{"id":13897,"date":"2021-03-09T13:30:22","date_gmt":"2021-03-09T10:30:22","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13897"},"modified":"2021-03-09T13:30:22","modified_gmt":"2021-03-09T10:30:22","slug":"literadura-nr-19-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13897","title":{"rendered":"Literadura nr. 19 (5)"},"content":{"rendered":"

Yigru ZELTIL
\n\"\"

Elemente de poetic\u0103 \u0219i versifica\u021bie contemporan\u0103.
\n(I – Direc\u021bii dominante)<\/strong><\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de \u201eTeoria \u0219i practica literaturii\u201d, acel suport de curs al regretatului poet \u0219i profesor optzecist Alexandru Mu\u0219ina, nu prea exist\u0103 volume, \u0219i nici site-uri, care s\u0103 adune la un loc resursele potrivite pentru o persoan\u0103 care ar dori s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 scrie poezie \u00eentr-o manier\u0103 contemporan\u0103 sau alta, f\u0103r\u0103 privilegiul de a se fi n\u0103scut sau de a fi ajuns printre cercurile scenei literare actuale, cu gregaritatea \u0219i politicile ei \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i \u00eendep\u0103rteze pe cei mai lipsi\u021bi de motiva\u021bie interioar\u0103 \u0219i, mai ales, persisten\u021b\u0103.
\nDiaspora nu dispune de asemenea cercuri, iar cele mai multe persoane care le-ar fi putut forma ajung fie s\u0103 publice \u00een rom\u00e2n\u0103 pentru publicul din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova, fie s\u0103 se adapteze limbii \u0219i circuitelor literare ale \u021b\u0103rilor adoptive, cu \u0219colile lor de scriere creativ\u0103, reziden\u021be \u0219i premii care alc\u0103tuiesc o lume mult mai func\u021bional\u0103, dar \u0219i mai competitiv\u0103. Chiar \u0219i manifest\u0103rile de la noi din \u021bar\u0103 nu se datoreaz\u0103 dec\u00e2t posibilit\u0103\u021bilor c\u00e2torva oameni mai interconecta\u021bi \u2013 o \u201einfrastructur\u0103\u201d fragil\u0103 \u0219i existent\u0103 nu de mult timp, ce reu\u0219e\u0219te s\u0103 umple un gol institu\u021bional numai \u00een c\u00e2teva dintre ora\u0219ele mari.
\nCu excep\u021bia poeziei \u201enoului ruralism\u201d (Anatol Grosu, Matei Hutopila, \u0218tefan Ivas, Marius Aldea sau, mai recent, Ovidiu Baron \u2013 majoritatea din Republica Moldova, unde, din motive istorice, \u00eenc\u0103 se cite\u0219te mai mult\u0103 literatur\u0103 \u0219i exist\u0103 mai mult\u0103 expunere la autori contemporani), sunt slab reprezentate mediul rural \u0219i urbanul mic, ori ora\u0219ele f\u0103r\u0103 o impun\u0103toare tradi\u021bie universitar\u0103 \u0219i literar\u0103. Penuria bibliotecilor \u0219i a pu\u021binelor libr\u0103rii \u00eenc\u0103 existente completeaz\u0103 peisajul acestei degrad\u0103ri accentuate fa\u021b\u0103 de anii \u201890, c\u00e2nd presa literar\u0103 \u00eenc\u0103 avea mai mult\u0103 circula\u021bie \u0219i prestigiu, iar \u00een provincie \u00eenc\u0103 ap\u0103reau cenacluri \u0219i grup\u0103ri literare ambi\u021bioase. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la centru nemaifiind un reper pentru to\u021bi, cei mai mul\u021bi fac alegeri modeste sau opteaz\u0103 pentru o formul\u0103 c\u00e2t mai comercial\u0103, miz\u00e2nd pe gradul foarte redus de cultur\u0103 poetic\u0103. (\u00cen plus, noua critic\u0103 vine mai mult dinspre studiile culturale, sociologie, antropologie, pun\u00e2nd accent pe dimensiunea documentar\u0103 a literaturii \u0219i pe experien\u021ba de via\u021b\u0103 a autorilor, neglij\u00e2nd aproape cu totul cea livresc\u0103.)
