{"id":13799,"date":"2021-02-28T13:18:17","date_gmt":"2021-02-28T10:18:17","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13799"},"modified":"2021-02-28T13:18:17","modified_gmt":"2021-02-28T10:18:17","slug":"de-ai-nostri-ionel-i-bisceanu-legende-si-povetiri-dedulestene-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13799","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Ionel I. B\u00eesceanu – Legende \u0219i povetiri dedule\u0219tene (7)"},"content":{"rendered":"

CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE<\/strong><\/p>\n

S\u00e2mburele de adev\u0103r din povestirile \u0219i legendele acestea \u00eel constituie faptul c\u0103 locurile despre care scriu au fost \u0219i sunt aici, oamenii despre care povestesc au existat cu adev\u0103rat pe aceste meleaguri, iar haina \u00een care am \u00eembr\u0103cat aceste prevestiri \u0219i legende a fost uneori pe m\u0103sura faptelor, alteori a trebuit ajustat\u0103, dar totdeauna materialul din care a fost croit\u0103 – graiul oamenilor -\u0219i-a p\u0103strat o limpezime de cle\u0219tar \u0219i o t\u0103rie de granit.
\n\u0218i tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103 au d\u0103inuit pe meleagurile noastre oamenii cu graiul lor \u0219i pove\u0219tile \u00een haina lor, toate limitate \u00een spa\u021biu, dar perpetuate \u00een timp, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i, sper\u0103m, mereu dup\u0103 noi…
\n\u00cenchin modestele mele str\u0103danii oamenilor de pe aceste meleaguri ce au fost \u0219i au r\u0103mas aproape de inima mea.<\/p>\n

Autorul<\/em><\/p>\n

\u00cen loc de postfa\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Miracolul din lumea pove\u0219tilor sau cum s\u0103 ai o identitate<\/strong><\/p>\n

