{"id":13740,"date":"2021-02-24T16:12:04","date_gmt":"2021-02-24T13:12:04","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13740"},"modified":"2021-02-24T16:12:04","modified_gmt":"2021-02-24T13:12:04","slug":"spatii-culturale-nr-74-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13740","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 74 (10)"},"content":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA <\/strong><\/p>\n

VIBRA\u021aII INCANDESCENTE<\/strong><\/p>\n

Cartea de versuri a lui Ionu\u021b Calot\u0103, Cum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste (Editura Art Creativ, Bucure\u0219ti, 2018), poate fi privit\u0103 drept o celebrare a pasiunii, a perenit\u0103\u021bii valorilor inimii. \u00cen acest joc apropiat miraculosului se petrec fenomene posibile doar \u00een doi. Metamorfozele invit\u0103 la poetiz\u0103ri accentuate, st\u0103ri interioare greu de uitat. Aici, regenerarea este primordial\u0103. Situ\u0103rile spa\u021bio-temporale au conota\u021bii speciale. Statura poemelor e \u00eencadrabil\u0103 unor perpetue transfigur\u0103ri: \u201eun poem \u00een lucru\/ r\u0103sturnat pe podea\/ un scaun biped\/ urm\u0103rindu-m\u0103 mirat\/ un mic desen revoltat\/ c\u0103ruia \u00eei plac formele rotunde\/ \u0219i cu v\u00e2rfuri\/ nimicuri\/ \u00een orele c\u00e2nd te a\u0219tept s\u0103 apari\/ toate astea nu sunt dec\u00e2t\/ t\u0103ieturi cu oglinda\/ prin camera mea\/ pustie\u201d (t\u0103ieturi cu oglinda). Binomul trup-suflet poten\u021beaz\u0103 \u0219i vibra\u021biile celor exterioare. Poetul este profund con\u0219tient de func\u021bia soteriologic\u0103 a iubirii. Misterele \u201eoglinzilor\u201d \u0219i \u201efotografiilor\u201d particularizeaz\u0103 prezentul elan amoros. Fructele iubirii respir\u0103 la mari ad\u00e2ncimi. Predomin\u0103 ipostazierile nocturne, atinse c\u00e2teodat\u0103 de fluidiz\u0103ri angelice: \u201e\u021bi-am spus\/ e\u0219ti cald\u0103\/ probabil ai s\u00e2nge de pas\u0103re\/ cu pleoapele basculezi noaptea\/ love\u0219ti \u00eentre genunchi\/ ochii mult prea deschi\u0219i ai apelor\/ jarul luminii de pe flori\/ e p\u0103rul t\u0103u\/ at\u00e2t de u\u0219or\/ precum aerul\/ \u00een care zboar\u0103 un \u00eenger\u201d (floare de pas\u0103re). Poeziile lui Ionu\u021b Calot\u0103 expun st\u0103ri devo\u021bionale majore. Acorduri muzicale enigmatice particip\u0103 la acest veritabil ritual, fiind preconizate deschideri spre orizonturi inedite. Lumina interfereaz\u0103 cu \u00eentunericul pentru a genera versuri situate cumva \u00een siaj plutonic. De multe ori putem remarca evocarea fascinat\u0103 a nudului, nostalgie primordial\u0103. Fiin\u021ba iubit\u0103 ia valen\u021be de alter ego. Fluturii, entit\u0103\u021bi diafane, \u00eentregesc evanescen\u021bele ambientului sufletesc. Incandescen\u021be tainice anim\u0103 textele din volumul Cum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste. Gesturi aparent insignifiante au parte de redimension\u0103ri lirice notabile. Interioriz\u00e2ndu-se, poetul descoper\u0103 focuri de mult c\u0103utate. Numeroase antropomorfiz\u0103ri \u00eenso\u021besc acest discurs \u00eendr\u0103gostit. Nu suntem departe nici de fascina\u021bia tu\u0219ei crepusculare: \u201elocul unde adorm oglinzile\/ unde umbrele se s\u0103lb\u0103ticesc\/ \u0219i s\u00e2ngele trece clandestin\/ dintr-o inim\u0103 \u00een alta\/ unde r\u0103t\u0103cim\/ cer\u0219etori fumeg\u00e2nzi\/ umbrele noastre\/ doar palide imagini\/ fotografii aburinde\u201d (imaginesc). Elementele cromatice sunt \u00eencadrabile unui fior supramundan. Lumina, sub orice form\u0103 s-ar \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a, va avea \u00eentotdeauna \u00eent\u00e2ietate. Din