{"id":13750,"date":"2021-02-25T15:30:30","date_gmt":"2021-02-25T12:30:30","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13750"},"modified":"2021-02-25T15:30:30","modified_gmt":"2021-02-25T12:30:30","slug":"spatii-culturale-nr-74-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13750","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 74 (11)"},"content":{"rendered":"

Stan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

O zi c\u00e2t o via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

\tExist\u0103 \u00eentr-un proverb rom\u00e2nesc nu numai un mare adev\u0103r, dar \u0219i o afirma\u021bie cu mult\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 filosofic\u0103: \u201eNu-i da, Doamne, omului c\u00e2t poate duce!\u201d. Acest aspect, se pare c\u0103 numai aparent, l-a avut \u00een vedere Viorel Savin \u00een romanul s\u0103u \u201eO zi din via\u021ba lui Teofil Avram\u201d (Ed. Paralela 45, 2020). Problematica e cu mult mai ad\u00e2nc\u0103 \u0219i dureros de real\u0103. Maria F\u0103r\u00eem\u0103 nota, \u00een completarea proverbului, ni\u0219te g\u00e2nduri pe care nu le-a l\u0103sat nerostite: \u201eC\u00e2te nenorociri po\u021bi duce? C\u00e2te nelini\u0219ti, nemul\u021bumiri, dureri, mizerii \u0219i tr\u0103d\u0103ri po\u021bi suporta \u00eentr-o singur\u0103 zi c\u00e2t o via\u021b\u0103 de om?\u201d. Fiecare dintre noi a avut c\u00e2te o zi ur\u00e2t\u0103 pe care a dorit s\u0103 o uite c\u00e2t mai repede \u0219i s\u0103 nu se mai repete. S\u0103 vedem cu ce probleme grave se confrunt\u0103 Teofil Avram, un pictor important dintr-un mare ora\u0219 de provincie, ajuns la o v\u00e2rst\u0103 (72 se ani) c\u00e2nd gre\u0219elile voluntare nu-i mai sunt permise, av\u00e2nd \u00een vedere experien\u021ba sa de via\u021b\u0103. \u00cens\u0103 este nevoie de o mic\u0103 aducere \u00een aten\u021bie a unor lucruri din Biblie care pot explica multe din cele care i s-au \u00eent\u00e2mplat lui Teofil Avram sau fiec\u0103ruia dintre noi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri.
\nDup\u0103 ce Dumnezeu \u00een ziua a \u0219asea a f\u0103cut om \u201edup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Noastr\u0103\u2026 \u0218i a f\u0103cut Dumnezeu pe om dup\u0103 chipul s\u0103u, a f\u0103cut b\u0103rbat \u0219i femeie\u2026 \u0218i a privit Dumnezeu toate cele f\u0103cute \u0219i iat\u0103 erau bune toate\u201d (Facerea 1, 24 \u2013 31). O \u00eentrebare se na\u0219te: de ce sunt at\u00e2t de mul\u021bi oameni care nu se comport\u0103, \u00een raport cu celelalte fiin\u021be, dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu? R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim tot \u00een Biblie: \u201eAfar\u0103 de lumea v\u0103zut\u0103, Dumnezeu a mai f\u0103cut o lume nev\u0103zut\u0103, lumea duhurilor nenum\u0103rate, care se numesc \u00eengeri. Duhurile acestea la \u00eenceput erau toate bune \u0219i fericite. Mai pe urm\u0103, \u00eens\u0103, multe din ele au p\u0103c\u0103tuit c\u0103z\u00e2nd \u00een m\u00e2ndrie \u0219i au fost aruncate \u00een iad. Acestea sunt duhurile rele sau diavolii. Lumea aceasta nev\u0103zut\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 \u00eenaintea celei v\u0103zute\u201d. Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 oamenii, func\u021bie de duhurile sub influen\u021ba c\u0103rora vie\u021buiesc, \u00eenf\u0103ptuiesc lucruri bune \u0219i mai pu\u021bin bune. Nu \u00eentotdeauna duhurile personale \u00ee\u021bi dirijeaz\u0103 via\u021ba. Po\u021bi intra \u00een rela\u021bii cu oameni diferi\u021bi care sunt st\u0103p\u00e2ni\u021bi, \u00een cel mai r\u0103u caz, de demoni. Acest lucru \u00eel p\u0103\u021be\u0219te eroul principal, Teofil Avram, care, numai \u00eentr-o singur\u0103 zi, are parte de cele mai grele \u0219i grave momente din via\u021ba sa. \u00cen aceast\u0103 unic\u0103 zi ajung la apogeu rela\u021biile pe care le are cu trei femei, niciuna neav\u00e2nd leg\u0103turi cu celelalte dou\u0103.
\nMai \u00eent\u00e2i este vorba despre deteriorarea rela\u021biilor pe care le are cu fiica sa, Melania, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un maghiar, Morko. Ace\u0219tia locuiesc \u00een casa lui Avram, \u00een camerele de la etaj, \u0219i \u00eei fac via\u021ba un calvar. Este con\u0219tient c\u0103 Melania este manipulat\u0103 \u00eempotriva lui chiar de so\u021bul s\u0103u. Se pare c\u0103 ea nu con\u0219tientizeaz\u0103 acest lucru. O a doua femeie este subinspectorul de poli\u021bie Olga Oliniuc, iar a treia, cea care genereaz\u0103 \u00eentreg scandalul, este Miruna Dihorean, directoarea Casei de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate.
\n\tVom vedea c\u0103 Teofil Avram este o victim\u0103, victima perfect\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im \u0219i \u00een care valori precum moralitatea, cinstea, profesionalismul, adev\u0103rul nu mai reprezint\u0103 absolut nimic. Adic\u0103 este vorba despre criterii absolut fire\u0219ti pentru orice societate normal\u0103. Studia cu s\u00e2rg Codul de procedur\u0103 penal\u0103 pe care \u00eel \u00eemprumutase de la bibliotec\u0103 \u00een urma conflictului cu Miruna Dihorean. Tot r\u0103sfoindu-l, a ajuns la concluzia c\u0103 legiuitorul are o grij\u0103 deosebit\u0103 fa\u021b\u0103 de r\u0103uf\u0103c\u0103tori, mai ales de cei \u201ecu gulere albe\u201d. \u201eCapitole \u0219i articole fuseser\u0103 redactate cu at\u00e2ta b\u0103gare de seam\u0103 vizavi de respectarea drepturilor infractorilor, de parc\u0103 cineva, prev\u0103z\u0103tor, s-ar fi temut c\u0103 ace\u0219tia vor fi prin\u0219i mult prea lesne, c\u0103 vor sta prea mult \u00eenchi\u0219i \u0219i c\u0103 li se vor confisca prea u\u0219or averile dob\u00e2ndite ilicit, \u00een cazul \u00een care unii judec\u0103tori, lipsi\u021bi de ambi\u021bie \u0219i mul\u021bumi\u021bi doar cu salariul, i-ar fi condamnat\u201d. De aici concluzia c\u0103 la noi este bine, chiar perfect s\u0103 fii infractor.
