{"id":13757,"date":"2021-02-26T10:01:42","date_gmt":"2021-02-26T07:01:42","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13757"},"modified":"2021-02-26T10:01:42","modified_gmt":"2021-02-26T07:01:42","slug":"de-ai-nostri-ionel-i-bisceanu-legende-si-povestiri-dedulestene-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13757","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Ionel I. B\u00eesceanu – Legende \u0219i povestiri dedule\u0219tene (5)"},"content":{"rendered":"

POIANA STELEI<\/strong><\/p>\n

\u00cen mijlocul p\u0103durii Baba, cam la jum\u0103tatea dep\u0103rt\u0103rii dintre dealurile Vulturul \u0219i Sc\u0103ri\u0219oara, se afl\u0103 o poian\u0103 mare, \u00een care nu se vede nici un copac ci numai iarb\u0103 verde, deas\u0103 ca peria \u0219i m\u0103t\u0103soas\u0103 ca l\u00e2na dintr-un caier proasp\u0103t piept\u0103nat.
\nEste un loc lini\u0219tit, aproape rotund ca un cerc \u0219i destul de \u00eentins ca s\u0103 poat\u0103 cuprinde hora unui sat \u00eentreg. \u00cen acest loc dep\u0103rtat \u0219i ferit se ad\u0103posteau \u00een vremuri de bejenie str\u0103bunii acestor meleaguri, pe vremea c\u00e2nd n\u0103v\u0103leau t\u0103tarii sau alte lifte asemenea lor.
\nLocuitorii pa\u0219nici de aici erau mereu \u00een primejdie, deoarece p\u0103r\u021bile t\u0103t\u0103re\u0219ti de la gurile Dun\u0103rii se aflau destul de aproape,
\niar locurile acestea bogate, cu p\u0103duri pline de v\u00e2nat, cu c\u00e2mpii roditoare cu ierburi pentru p\u0103\u0219unatul vitelor \u0219i cu locuitori
\nharnici, atr\u0103geau pofta de jaf a acestor t\u00e2lhari nomazi care, cea mai mare parte a vie\u021bii lor o tr\u0103iau coco\u021ba\u021bi \u00een \u0219eile cailor, pe jum\u0103tate s\u0103lbateci \u0219i \u00een ve\u0219nic\u0103 alerg\u0103tur\u0103.
\nR\u0103stimpurile de statornicire \u0219i de lini\u0219te \u00eei \u00eent\u0103r\u00e2ta at\u00e2t de mult pe ace\u0219ti nomazi plini de cruzime prip\u0103\u0219i\u021bi aici din h\u0103urile z\u0103rii, \u00eenc\u00e2t se luau la har\u021b\u0103 chiar \u00eentre ei din te miri ce lucru de nimic \u0219i nu se domoleau dec\u00e2t atunci c\u00e2nd capul ciurdei lor \u00eei plesnea cu biciul, ori c\u00e2nd nici aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nu mai ajuta la nimic, \u00eei l\u0103sa s\u0103 plece brambura c\u00e2teva zile, unde or vedea cu ochii, unde i-or purta caii \u0219i unde s-or izbi de niscai a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti.
\nIar locuitorii meleagurilor noastre sp\u0103im\u00e2nta\u021bi \u0219i r\u0103ri\u021bi de prea desele n\u0103v\u0103liri ale acestor barbari p\u0103r\u0103seau pentru o vreme bordeiele, c\u0103soaiele, \u021barcurile de pe valea R\u00e2mnicului \u0219i se retr\u0103geau mai sub poala codrului care totdeauna le-a fost ocrotitor prielnic pentru timpurile de bejenie. Aici, mocanii no\u0219tri \u00ee\u0219i f\u0103ceau vremelnice a\u0219ez\u0103ri, \u00ee\u0219i ridicau ad\u0103posturi pentru vite, \u00ee\u0219i s\u0103pau bordeie \u00een maluri, urm\u00e2ndu-\u0219i firul vie\u021bii mul\u021bumi\u021bi c\u0103 pot tr\u0103i mai departe \u00een pu\u021bin\u0103 tihn\u0103.