trecut se materializeaz\u0103 personaje foarte apropiate, voci ale s\u00e2ngelui care \u00eembog\u0103\u021besc realitatea. Tenta\u021bia evad\u0103rii este prezent\u0103 \u0219i ea \u00een acest consistent volum de versuri al lui Ionu\u021b Calot\u0103, vestind incitante propensiuni spre inefabil: \u201e\u00eemi place s\u0103 c\u0103l\u0103toresc spre sud\/ unde soarele nu apune niciodat\u0103\/ \u0219tiu c\u0103 acolo nu se schimb\u0103 nimic\/ totul este la \u00eent\u00e2mplare\/ doar apa e din cuvinte\/ restul lucrurilor sunt din nisip\u201d (clepsidr\u0103).<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Utopia Bis \u2013 multiuniversul reu\u0219it al Ilinc\u0103i Stroe<\/strong><\/p>\n

Am pornit pe c\u0103ile Utopiei Bis m\u00e2nat de iubirea pentru universul imagina\u021biei creat de mai mul\u021bi autori de science fiction. Am sperat c\u0103 voi descoperi \u0219i \u00een acest volum ceva asem\u0103n\u0103tor iar a\u0219tept\u0103rile mele nu au fost zadarnice. Ilinca Stroe este un nume care cred c\u0103 \u00een viitor se va impune prin proza sa scurt\u0103. Apari\u021bia c\u0103r\u021bii a fost prilejuit\u0103 de c\u00e2\u0219tigarea premiului Dumitru Pricop \u00een cadrul Festivalului Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 Titel Constantinescu \u00een 2020. Cu alte cuvinte avem \u00eenainte de citirea c\u0103r\u021bii o confirmare asupra valorii, dar nu era confirmarea mea.
\nCu studii \u00een domeniul literelor, specializat\u0103 \u00een literatura australian\u0103, Ilinca Stroe scrie precum autorii buni. Eu am v\u0103zut mai ales o influen\u021b\u0103 a temelor lui Ray Bradbury cu urme de Arthur C. Clark \u0219i chiar de A.E van Vogt. Suntem arunca\u021bi \u00een lumi imposibile, distopice, neb\u0103nuite \u0219i uneori chiar utopice. Din acest motiv cred c\u0103 titlul povestirii Utopia Bis, cel care d\u0103 \u0219i titlul volumului, este bine ales. Am mai g\u0103sit acest titlu la Marlon Thorjussen care creeaz\u0103 un univers utopic, al clon\u0103rii cu implica\u021bii asupra moralit\u0103\u021bii, vie\u021bii \u0219i asupra \u00eens\u0103\u0219i condi\u021biei umane. Ilinca Stroe nu merge chiar \u00een aceast\u0103 direc\u021bie ci se las\u0103 purtat\u0103 \u00eentr-un univers la g\u00e2ndului, al for\u021bei imagina\u021biei, al unei lumi ideale unde r\u0103ul nu poate fi dec\u00e2t o poveste. Asta este esen\u021ba povestirii Utopia Bis. Ea poate fi o lume paralel\u0103, un viitor posibil sau chiar probabil. Important este c\u0103 poate fi.
\nCelelalte povestiri nu au lungimea Utopiei, dar sunt bine conturate, rotunde \u0219i atr\u0103g\u0103toare din punct de vedere literar. Prima, intitulat\u0103 La pia\u021b\u0103, aduce \u00een aten\u021bie paradoxul existen\u021bei \u00een condi\u021bia nonexisten\u021bei. Un fapt banal este dus spre direc\u021bii neb\u0103nuite, iar vocea, zgomotul de fond al discu\u021biilor nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103 acopere esen\u021ba a ceva ce exist\u0103 dar care, \u00een fapt, nu ar fi trebuit s\u0103 existe. Este povestea unui om f\u0103r\u0103 buric care se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u00een pia\u021b\u0103. Acum nu \u0219tim, c\u00e2t timp a\u0219tept\u0103m ambulan\u021ba \u0219i suntem bombarda\u021bi de vorbele martorilor, dac\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 este un p\u0103m\u00e2ntean sau nu, dac\u0103 a murit sau doar este o persoan\u0103 c\u0103reia i s-a f\u0103cut r\u0103u. Sunt ambiguit\u0103\u021bi pe care autoarea le planteaz\u0103, le presar\u0103 \u00een povestire asemenea cristalelor de sare \u00een bucate. Faptul banal devine astfel doar o posibilitate iar universul cunoscut se extinde.