Am fost atras\u0103 de lumea pove\u0219tilor \u0219i a povestirilor \u00eenc\u0103 de la cea mai fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u0219i am fost familiarizat\u0103 chiar de tat\u0103l meu cu obiceiul de a spune pove\u0219ti (fiindc\u0103 dumnealui este un bun povestitor, imaginativ \u0219i fermec\u0103tor, el \u00eensu\u0219i mocan, apropiat \u00een spirit de universul povestirilor acestei c\u0103r\u021bi despre care voi vorbi) care au un punct de pornire real, valorificat \u0219i preschimbat pe dat\u0103 \u00eentr-o lume fantastic\u0103 a fic\u021biunii \u0219i transfigur\u0103rii trecutului. Ca s\u0103 fiu c\u00e2t mai explicit\u0103, voi \u00eencepe prin a spune c\u0103 aceast\u0103 carte a legendelor \u0219i povestirilor din zona limitrof\u0103 R\u00e2mnicului m-a fascinat de la bun \u00eenceput \u0219i am \u00een\u021beles c\u0103 le voi iubi pe toate f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, recunosc\u00e2nd \u00een miezul lor identitatea noastr\u0103 ca locuitori pe aceste meleaguri \u0219i, totodat\u0103, ca prototip de consumatori de literatur\u0103 de calitate.
\nCu siguran\u021b\u0103, aceast\u0103 apari\u021bie Legendelor \u0219i povestirilor dedule\u0219tene (a doua edi\u021bie) – scris\u0103 de Ionel I. B\u00eesceanu, preot, bun cunosc\u0103tor de oameni \u0219i de neam, trecut la via\u021ba de odihn\u0103 ve\u0219nic\u0103 – este meritorie \u0219i ne red\u0103 speran\u021ba c\u0103 nu ne-am pierdut niciodat\u0103 identitatea de tr\u0103itori \u0219i vorbitori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, iubitori de mituri \u0219i legende ce ne farmec\u0103 \u0219i ne fac s\u0103 ne \u00eentoarcem cu drag la acele momente ale istoriei noastre tr\u0103ite \u00een vremuri mai \u00eendep\u0103rtate sau mai apropiate.
\nApropiindu-se de valoarea povestirilor sadoveniene \u0219i put\u00e2ndu-se compara oric\u00e2nd cu o alt\u0103 capodoper\u0103 a genului din universalitatea literar\u0103, colec\u021bia de povestiri \u0219i legende culese, repovestite \u0219i reimaginate de autorul \u00eenzestrat cu un talent narativ demn de istoriile literare autohtone \u0219i nu numai, are un inedit al s\u0103u. Cu greu a\u0219 putea s\u0103 aleg acea povestire care s\u0103 m\u0103 fi cucerit mai mult, c\u0103ci toate sunt remarcabile printr-o combustie narativ\u0103 \u0219i de un valoros suspans, bine m\u00e2nuit. Astfel, sunt demne de re\u021binut, mai \u00eent\u00e2i, titlurile care sunt alese \u00een func\u021bie de locurile ce au intrat \u00een legend\u0103, topoi care, de\u0219i u\u0219or de recunoscut de s\u0103tenii de ast\u0103zi, vorbesc de la sine de evenimentele explicative, narate \u00een carte, de genul cauz\u0103-efect: Cele dou\u0103 Babe, Lacul Li\u021bei, Hanul Hagiului, La Roiu, R\u00e2pa Mutului, Sc\u0103ri\u0219oara, sau \u00een func\u021bie de personajele existente c\u00e2ndva, in illo tempore, care au f\u0103ptuit ceva nemaipomenit de au r\u0103mas ca eroi \u00een amintirea localnicilor, povestea lor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd vie mereu: Anghel haiducul, \u021auic\u0103 vizitiul, Podul Nanturoaiei, Caramanl\u00e2c, Casa Voinei, Scara Pisicii.