\nS-a \u00eent\u00e2mplat ca \u0219i aceast\u0103 pu\u021bin\u0103 tihn\u0103 s\u0103 fie tulburat\u0103 c\u00e2nd o ceat\u0103 de n\u0103v\u0103litori au ajuns la marginea acestor p\u0103duri, unde se ad\u0103posteau mocanii no\u0219tri.
\nAu v\u0103zut pe deasupra copacilor tr\u00e2mbele de fum ce se \u00een\u0103l\u021bau de la vetrele din poian\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 care femeile f\u0103ceau m\u00e2ncare, \u0219i au pornit cu fereal\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la aceste s\u0103la\u0219uri \u00eenc\u0103 netulburate, dar desi\u0219ul codrului \u0219i c\u0103r\u0103rile t\u0103inuite cu grij\u0103 de c\u0103tre mocani i-au z\u0103bovit p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte pe hainii n\u0103v\u0103litori, care nu cuno\u0219teau nici locurile \u0219i nici nu mai vedeau pe unde merg.
\nIar lucrul cel mai de seam\u0103 este c\u0103 i-au sim\u021bit \u0219i c\u00e2inii, care au \u00eenceput s\u0103 m\u00e2r\u00e2ie cu furie \u0219i s\u0103 se nelini\u0219teasc\u0103 ad\u0103st\u00e2ndu-le miros de cai \u0219i de oameni streini.
\n\u00cen lini\u0219te deplin\u0103, copiii \u0219i femeile, cu tot calabal\u00e2cul, au fost feri\u021bi din calea vr\u0103jma\u0219ului, vitele au fost duse departe \u0219i pitite \u00een inima codrului, focurile au fost stinse \u0219i cenu\u0219a \u00eempr\u0103\u0219tiat\u0103, c\u00e2inii au fost potoli\u021bi iar vetrele pres\u0103rate cu iarb\u0103 \u0219i frunz\u0103ri de nu se mai cuno\u0219tea nici urm\u0103 de popas omenesc \u00een poiana din p\u0103dure.
\n Dup\u0103 o vreme, au ajuns aici \u0219i n\u0103v\u0103litorii.
\nErau fl\u0103m\u00e2nzi \u0219i neg\u0103sind nimic de m\u00e2ncare au \u00eenceput s\u0103 se g\u00e2lceveasc\u0103 \u00eentre ei. Dibuind prin \u00eentuneric ca orbe\u021bii \u0219i \u021bin\u00e2nd caii de d\u00e2rlogi, ceata a ajuns \u00een mijlocul poienii din codru, unde s-a oprit adulmec\u00e2nd c\u00e2ine\u0219te v\u0103zduhul. \u00eentunericul ca de smoal\u0103 nu le \u00eeng\u0103duia s\u0103 mearg\u0103 mai departe, a\u0219a c\u0103 nemaiav\u00e2nd \u00eencotro, osteni\u021bi, \u00eenseta\u021bi \u0219i fl\u0103m\u00e2nzi, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 popas \u00een poiana din codru, p\u00e2n\u0103 la rev\u0103rsatul zorilor.
\nMocanii no\u0219tri le-au urm\u0103rit mi\u0219c\u0103rile o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme, apoi v\u0103z\u00e2ndu-i poposi\u021bi, i-au l\u0103sat \u00een plata Domnului \u0219i s- au retras \u00een alte locuri mai \u00eendep\u0103rtate \u0219i numai de ei \u0219tiute.