\n\u00cen realitate, nu to\u021bi oamenii prezint\u0103 personalit\u0103\u021bi accentuate. Individua\u021bia este un proces anevoios \u0219i multe persoane reu\u0219esc s\u0103 func\u021bioneze \u00een societate f\u0103r\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la cap\u0103tul ei\u2026 Ceea ce nu explic\u0103 de ce poezia \u00eenc\u0103 are \u00een societate o imagine distorsionat\u0103, fiind privit\u0103 fie ca un lucru \u201efrumos\u201d, dar redus la conven\u021bie, fie ca o activitate neserioas\u0103 sau un hobby pe jum\u0103tate ru\u0219inos. Poate cauza principal\u0103 este reprezentat\u0103 de sistemul educa\u021bional \u0219i de profesorii care perpetueaz\u0103 poezia ca tradi\u021bie rigid\u0103, cu modele poetice care aproape imposibil s\u0103 mai fie egalate, dar care, paradoxal, sunt v\u0103zute ca fiind, numai ele, demne de imita\u021bie. Sau, mai cur\u00e2nd, modul de via\u021b\u0103 al oamenilor, mai decupla\u021bi de la \u201egalaxia Gutenberg\u201d dec\u00e2t acum c\u00e2teva decenii. C\u00e2\u0219tigarea unui trai sau men\u021binerea sa reprezint\u0103 automat mai pu\u021bin timp disponibil, care tinde s\u0103 fie alocat odihnei, divertismentului sau procrastin\u0103rii.
\nRevenind la poezie \u0219i la situa\u021bia ei de azi de la noi, remarc un dublu versant. Pe de o parte, apar dup\u0103 1990 tot mai multe volume de poezie folcloric\u0103, dialectal\u0103 (arom\u00e2n\u0103, graiul b\u0103n\u0103\u021bean) sau neotradi\u021bionalist\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 nenum\u0103ratele rafturi de poezie neoromantic\u0103 sau neoclasic\u0103 datorate, nu de pu\u021bine ori, tocmai unei alfabetiz\u0103ri precare. Dar, oric\u00e2t de numero\u0219i ar fi fost autorii de sonete \u0219i rondeluri, forma prevalent\u0103 a fost una \u00een versuri albe, f\u0103r\u0103 rim\u0103, care permite un imagism puternic cu eforturi relativ mici: haiku, sub pretextul c\u0103ruia s-au produs (\u0219i auto-tradus) mini-pasteluri pe band\u0103 rulant\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, centrul poeziei actuale, \u00een cea mai mare parte, a fost ocupat de apelul la limbajul vernacular, de zi cu zi \u0219i nu tocmai \u00eengrijit, \u0219i la formulele poeziei narative, \u00een parte sub influen\u021ba poeziei americane, \u00een parte pe fondul unei tradi\u021bii firave care \u00eei cuprinde, de exemplu, pe Geo Dumitrescu, Petre Stoica sau Mircea Iv\u0103nescu (la care ar fi trebuit s\u0103 fie ad\u0103uga\u021bi \u0219i poe\u021bii b\u0103n\u0103\u021beni de limb\u0103 german\u0103 tradu\u0219i \u00een antologia \u201eV\u00eent potrivit p\u00een\u0103 la tare\u201d); dar, desigur, genera\u021bia lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu este cea care a contribuit la aceast\u0103 schimbare. \u00cen mod paradoxal, aceast\u0103 genera\u021bie a avut parte de unii dintre cei mai cultiva\u021bi scriitori, dar cu o fascina\u021bie fa\u021b\u0103 de \u201eautenticitate\u201d \u0219i de \u201ecobor\u00e2rea poeziei \u00een strad\u0103\u201d care, cum s-ar spune, vor deschide cutia Pandorei pentru genera\u021bia primilor lor studen\u021bi, \u201edou\u0103mii\u0219tii\u201d ce vor c\u0103uta, \u00eentr-un anumit context socio-cultural \u0219i politico-economic, s\u0103 aplice aceste principii p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u021be.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201890, \u00eentr-un moment \u00een care se publicau numeroase antologii masive din poezia rom\u00e2n\u0103 de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u0219i \u00een care manieri\u0219ti moderni precum \u0218erban Foar\u021b\u0103 sau mai liricul Emil Brumaru, avangardi\u0219tii istorici ori cei mai experimentali dintre contemporani au avut parte de recuper\u0103ri spectaculoase, cu pu\u021bin timp \u00eenainte ca Alexandru Mu\u0219ina s\u0103 demareze primul masterat centrat pe \u201escrierea creatoare\u201d, are loc un seism ale c\u0103rui replici se fac resim\u021bite p\u00e2n\u0103 azi: \u201eManifestul anarhist\u201d al lui Dumitru Crudu \u0219i Marius Ianu\u0219, care lanseaz\u0103 mi\u0219carea fracturist\u0103.
