{"id":13745,"date":"2021-02-25T14:59:58","date_gmt":"2021-02-25T11:59:58","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13745"},"modified":"2021-02-25T14:59:58","modified_gmt":"2021-02-25T11:59:58","slug":"de-ai-nostri-ionel-i-bisceanu-legende-si-povestiri-dedulestene-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13745","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Ionel I. B\u00eesceanu – Legende \u0219i povestiri dedule\u0219tene (4)"},"content":{"rendered":"

\u021aUIC\u0102 VIZITIUL<\/strong><\/p>\n

\u021auic\u0103 era un \u021bigan dintre robii m\u0103n\u0103stirii Dedului. Natura nu-l prea f\u0103cuse chipos: era scurt, gros, butuc\u0103nos, cr\u0103c\u0103nat, cu capul mare, cu fa\u021ba de smoal\u0103, cu p\u0103rul cre\u021b \u0219i \u00eenc\u00e2lcit, cu obrajii buc\u0103la\u021bi, cu ochii de viezure, cu nasul boc\u00e2rnat \u0219i cu urechile blegite. \u00eenc\u0103l\u021bat cu opinci de \u0219orici uscat, \u00eembr\u0103cat cu ni\u0219te \u0219alvari ro\u0219ii de \u021bol, cu un c\u0103me\u0219oi de c\u00e2nep\u0103, \u00eencins cu un br\u00e2u lat de l\u00e2n\u0103 verde, cu un ilic de dimie groas\u0103 \u0219i pe cap cu un c\u0103ciulete \u00eens\u0103ilat dintr-o blan\u0103 \u00eentreag\u0103 de oaie, era mai mult o ar\u0103tare dec\u00e2t un om \u00een \u00een\u021belesul adev\u0103rat al cuv\u00e2ntului.
\nDar, sub aceast\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are ce te f\u0103cea – c\u00e2nd \u00ee\u021bi ie\u0219ea \u00een cale – ori s\u0103-\u021bi scuipi \u00een s\u00e2n, ori s\u0103 pufne\u0219ti \u00een r\u00e2s, se ascundea o h\u00e2trie de vulpe b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i un cap cu bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103.
\n\u00cen m\u0103n\u0103stire, \u021auic\u0103 avea o slujb\u0103 anume, pe care o \u00eemplinea de ani \u0219i ani de zile: era vizitiu la butca stare\u021bului. \u0218i chiar dac\u0103 uneori se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 fie trimis din Elada c\u00e2te un nou stare\u021b \u00een locul celui vechi, \u021auic\u0103 r\u0103m\u00e2nea neclintit la post \u0219i-\u0219i f\u0103cea datoria de vizitiu \u0219i pe furtun\u0103 \u0219i pe vreme bun\u0103.
\nPentru c\u0103 slujba aceasta de vizitiu era o slujb\u0103 numai pentru ocazii, \u021auic\u0103 \u021biganul mai avea \u00een m\u0103n\u0103stire \u0219i grija focurilor la velni\u021bele c\u0103lug\u0103rilor, unde se rostuia zi \u0219i noapte borhotul de prune pus la dospit \u00een z\u0103c\u0103tori, precum \u0219i cea a gustatului \u021buicii care curgea de istov pe \u021bevile de aram\u0103, ca nu cumva aceasta s\u0103 fie afumat\u0103, ori iu\u021bit\u0103 \u0219i nimeni ca el nu se pricepea s-o potriveasc\u0103 mai bine din gust \u0219i din t\u0103rie.
\nA\u0219a c\u0103 datorit\u0103 acestor \u00eendeletniciri ce-i aduseser\u0103 oarecare faim\u0103, nimeni nu-i mai cuno\u0219tea numele cu care intrase \u00een lume; \u00eei strigau doar ponosul: \u201e\u021auic\u0103”, la care \u00eei legase \u0219i cealalt\u0103 \u00eendeletnicire: \u201eVizitiul”.
\n\u0218i \u021auic\u0103 vizitiul se afla \u00een mare cinste la stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii c\u0103ci nimeni altul ca el nu \u00eengrijea a\u0219a de bine caii \u0219i nimeni altul ca el nu \u021binea \u00eentr-o at\u00e2t de cuviincioas\u0103 ar\u0103tare butca st\u0103re\u021biei, iar c\u00e2nd primea porunc\u0103 s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de drum lung, vrednicul vizitiu ungea osiile butcii cu seu de oaie, \u0219tergea hamurile cu untdelemn, \u021bes\u0103la cu migal\u0103 caii, le d\u0103dea tain m\u0103sur\u0103 \u00eendoit\u0103 \u0219i le lustruia copitele cu smoal\u0103 cald\u0103, ca s\u0103 fie c\u00e2t mai ar\u0103to\u0219i.