\nLa vreme de noapte \u00eens\u0103, din senin, se isc\u0103 o furtun\u0103 n\u0103prasnic\u0103 cu tunete \u0219i fulgere cumplite, aduc\u00e2nd un potop de ploaie de credeai c\u0103 \u00eeneac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. Se t\u00e2nguiau copacii zbucium\u00e2ndu-\u0219i crengile, iar p\u0103durea \u00eentreag\u0103 vuia de fream\u0103t s\u0103lbatec, prevestind apropierea unui cataclism.
\nC\u00e2nd v\u0103zur\u0103 o asemenea urgie, n\u0103v\u0103litori, de\u0219i deprin\u0219i cu potrivnicia stihiilor dezl\u0103n\u021buite, se \u00eenfrico\u0219ar\u0103 cumplit, bulucindu-se unii \u00een al\u021bii, \u00een mijlocul poienii, l\u0103s\u00e2nd caii slobozi.
\nTr\u0103snetele \u0219i fulgerele nu mai conteneau. \u00een t\u0103ria nop\u021bii, un \u0219arpe uria\u0219 ca de foc, despic\u00e2nd cerul, se pr\u0103v\u0103li \u00een poiana din
\ncodru, mistuind \u00eentr-un rug aprins ceata bulucit\u0103 a n\u0103v\u0103litorilor. Apoi, un bubuit venit ca din fundul p\u0103m\u00e2ntului cutremur\u0103 \u00eentreaga p\u0103dure, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 urle de spaim\u0103 toate jivinele codrului \u0219i s\u0103 \u021bipe \u00eenfrico\u0219ate p\u0103s\u0103rile cerului ad\u0103postite prin scorburi \u0219i cuiburi…
\nSpre diminea\u021b\u0103, \u00eentreaga fire ostenit\u0103 ca dup\u0103 o b\u0103t\u0103lie grea s-a potolit. Cerul s-a \u00eenseninat, soarele a \u00eenceput s\u0103 se \u00eenal\u021be vestind cu str\u0103luciri de raze calde o nou\u0103 zi. P\u0103s\u0103rile din codru \u0219i-au reluat c\u00e2ntatul, jivinele p\u0103durii s-au ast\u00e2mp\u0103rat pe l\u00e2ng\u0103 vizuini, iar oamenii ascun\u0219i de frica n\u0103v\u0103litorilor, vr\u00e2nd s\u0103 mai afle unde sunt urm\u0103ritorii lor, s-au apropiat cu fereal\u0103 de poiana din p\u0103dure, unde, printre h\u0103\u021bi\u0219uri, au z\u0103rit un morman de le\u0219uri fumeg\u00e2nde, al\u0103turi de o groap\u0103 ce se c\u0103sca \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, ca o pr\u0103pastie f\u0103r\u0103 fund.
\n\u00cenfrico\u0219a\u021bi de cele v\u0103zute, mocanii no\u0219tri au crezut atunci c\u0103 asupra n\u0103v\u0103litorilor s-a pr\u0103bu\u0219it din cer o stea care i-a nimicit, iar poienii din codru ei i-au spus de atunci \u201ePoiana stelei.”<\/p>\n


\nCARAMANL\u00c2C<\/strong><\/p>\n

Din Raiaua Br\u0103ilei urcau adesea c\u0103tre p\u0103durile R\u00e2mnicului numeroase cete de ba\u0219buzuci fl\u0103m\u00e2nzi, care atacau a\u0219ez\u0103rile locuitorilor pa\u0219nici, lu\u00e2ndu-le vitele, copiii, nevestele \u0219i d\u00e2nd foc bordeielor.
\nAsta era pe c\u00e2nd Br\u0103ila noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ajunsese s\u0103 fie administrat\u0103 de turci. Iar s\u0103rmanii oameni de pe aceste meleaguri, lipsi\u021bi de ap\u0103rare, nu se puteau \u00eempotrivi acestor jefuitori, pentru c\u0103 st\u0103p\u00e2nirea se f\u0103cea c\u0103 nu-i vede \u0219i nu-i aude, doar haiducii no\u0219tri le mai veneau de hac spurca\u021bilor had\u00e2mbi, atunci c\u00e2nd \u00eei \u00eent\u00e2lneau \u00een cale sau c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntenii prindeau din vreme de veste, cer\u00e2nd sprijinul acestor lupt\u0103tori ai drept\u0103\u021bii.