\nAce\u0219tia \u0219i-au declarat f\u0103\u021bi\u0219 dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de profesorii lor, de ceea ce ei reprezint\u0103 \u0219i de manevrele lor din acel moment (de altfel, cur\u00e2nd dup\u0103 aceea, \u00een programa \u0219colar\u0103 vor fi inclu\u0219i C\u0103rt\u0103rescu \u0219i no\u021biunea de postmodernism); au refuzat violent at\u00e2t premisele teoriei literare structuraliste (precum distinc\u021bia dintre autorul concret, autorul abstract \u0219i eul poetic), c\u00e2t \u0219i no\u021biunea de \u201escriere creatoare\u201d, echivalat\u0103 cu me\u0219te\u0219ugul, poezia \u201ef\u0103cut\u0103\u201d, adic\u0103 aflat\u0103 la o distan\u021b\u0103 de limbajul vernacular \u0219i de problemele actualit\u0103\u021bii, pe care le considerau prea presante pentru a justifica ironia postmodern\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00eei adresau o injurie \u0219i istoricului Fukuiama, care era \u00een vog\u0103 cu ideea de sf\u00e2r\u0219it al istoriei \u00een urma c\u0103derii comunismului \u2013 iar pentru ei nici istoria literaturii nu se \u00eencheiase.
\nPremisa lor era c\u0103 \u201eun poet nu trebuie s\u0103 lucreze doar la nivelul tehnicilor de scriitur\u0103, ci, \u00een primul r\u00e2nd, la perfec\u021bionarea (leg\u0103turii cu) st\u0103rilor psihice\/suflete\u0219ti, \u00een sensul intensit\u0103\u021bii tr\u0103irii \u0219i capacit\u0103\u021bii de receptare a lor. Pentru a ajunge la asta, poetul trebuie s\u0103 se pun\u0103 ve\u0219nic \u00een ipostaze extreme\u201d, deoarece \u201enu po\u021bi s\u0103 determini na\u0219terea unei st\u0103ri f\u0103r\u0103 s\u0103 ai experien\u021ba ei sau m\u0103car experien\u021be apropiate\u201d. \u00cen ultim\u0103 instan\u021b\u0103, o \u00een\u021belegere radical\u0103 a no\u021biunii de autenticitate, pe urmele transgresivului Geo Bogza sau pe cele ale lui Camil Petrescu, dar \u0219i aproape o reducere a literaturii la non-fic\u021biune \u0219i documentar. Ambi\u021biile lor erau existen\u021biale: \u201ePoezia fracturist\u0103 este una dintre cele mai atroce forme de art\u0103. Te consum\u0103 infinit\u201d (ceea ce aminte\u0219te de complexul vampiric sau de tip Me\u0219terul Manole de la Marin Mincu: \u201elegea necru\u021b\u0103toare a textualiz\u0103rii este urm\u0103toarea: un text nu poate exista dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care \u00ee\u0219i nimice\u0219te propriul autor\u201d…).
\nDe aici va veni \u0219i sintagma \u201eliteratur\u0103 de consum\u201d, a c\u0103rui semnifica\u021bie \u00eens\u0103 va ajunge s\u0103 \u00eensemne altceva. \u00cen poezie \u0219i poate mai ales \u00een proz\u0103, mai mul\u021bi se vor \u00eentrece \u00een a produce c\u0103r\u021bi care s\u0103 devin\u0103 de \u201ecult\u201d, manifest\u0103ri contraculturale emblematice precum cele americane. Printre ei pare s\u0103 fi fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 convingerea c\u0103 masa de cititori care s-ar fi pulverizat dup\u0103 1989, chipurile din pricina optzeci\u0219tilor \u0219i nu din cauza ascensiunii divertismentului \u0219i a schimb\u0103rii modului de via\u021b\u0103 al oamenilor \u00eentr-un alt cadru economic, s-ar \u00eentoarce la literatur\u0103 \u2013 prin literatura lor\u2026 \u2013, at\u00e2ta timp c\u00e2t scriitura lor este autentic\u0103 \u0219i de nedesp\u0103r\u021bit de persoana autorului lor.