\nEpidemie mi s-a p\u0103rut interesant\u0103 prin r\u0103sturnarea realit\u0103\u021bii, a lumilor. \u00cent\u00e2mplarea descris\u0103 pleac\u0103 tot din banal. Un personaj face un comentariu asupra unui monument care reprezenta un leu. Monumentul aflat \u00een fa\u021ba prim\u0103riei, de o vechime relativ mare, construit \u00een anii 20, este v\u0103zut diferit. Prima oar\u0103 o persoan\u0103 vede \u00een leu un pui. Apoi totul devine o nebunie colectiv\u0103 pentru ca la finalul povestirii ceea ce era doar o vedenie, o posibilitate devine certitudine iar vechea certitudine devine doar o posibilitate. Povestirea urm\u0103re\u0219te \u0219i difuzarea ideii \u0219i substituirii adev\u0103rului \u00een cadrul locuitorilor prin interven\u021biile lor dar si prin falsele rapoarte oficiale. Avem astfel redat universul \u00een schimbare at\u00e2t dintr-o relatare direct\u0103 c\u00e2t \u0219i pe o cale aparent legal\u0103. Astfel autoarea se joac\u0103 construind pas cu pas irealitatea. R\u0103sturnarea adev\u0103rului este conflictual\u0103 doar \u00een lumea nebunilor de la sanatoriul din localitate deoarece sunt singurii capabili a vedea r\u0103sturnarea sau adev\u0103rata lume. Transla\u021bia normal \u2013 nebunie, adev\u0103r \u2013 neadev\u0103r este foarte interesant construit\u0103.
\n4\u201933 este o povestire a lumilor paralele care se pot intersecta \u00eentr-un punct, ca o abera\u021bie a matematicii sau ca un paradox al destinului. Astfel, apare posibilitatea cunoa\u0219terii celuilalt \u0219i desigur \u0219ocul inerent al contactului cu acea lume.
\nIlinca Stroe scrie curat, cu un limbaj aparent simplu, construind pove\u0219tile direct sau prin flashuri. Construc\u021bia direct\u0103 cu o curgere normal\u0103 a povestirii este cea care \u00eei reu\u0219e\u0219te, varianta cu flashuri, cu decupaje, nu. Am ca exemplu aici ultima povestire intitulat\u0103 Tab\u0103ra, prea spart\u0103 \u0219i prea confuz\u0103 fa\u021b\u0103 de restul volumului.
\nPrivit ca un total acest volum de proz\u0103 scurt\u0103 este unul reu\u0219it \u0219i meritoriu pentru autoare. Cred c\u0103 juriul festivalului amintit la \u00eenceputul materialului nu s-a \u00een\u0219elat. A v\u0103zut esen\u021ba \u0219i anume talentul. Este adev\u0103rat c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 acesta se observ\u0103 \u0219i cultura, dar \u0219i tehnicile de construc\u021bie narativ\u0103, trimiterile la diversele metode de scriere neav\u00e2ndu-\u0219i locul \u00een acest scurt material. Poate a\u021bi observat c\u0103 de mai multe ori am numit prozele drept povestiri. Le consider a\u0219a pentru c\u0103 eu cred c\u0103 tehnic este asta \u0219i sunt. Avem de cele mai multe ori un narator, martor \u0219i o pu\u021bin\u0103tate a personajelor. Ce avem din plin este probabilul, cultivat cu acribie, \u0219i straturile de percep\u021bie ale realit\u0103\u021bii. Multiuniversul este zona unde Ilinca Stroe \u00ee\u0219i duce cititorii. <\/p>\n

*Ilinca Stroe<\/strong>, Utopia Bis<\/strong>, Rm. S\u0103rat, editura Rafet, 2020, 132 pagini.<\/p>\n


\nIon HAINE\u0218 <\/strong><\/p>\n

FLORENTIN POPESCU, CONVORBIRI CU THEODOR DAMIAN<\/strong><\/p>\n

Doi scriitori, doi jurnali\u0219ti, doi oameni de cultur\u0103, doi prieteni, dou\u0103 personalit\u0103\u021bi importante ale literaturii rom\u00e2ne actuale ne ofer\u0103 bucuria de a-i descoperi \u00eentr-un dialog sincer, deschis, \u00eentr-un lung interviu, nesupus niciunei rigori formale, un dialog spumos, fascinant, de o \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 etic\u0103 \u0219i estetic\u0103.