\n\u00cen astfel de \u00eemprejur\u0103ri, ba\u0219buzucii erau a\u0219tepta\u021bi \u00een locuri de str\u00e2mtoare, la margine de codru sau la vadul apelor, erau \u00eenconjura\u021bi de haiduci \u0219i l\u0103sa\u021bi f\u0103r\u0103 de cai, f\u0103r\u0103 de haine, f\u0103r\u0103 de arme, iar uneori \u0219i f\u0103r\u0103 de… nasuri. \u0218i-apoi, a\u0219a goi precum veniser\u0103 pe lume, erau un\u0219i cu p\u0103cur\u0103 din cap p\u00e2n\u0103-n picioare, lega\u021bi cu m\u00e2inile la spate \u00eentr-un \u0219ir ca de m\u0103rgele \u0219i du\u0219i de curmei p\u00e2n\u0103 la drumul mare, c\u0103tre Br\u0103ila, ca s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi de toat\u0103 lumea \u0219i s\u0103 fie spre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 de minte \u0219i altora ca ei, care vor mai pofti s\u0103 calce cu g\u00e2nduri viclene aceste meleaguri.
\nDar bucuriile ca \u0219i necazurile oamenilor, oric\u00e2t ar fi ele de mari, sunt \u00eenv\u0103luite de uitare \u0219i dup\u0103 o vreme, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt repetate ca \u0219i c\u00e2nd nu s-ar mai fi petrecut nicic\u00e2nd…
\nLa fel era \u0219i cu ba\u0219buzucii ce cotropeau meleagurile noastre: veneau, uneori jefuiau, iar alteori, c\u00e2nd erau prin\u0219i de haiduci, lega\u021bi fedele\u0219 \u0219i trimi\u0219i la urma lor, nu se l\u0103sau p\u0103guba\u0219i ci se \u00eenturnau din nou cu \u0219i mai mult\u0103 sete \u0219i cu g\u00e2nduri sporite de jecm\u0103neal\u0103, c\u0103lc\u00e2nd mereu acelea\u0219i \u0219i acelea\u0219i locuri, umblate, \u0219tiute \u0219i cunoscute de ei, precum lupul care se \u00eentoarn\u0103 acolo unde a m\u00e2ncat odat\u0103 o oaie \u0219i n\u0103d\u0103jduie\u0219te s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o alt\u0103 oaie tot \u00een acele locuri.
\n\u00centr-un astfel de buluceal\u0103 a haiducilor cu o ceat\u0103 mic\u0103 de ba\u0219buzuci care n\u0103v\u0103liser\u0103 pe meleagurile noastre, fu prins un o\u0219tean turc tare chipe\u0219, deosebit de ceilal\u021bi, cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are pl\u0103cut\u0103, cu statur\u0103 m\u00e2ndr\u0103 \u0219i dreapt\u0103, cu o fire potolit\u0103 \u0219i cu privirea ce c\u0103uta nelini\u0219tit\u0103 \u00een toate p\u0103r\u021bile, de parc\u0103 voia s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 lucruri demult uitate.
\nC\u00e2nd au v\u0103zut turcii ceata de haiduci cu flintele a\u021bintite asupra lor, din toate p\u0103r\u021bile, n-au mai \u00eencercat s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103.
\nPu\u021bini la num\u0103r, ba\u0219buzucii au desc\u0103lecat vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, cunosc\u00e2nd de la al\u021bi f\u00e2rta\u021bi de-ai lor c\u0103, dac\u0103 vor r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 de cai, f\u0103r\u0103 de straie \u0219i f\u0103r\u0103 de arme, li se va l\u0103sa cel pu\u021bin via\u021ba, nemaipun\u00e2nd la socoteal\u0103 \u00eenturnarea cu ru\u0219ine mare, \u00een raiaua Br\u0103ilei, unde vor fi \u00eent\u00e2mpina\u021bi, de c\u0103tre semenii lor, cu huiduieli \u0219i cu batjocuri.