\nApoi, c\u00e2nd echipajul era preg\u0103tit de pornire s\u0103 ias\u0103 pe poarta m\u0103n\u0103stirii, ag\u0103\u021ba \u00een v\u00e2rful oi\u0219tii o anume acioaie, menit\u0103 s\u0103 vesteasc\u0103 de departe trecerea pe cale a unor prea cinstite obrazuri: stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii Dedului, \u00eempreun\u0103 cu dumnealui \u021auic\u0103, vizitiul s\u0103u!
\nHarapnicul tuciuriului avea \u0219fichiul din fire de in \u00eempletite \u00een \u0219ase \u0219i tr\u0103snea mai dihai dec\u00e2t o flint\u0103, iar c\u00e2nd \u00eel scutura pe deasupra cailor, ace\u0219tia goneau m\u00e2nc\u00e2nd norii.
\nP\u00e2n\u0103 \u00een t\u00e2rgul R\u00e2mnicului calea nu era mai lung\u0103 de un ceas \u0219i jum\u0103tate, iar p\u00e2n\u0103 la scaunul vl\u0103dicesc din Buz\u0103u, cu tot cu popasul de la Hanul Comisoaiei, nu treceau nici cinci ceasuri.
\n\u0218i stare\u021bul se m\u00e2ndrea cu un a\u0219a vizitiu c\u0103ruia \u00eei \u0219tiau de mare spaim\u0103 caii, dar mai ales copiii t\u00e2rgului care d\u0103deau roat\u0103 butcii cu m\u00e2nu\u021bele \u00eentinse, a\u0219tept\u00e2nd c\u00e2te un pitac pentru acadele ori pentru alvi\u021b\u0103 boit\u0103 cu chinoroz.
\n\u00cen ce prive\u0219te r\u00e2nduiala de la velni\u021be, stare\u021bul socotise c\u0103 nu este cuvios lucru ca fra\u021bii \u0219i c\u0103lug\u0103rii m\u0103n\u0103stirii s\u0103 stea la \u021beava cazanelor cu \u021buic\u0103, cu at\u00e2t mai v\u00e2rtos cu c\u00e2t \u00eencercaser\u0103 c\u00e2teva sfin\u021bite obrazuri s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 aceast\u0103 grea ascultare, dar treburile se \u00eenc\u00e2lciser\u0103 a\u0219a de r\u0103u de t\u0103ria \u021buicii, \u00eenc\u00e2t cuvio\u0219ii p\u0103rin\u021bi fuseser\u0103 g\u0103si\u021bi dormind bu\u0219tean iar magazia velni\u021bii mai-mai s\u0103 fie mistuit\u0103 de focurile lipsite de veghere.
\nDar iat\u0103 c\u0103 pe caierul vremii s-a dep\u0103nat firul multor ani: la m\u0103n\u0103stire stare\u021bii se schimbau potrivit r\u00e2nduielilor de la Elada, timpurile se \u00eennoiser\u0103 \u00eempinse mereu \u00eenainte, iar \u021auic\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nise de-a binelea \u0219i lep\u0103d\u00e2nd \u00eendeletnicirea de vizitiu, r\u0103m\u0103sese numai cu grija focurilor la velni\u021be. \u00eentr-o bun\u0103 zi de iarn\u0103, c\u0103lug\u0103rii \u00eel g\u0103sir\u0103 \u00een chilioara sa de l\u00e2ng\u0103 cazanele de \u021buic\u0103, \u00eentins pe lavi\u021ba acoperit\u0103 cu o rogojin\u0103, cu c\u0103ciuletele de oaie sub cap \u0219i cu m\u00e2inile \u00eempreunate pe piept.
\nEra mort!