\n Este vorba despre Florentin Popescu \u0219i Theodor Damian \u0219i cartea Convorbiri cu Theodor Damian, ap\u0103rut\u0103 de cur\u00e2nd la Editura Rawex Coms, Bucure\u0219ti, 2020.
\n De fapt, Convorbiri este mai mult dec\u00e2t un interviu, este o conversa\u021bie liber\u0103 pe diverse teme, de la egal la egal. Ideea acestei c\u0103r\u021bi \u00eei apar\u021bine, a\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te, lui Florentin Popescu, care, ini\u021bial, a stat \u00een cump\u0103n\u0103, neput\u00e2ndu-se hot\u0103r\u00ee la ce formul\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103, din at\u00e2tea posibilit\u0103\u021bi virtuale. \u00cen cele din urm\u0103, el a ales una care iese din tipare, ca \u0219i personajul c\u0103r\u021bii sale-un \u201euomo universale\u201d, \u201ecunoscut, apreciat \u0219i iubit \u00een foarte multe locuri de pe mapamond\u201d. \u201eUn dialog viu, spontan \u0219i sincer dintre doi prieteni\u201d eviden\u021biaz\u0103 laturi noi ale personalit\u0103\u021bii lor, ale fenomenului cultural \u0219i literar din Rom\u00e2nia acestor ani.
\n La r\u00e2ndul lui, Theodor Damian, printr-o adresare epistolar\u0103, prieteneasc\u0103, m\u0103rturise\u0219te c\u0103 acum a sosit momentul acestei lungi convorbiri, pentru c\u0103, a\u0219a cum spune Eclesiastul, exist\u0103 un timp pentru fiecare lucru de sub cer. Pentru el, este o bucurie de a se plimba prin via\u021ba sa, c\u0103l\u0103uzit de \u00eentreb\u0103rile ziaristului, pentru c\u0103 astfel are posibilitatea de a se cunoa\u0219te mai bine pe sine \u00eensu\u0219i, a\u0219a cum recomanda Oracolul de la Delphi sau Socrate.
\n Prima \u00eentrebare se refer\u0103 la pensionarea lui Theodor Damian. Acesta r\u0103spunde c\u0103 s-a pensionat (pentru anii de lucru din Rom\u00e2nia) mai devreme (la 62 de ani \u0219i nu la 65) pe caz de boal\u0103 (probleme cu inima), dup\u0103 ce poveste\u0219te avatarurile\/co\u0219marul birocratic prin care a trecut. \u00cen septembrie 2019, prof. univ. dr. Theodor Damian a ie\u0219it la pensie de la Facultatea de \u0218tiin\u021be Sociale de la Metropolitan College din New York, dup\u0103 27 de ani de predare a cursurilor de Filosofie \u0219i Etic\u0103 \u0219i de Sociologie. Bucuria lui este acordarea titlului de profesor emerit, ca o r\u0103splat\u0103 pentru \u00eendelungata activitate la catedr\u0103.
\n Theodor Damian \u00ee\u0219i continu\u0103 activitatea la parohia \u201eSf.Ap. Petru \u0219i Pavel\u201d, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de el \u00een 1993, la New York, precum \u0219i la Institutul Rom\u00e2n de Teologie \u0219i Spiritualitate Ortodox\u0103, la Cenaclul literar \u201eMihai Eminescu\u201d \u0219i la revistele Lumin\u0103 Lin\u0103 \u0219i Symposium.
\n Privind \u00eenapoi cu bucurie, el prive\u0219te \u0219i \u00eenainte cu drag \u0219i speran\u021b\u0103, cu dorin\u021ba des\u0103v\u00e2r\u0219irii propriei sale forme, scopul final al existen\u021bei.