\nBa\u0219buzucul cel chipe\u0219 cuno\u0219tea graiul rom\u00e2nesc, a\u0219a c\u0103 ceru voie s\u0103 gr\u0103iasc\u0103.
\nB\u0103tr\u00e2nii satului, str\u00e2n\u0219i roat\u0103 \u00een jurul lui, \u00eei ascultau cu mult interes povestirea. Din amintirile dep\u0103nate s-a adeverit c\u0103 tat\u0103l acestui o\u0219tean venise \u00een sat cu o turm\u0103 mare de oi, de prin p\u0103r\u021bile Caraimanului \u0219i g\u0103sind aici p\u0103\u0219uni din bel\u0219ug \u0219i \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 la ace\u0219ti locuitori pa\u0219nici, se statornicise pe aceste meleaguri, se \u00eensur\u0103 cu o fat\u0103 de la noi, temeluindu-\u0219i t\u00e2rl\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103. Dintre cei trei b\u0103ie\u021bi ce i s-au n\u0103scut, el a fost cel mai mare, iar taic\u0103-su l-a botezat Caraiman, \u00een amintirea locului de unde i se tr\u0103gea spi\u021ba neamului.
\nDin pricina deselor n\u0103v\u0103liri turce\u0219ti \u0219i a \u00eenfrunt\u0103rilor de o\u0219ti, tat\u0103l lui Caraiman \u00ee\u0219i \u00eempu\u021bin\u0103 turma de oi iar \u00eentr-o \u00eenc\u0103ierare cu ni\u0219te \u00eempresur\u0103tori care voiau s\u0103-l v\u0103duveasc\u0103 \u0219i de ultimele mioare ce-i mai r\u0103m\u0103seser\u0103, el se ap\u0103r\u0103 viteje\u0219te, p\u00e2n\u0103 ce c\u0103zu r\u0103pus. \u00eempresur\u0103torii, odat\u0103 cu oile, luar\u0103 robi pe b\u0103ci\u021b\u0103 cuc ei trei copii m\u0103run\u021bi \u0219i-i v\u00e2ndur\u0103 peste Dun\u0103re, \u00eentr-un t\u00e2rg de robi.
\nDup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de via\u021b\u0103 grea \u0219i suferin\u021b\u0103 amar\u0103, mama lui Caraiman \u0219i fra\u021bii s\u0103i mai mici se stinser\u0103, iar el, mai \u201enorocos”, robi mai departe \u00een casa turcului ce-l cump\u0103rase \u0219i care-i turcise numele, zic\u00e2ndu-i \u201eCaramanl\u00e2c”!
\nS-a \u00eent\u00e2mplat ca dup\u0103 o vreme s\u0103 moar\u0103 \u0219i turcul, st\u0103p\u00e2nul lui Caramanl\u00e2c, \u0219i potrivit r\u00e2nduielilor, st\u0103p\u00e2nirea turceasc\u0103 i-a luat pe b\u0103rba\u021bii tineri din cas\u0103 \u00een oastea sultanului, la corpul ba\u0219buzucilor, de unde, pe crugul sor\u021bii, Cramanl\u00e2c ajunse \u00een raiaua Br\u0103ilei, iar de aici, ivindu-i-se prilejul de acum, se \u00eenturnase c\u0103tre locurile unde v\u0103zuse lumina zilei.