\n\tZiua a \u00eenceput pentru Teofil cum nu se poate mai r\u0103u. Era un semn \u0219i acesta. Una din legile lui Murphy era edificatoare. De diminea\u021b\u0103, a observat c\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate a c\u00e2inelui s\u0103u se deterioreaz\u0103 pe zi ce trece. C\u00e2nd \u00eencerca s\u0103-l hr\u0103neasc\u0103, \u00eel sun\u0103 avocatul C\u0103tin\u0103, repro\u0219\u00e2ndu-i c\u0103 nu r\u0103spunde la cita\u021biile pe care i le trimite poli\u021bia \u0219i pentru acest lucru i s-a deschis dosar penal \u0219i pentru \u0219antaj. Teofil \u00eei expune situa\u021bia real\u0103. Pe data de 3 decembrie, \u00eentr-un memoriu adresat organelor abilitate, arat\u0103 c\u0103 a executat o lucrare de pictur\u0103 pe fa\u021bada cl\u0103dirii Casei de Asigur\u0103ri de S\u0103n\u0103tate \u0219i care nu a fost pl\u0103tit\u0103 \u00een baza legii \u0219i nici contract \u00eentre p\u0103r\u021bi nu a existat. A fost pl\u0103tit la negru cu o sum\u0103 cu mult mai mic\u0103 dec\u00e2t s-au \u00een\u021beles. Dup\u0103 patru zile, Miruna Dihorean depune pl\u00e2ngere penal\u0103 pe numele pictorului pentru \u0219antaj. Aceasta era, \u00een mare, situa\u021bia. Teofil hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 mearg\u0103 la poli\u021bie \u0219i, dup\u0103 c\u00e2teva peripe\u021bii, se afl\u0103 \u00een fa\u021ba subinspectorului Olga Oliniuc. Are loc o discu\u021bie, c\u00e2nd amical\u0103, c\u00e2nd profesional\u0103, \u00een care Teofil, \u00een pofida situa\u021biei inconfortabile, conduce dialogul, ca s\u0103 nu-i spun anchet\u0103, \u00een favoarea sa. Problemele nu sunt nici pe departe solu\u021bionate \u0219i Teofil merge la pre\u0219edintele Palatului Administrativ. Dup\u0103 lungi discu\u021bii, pre\u0219edintele, care este finul Mirunei, trage concluzia: \u201eAdev\u0103rul dumneavoastr\u0103 e c\u0103 toanta v-a tras \u00een \u021beap\u0103, iar adev\u0103rul ei e c\u0103 a\u021bi f\u0103cut-o de basm\u201d, propun\u00e2ndu-i compromisuri \u00eemp\u0103ciuitoare cu care nu a fost de acord. S-a desp\u0103r\u021bit de pre\u0219edinte cu promisiunea c\u0103 \u00eei va da un r\u0103spuns ferm a doua zi. Bine\u00een\u021beles c\u0103 r\u0103spunsul nu a venit \u0219i romanul se \u00eencheie l\u0103s\u00e2ndu-i pe cititori s\u0103-i dea ce final doresc.
\n\tMiruna Dihorean, personajul malefic, nu apare fizic \u00een roman, \u00eens\u0103 \u00een jurul ei se \u021bese \u00eentreaga intrig\u0103. Ea este prototipul perfect al societ\u0103\u021bii actuale: f\u0103r\u0103 caracter, f\u0103r\u0103 moral\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 preg\u0103tire profesional\u0103. Este un exemplar tipic de parvenit, a\u0219a cum dup\u0103 revolu\u021bie au ap\u0103rut cu zecile de mii. \u00cens\u0103 ea nu ar exista dac\u0103 nu ar fi sus\u021binut\u0103 de m\u0103rimile din v\u00e2rful societ\u0103\u021bii, ea \u00eens\u0103\u0219i aflat\u0103 \u00een v\u00e2rf prin so\u021bul s\u0103u, deputat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, prin poli\u021bie \u0219i justi\u021bie. Ea este un exemplar al \u201egulerelor albe\u201d despre care vorbea Viorel Savin la \u00eenceputul romanului. F\u0103r\u0103 prea mari eforturi, vom observa c\u0103 Viorel Savin nu face nicio afirma\u021bie explicit\u0103 despre corup\u021bie, \u00eens\u0103 ea este sub\u00een\u021beleas\u0103. C\u0103, la urma urmei, pecinginea care st\u0103 la baza societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i care a acaparat-o la toate nivelurile este corup\u021bia.
\n\tPrin acest roman, Viorel Savin compune un tablou semnificativ a ceea ce \u00eenseamn\u0103 societatea noastr\u0103 actual\u0103 \u0219i care nu d\u0103 semne c\u0103 s-ar \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i. Personaje precum Miruna, Melania, Pre\u0219edintele le \u00eent\u00e2lnim la tot pasul. Toate forma\u021biunile politice sunt pline de asemenea indivizi \u0219i afli \u00een fiecare zi c\u0103 amanta, fiica, nepo\u021bii sau finii unui mare mah\u0103r au ajuns \u00een func\u021bii foarte \u00eenalte, f\u0103r\u0103 s\u0103-i recomande preg\u0103tirea profesional\u0103 \u0219i calit\u0103\u021bile morale. \u0218i sunt destui mah\u0103ri, iar progeniturile \u0219i mai multe. Este o consecin\u021b\u0103 a modului \u00een care vot\u0103m \u0219i, mai ales, al absenteismului, ceea ce le convine tuturor participan\u021bilor la \u201ecompeti\u021bia\u201d electoral\u0103. Este meritul autorului c\u0103, pornind de la un fapt aproape banal, demonstreaz\u0103 hido\u0219enia unor \u201esemeni\u201d ajun\u0219i \u00een posturi \u00eenalte \u0219i str\u00e2mb\u0103tatea unei societ\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 principii corecte, \u00een care institu\u021biile ce constituie puterile din stat sunt la cheremul interlopilor ajun\u0219i \u00een func\u021biile cheie ale societ\u0103\u021bii. Ce este mai trist este faptul c\u0103 mul\u021bi semeni de-ai no\u0219tri nu realizeaz\u0103 acest lucru, iar cei care \u00eel realizeaz\u0103 dau din umeri. At\u00e2t le-a r\u0103mas.<\/p>\n