\nRevenind la \u201eManifestul anarhist\u201d, anexa lui Dumitru Crudu includea o poetic\u0103 interesant\u0103, ulterior urmat\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin fidel. De\u0219i aparent paradoxal, Crudu polemizeaz\u0103 cu poe\u021bii optzeci\u0219ti care se folosesc de fragmente de limbaj uzual (\u201eeu fumez \u00een zorii zilei \u00een buc\u0103t\u0103rie\u201d), consider\u0103 el, \u00een virtutea unui \u201evid semantic\u201d \u0219i \u201eexisten\u021bial\u201d. Ce nu pare s\u0103 con\u0219tientizeze este c\u0103 propunerile sale vin mai degrab\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinarea unui mod de lectur\u0103 \u0219i c\u0103, \u00een lipsa acestei percep\u021bii, cititorii se vor lovi, cum s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat adeseori, de senza\u021bia c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unui document sordid sau \u201evulgar\u201d a c\u0103rui singur\u0103 valoare ar fi cea de \u0219oc a la \u201e\u0219tirile de la ora 5\u201d (\u201ePoem \u00een care Emilia se poveste\u0219te\u201d al prematur disp\u0103rutului George Vasilievici este poate cel mai ilustrativ exemplu).
\nPrintre aceste prescrieri se num\u0103r\u0103 \u201eo descriere complet\u0103, chiar excesiv\u0103, a cadrului \u00een care se manifest\u0103 obiectul reac\u021biilor noastre\u201d sau \u201eestomparea grani\u021belor dintre obiectul care ne provoac\u0103 anumite reac\u021bii \u0219i reac\u021biile pe care le avem\u201d. Obiectivul este ca \u201ereac\u021biile pe care le avem (…) s\u0103 frizeze m\u0103rturia\u201d, deoarece \u201e\u00een afar\u0103 de reac\u021biile noastre strict personale \u00eentr-o poezie nu ar trebui s\u0103 mai existe nimic altceva; obiectele r\u0103m\u00een acelea\u0219i, numai reac\u021biile noastre se schimb\u0103\u201d.
\nPoezia fracturi\u0219tilor s-a dezvoltat \u00een direc\u021bii u\u0219or diferite, pe alocuri divergente dup\u0103 2005. \u00cenainte de a trece la ortodoxism \u0219i la legionarism, Marius Ianu\u0219 a produs c\u00e2teva volume \u00een care a \u00eencercat s\u0103-\u0219i dea m\u0103sura de emul rom\u00e2n al beatnicilor, ca \u201elider al genera\u021biei 2000\u201d; poate cel mai izbutit r\u0103m\u00e2ne \u0219i cel cu retoric\u0103 \u0219i versifica\u021bie ostentativ\u0103, \u201eursul din contain\u0103r – un film cu mine\u201d (2002).
\nGeorge Vasilievici, recuperat anul trecut printr-o antologie consistent\u0103, a avut o via\u021b\u0103 mai mult\u0103 dec\u00e2t tumultoas\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu experien\u021ba din \u00eenchisoare \u00een urma c\u0103reia a scris \u201egabi78\u201d (2001). Ulterior, influen\u021ba drogurilor \u00eel va face s\u0103 \u00eencerce s\u0103 devin\u0103 un fel de Nichita St\u0103nescu \u00een variant\u0103 nihilist\u0103, ceea ce \u00eei va reu\u0219i \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 \u00een poemul \u201eCerul \u00eencepe aici. De pe p\u0103m\u00e2nt. Din oameni \u015fi negre\u015fit din Tine\u201d (volumul \u201eO camer\u0103 cu dou\u0103 camere\u201d, 2006)…
\nElena Vl\u0103d\u0103reanu a realizat unele dintre cele mai radicale volume, \u00een sensul \u00een care au fost receptate recurente ca fiind \u201elipsite\u201d de stil \u2013 \u00een fapt, de o s\u0103r\u0103cie c\u0103utat\u0103 \u00een tropi, dar cu figuri retorice precum taxa cultivate \u00een abunden\u021b\u0103, ceea ce o va \u00eempinge c\u0103tre performance \u0219i teatru \u2013 \u0219i de o valoare mai cur\u00e2nd documentar\u0103 dec\u00e2t beletristic\u0103. Volume precum \u201eeuropa. zece c\u00eentece funerare\u201d (2005) \u0219i \u201espa\u021biu privat\u201d (2009) vor influen\u021ba maniera unor poete ca Medeea Iancu.