\nAici se \u00eencheia povestea trist\u0103 a vie\u021bii lui Caraiman-Caramanl\u00e2c care se hot\u0103r\u00ee s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 la turci, ci s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al\u0103turi de ace\u0219ti oameni nec\u0103ji\u021bi. \u00een inima lui \u0219i \u00een \u00eentreaga-i fiin\u021b\u0103 el sim\u021bise chemarea locurilor unde v\u0103zuse lumina zilei, din care \u00ee\u0219i tr\u0103gea suflarea \u0219i de l\u00e2ng\u0103 care fusese \u00eenstr\u0103inat de cruzimea asupritorilor poporului s\u0103u, cu ani \u0219i ani \u00een urm\u0103.
\nS\u0103tenii, c\u00e2nd \u00eei auzir\u0103 povestirea, se bucurar\u0103, iar unii dintre cei mai b\u0103tr\u00e2ni din sat \u00ee\u0219i aduser\u0103 aminte \u0219i de p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u0219i de \u00eent\u00e2mplarea nenorocit\u0103 care-l dep\u0103rtase de ei; apoi, \u00eendestul\u00e2ndu-i de bun\u0103 voie cu multe bun\u0103t\u0103\u021bi pe ceilal\u021bi o\u0219teni – tovar\u0103\u0219ii lui Caramanl\u00e2c – f\u0103r\u0103 a le mai face nimic r\u0103u, \u00eei rugar\u0103 s\u0103 plece la locul lor de unde veniser\u0103.
\nIar Caramanl\u00e2c r\u0103mase \u00een sat \u0219i fu primit de \u00eentreaga ob\u0219te a s\u0103tenilor, \u00eeng\u0103duindu-i-se s\u0103 bat\u0103 parul unde i-o pofti inima \u0219i unde i-or alege ochii. Apoi, dup\u0103 scurt timp, el \u00ee\u0219i g\u0103si o soa\u021b\u0103 dintre cele mai m\u00e2ndre fete din sat, cu care-\u0219i temeiul gospod\u0103riei de frunte \u0219i fu ales de s\u0103teni ca v\u0103taf al satului, vie\u021buind \u00een pace, \u00eenconjurat de copii, de nepo\u021bi \u0219i str\u0103nepo\u021bi, p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi.
\n\u0218i locului aceluia, unde \u0219i-a avut el t\u00e2rla \u0219i \u021barcul \u0219i bordeiul \u00een care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la ceasul mor\u021bii, oamenii \u00eei spun \u0219i azi \u201elocul lui Caramanl\u00e2c”.<\/p>\n


\nCASA VOINEI<\/strong><\/p>\n

Dincolo de p\u0103durea Baba Mic\u0103, spre soare-apune de satul nostru de azi, se afl\u0103 un anume loc c\u0103ruia s\u0103tenii \u00eei spun \u201eCasa Voinei”.
\nAst\u0103zi, acolo, nu se mai v\u0103d urme de a\u0219ezare omeneasc\u0103, dar cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, casa aceasta a Voinei a d\u0103inuit \u00eendelung.
\nPovestesc b\u0103tr\u00e2nii c\u0103 Voinea a fost o femeie b\u0103rbat\u0103, care \u0219tia s\u0103 trag\u0103 cu arcul mai ager dec\u00e2t un arca\u0219, s\u0103 c\u0103l\u0103reasc\u0103 mai u\u0219or dec\u00e2t un haiduc \u0219i s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 un palo\u0219 mai dihai dec\u00e2t un spahiu. Fusese m\u0103ritat\u0103 cu un fecior vrednic din sat, cu care \u00ee\u0219i pusese \u0219i bun\u0103 temelie unei gospod\u0103rii, dar dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de vrednic\u0103 vie\u021buire cu b\u0103rbatul ei, acesta plecase \u00een oastea domneasc\u0103 \u0219i dintr-o b\u0103t\u0103lie nu se mai \u00eenturn\u0103. \u00cei r\u0103m\u0103sese Voinei patru prunci ca patru ulcele, pe care \u00eei crescu singur\u0103, lupt\u00e2nd cu lipsurile \u0219i biruind greut\u0103\u021bile.