La Bac\u0103u, \u201e\u0219edin\u021b\u0103 de lectur\u0103\u201d cu Viorel Savin, Stan Brebenel \u0219i Nicolai T\u0103icu\u021bu.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

Jurnalul unei lumi bolnave<\/strong><\/p>\n

Recentul volum al lui Ion Scorobete, cuprinde 80 de poeme care ar putea fi considerate tot at\u00e2tea pagini de jurnal din vremea Covidului, perceput nu at\u00e2t \u00een dimensiunea lui pandemic\u0103, c\u00e2t, mai cur\u00e2nd, ca un \u00eenghe\u021b existen\u021bial: \u201e\u00een cas\u0103 e frig\/ tot mai frig pentru soldatul neinstruit pe frontul derutei\/ cu un du\u0219man invizibil\u201d (pag. 11).
\nSunt c\u00e2teva motive poetice recurente: nevralgia, tensiunea, frustrarea de a fi izolat f\u0103r\u0103 voie, \u00eentr-un perimetru domestic ostil (\u201etelefonul \u00een furc\u0103 \u0219i toaleta defect\u0103\/ aduni ideile \u00een co\u0219ul de gunoi al\u0103turi de celelalte t\u00e2mpenii\/ vestejite prin neuz\u201d \u2013 pag. 12), a c\u0103ror prezen\u021b\u0103 denot\u0103 starea de marasm a poetului, inadaptabilitatea lui la un prezent prin care treci \u201ecu botni\u021ba peste r\u00e2t \u0219i m\u0103nu\u0219i de scobit \u00een vaginul timpului\u201d (pag.14). Limbajul violent, care d\u0103 textului poetic caden\u021b\u0103 de blestem, se justific\u0103, afectiv, prin faptul c\u0103 boala \u2013 real\u0103 sau doar fabricat\u0103 \u00een marile laboratoare experimentale ale lumii -, produce schimb\u0103ri nu numai la nivelul comunic\u0103rii\/ al rela\u021biilor interpersonale, ci \u0219i la nivelul imaginii de sine a poetului, tot mai revoltat \u0219i incapabil s\u0103-\u0219i domoleasc\u0103 furia \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o ie\u0219ire din spa\u021biul concentra\u021bionar: \u201esper\u00e2nd c\u0103 tirania nu-i dec\u00e2t o r\u0103ceal\u0103 viager\u0103\/ pe care \u0219i tu o dete\u0219ti\u201d (pag. 19).
\nLa nivel ideatic, se observ\u0103 c\u0103 nu boala \u00een sine altereaz\u0103 armonia \u0219i echilibrul fiin\u021bei, ci raportul dintre libertate \u0219i \u201estarea de de\u021binut\u201d, dintre adev\u0103r \u0219i manipulare; scepticismul este dublat de o team\u0103 supersti\u021bioas\u0103, care pune \u00een alert\u0103 toate sim\u021burile \u0219i modific\u0103 modul de raportare la lume \u0219i la mecanismele ei de func\u021bionare: \u201er\u0103t\u0103cit nu mai \u0219tii \u00een ce zi e\u0219ti dup\u0103 calendar\/ ai vrea s\u0103 alergi\/(\u2026)\/ s\u0103 prive\u0219ti teiul din dreptul ferestrei\/ s\u0103 te \u00eenver\u0219unezi pe covidul s\u0103u\/ mai lipsit de abjec\u021bie\/ (\u2026)\/ s\u0103 \u00eenl\u0103turi distan\u021ba dintre s\u00e2ngele t\u0103u \u0219i s\u00e2ngele lui\/ unul \u0219i cel\u0103lalt ritm\/ ml\u0103diere \u0219i f\u0103r\u0103 scop belicos\/ de circotec\u0103\u201d (pag. 22).
\nUneori patetic \u0219i discursiv, jurnalul din vremea covidului formuleaz\u0103 un punct de vedere (desigur, de interes personal, dar \u0219i public) \u0219i, ca orice manifest, pare nu at\u00e2t un strig\u0103t al omului revoltat, c\u00e2t o chemare la lupt\u0103 sub stindardul ne\u00eencrederii \u00een puterile oculte care vor s\u0103 distrug\u0103 umanitatea: \u201eSub nicio acuz\u0103 nu te retragi de pe pozi\u021bie\/ \u00een genunchi cite\u0219ti sub chiuvet\u0103\/ apometrul pentru formularul\/ administratorului\/ mai sus\/ templul informa\u021biei r\u0103sp\u00e2nde\u0219te cutume cu masca din fibr\u0103 acustic\u0103\/ albastr\u0103 ca o f\u00e2\u0219ie de cer\/ \u0219i s\u00e2rma la \u00eencheietura ochilor cu nasul\/\/ un capac pe gur\u0103\/ ag\u0103\u021bat de urechi cu elastic de prima necesitate \u00eenc\u00e2t\/ te poart\u0103 g\u00e2ndul la zborul p\u0103s\u0103rii din colivie\u201d (pag. 46). Patetismul la care ne refeream mai sus nu are sens peiorativ, ci face trimitere la acea calitate a textului de a mi\u0219ca, de a provoca, la lectur\u0103, emo\u021bii puternice, \u00een consonan\u021b\u0103 cu cele experimentate de autor. Desigur, egocentrismul \u2013 justificat de ruperea leg\u0103turii cu ceilal\u021bi, de claustrarea for\u021bat\u0103\/ legiferat\u0103 prin ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103 \u2013 face pereche cu narcisismul, dar nu \u00een situa\u021bii-limit\u0103. Este interesant modul \u00een care poetul \u00eenregistreaz\u0103 deteriorarea raportului eu\/ceilal\u021bi, eu\/lumea \u00eenconjur\u0103toare, pun\u00e2nd \u00een ecua\u021bie nu libertatea op\u021biunii, ci constr\u00e2ngerea: \u201ec\u00e2t de cur\u00e2nd v\u0103zduhul coboar\u0103-n cetate\/ peste bulevardul circumvala\u021biunii scheletul noului turn G5\/ proasp\u0103t vopsit\/ profereaz\u0103 un r\u00e2s schizofrenic\/ de oboseal\u0103 prielnic\u0103 instalat\u0103 f\u0103r\u0103 zarv\u0103\/ de care nu se face caz\/ \u00een acest sezon al insultei pandemice\/\/ c\u00e2t de cur\u00e2nd \u00ee\u021bi sco\u021bi ciorapii \u00eennegri\u021bi de statutul de prizonier\/ arunci \u00een ma\u0219ina de sp\u0103lat rufele de culoarea nop\u021bii\/ batistele \u00een care ai str\u0103nutat\/ la vedere\/ c\u00e2teva idei roase la guler\/ \u00eencerci priza electric\u0103 de la c\u0103p\u0103t\u00e2i \u0219i despar\u021bi cu o linie timpul\u201d (pag. 48). Silit s\u0103 priveasc\u0103 \u00een sine, \u00een abisul l\u0103untric, poetul nu face exerci\u021bii de autoadmira\u021bie, nici de autocomp\u0103timire \u0219i nici nu se fere\u0219te de \u00eenc\u0103rc\u0103tura semantic\u0103 negativ\u0103 a cuvintelor, folosite pentru a da expresie mizeriei fiziologice provocate de virusul sc\u0103pat de sub control. Pierderea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice, pare a spune poetul, este mai pu\u021bin periculoas\u0103 dac\u0103 o raport\u0103m la cealalt\u0103 pierdere, a integrit\u0103\u021bii psihice, pus\u0103 \u00een pericol de \u201eat\u00e2ta dezvie\u021buire\u201d (pag. 90): \u201e\u00een oglind\u0103 chipul schizoid caut\u0103 un sens\/ cum alergi dup\u0103 o realitate care \u021bi-a sc\u0103pat\/ pentru ceva vreme sau\/ pentru totdeauna\u201d (pag. 67).
\nC\u00e2mpul semantic al bolii include o multitudine de termeni: com\u0103, masacre, nebuni, putreziciune, pierzanie, toxicitate, \u201elepra asta de covid\u201d (pag. 39), \u201esughi\u021b grosolan\u201d, \u201earia cenu\u0219ie a stresului\u201d (pag. 40), horc\u0103ie, vom\u0103, \u201eco\u0219ciug pandemic\u201d, demen\u021b\u0103, comorbidit\u0103\u021bi \u0219.a.m.d., de aceast\u0103 aglomerare fiind r\u0103spunz\u0103toare anxietatea pe care o experimenteaz\u0103 poetul, silit s\u0103 constate nu numai \u201eincredibila u\u0219ur\u0103tate a fiin\u021bei\u201d (cum spunea Kundera), ci \u0219i devalorizarea actului de crea\u021bie: \u201e\u00cen ascunzi\u0219ul obligatoriu\/ lumea asimptotic\u0103 se neru\u0219ineaz\u0103-n derizoriu\/ c\u0103 ar face toat\u0103 poezia\u201d (pag. 43).
\nDeloc bacovian, Ion Scorobete se proiecteaz\u0103 \u00eentr-un imaginar \u00een care boala, moartea \u0219i somnul ra\u021biunii creeaz\u0103 o nou\u0103 religie: \u201es\u0103 ungi c\u00e2t se mai poate osiile mecanismului\/ \u00een aceast\u0103 nou\u0103 religie de natur\u0103\/ covidic\u0103\/ \u00een car ochii v\u0103d zilele goale\u201d (pag. 31).<\/p>\n

*Ion Scorobete<\/strong>, \u201eBagaj de m\u00e2n\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 izolet\u0103<\/em>\u201d, Ed. Eikon, 2020<\/p>\n


