\u0163a Ta, Doamne! (v. Epidemie de \u00eentuneric, pp.155-157). Traiectul ini\u0163iatic al acestei C\u0103r\u0163i \u2013 de excep\u0163ie, m\u0103 repet cu inten\u0163ie \u2013 nu poate avea efectul divin a\u015fteptat, dac\u0103 nu se \u00een\u0163elege c\u0103 religia cre\u015ftin\u0103, revela\u0163ie a interiorit\u0103\u0163ii, este centrat\u0103 asupra persoanei \u015fi face din libertatea interioar\u0103 un principiu fundamental, \u00eenc\u00e2t \u201eDumnezeu care te-a creat f\u0103r\u0103 tine, nu te va salva f\u0103r\u0103 tine\u201d!<\/p>\n

*Ioan ENACHE<\/strong>, Cartea \u00cent\u00e2i a Poc\u0103in\u0163ei. IUDACAINUL<\/em>, Editura Studion, Bac\u0103u, 2018<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emil BOTTA Fantasmagoria Stele ascunse \u00een telescop \u00eentorce\u021bi-v\u0103-n cer. Dou\u0103zeci de ani astronomul miop o s\u0103 v\u0103 caute ca pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13901"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13901"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13901\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13903,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13901\/revisions\/13903"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13901"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13901"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13901"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}