\n\u0218i versurile indie-rock au fost o surs\u0103 semnificativ\u0103 de influen\u021b\u0103. Dan Sociu, admirator al poetului \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021bului David Berman, scrie el \u00eensu\u0219i un fel de sonete \u00een \u201ePoezii naive \u0219i sentimentale\u201d (2011), al\u0103turi de alte c\u00e2teva poezii cu rim\u0103 \u0219i ritm, cu inten\u021bia de a produce emula\u021bie printre poe\u021bii tineri (dintre ace\u0219tia, Radu Ni\u021bescu realizeaz\u0103 c\u00e2teva exemple reu\u0219ite \u00een \u201eDialectica ur\u0219ilor\u201d, 2016).
\nR\u0103zvan \u021aupa, care venea ini\u021bial dinspre textualism, a fost atras de fracturism \u00een pofida diferen\u021belor de abordare. A preferat o altfel de abordare, rela\u021bional\u0103, \u00een care con\u021binutul textului tinde s\u0103 fie secundare fa\u021b\u0103 de efectele pe care le produce, de gesturile performative conexe \u0219i interac\u021biunea cu publicul (de unde \u0219i motto-ul s\u0103u: \u201epoemul meu e\u0219ti TU\u201d). Voi reveni, \u00een schimb, la observa\u021biile interesante despre poezie \u0219i versifica\u021bie de pe site-ul s\u0103u, poetic.ro.
\nO component\u0103 performativ\u0103, dar \u00een comunitate, este presupus\u0103 de spoken word \u0219i slam poetry, dar mul\u021bi \u00eenc\u0103 prefer\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 texte tip\u0103rite la lecturile lor \u0219i cam at\u00e2t. A\u0219a c\u0103 mai marcant a fost hip hop-ul abstract ca influen\u021b\u0103 asupra unor poe\u021bi precum Vlad Moldovan \u0219i Cosmina Moro\u0219an, ie\u0219ind din paradigma fracturist\u0103 prin \u00eentoarcerea la complexitate semantic\u0103 \u0219i ambiguitate pragmatic\u0103. Ei marcheaz\u0103 \u0219i o nou\u0103 tematic\u0103, al\u0103turi de Andrei Dobo\u0219 (care prefer\u0103 s\u0103 nu se inspire din versuri de c\u00e2ntece): poezia \u201etehno-bucolic\u0103\u201d, .
\n(va urma)<\/em><\/p>\n


\nCred c\u0103 textele m\u0103 aleg pe mine<\/strong><\/p>\n

Manuela KLENKE<\/strong>
\n\"\"

Manuela Klenke (n. 1984) a urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Litere Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca \u0219i ale Universit\u0103\u021bii din Osnabr\u00fcck. Traducerile ei din \u0219i \u00een limba german\u0103 au ap\u0103rut \u00een reviste sau bloguri literare precum SALZ, mosaik, au\u00dfer.dem, Poesis international, Steaua, SignaturenMagazin, DLITE. C\u0103r\u021bi publicate: On Textproduction: The Integral Relationship to Translation, Ed. Presa universitar\u0103 clujean\u0103 (Co-autoare Alina Preda), Null KommaIrgendwas (traducerea romanului Interior zero de Lavinia Brani\u015fte), Ed. mikrotext, Die gr\u00fcnenBr\u00fcste (traducerea volumului de proz\u0103 scurt\u0103 S\u00eenii verzi de Florin Iaru) Ed. danube books, Sonia meldet sich (traducerea romanului Sonia ridic\u0103 m\u00e2na de Lavinia Brani\u0219te), \u00een curs de apari\u021bie, la Ed. mikrotext. \u00cen prezent, lucreaz\u0103 la o antologie de poezie german\u0103, ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie publicat\u0103 la Casa de Editur\u0103 Max Blecher. <\/p>\n

1. Ce \u00eenseamn\u0103 pentru tine, practic, o zi de munc\u0103? Care este programul t\u0103u?<\/em>
\nFoarte diferit, de obicei m\u0103 trezeam la 7 diminea\u021ba \u0219i dup\u0103 o scurt\u0103 plimbare, m\u0103 apucam de munc\u0103, \u00eenainte s\u0103-mi ocup mintea cu altele. \u00cen ultima vreme, \u00eens\u0103, am ajuns s\u0103 traduc mai mult noaptea, c\u00e2nd nu se mai mi\u0219c\u0103 nimic \u00een jur \u0219i g\u00e2ndurile au r\u0103gaz s\u0103 se a\u0219eze \u0219i s\u0103 caute cuvinte.<\/p>\n