\nGabriela Ana BALAN<\/strong><\/p>\n

\u2026\u0218i deasupra tuturora, poezia!<\/em><\/p>\n

\u00cen fa\u021ba Sorinelei, printr-un simplu hocus-pocus, oglinda s-a r\u0103sucit \u0219i 15, num\u0103rul anilor primelor public\u0103ri \u00een reviste s-a transformat, magic, \u00een 51! Debutul editorial la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 matur\u0103 este de bun augur, poeta chiar are un cuv\u00e2nt de spus \u00een poezie.
\nNu voi vorbi prea mult despre trecutul ei poetic la care am fost martor\u0103. Voi trece \u00een revist\u0103 faptul c\u0103 de la primele sale versuri poeta impresiona prin iscusin\u021ba cu care \u00ee\u0219i urca pe scena poeziei cuvintele \u0219i le ardea pe rug p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pas\u0103rea Phoenix \u00ee\u0219i lua zborul din propria cenu\u0219\u0103. \u00cemi voi limpezi g\u00e2ndul \u0219i poate voi reu\u0219i s\u0103 impresionez, cit\u00e2nd din memorie una din primele sale poezii pe care \u00een martie 1990 am avut bucuria s\u0103 o public \u00een prima pagin\u0103 cultural\u0103 pe care am realizat-o \u00eentr-un cunoscut cotidian sibian, la acea vreme se numea ,,Diminea\u021ba\u201d: ,,A\u0219teptam o p\u0103p\u0103die\/ m\u0103 durea absen\u021ba ei din gar\u0103\/ singur\u0103tatea cui?\/ \u00eentre drum \u0219i copit\u0103\/ cerul mirosea\/ a p\u0103p\u0103die strivit\u0103\u201d
\nIn mod fericit, poeta reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 porunca ,,ia-\u021bi omule, drumul \u0219i umbl\u0103!\u201d dintr-un poem ,,Partaj\u201d. \u0218i umbl\u0103 prin poezie pe toate c\u0103r\u0103rile, c\u00e2nd pe p\u0103m\u00e2ntul de sub copit\u0103, c\u00e2nd pe cerul de deasupra f\u0103r\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 nici \u00eenapoi nici \u00eenainte ci doar la prezentul care o \u00eenv\u0103luie \u00een versul din care \u00ee\u0219i \u021bese c\u0103ma\u0219a de urzici, se transform\u0103 \u00een leb\u0103d\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103, prin acest volum, s\u0103 \u00ee\u0219i compun\u0103 c\u00e2ntecul. Sper din suflet s\u0103 i se deschid\u0103 o cale lung\u0103 \u0219i s\u0103 o str\u0103bat\u0103 fredon\u00e2nd cu bucurie!
\nVom observa din start c\u0103 poeta noastr\u0103 nu se supune niciunei mode trec\u0103toare, este pur \u0219i simplu prezent\u0103 \u00een carte a\u0219a cum vrea ea s\u0103 fie, \u0219i nu cum ar dicta ,,domnii cu principii\u201d! Este partea ei de suflet \u00eentors spre ochiul cititorului ca floarea soarelui \u00eenspre soare. Este urma ei de lacrim\u0103 \u0219i s\u00e2nge pe coala alb\u0103. Este simplitatea de a rostui poezie \u00een cea mai pur\u0103 form\u0103 posibil\u0103, cea a cuv\u00e2ntului zidit \u00een nemurire. Este expresivitatea m\u00e2inii care scrie \u0219i \u0219terge, \u0219terge \u0219i scrie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd din arip\u0103 se face zbor, din \u0219oapt\u0103 c\u00e2ntec \u0219i din via\u021b\u0103, dor. \u0218i doare! P\u00e2n\u0103 vine cuv\u00e2ntul visat care vindec\u0103 r\u0103ni: ,,Am \u0219ezut la r\u0103sp\u00e2ntie\/ Mi-am num\u0103rat visele\/ \u00cen\u021beleg c\u0103 unele intr\u0103 \u00een realitate\/ Unele se pierd \u00een v\u0103zduh\/ Cele mai multe se fac grele de tot\/ Ca p\u0103m\u00e2ntul, ca piatra se fac\/ Tocmai pe acestea le port ve\u0219nic \u00een spate\u201d(,,Greutatea viselor\u201d)
\nPoeta h\u0103r\u0103ze\u0219te lumina tiparului poeziei la o grea cump\u0103n\u0103 a destinului, \u0219i tot el, destinul, a vrut s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim \u00een aceast\u0103 carte de\u0219i acum, c\u00e2nd scriem, geografic, ne despart mii de kilometri. Doar ea, poezia, leag\u0103 pun\u021bi magice \u00eentre toate lumile posibile \u0219i imposibile, deasupra \u0219i dedesubtul lor numele singur pleac\u0103 \u00een recunoa\u0219tere: ,,Numele t\u0103u\/ Se duce \u00een lume\/ S\u0103 te reprezinte\/ Nu se \u00eentoarce \u00eenapoi\/ S\u0103 spun\u0103 ce a deres \u0219i a f\u0103cut\/ Numele t\u0103u pentru al\u021bii vorbe\u0219te\/ Pentru tine el r\u0103m\u00e2ne mut\u201d(,,Numele t\u0103u\u201d).