\n\u0218i pentru c\u0103 nimeni dintre cei de-atunci nu-i cuno\u0219tea adev\u0103ratul nume, c\u0103lug\u0103rii prohoditori, c\u00e2nd l-au dus la groap\u0103, st\u0103teau \u00een cump\u0103n\u0103, ne\u0219tiind cum s\u0103-i fac\u0103 pomenirea numelui s\u0103u, dar socotind ei c\u0103 Ziditorul avea cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i de aceast\u0103 f\u0103ptur\u0103 a sa, i-au f\u0103cut slujba de com\u00e2nd \u0219i s-au rugat …\u00abpentru odihna ve\u0219nic\u0103 a robului lui Dumnezeu, \u201e\u021auic\u0103-vizitiul”\u00bb.<\/p>\n


\nPODUL NANTUROAIEI<\/strong><\/p>\n

La intrarea de miaz\u0103zi \u00een satul nostru, curge un p\u00e2r\u00e2u care taie \u0219oseaua \u00een curmezi\u0219. B\u0103tr\u00e2nii i-au zis acestei sfori de ap\u0103 \u201eIzvorul Babei”, pentru c\u0103 \u00eenceputul lui porne\u0219te din mijlocul p\u0103durii Baba, br\u0103zdeaz\u0103 de-a lungul \u021barina de la Podu-Le\u0219ii, ocole\u0219te p\u0103durea Sc\u0103ri\u0219oara c\u0103tre miaz\u0103noapte \u0219i s\u0103p\u00e2nd cu \u00eenver\u0219unare o r\u00e2p\u0103 ad\u00e2nc\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirea Dedului, \u00ee\u0219i face loc c\u0103tre apa R\u00e2mnicului, cu care se \u00eenfr\u0103\u021be\u0219te \u00een capul satului dinspre miaz\u0103zi-r\u0103s\u0103rit.
\n\u00cenainte vreme, cei care intrau \u00een sat cu carele, \u0219i mai cu seam\u0103 c\u00e2nd apele izvorului cre\u0219teau \u0219i curgeau furioase, nu puteau trece prin vad de viitura apelor \u0219i nici prin r\u00e2pa care se s\u0103pase \u00eentre maluri, a\u0219a c\u0103 aceast\u0103 trecere a carelor trebuia f\u0103cut\u0103 musai cu o \u00eenlesnire oarecare.
\n\u0218i aceast\u0103 \u00eenlesnire o f\u0103cea o vrednic\u0103 \u0219i b\u0103rbat\u0103 femeie, c\u0103reia to\u021bi de prin partea locului sau streini \u00eei ziceau \u201eNanturoaia”. Ponosul acesta \u00eei r\u0103m\u0103sese nume, din pricin\u0103 c\u0103 era \u00eenalt\u0103 \u0219i voinic\u0103 \u0219i umbla c\u0103lare mai dihai dec\u00e2t un haiduc.
\nIar \u00eenlesnirea despre care povestim aici era un pod mare, me\u0219terit din dulapi gro\u0219i din g\u00e2rnea\u021b\u0103, lega\u021bi cu odgoane de c\u00e2nep\u0103 r\u0103sucit\u0103 \u00een \u0219aisprezece vi\u021be \u0219i care pod aluneca pe ni\u0219te scripe\u021bi uria\u0219i de la un mal la altul, peste R\u00e2pa Babei.
\nCine dorea s\u0103 treac\u0103 cu carul de pe un mal pe cel\u0103lalt al apei trebuia s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 vam\u0103 Nanturoaiei, care vam\u0103 se socotea dup\u0103 greutatea carului \u0219i uneori, dup\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area c\u0103r\u0103u\u0219ului \u0219i a boilor acestuia.
\nPricopsi\u021bii \u0219i obrazurile boiere\u0219ti pl\u0103teau vam\u0103 \u00eendoit\u0103, iar am\u0103r\u00e2\u021bii \u0219i cl\u0103ca\u0219ii m\u0103n\u0103stire\u0219ti aveau trecere slobod\u0103: Nanturoaia nu primea parale de la s\u0103rmanii acestor meleaguri.