\nOamenii o \u00eentrebau uneori de ce nu se m\u0103rit\u0103 din nou, la care \u00eentrebare Voinea r\u0103spundea c\u0103 b\u0103rbat ar g\u0103si ea lesne, de i-ar fi de m\u0103ritat, dar tat\u0103 la copii, bun precum a fost b\u0103rbatul ei, nu mai g\u0103se\u0219te.
\n\u0218i pentru a nu oropsi copiii cu un tat\u0103 vitreg care s\u0103 n-aib\u0103 mil\u0103 de ei, Voinea \u00ee\u0219i vedea de necazurile ei \u0219i de t\u00e2rla ei, gospod\u0103rind la fel ca toate celelalte femei din sat, sau muncind la c\u00e2mp, cosind ori t\u0103ind lemne \u00een p\u0103dure ca orice b\u0103rbat, \u00eemplinind toate c\u00e2te se cereau la t\u00e2rla omului gospodar \u0219i duc\u00e2nd de una singur\u0103 jugul unui car de griji \u0219i de necazuri. Greut\u0103\u021bile vie\u021bii o \u00een\u0103sprir\u0103 pe Voinea.
\nOamenii o socoteau o autoritate liber acceptat\u0103 \u0219i mult folositoare pentru orice fel de sfaturi \u00een\u021belepte. Devenise Voinea un sfetnic pentru to\u021bi: un judec\u0103tor al c\u00e2lcilor de tot felul, un ocrotitor al celor n\u0103p\u0103stui\u021bi, un sprijinitor al celor slabi, un mustr\u0103tor aspru al celor vinova\u021bi…
\nNimeni nu cuteza s\u0103-i pun\u0103 cinstea la \u00eendoial\u0103, pentru c\u0103 Voinea asculta cu r\u0103bdare, c\u00e2nt\u0103rea cu chibzuial\u0103 \u0219i hot\u0103ra cu dreptate. Iar ceea ce spunea ea r\u0103m\u00e2nea vorb\u0103 cu temei \u0219i f\u0103r\u0103 clinteal\u0103 pentru to\u021bi.
\nA\u0219a tr\u0103iau oamenii de-atunci; obiceiul p\u0103m\u00e2ntului era mai puternic dec\u00e2t toate legile trec\u0103toare \u0219i scrise ce se schimb\u0103 dup\u0103 vreme \u0219i dup\u0103 interesuri, iar anii alunecau unii dup\u0103 al\u021bii, mai mult grei dec\u00e2t u\u0219ori.
\nCopiii Voinei crescuser\u0103 mari, deveniser\u0103 oameni \u00een toat\u0103 firea, se \u00eensuraser\u0103, iar Voinea \u00eemb\u0103tr\u00e2nise, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aceea\u0219i femeie ascultat\u0103 \u0219i respectat\u0103 de to\u021bi s\u0103tenii.
\nDin vreme \u00een vreme, domniile se schimbau iar unele r\u00e2nduieli se \u00eennoiau, aduc\u00e2nd odat\u0103 cu \u00eennoirea lor porunci domne\u0219ti care musai trebuiau \u00eemplinite. Una din aceste r\u00e2nduieli domne\u0219ti, poate mai grea dec\u00e2t toate celelalte \u0219i care le-a adus s\u0103tenilor no\u0219tri multe \u0219i mari necazuri, a fost o r\u00e2nduial\u0103 ce poruncea ca to\u021bi s\u0103tenii s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 bordeiele, \u021barcurile \u0219i c\u0103soaiele r\u0103zle\u021bite prin p\u0103duri, prin brani\u0219ti, prin ocine ori prin viroage \u0219i s\u0103 se statorniceasc\u0103 \u00een vatra nou\u0103 de sat anume r\u00e2nduit\u0103, l\u00e2ng\u0103 drumuri umbl\u0103toare, unde st\u0103p\u00e2nirea s\u0103-\u0219i poat\u0103 trimite zapciii pentru mai lesnicioas\u0103 str\u00e2ngere a d\u0103rilor, de unde feciorii s\u0103 poat\u0103 fi mai u\u0219or prin\u0219i cu arcanul pentru oastea domneasc\u0103 \u0219i unde celelalte r\u00e2nduieli ale st\u0103p\u00e2nirii s\u0103 fie \u00eemplinite mai cu s\u00e2rg \u0219i mai lesne.