\nPseudonimul de pe coperta volumului tr\u0103deaz\u0103 zborul serafic al unei porumbi\u021be. Sorinela este leg\u0103tura p\u0103m\u00e2ntean\u0103, prenumele din buletin. Filomena e sacra atingere a sublimului. Peste toate, poeta duce pe umeri \u0219i povara scriitorului rom\u00e2n plecat peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri, f\u0103r\u0103 s\u0103 uite c\u0103 acas\u0103 e acolo unde te-ai n\u0103scut \u0219i unde sunt r\u0103d\u0103cinile: ,,Amar\u0103 str\u0103in\u0103tate\/ De plecat tot ai s\u0103 pleci\/ Tu \u00ee\u021bi iei drumul\/ El te poart\u0103\/ Tu n-ai stare, el hotar\/ Pe am\u00e2ndoi v\u0103 sufl\u0103 v\u00e2ntul\/ Gustul lui e amar-amar\u201d (,,Amar\u201d) Sorinela reu\u0219e\u0219te s\u0103 duc\u0103 acolo, departe, unde cresc cele mai frumoase lalele, petale de suflet rom\u00e2nesc! Datorit\u0103 ,,profei\u201d de istorie, elevii din clasa ei, crescu\u021bi cu mitul olandezului zbur\u0103tor, au vizionat filmul istoric rom\u00e2nesc ,,Horea\u201d. Dac\u0103 tot am revenit la m\u0103rturisiri, amintesc pre\u021buirea ei pentru actorul principal din film, regretatul Ovidiu Iuliu Moldovan, autenticul ,,spuitor de poezie\u201d. Datorit\u0103 interpret\u0103rii magistrale a actorului, poeta \u0219i-a apropiat timpuriu poezia rom\u00e2neasc\u0103 valoroas\u0103 de suflet. \u00cen defini\u021biile ei poetice reg\u0103sim o bizar\u0103 \u00eempletire de expresie eminescian\u0103, blagian\u0103, sorescian\u0103 \u0219i nichitast\u0103nescian\u0103. Acolo, \u00een diaspora, ea \u021bine aprins\u0103 flac\u0103ra limbii rom\u00e2ne \u0219i promoveaz\u0103 valori culturale autentice. Este la curent cu tot ce apare sub frontispiciul libr\u0103riilor online de unde \u00ee\u0219i comand\u0103 c\u0103r\u021bile autorilor contemporani.
\nSimplu dar nu banal, poeta reu\u0219e\u0219te, \u00een spiritul optzecist, s\u0103 \u00eenchid\u0103 esen\u021bele tari \u00een sticlu\u021be mici: ,,Pe\u0219tii str\u0103vezii preistorici\/ Car\u0103 marea \u00een spinare\/ O aduc cu trud\u0103 la mal\/ \u0218i viseaz\u0103 s\u0103 le creasc\u0103 picioare\u201d (,,Vise preistorice\u201d). \u00cen mod fericit poate, versul Sorinelei a ratat marea \u00eent\u00e2lnire cu fenomenul actual ,,feisbucist\u201d care poart\u0103 poezia pe coclauri \u0219i o uit\u0103 acolo de cele mai multe ori. Poezia ei nu se contamineaz\u0103 cu vulgarit\u0103\u021bile de senza\u021bie, nu st\u00e2rne\u0219te furtuni \u00een paharul cu ap\u0103 nici nu toarn\u0103 sirop de trandafiri peste zah\u0103r iar noi am sc\u0103pat de marea dezbatere \u2013 ce bine! \u2013 despre poezia feminin\u0103 sau feminist\u0103. Avem \u00een paginile acestei c\u0103r\u021bi o poezie feminin\u0103 de bun\u0103 calitate. Poeta scrie tr\u0103g\u00e2nd de un punct pe care c\u00e2ndva \u00eel credea final \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 din el c\u0103rare spre lumini\u021ba de la cap\u0103tul tunelului \u00eentreb\u0103rilor care o macin\u0103. Este limpede exprimat\u0103 \u00een volum starea poetic\u0103 aromat\u0103 cu parfum de amintiri pe urmele pa\u0219ilor iubitului urcat timpuriu pe Golgot\u0103 cu crucea iubirii pe umeri: ,,drumul l-ai f\u0103cut ghem\/ l-ai \u00eempachetat frumos\/ amintirile trecute \u0219i viitoare deja le-ai uitat\u201d \u201e, dar \u00een final ,,doar iubirea nu se las\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103\/ \u0219i nici s\u0103 moar\u0103 nu poate (,,Partaj\u201d).
\n\u00centre oglinzi paralele, drama personal\u0103 de pe tapet \u00eent\u00e2lne\u0219te axa marii drame universale exact \u00een punctul pandemiei care macin\u0103 omenirea \u00een anul de gra\u021bie 2020. Poezia prezentului continu\u0103 ritmul scriiturii \u00een stil modern: ,,De la Pilat \u00eencoace\/ Se tot spal\u0103 omenirea\/ pe m\u00e2ini\/ Se s\u0103pune\u0219te bine\/ Se dezinfecteaz\u0103\/ Din \u021bes\u0103tura istoriei\/ \u00ce\u0219i face \u0219tergare\/ S\u0103 \u0219tearg\u0103 bine toat\u0103 vinov\u0103\u021bia\/ Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se ive\u0219te c\u00e2te un virus\/ \u0218i strig\u0103\/ Nu te-ai sp\u0103lat bine\/ mai spal\u0103-te o dat\u0103!\u201d (,,Pontius Pilatus\u201d). Dac\u0103 nu v-a\u021bi reg\u0103sit \u00een acest volum, mai citi\u021bi o dat\u0103! Sigur a\u021bi pierdut ceva \u2013 ani, prieteni, amintiri, poate chiar poezia din suflet – pe drum!<\/p>\n