\nC\u00e2nd dob\u00e2ndise aceast\u0103 femeie cu chip de haiduc \u00eendeletnicirea de pod\u0103ri\u021b\u0103 nimeni nu putea spune anume. Unii povesteau c\u0103 podul l-ar fi mo\u0219tenit de la b\u0103rbatul ei, care fusese podar aici \u0219i care mai apoi fusese ucis de ni\u0219te t\u00e2lhari turci, r\u0103pitori de copii. Al\u021bii povesteau c\u0103 Nanaturoaia ar fi fost nevasta unui haiduc vestit, h\u0103ituit de st\u0103p\u00e2nire \u0219i care se ascundea prin p\u0103durile \u00eenvecinate, iar ea, r\u0103mas\u0103 singur\u0103, ar fi cump\u0103rat dreptul de vam\u0103 \u0219i podul de- aici, de la st\u0103re\u021bia m\u0103n\u0103stirii, pe mo\u0219ia care se afla acest pod \u0219i vadul s\u0103u
\nCare era adev\u0103rul nimeni nu-\u0219i prea b\u0103tea capul s\u0103 afle, pentru c\u0103 Nanturoaia nu prea vorovea iar uit\u0103tura ei t\u0103ioas\u0103 te b\u0103ga \u00een r\u0103cori, a\u0219a c\u0103 limbu\u021bii se l\u0103sau p\u0103guba\u0219i a mai iscodi ce \u0219i cum…
\n\u0218i treburile se dep\u0103nau an dup\u0103 an, iar c\u0103r\u0103u\u0219ii care coborau din munte ori urcau dinspre c\u00e2mpie d\u0103deau paraua, treceau podul \u0219i \u00ee\u0219i vedeau de drumurile \u0219i de nevoile lor.
\n\u00cen vreme de iarn\u0103, Nanturoaia \u00ee\u0219i odgonea podul la mal, c\u0103ru\u021bele treceau pe ghea\u021b\u0103 \u0219i vama nu o mai lua nimeni; iar c\u00e2t\u0103 vreme neaua \u00eenve\u0219m\u00e2nta firea, \u00eenc\u0103leca \u0219i pleca f\u0103r\u0103 urm\u0103, \u00eenturn\u00e2ndu-se apoi odat\u0103 cu cocorii \u0219i cu berzele, c\u00e2nd \u00ee\u0219i dregea de iznoav\u0103 podul, \u00eencerca t\u0103ria odgoanelor, ungea cu seu ro\u021bile scripe\u021bilor de lemn \u0219i-\u0219i punea iar\u0103\u0219i la br\u00e2u te\u0219chereaua \u00een care p\u0103stra pitacii pod\u0103ritului. Necazul \u0103l mare era c\u0103 peste podul acesta mai treceau din vreme \u00een vreme, c\u0103tre satele dinspre munte \u0219lehte de ba\u0219buzuci care umblau dup\u0103 jaf \u0219i c\u0103p\u0103tuial\u0103.
\n\u00centr-o var\u0103 ploioas\u0103, cam la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 Dr\u0103gaic\u0103, s-au ivit la malul podului din capul satului o ceat\u0103 de c\u0103l\u0103re\u021bi turci, vreo \u0219ase o\u0219teni ba\u0219buzuci \u0219i trei negu\u021b\u0103tori,, care dup\u0103 straiele cu care erau \u00eenve\u0219m\u00e2nta\u021bi \u0219i dup\u0103 caii ce-i purtau, ar\u0103tau a fi pricopsi\u021bi.
\nNanturoaia, cu privirea de \u0219oim, \u00eei c\u00e2nt\u0103ri din ochi pe drume\u021bi, apoi trase podul c\u0103tre mal \u00eenc\u0103rc\u00e2nd gloata \u0219i d\u00e2nd \u00eencet drumul odgoanelor s\u0103 alunece pe scripe\u021bi.
\nUmblat\u0103 mult printre oamenii st\u0103p\u00e2nirii \u0219i mai ales printre streini, Nanturoaia deprinsese bine graiul osmanl\u00e2ilor, dar niciodat\u0103 nu-\u0219i d\u0103dea \u00een vileag aceast\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103, lucru ce se dovedea uneori de mare folos.
\nTurcii o agr\u0103ir\u0103 pre limba lor, dar pod\u0103ri\u021ba se mul\u021bumi s\u0103 \u00eenal\u021be din umeri a nepricepere, s\u0103 pip\u0103ie cu fereal\u0103 m\u00e2nerul unui hanger ascuns \u00een cutele fustei \u0219i s\u0103 priveasc\u0103 undeva departe c\u0103tre coama z\u0103rilor, peste p\u0103durile nesf\u00e2r\u0219ite din jur.
\nDe\u0219i ochii \u00eei erau c\u0103l\u0103tori, urechile ei st\u0103t\u0103toare prinseser\u0103 cr\u00e2mpeie din vorbele turcilor \u0219i astfel afl\u0103 c\u0103 ace\u0219ti drume\u021bi de peste Dun\u0103re, negu\u021b\u0103torii \u0219i o\u0219tenii ba\u0219buzuci, au venit prin p\u0103r\u021bile acestea, cu o anumit\u0103 treab\u0103: s\u0103 r\u0103peasc\u0103 treizeci de copii pe care trebuia s\u0103-i duc\u0103 la Stambul, \u00een casa unui vizir de vaz\u0103.