\n\u00een al doilea r\u00e2nd, atrag aten\u021bia \u0219i subiectele povestirilor din vremuri istorice \u00eendep\u0103rtate, medievalul ev aduc\u00e2nd \u00een prim plan numele unor domnitori ca Vlad \u021aepe\u0219 (Cele dou\u0103 Babe), Matei Basarab \u0219i Constantin \u0218erban Basarab, zis C\u00e2rnul, fiul lui Radu \u0218erban (Legenda Stufoasei), boierii Dedule\u0219tii \u0219i B\u0103lenii, \u0218tefan cel Mare \u0219i Basarab cel T\u00e2n\u0103r, numit \u0219i \u021aepelu\u0219 Vod\u0103 (Izvorul Ruginei). Totodat\u0103, se perind\u0103 prin fa\u021ba ochilor imagina\u021biei noastre, st\u00e2rnite de scriitorul abil \u0219i \u00eenzestrat cu un talent portretistic aparte, figuri legendare ca cele dou\u0103 femei lupt\u0103toare din prima povestire Cele dou\u0103 babe, Li\u021ba-copili\u021ba, cea care scap\u0103 satul de atacul necru\u021b\u0103torilor n\u0103v\u0103litori turci (\u00een Lacul Li\u021bei), c\u0103lug\u0103rul pris\u0103car care \u00eei alung\u0103 cu ajutorul albinelor pe turcii pu\u0219i pe pr\u0103dat (La Roiu), Nanturoaia, femeia pod\u0103ri\u021b\u0103 care salveaz\u0103 vie\u021bile copiilor ce fuseser\u0103 lua\u021bi ca robi tot de c\u0103tre turci (Podul Nanturoaiei), sihastrul mut cu povestea lui de via\u021b\u0103 dureroas\u0103 \u0219i impresionant\u0103 (R\u00e2pa Mutului), stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii Dedului, care este \u00eengropat de viu, \u00eenec\u00e2ndu-se cu tot cu ba\u0219buzucii veni\u021bi dup\u0103 comoara m\u0103n\u0103stirii (\u00een Sc\u0103ri\u0219oara),haiducul Anghel, jertfit pentru a ap\u0103ra embaticul m\u0103n\u0103stirii ce urma s\u0103 plece peste hotarele \u021b\u0103rii, dar \u0219i \u021auic\u0103 vizitiul, un personaj de basm, tr\u0103itor \u00een m\u0103n\u0103stirea Dedului, Caramanl\u00e2c, cu destinul s\u0103u fabulos, Voinea, femeia b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103, Pisica, feti\u021ba c\u0103\u021b\u0103r\u0103toare, ce \u00ee\u0219i salva satul d\u00e2nd de veste c\u0103 vin n\u0103v\u0103litorii, fiind echivalent feminin al lui Mitru\u021b, vajnicul copil-prieten al lui \u0218tefan cel Mare, fiecare c\u0103p\u0103t\u00e2nd dimensiuni de legend\u0103 prin faptele lor, calit\u0103\u021bile lor morale exemplare, puterea lor de a ac\u021biona \u00een spiritul drept\u0103\u021bii, al adev\u0103rului, al credin\u021bei adev\u0103rate \u0219i aceste lucruri te fac s\u0103 te \u00eenfiori \u0219i s\u0103 \u00eei admiri f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103.
\nLimba simpl\u0103 a mocanilor de la curbura Carpa\u021bilor, \u00eentr-un subdialect neao\u0219 muntenesc, specific zonei R\u00e2mnicului, ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 auzul \u0219i ne bucur\u0103 inima prin faptul c\u0103 recunoa\u0219tem cuvinte uzuale, \u00eentrebuin\u021bate de bunii no\u0219tri: h\u0103t departe, de izbeli\u0219te, \u00een toiul luptelor, muicile, mul\u021b\u0103mit\u0103, ghib\u0103ci, au b\u0103tut parul (au \u00eenfiin\u021bat satul), fedele\u0219, codanele piteau, \u00eencumetri, pripitele, rubedeniile, cofe, albii, cop\u0103i\u021be, \u0219oproane, a purces, buduru\u0219, pris\u0103car etc.; se eviden\u021biaz\u0103 \u0219i arhaisme ce \u00eendulcesc povestirea, \u00eembin\u00e2ndu-se armonios cu explica\u021biile naratorului omniscient, atent la mesajul ce \u00eel transmite cititorului, care se presupune a fi, indiferent de v\u00e2rst\u0103, un \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel ce \u00ee\u0219i va \u00eensu\u0219i lec\u021bia moralizatoare a trecutului: iatagane, o\u0219tenii, cu\u0219me, palo\u0219e, zapis, obl\u00e2ncul \u0219eilor, \u0219leaht\u0103, seimeni, beizadea, simbrie, g\u00e2de, postelnicul, acareturi, marchidan, ba\u0219buzuci.