*Sorinela Filomena<\/strong>, ,,R\u0103d\u0103cini \u00eennodate<\/em>\u201d, editura Art Creativ, 2020<\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong><\/p>\n

ULTIMA VERBA<\/strong>
\n\"\"

\tLucian M\u0103n\u0103ilescu \u00eenv\u0103\u021base a muri (pe felii), \u00eenc\u0103 \u00eenainte de pandemie, astfel cum atest\u0103 primul ciclu, nedenominat, al volumului, dar care s-ar putea boteza, la rigoare, dup\u0103 titlul uneia dintre piese, \u201eSpre Paradis\u201d.
\n\tE o c\u0103l\u0103torie reverber\u00e2nd biblic, prin asumarea spaimei unuia dintre fugarii din puterea Faraonului: \u00cen asfin\u021bit marea e ro\u0219ie…\/\/ Nu-i a\u0219a c\u0103 aici\/ \u0219i-a aruncat Moise toiagul?\/\/ Nu-i a\u0219a c\u0103 se surp\u0103 peste noi peretele m\u0103rii? (Peretele m\u0103rii). Constantin Noica, \u00een \u201eJurnal filozofic\u201d, glosa asupra acestui moment: \u201eConsolarea conduc\u0103torilor de state: c\u00e2t au c\u00e2rtit Evreii \u00eempotriva lui Moise. Egiptenii se iau dup\u0103 ei \u0219i \u00eei ajung din urm\u0103, Evreii se \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103: . Sufletul de sclav al gloatelor.\u201d Cu at\u00e2t mai mult puteau suspiciona c\u0103 nu mai exist\u0103 salvare.
\n\tEste invocat, \u00een perspectiva aceleia\u0219i finale c\u0103l\u0103torii, num\u0103rul Fiarei: Stima\u021bi c\u0103l\u0103tori,\/ trenul interregio 666\/ pleac\u0103 peste 5 minute\/se la linia vie\u021bii\/ spre Paradis! \/\/ Trenul circul\u0103 f\u0103r\u0103 oprire\/ P\u00e2n\u0103 \u00een iad! (Spre Paradis).
\n\tEvocarea unui poet \u0219i prieten buzoian petrecut din via\u021b\u0103 d\u0103 la iveal\u0103 fotograful suprarealist, sensibil, v\u00e2n\u0103tor de metafore \u00een imagini: A\u0219tept\u0103m trenul pe peronul pustiu…\/\/ (…) \u0219i brusc apare diminea\u021ba\/ descul\u021b\u0103, \u00een rochie str\u0103vezie,\/ p\u0103\u0219ind \u00een echilibru\/ pe o singur\u0103 \u0219in\u0103\/ \u0219i privind mirat\u0103 umbrele palide\/ \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u00een ruinele g\u0103rii \u2013 De-a trenul (memoriei lui Gheorghe Istrate).
\n\tVanit\u0103\u021bile lume\u0219ti g\u0103sesc ilustrare \u00een vechi istorii parabolice: \u201eAcum vom cuceri lumea!\u201d,\/ le-a spus Alexandru generalilor s\u0103i\/ desen\u00e2nd \u00een nisip conturul\/ noului imperiu.?? \u0218i o\u0219tile M\u0103r\u0219\u0103luiau \u0219i falanga amenin\u021ba cerul…\/\/ Piciorul descul\u021b al unui sclav \u0219i v\u00e2ntul\/ au risipit harta Macedoneanului (Imperiul nisipului); acel \u201enoli tangere\u201d, o tangent\u0103, poate, a acelui \u201eHanibal\u201d al lui Eugen Jebeleanu.
\n\tCazarea de dup\u0103 ultima c\u0103l\u0103torie, \u00een pofida a ceea presupune o anume p\u0103c\u0103to\u0219enie, nu exclude o anume negociere \u00een numele breslei: M\u0103 bucur, cum naiba s\u0103 nu m\u0103 bucur,\/ c\u00e2nd iadul poe\u021bilor\/ e cea mai sclipitoare bucat\u0103 de rai…\/\/ \u0218i zic:\/ \u201eLas\u0103 Doamne, mai las\u0103 \u0219i tu\/ de la tine, c\u0103 uite ce frumo\u0219i sunt\/ derbedeii cuvintelor!\u201d (Poetul \u00een Babilon).
\n\tRedevelopeaz\u0103 un timp ce st\u0103 sub inexorabilul fugit: s\u0103 adormi, cu capul pe um\u0103rul imaginar\/ al iubitei tale din adolescen\u021b\u0103 (Um\u0103rul imaginar); sau: Amintirea e un fel de Alzheimer -\/ ai iubit o fat\u0103 cu ochii alba\u0219tri,\/ care visa fericirea \u00eentr-un\/ spital de urgen\u021b\u0103.\/ adormind cu capul pe um\u0103rul t\u0103u.\/\/ Toate astea au fost c\u00e2ndva \u0219i a r\u0103mas doar singur\u0103tatea peretelui orb\/ \u0219i fotografia ei \u00een care c\u00e2nt\u0103 greierii (C\u00e2ntecul greierilor).
\n\tO alt\u0103 lume, \u00een care timpul avea o alt\u0103 r\u0103bdare, vizeaz\u0103 alte petrecute genera\u021bii: Vezi tu m\u0103i nepoate, \u00eemi spunea,\/ privind \u00een oglinda retrovizoare\/ c\u0103ru\u021ba lui cu coviltir r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103,\/ eu f\u0103ceam drumul \u0103sta \u00een trei-patru zile;\/ mai vorbeam cu un om, mai ascultam\/ o mierl\u0103 \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam c\u00e2t porumb\/ o s\u0103 iau pe butoiul de \u021buic\u0103 \u0219i ce o\/ s\u0103-i\/ Cump\u0103r Mariei din t\u00e2rg c\u00e2nd m-oi \u00eentoarce (Viermele dulce din m\u0103r). Versurile citate amintesc un capitol al protocomer\u021bului, trocul practicat, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul trecut, de cei de la munte, cu acei de la c\u00e2mp, cum la ziceau atunci, cojanii.