\n\u0218i cum pe aceste meleaguri st\u0103p\u00e2nirea nu avea r\u00e2nduit\u0103 paz\u0103 sau se f\u0103cea c\u0103 nu ia \u00een seam\u0103 aceste m\u00e2r\u0219ave treburi turce\u0219ti, s\u0103rmanilor nu le r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103-\u0219i fac\u0103 singuri dreptate \u0219i s\u0103 se apere cum or \u0219ti, \u0219i cum or putea mai bine.
\n\u0218i mai afl\u0103 Nanturoaia tot din graiul acestor lifte c\u0103 peste c\u00e2teva zile, c\u00e2nd se vor \u00eenturna din satele de la munte cu prada, ba\u0219buzucii \u00eei vor face \u0219i dumneaei de petrecanie, spre a nu fi v\u0103di\u021bi st\u0103p\u00e2nirii pentru fapta lor \u0219i mai ales spre a li se pierde urma…
\nC\u00e2nd negu\u021b\u0103torii vrur\u0103 s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 pentru osteneala pod\u0103ritului, Nanturoaia nu le primi banii ci le f\u0103cu temenele ad\u00e2nci cu ochi pleca\u021bi a mare smerenie, spre a nu i se da \u00een vileag focul urii din priviri.
\n\u00centr-un migai de vreme, urzi ea un plan \u00een care mai apoi, p\u00e2n\u0103 la \u00eenturnarea turcilor, avea s\u0103 pun\u0103 r\u00e2nduial\u0103 spre a-l \u00eemplini a\u0219a cum credea c\u0103 era mai bine. Au trecut doar c\u00e2teva zile de a\u0219teptare lung\u0103 \u0219i grea pentru Nanturoaia, deoarece c\u0103l\u0103re\u021bii pleca\u021bi dup\u0103 \u201emarf\u0103”, c\u0103tre satele \u0219i c\u0103tunele din munte, \u00eent\u00e2rziau din pricina vremii ploioase.
\nTurna din v\u0103zduh, zi de zi, ploi groase umfl\u00e2nd primejdios at\u00e2t albia R\u00e2mnicului, c\u00e2t \u0219i izvorul Babei, care ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 la buza malului. Podul de peste izvor se v\u00e2nzolea zi \u0219i noapte, de la un mal la altul, iar Nanturoaia nu mai avea odihn\u0103.
\nDe la \u00eent\u00e2lnirea cu c\u0103l\u0103re\u021bii turci, l\u0103s\u0103 podul \u00een seama unui b\u0103tr\u00e2n localnic care o mai ajutase \u0219i \u00een alte r\u00e2nduri \u0219i \u00eenc\u0103lec\u00e2nd b\u0103rb\u0103te\u0219te pe calul ce-l \u021binea \u00een preajm\u0103, cutreier\u0103 p\u0103durile de jur-\u00eemprejur, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 un anume c\u0103pitan de haiduci, care se ar\u0103ta cu ceata lui, din vreme \u00een vreme, la drumul mare \u0219i care f\u0103cea mult\u0103 spaim\u0103 turcilor \u0219i mult\u0103 pagub\u0103 celor procopsi\u021bi.
\n\u0218i-l g\u0103si ea pe acest c\u0103pitan de haiduci cu ceata lui, dup\u0103 dou\u0103 zile \u0219i dou\u0103 nop\u021bi bune de c\u0103utare \u0219i de alerg\u0103tur\u0103, la un loc de fereal\u0103 din inima p\u0103durii. \u00eei spusese acestuia toat\u0103 t\u0103r\u0103\u0219enia cu r\u0103pitorii de copii \u0219i pl\u0103nuir\u0103 dimpreun\u0103 ce \u0219i cum trebuiau s\u0103 fac\u0103, spre a sc\u0103pa copiii de robie \u0219i meleagurile acestea de asemenea p\u0103s\u0103ri de prad\u0103.
\nApoi reveni Nanturoaia la podul ei, a\u0219tept\u00e2nd \u00eenturnarea turcilor iar haiducii \u00ee\u0219i mutar\u0103 cuibul din inima p\u0103durii mai aproape de pod, sub poala codrului.