\nDintru \u00eenceput, s\u0103tenii nu d\u0103dur\u0103 ascultare acestei porunci domne\u0219ti, dar venir\u0103 o\u0219tenii \u0219i d\u0103dur\u0103 foc bordeielor \u0219i \u021barcurilor \u0219i st\u0103tur\u0103 aici p\u00e2n\u0103 ce to\u021bi locuitorii se str\u0103mutar\u0103 \u00een vatra de sat r\u00e2nduit\u0103. Aici oamenii au \u00eenceput s\u0103-\u0219i ridice acareturi \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eengr\u0103deasc\u0103 noi \u021barcuri pentru vite.
\nCasa Voinei, cu \u021barcul dimprejurul ei, era a\u0219ezat\u0103 mai la fereal\u0103 sub strea\u0219in\u0103 codrului \u0219i r\u0103mase singura ned\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00eentre holeaburile acestui sat r\u0103zle\u021bit, iar o\u0219tenii st\u0103p\u00e2nirii, c\u00e2nd au venit s\u0103 dea foc acestei a\u0219ez\u0103ri \u0219i s\u0103-i str\u0103mute pe cei din cas\u0103, au g\u0103sit aici o b\u0103tr\u00e2nic\u0103 \u00eencovoiat\u0103 sub povara anilor, cu p\u0103rul alb ca neaua, \u00een a\u0219teptarea clipei de pe urm\u0103, care le-a gr\u0103i a\u0219a:
\n-Las\u0103-m\u0103, maic\u0103, s\u0103 mor \u00een holeabul meu, aici unde am muncit \u0219i unde m-am am\u0103r\u00e2t o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, unde mi-m crescut copiii \u0219i unde mi-am jelit singur\u0103tatea. Nu mai am mult de tr\u0103it, a\u0219a c\u0103 n-oi mai face mare sup\u0103r domniei pentru zilele ce mi-au mai r\u0103mas.
\nAu chibzuit o\u0219tenii cu mai marii lor, au mai pus o vorb\u0103 \u0219i feciorii Voinei, au mai st\u0103ruit \u0219i s\u0103tenii care o socoteau pe Voinea ca pe o mam\u0103 bun\u0103 a satului lor \u0219i au \u00eeng\u0103duit-o s\u0103-\u0219i petreac\u0103 zilele ce i-au mai r\u0103mas de tr\u0103it aici, \u00een c\u0103su\u021ba ei din margine de codru.
\nVreme prea mult\u0103 n-a trecut \u0219i Voinea, ca \u0219i mul\u021bi al\u021bii \u00eenaintea ei, ca \u0219i mul\u021bi al\u021bii dup\u0103 ea, a trecut pragul ve\u0219niciei.
\nFeciorii ei \u0219i \u00eentreaga suflare a satului au jelit-o cu durere mare, iar locului unde i-a fost holeabul \u0219i \u021barcul \u0219i aducerile aminte cu bucuriile \u0219i mai ales cu durerile acelei vie\u021bi i-a r\u0103mas numele p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u201eCasa Voinei”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

POIANA STELEI \u00cen mijlocul p\u0103durii Baba, cam la jum\u0103tatea dep\u0103rt\u0103rii dintre dealurile Vulturul \u0219i Sc\u0103ri\u0219oara, se afl\u0103 o poian\u0103 mare,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13700,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13757"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13757"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13757\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13758,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13757\/revisions\/13758"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13757"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13757"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13757"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}