\n\t \u00cen \u201eDesmemoriada\u201d, dedicat\u0103 Magdei Ursache, revine ravelian la o m\u00e2hnire exprimat\u0103 \u0219i \u00een volumul \u201ePatria amar\u0103\u201d (2018): \u021aara mea \u0219i-a pierdut memoria\/ \u00ee\u0219i num\u0103r\u0103 mor\u021bii pe degete, aplaud\u0103 \u0219i \u00eenjur\u0103\/ \u00eentr-un amalgam de sentimente comunitare, intr\u0103 \u00een galeriile orbirii \u0219i aude\/ vuietul m\u0103rilor din abisul ocnelor de sare!
\n\t Cel de al doilea ciclu, Pandemii de ocazie, ceva mai sumar \u00een pagini, include precepte \u0219i ele amare: Feri\u021bi-v\u0103 de molima timpului!\/ Sta\u021bi la distan\u021b\u0103 de voi!\/ Baricada\u021bi-v\u0103 inima \u0219i sentimentele!\/ Fi\u021bi singuri \u0219i ferici\u021bi (Distan\u021barea de sine).
\n\t Bejeniile economice, pe care le \u0219tia din proprie experien\u021b\u0103, m\u0103resc efectul de depresie: Copiii ne-au plecat, v\u00e2na\u021bi de soart\u0103\/ pe h\u0103r\u021bile din noua geografie,\/ singur\u0103tatea ne a\u0219teapt\u0103-n poart\u0103\/ de-o zi, de-un veac, de-o ve\u0219nicie (Pandemia de cenu\u0219\u0103).
\n\tEfemeritatea, instinctuala sete de lumin\u0103, cu c\u00e2t se apropie mai mult \u00eentunericul ce ne v\u0103muie\u0219te, se amplific\u0103 prin empatie cu alte forme ale vie\u021bii salvate de arca lui Noe: Iar seara la lumina l\u0103mpii,\/ \u00een str\u00e2mtul vie\u021bii infinit,\/ pluteai pe aripa ta \u0219chioap\u0103\/ Murind, \u00een fl\u0103c\u0103ri, fericit (Fluturele \u0219chiop).
\n\tN-ar rezulta c\u0103, \u00eencremenit \u00een datul ini\u021bial al Creatorului, n-ar achiesa la unele revizuiri: Doamne, c\u00e2nd te duci la pia\u021b\u0103\/ ia-mi \u0219i mie alt\u0103 via\u021b\u0103 (Via\u021b\u0103 de meduz\u0103).
\n\t\u00cencearc\u0103, cu incumbat\u0103 autoironie, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u201epozitiv\u201d, \u00een condi\u021biile bilan\u021burilor tot mai tragice ale crizei sanitare: Desigur m\u00e2ine va fi bine,\/ chiar dac\u0103 m\u00e2ine va veni\/ tot mai rar \u0219i mai imprevizibil (Via\u021ba de urgen\u021b\u0103).
\n\tDincolo de profe\u021biile lui Nostradamus, de predic\u021biile calendarelor de sfoar\u0103 aztece, acum, c\u00e2nd s-a apropiat funia de par, unii beneficiaz\u0103 de o apocaliptic\u0103 vizionare: \u201eVai celor longevivi \u2013 spunea cineva -\/ am apucat s\u0103 asist\u0103m\/ la moartea lumii noastre!\u201d (\u00censerare pe \u021b\u0103rmul oceanului).
\n\tBrambureala administrativ\u0103 creeaz\u0103 ceea ce s-ar numi policalific\u0103ri, \u00eentre care aceea de cioclu \u021bine v\u00e2rful listei, fiindc\u0103 doctori cu miros de iasomie\/ \u00eempacheteaz\u0103 mor\u021bii \u00een sicrie.\/\/ Precum s-a hot\u0103r\u00e2t la Prim\u0103rie (Pandemie local\u0103). \u201eGrija fa\u021b\u0103 de om\u201d, un slogan al propagandei comuniste, cap\u0103t\u0103 valen\u021be \u0219i mai, s\u0103 le zicem, revolu\u021bionare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t moartea devine interna\u021bional\u0103.
\n\tPropaganda electoral\u0103, proiec\u021biile de viitor fa\u021b\u0103 cu preten\u021bia de ora\u0219 european al urbei, nasc cocteiluri de un grotesc exploziv: E o pandemie ciudat\u0103.\/ ora\u0219ul c\u00e2nt\u0103, televizoarele\/ exerseaz\u0103 prin mahalale,\/ poli\u021bi\u0219tii p\u00e2ndesc \u00eenserarea, primarul\/ \u021bine discursuri despre proiectele sale\/ asfaltate, m\u0103tur\u0103torii\/ au primit utilaje noi de r\u0103chit\u0103\/ \u0219i fac praf \u0219i pulbere totul… (Distan\u021bare social\u0103).
\n\t \u00cen prefa\u021ba lui Marius Manta, ce pare o recenzie \/ prefa\u021b\u0103 a unui volum anterior al scriitorului (ce con\u021bine \u0219i c\u00e2teva e\u0219antioane reselectate \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 apari\u021bie, \u00eentre care a\u0219 aminti pe cea mai t\u00e2rzie \u2013 \u201eRambo\u201d), se conchidea c\u0103 poezia lui Lucian M\u0103n\u0103ilescu poate fi privit\u0103 drept expresia unei con\u0219tiin\u021be de ludic asumat, \u00eenchegat din punct de vedere estetic. Urgen\u021bele editoriale vor fi avut un cuv\u00e2nt de spus \u00een alegerea acestei maniere. \u201eLudicului asumat\u201d, av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i ultimele texte, i-am ad\u0103uga un important filon al tragismului subsumat. Cu luciditate.<\/p>\n