\nDup\u0103 c\u00e2teva zile de a\u0219teptare, iat\u0103 c\u0103 se ivi \u0219i ceata c\u0103l\u0103re\u021bilor turci, care duceau trei care cu coviltir, \u00eenc\u0103rcate cu copii r\u0103pi\u021bi.
\n\u00een tot acest r\u0103stimp, ploaia nu se ostoise de fel iar apele erau tot umflate \u0219i amenin\u021b\u0103toare. Podul Nanturoaiei era odgonit la mal, \u00een a\u0219teptare. C\u0103petenia c\u0103l\u0103re\u021bilor turci se \u00een\u021belesese prin semne cu Nanturoaia c\u0103 vor s\u0103 treac\u0103 \u00een mare grab\u0103, pe malul cel\u0103lalt. Dup\u0103 o \u021b\u00e2r\u0103 de voroav\u0103, Nanturoaia \u00eei l\u0103muri c\u0103 este lucru cu mare primejdie pentru lumin\u0103\u021biile lor s\u0103 treac\u0103 to\u021bi deodat\u0103 – \u0219i oamenii \u0219i c\u0103ru\u021bele \u0219i c\u0103l\u0103re\u021bii – deoarece apele sunt \u00eenc\u0103 umflate de ploi, iar podul este \u0219ubrezit de vreme. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 se \u00eenvoir\u0103 s\u0103 treac\u0103 mai \u00eent\u00e2i o\u0219tenii ba\u0219buzuci cu caii lor, iar cei trei negu\u021b\u0103tori \u0219i carele cu \u201emarfa” s\u0103 treac\u0103 mai pe urm\u0103, r\u00e2nduri-r\u00e2nduri…
\nDin marginea codrului, omul de veghe al haiducilor \u00ee\u0219i vesti de \u00eendat\u0103 ortacii care se \u0219i apropiaser\u0103 cu grij\u0103 spre a nu fi z\u0103ri\u021bi de turci.
\nPodul fu \u00eenc\u0103rcat p\u00e2n\u0103 peste puteri, cu ceata de ba\u0219buzuci \u0219i cu caii lor, iar Nanturoaia, \u00eencredin\u021bat\u0103 c\u0103 haiducii sunt \u00een preajm\u0103, dezleg\u0103 odgonul de la parul malului \u0219i slobozi podul pe scripe\u021bii care scr\u00e2\u0219nir\u0103 greu sub povara \u00eenc\u0103rc\u0103turii. \u0218i cam c\u00e2nd
\nsocoti ea c\u0103 podul ajunse la v\u00e2ltoarea apelor \u00eenvolburate din mijlocul izvorului, p\u0103li r\u0103zbit cu o bard\u0103 anume preg\u0103tit\u0103 \u00een odgonul pe care aluneca podul; iar acesta, slobozit din leg\u0103tura ce-l \u021binea sub ascultare, porni iure\u0219 t\u00e2r\u00e2t de viitura apei, c\u0103tre gura izvorului ce se \u00eenfr\u0103\u021bea cu apa cea mare a R\u00e2mnicului. Aici, \u00eent\u00e2lnind izbitura undei, se \u00eenv\u00e2rti \u00een loc, apoi aplec\u00e2ndu-se \u00eentr-o parte, \u00ee\u0219i pierdu cump\u0103nirea greut\u0103\u021bii cu care era \u00eenc\u0103rcat \u0219i se r\u0103sturn\u0103 t\u00e2r\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncuri \u0219i cai, \u0219i oameni.
\nPierir\u0103 \u00een aceast\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are a mor\u021bii to\u021bi ba\u0219buzucii, dar pieri odat\u0103 cu ei Nanturoaia b\u0103rbata, care \u00ee\u0219i d\u0103du via\u021ba ca s\u0103 izb\u0103veasc\u0103 de robie copiii r\u0103pi\u021bi de la p\u0103rin\u021bii lor \u0219i \u00eenc\u0103rca\u021bi \u00een cele trei care de l\u00e2ng\u0103 malul apei.
\n\u0218i mai spune povestea c\u0103 pieir\u0103 pe malul cest\u0103lalt cei trei negu\u021b\u0103tori pe care-i \u00eempresurar\u0103 haiducii \u0219i-i judecar\u0103 pe loc pentru toate f\u0103r\u0103delegile ce le-au f\u0103cut \u0219i pentru toate durerile pe care le-au pricinuit s\u0103rmanilor de pe aceste meleaguri.