2. Cum \u00ee\u021bi alegi textele? Care ar fi criteriile tale? Preferi proza sau poezia? De ce?<\/em>
\nC\u00e2nd pot alege, indiferent care sunt autorii sau autoarele \u00een vog\u0103, pe val, recomanda\u021bi de critica literar\u0103 sau revistele \u0219i blogurile literare, aleg ce-mi place mie. Pe de alt\u0103 parte, cred c\u0103 textele m\u0103 aleg pe mine. Citind, \u00eemi r\u0103m\u00e2n salvate anumite nume, mai mult sau mai pu\u021bin con\u0219tient, \u00eencep s\u0103 urm\u0103resc activitatea respectivului \u0219i sunt \u00eenc\u00e2ntat\u0103 c\u00e2nd, uneori, chiar dup\u0103 ani, \u00eel reg\u0103sesc pe autor cu texte noi, care-mi plac la fel de mult. Cred c\u0103 per total, am tradus mai mult\u0103 proz\u0103. Poezia pretinde o alt\u0103 metod\u0103 de lucru, mai \u00eemb\u00e2rligat\u0103, dac\u0103 nu vrei s\u0103 faci o traducere plat\u0103, \u00een care traduci motamo cuvinte, care las\u0103 cititorul rece. \u0218i cititoarele, evident, poezia e pentru to\u021bi. <\/p>\n

3. \u00cen colaborarea ta cu editurile din Germania \u0219i cu cele din Rom\u00e2nia ai observat diferen\u021be? Care ar fi acestea? Sunt dificult\u0103\u021bi \u00een colaborare? Dar cu scriitorii?<\/em>
\nScriitorii sunt de treab\u0103, indiferent de \u021bara din care vin. Dificult\u0103\u021bi apar \u00een momentul \u00een care se ciocnesc diferite metode de lucru. \u00cen Germania, de regul\u0103, prime\u0219ti un r\u0103spuns la un e-mail \u00eentr-o zi, maxim dou\u0103. De la edituri, de la autori, de la institu\u021bii. Te po\u021bi baza pe asta. \u00cen Rom\u00e2nia, probabil, din cauza stresului fizic, faptului c\u0103 \u00eentr-o editur\u0103 un om e \u00eenc\u0103rcat cu multe sarcini care nu \u021bin de fi\u0219a postului, sau din cauza faptului c\u0103 un autor trebuie s\u0103 mai aib\u0103 dou\u0103 joburi, ca s\u0103 poat\u0103 supravie\u021bui financiar, r\u0103spunsurile se las\u0103 a\u0219teptate. Ceea ce uneori \u00eencurc\u0103 mersul lucrurilor.<\/p>\n

4. Facem parte din Uniunea European\u0103. Scriitorii rom\u00e2ni au \u00eenceput s\u0103 se orienteze \u0219i spre pia\u021ba de carte interna\u021bional\u0103. Ca traduc\u0103tor, ce ai avea de comunicat scriitorilor rom\u00e2ni?<\/em>
\nS\u0103 se respecte \u00een primul r\u00e2nd ei pe ei \u0219i s\u0103 nu se mai v\u00e2nd\u0103 sub pre\u021b, pentru c\u0103 scriu bine \u0219i munca lor trebuie remunerat\u0103. S\u0103 fie mai \u00eencrez\u0103tori \u00een ceea ce scriu. C\u00e2nd se traduce din german\u0103, sau alte limbi, editurile nu se re\u021bin s\u0103 cear\u0103 bani pentru copyright. \u0218i nu pu\u021bini. \u00cen schimb, autorii din Rom\u00e2nia sunt pu\u0219i \u00een situa\u021bia penibil\u0103 de a renun\u021ba la o sum\u0103 de bani care li se cuvine pe drept. Cred c\u0103 este mai degrab\u0103 un mesaj pentru edituri, care ar trebui s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 s\u0103 negocieze \u00een numele \u0219i spre binele autorilor pe care \u00eei public\u0103.<\/p>\n

Interviu realizat de
\nCamelia Iuliana RADU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Yigru ZELTIL Elemente de poetic\u0103 \u0219i versifica\u021bie contemporan\u0103. (I – Direc\u021bii dominante) \u00cen afar\u0103 de \u201eTeoria \u0219i practica literaturii\u201d, acel<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":13844,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13897"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13897"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13900,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13897\/revisions\/13900"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13844"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}