*Lucian M\u0103n\u0103ilescu<\/strong>, Acroba\u021bii la zidul mor\u021bii<\/em>, prefa\u021b\u0103 de Marius Manta, Editgraph, Buz\u0103u, 2020, 114 <\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

EPILOG<\/strong><\/p>\n

au trecut vijelios Cavalerii
\nApocalipsei – v\u00e2nt r\u0103u de
\nstep\u0103 \u2013 \u015fi uitat-au s\u0103 m\u0103 robeasc\u0103
\nlipsei: cu toate
\nde\u015ftept\u0103rile pe limb\u0103 – sunt din nou
\nprunc \u2013 \u00eentr-un v\u00e2rf de
\nrunc<\/p>\n

\u201eprim\u0103var\u0103-n toamn\u0103 \u2013 doamn\u0103-a
\nfirii doamn\u0103: alb e din
\nLicorn \u2013 ro\u015fu-i scris de
\nDomn \u2013 negru
\npiept\u0103nat \u2013 galben cu
\nb\u0103nat\u201d <\/p>\n

a fost probabil un vast
\ninedit t\u00e2rg cosmic: acum
\ns-a-ncheiat: pe toate lunile cerului scrie
\nde zor letopise\u0163i – un
\nbiet singuratic
\nnoptatic \u2013 Aflat<\/p>\n


\nActivit\u0103\u021bi la Centrul Cultural ,,Florica C. Cristoforeanu\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"

\"\"

A consemnat<\/em> Sorin C\u0102LIN <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan BREBENEL O zi c\u00e2t o via\u021b\u0103 Exist\u0103 \u00eentr-un proverb rom\u00e2nesc nu numai un mare adev\u0103r, dar \u0219i o afirma\u021bie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13750"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13750"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13750\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13754,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13750\/revisions\/13754"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}