\nCele trei care cu copiii sc\u0103pa\u021bi de la robie fur\u0103 \u00eenturnate c\u0103tre satele \u0219i c\u0103tunele din mun\u021bi \u0219i trimise cu oameni anume, la urma lor, unde lacrimile mamelor care-\u0219i jeleau odraslele r\u0103pite aveau s\u0103 se prefac\u0103 din suspin\u0103ri de jale \u00een pl\u00e2nsete de bucurie.
\nPod umbl\u0103tor peste izvorul Babei nu s-a mai f\u0103cut dup\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, mul\u021bi ani \u00een \u0219ir. Dup\u0103 o vreme, st\u0103p\u00e2nirea a me\u0219terit aici un pod lung \u0219i mare, din b\u00e2rne groase, care a legat cele dou\u0103 maluri ale izvorului Babei, p\u00e2n\u0103 aproape de zilele noastre, c\u00e2nd i-a luat locul un alt pod temeluit din piatr\u0103 \u0219i fier.
\n\u0218i cu toate c\u0103 podul m\u00e2ndru pe care trecem ast\u0103zi nu este cel ca alt\u0103dat\u0103, oamenii i-au zis \u0219i acestuia, tot ca \u0219i celui de odinioar\u0103: \u201ePodul Nanturoaiei”, \u0219i a\u0219a \u00eei va r\u0103m\u00e2ne numele mereu.<\/p>\n


\nIZVORUL RUGINEI<\/strong><\/p>\n

Peste apa R\u00e2mnicului, \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a satului nostru, \u00eentr-o margine de p\u0103dure, sunt ni\u0219te r\u0103pi n\u0103p\u0103dite de c\u0103tin\u0103, iar \u00een malul abrupt al uneia dintre aceste r\u0103pi \u0219erpuie\u0219te un fir de ap\u0103 care are o culoare ro\u0219iatic\u0103- s\u00e2ngerie \u0219i, lucru de mirare, nu \u00eenghea\u021b\u0103 \u00een timpul iernii.
\nVitele se feresc s\u0103 se adape din apa acestui izvor s\u00e2ngeriu, iar b\u0103tr\u00e2nii din sat povestesc ce au auzit de la str\u0103buni, c\u0103 acest izvor, \u00een urm\u0103 cu sute \u0219i sute de ani, avea o ap\u0103 limpede precum este cle\u0219tarul \u0219i ostoia setea celor ce trudeau prin codrul din apropiere ori pe ogoarele din jur.
\nDomn \u0219i st\u0103p\u00e2n al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een acele vremuri era Basarab cel T\u00e2n\u0103r, numit \u0219i \u201e\u021aepelu\u0219”, pentru obiceiul ce-l mo\u0219tenise de la un \u00eenainta\u0219 al s\u0103u, anume \u021aepe\u0219-Vod\u0103, de a-i trage \u00een \u021beap\u0103 pe f\u0103c\u0103torii de rele \u0219i uneori, chiar \u0219i pe f\u0103c\u0103torii de bine.
\nAcest \u021aepelu\u0219-Vod\u0103 ajunsese domn, cu ajutorul marelui \u0218tefan al Moldovei, dar \u00een loc de a-i p\u0103stra recuno\u0219tin\u021b\u0103 acestuia pentru cinstea de a-l fi f\u0103cut domn, el se gr\u0103bi s\u0103 uite de bunul s\u0103u ocrotitor. \u0218i \u021aepelu\u0219 Vod\u0103, ca mai to\u021bi domnitorii \u0219i st\u0103p\u00e2nii slabi \u0219i nestatornici \u0219i lacomi, nu era iubit de popor, a\u0219a c\u0103 pentru a-\u0219i p\u0103stra domnia, el trecu sub ascultarea turcilor pe care \u0219i-i lu\u0103 de noi prieteni \u0219i de noi ap\u0103r\u0103tori ai \u0219ubredului s\u0103u scaun domnesc.
\nPrin anul 1481, la \u00eenceputul lunii lui Cuptor, turcii, care nu se prea \u00een\u021belegeau cu voievodul \u0218tefan cel Mare, pornir\u0103 cu oaste mult\u0103 spre Moldova, cu g\u00e2nd de a-l scoate din domnie pe acesta \u0219i a pune \u00een locul lui un om mai ascult\u0103tor \u0219i mai supus lor.