\nCurgerea lent\u0103 a firului narativ se desf\u0103\u0219oar\u0103 dup\u0103 un ritual anume, respectat cu sfin\u021benie de c\u0103tre scriitorul care stabile\u0219te cu exactitate coordonatele spa\u021biale, geografia locului fiind pictat\u0103 \u00een c\u00e2teva fraze ce ne introduc \u00een atmosfera pove\u0219tii, a evenimentului ce urmeaz\u0103 \u0219i pe care \u00eel anticip\u0103m cu sufletul la gur\u0103, avertiz\u00e2ndu-ne \u00een acela\u0219i timp c\u0103 suntem \u00een fa\u021ba unui fapt real, preluat de la cei ce \u0219tiu: \u201eLa intrarea de miaz\u0103zi \u00een satul nostru, curge un p\u00e2r\u00e2u care taie \u0219oseaua \u00een curmezi\u0219. B\u0103tr\u00e2nii i- au zis acestei sfori de ap\u0103 \u00abIzvorul Babei\u00bb, pentru c\u0103 \u00eenceputul lui porne\u0219te din mijlocul p\u0103durii Baba, br\u0103zdeaz\u0103 de-a lungul \u021barina de la Podu-Le\u0219ii, ocole\u0219te p\u0103durea Sc\u0103ri\u0219oara c\u0103tre miaz\u0103noapte \u0219i s\u0103p\u00e2nd cu \u00eenver\u0219unare o r\u00e2p\u0103 ad\u00e2nc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 m\u00e2n\u0103stirea Dedului, \u00ee\u0219i face loc c\u0103tre apa R\u00e2mnicului, cu care se \u00eenfr\u0103\u021be\u0219te \u00een capul satului dinspre miaz\u0103zi-r\u0103s\u0103rit.” (Podul Nanturoaiei)
\nTipicul povestirii st\u0103 sub semnul acumul\u0103rii tensiunii, fiecare scriere, \u00een parte, adun\u00e2nd pas cu pas, r\u00e2nd cu r\u00e2nd, un miez al ei, \u00eencol\u0103cit \u00een jurul unui personaj, al unui conflict: pe de o parte cei buni, pe de alt\u0103 parte, n\u0103v\u0103litorii, turci sau t\u0103tari. Fie c\u0103 sunt lupte f\u0103\u021bi\u0219e, fie c\u0103 sunt crime abominabile sau eveniment inexplicabile, cum este furtuna din Poiana Stelei, toate pove\u0219tile se \u00eencheie \u00eentr-o tonalitate baladesco-legendar\u0103: \u201eDurerile s-au uitat, domniile s-au schimbat, oamenii s-au str\u0103mutat din vechile s\u0103la\u0219uri \u0219i s-au adunat \u00eentr-o vatr\u0103 nou\u0103 de sat, cea de ast\u0103zi. \u0218i crucile mormintelor de odinioar\u0103 au putrezit… Doar amintirile au r\u0103mas \u00een povestirile b\u0103tr\u00e2nilor care au numit locurile unde au fost \u00eengropa\u021bi cei r\u0103pu\u0219i de cium\u0103: \u00abLa morminte\u00bb”.
\nPove\u0219tile cu aura lor legendar\u0103 au r\u0103mas s\u0103 se scrie ca un tot unitar: \u021b\u0103rani, c\u0103lug\u0103ri, cl\u0103ca\u0219i, \u021buicari, me\u0219terii satului, negu\u021b\u0103tori, lupt\u0103tori, femei sau b\u0103rba\u021bi, copii\/copile sau fl\u0103c\u0103i viteji sunt to\u021bi exponen\u021bii unei lumi ce \u00ee\u0219i caut\u0103 dreptate, ce \u00ee\u0219i apar\u0103 identitatea de neam obidit \u0219i supus intemperiilor<\/p>\n

vremii\/istoriei \u0219i meritul scriitorului este indubitabil acela de a ne face \u0219i pe noi s\u0103 credem cu t\u0103rie \u00een unitatea de neam \u0219i de limb\u0103 a acestor str\u0103mo\u0219i, fiecare recunosc\u00e2nd \u00een paginile c\u0103r\u021bii sau imagin\u00e2ndu-\u0219i, la r\u00e2ndul s\u0103u, vreun bunic sau str\u0103bunic.
\nLumea aceasta a fost s\u0103 fie ca \u0219i noi ast\u0103zi s\u0103 fim…<\/p>\n

Prof. dr. Manuela Camelia Sava<\/em><\/p>\n

Redactor<\/em>: Manuela Camelia Sava<\/strong>
\nEditura Rafet 2012<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CUV\u00c2NT \u00ceNAINTE S\u00e2mburele de adev\u0103r din povestirile \u0219i legendele acestea \u00eel constituie faptul c\u0103 locurile despre care scriu au fost<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13700,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13799"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13800,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13799\/revisions\/13800"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}