\nTrecur\u0103 turcii Dun\u0103rea pe la Giurgiu, merser\u0103 c\u0103tre Bucure\u0219ti unde \u021aepelu\u0219 Vod\u0103 \u00eendestul\u0103 oastea osmanl\u00e2ilor cu merinde multe pentru cale lung\u0103 \u0219i dup\u0103 un popas de odihn\u0103 pornir\u0103 cu to\u021bii c\u0103tre apa Milcovului, pentru a trece hotarul Moldovei \u0219i de a-l pedepsi pe neascult\u0103torul voievod \u0218tefan, cel care f\u0103cea mult\u0103 pagub\u0103 \u0219i mare sup\u0103rare had\u00e2mbilor, nevoind s\u0103-l recunoasc\u0103 de bun\u0103 voie ca st\u0103p\u00e2n pe marele sultan.
\nDup\u0103 c\u00e2teva zile de mers pedestru, turcii au ajuns la apa Milcovului, hotarul ce desparte cele dou\u0103 \u021b\u0103ri surori: Moldova \u0219i Muntenia.
\nAici, l\u00e2ng\u0103 cetatea Cr\u0103ciuna, \u00eei a\u0219tepta cu oastea sa viteazul Voievod \u0218tefan al Moldovei, care prin vestitorii s\u0103i de tain\u0103, aflase toate planurile \u0219i g\u00e2ndurile turcilor, precum \u0219i toate cele ale necredinciosului s\u0103u prieten \u021aepelu\u0219, cel care acum se unise cu turcii \u0219i cu care venise \u00eempotriva lui.
\nSe spune c\u0103 dreptatea \u0219i vitejia stau totdeauna de partea celor buni, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 biruiasc\u0103 \u00een lupte. A\u0219 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i de ast\u0103 dat\u0103, c\u0103 turcii \u00eempreun\u0103 cu prietenul lor \u021aepelu\u0219 fur\u0103 b\u0103tu\u021bi \u0219i pu\u0219i pe fug\u0103, suferind pierdere mult\u0103 \u0219i ru\u0219ine mare, iar viteazul voievod moldovean \u00eei urm\u0103ri p\u00e2n\u0103 \u00een t\u00e2rgul R\u00e2mnicului, apoi de aici, pe cursul apei \u00een sus, c\u0103tre munte.
\nFugarii \u00eempu\u021bina\u021bi, fl\u0103m\u00e2nzi, \u00eenseta\u021bi \u0219i f\u0103r\u2019 de vlag\u0103, au ajuns la un izvor rece \u0219i limpede ce \u0219erpuia din mijlocul p\u0103durii; aici se oprir\u0103 o clip\u0103 s\u0103 se adape ei \u0219i caii osteni\u021bi, pentru ca apoi s\u0103 porneasc\u0103 mai departe c\u0103tre mun\u021bi, c\u0103ut\u00e2nd \u00een fug\u0103 izb\u0103vire de m\u00e2nia \u0219i r\u0103zbunarea voievodului \u0218tefan.
\nDar dup\u0103 acest scurt popas, fugarii nu mai apucar\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 din nou la drum, c\u0103ci oastea moldovenilor \u00eei ajunse, le dibui ascunz\u0103toarea de l\u00e2ng\u0103 izvor \u0219i-i trecu pe to\u021bi prin ascu\u021bi\u0219ul sabiei.
\nTot locul acela r\u0103mase plin de le\u0219urile turcilor \u0219i ale o\u0219tenilor tr\u0103d\u0103torului \u021aepelu\u0219, iar s\u00e2ngele ce \u0219iroia din trupurile celor str\u0103pun\u0219i de s\u0103ge\u021bi \u0219i suli\u021be ori t\u0103ia\u021bi de palo\u0219e \u00eenro\u0219i p\u0103m\u00e2ntul \u0219i apa izvorului, care \u0219i-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o culoare s\u00e2ngerie.
\n\u0218i de-atunci oamenii i-au zis acestui fir de ap\u0103 s\u00e2ngerie \u201eIzvorul ruginei”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u021aUIC\u0102 VIZITIUL \u021auic\u0103 era un \u021bigan dintre robii m\u0103n\u0103stirii Dedului. Natura nu-l prea f\u0103cuse chipos: era scurt, gros, butuc\u0103nos, cr\u0103c\u0103nat,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13700,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13745"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13745"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13745\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13746,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13745\/revisions\/13746"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13745"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13745"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13745"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}