\n \u00cen ceea ce prive\u0219te pensionarea din preo\u021bie, p\u0103rintele spune c\u0103 acest lucru nu e posibil. \u201ePreot voi r\u0103m\u00e2ne c\u00e2t \u00eemi va da Dumnezeu zile, chiar pensionat de la parohie tot voi putea participa \u0219i oficia slujbe religioase\u201d. Pentru el, enoria\u0219ii reprezint\u0103 \u201efamilia de duminic\u0103\u201d.
\n \u00cen plan cultural \u0219i literar, Cenaclul literar \u201eMihai Eminescu\u201d \u0219i revista de cultur\u0103 \u0219i spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103 Lumin\u0103 Lin\u0103, unicat \u00een America, promoveaz\u0103 valorile culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i sufletele rom\u00e2nilor din America. De aceea, el este la ora actual\u0103 \u201ecea mai popular\u0103 figur\u0103 a diasporei rom\u00e2ne\u0219ti din America. \u0218i cea mai important\u0103\u201d, dup\u0103 cum spune Florentin Popescu.
\n Personaj ubicuu, Theodor Damian este peste tot, at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. el este un c\u0103l\u0103tor, \u201eun neast\u00e2mp\u0103rat al Duhului Sf\u00e2nt\u201d, cum l-a caracterizat Bartolomeu Anania. \u201eTe miri \u00een care universitate nu a studiat, \u00een care facultate nu are un curs, c\u0103rei biblioteci nu i-a r\u0103v\u0103\u0219it rafturile \u0219i pe care meridian nu i se aude vocea\u201d, spune acesta.
\n Evocarea nostalgic\u0103 a copil\u0103riei, cu jocurile ei nevinovate, a prietenilor, a p\u0103rin\u021bilor, a locurilor natale (Boto\u0219ani) e f\u0103cut\u0103 cu dragoste \u0219i dor. \u201eToat\u0103 copil\u0103ria mea, faza \u201eboto\u0219\u0103nean\u0103\u201d e-n mine. Vie \u0219i ne\u0219tirbit\u0103\u201d, spune scriitorul. Contactul cu Boto\u0219anii se desf\u0103\u0219oar\u0103 ca un ritual. Acolo are familia, prietenii din copil\u0103rie, cimitirul. \u201eToate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile copil\u0103riei au fost ni\u0219te por\u021bi, por\u021bi spre lumi fantastice, neb\u0103nuite, \u00eenchipuite \u00een mintea mea de copil, por\u021bi spre alte \u021b\u0103ri, universuri\u201d. Metafora por\u021bii \u00eembin\u0103 filozofia cu teologia. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Theodor Damian este m\u00e2ndru \u0219i bucuros c\u0103 a primit titlul de Cet\u0103\u021bean de onoare al urbei sale natale.
\n La o \u00eentrebare a lui Florentin Popescu privind chemarea c\u0103tre studiile teologice, Theodor Damian r\u0103spunde c\u0103 datele na\u0219terii sale (28 dec. 1951) \u201eau reprezentat o matematic\u0103 a divinit\u0103\u021bii favorabil\u0103 de la \u00eenceput\u201d. N\u0103scut din gemeni odat\u0103 cu sora sa, Dorina, care a murit de pneumonie, el a fost h\u0103r\u0103zit de mama lui, Dora, s\u0103 i-l \u00eenchine lui Dumnezeu, care i-a ascultat ruga de a-l \u021bine \u00een via\u021b\u0103. \u201eToat\u0103 copil\u0103ria mama mi-a vorbit de Dumnezeu, m-a dus la Biseric\u0103 \u0219i a \u00eencercat tot timpul s\u0103-mi cultive ideea de a merge la seminarul teologic dup\u0103 terminarea primelor opt clase ale \u0219colii generale.\u201d. A\u0219a s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. La admiterea la Seminarul de la M\u00e2n\u0103stirea Neam\u021b a intrat al doilea (din opt pe un loc). Interesant, adolescentul nu voia s\u0103 urmeze seminarul \u0219i chiar \u0219i mai t\u00e2rziu fuge, refuz\u00e2nd s\u0103 se tund\u0103 zero, \u201eoal\u0103\u201d, a\u0219a cum cereau canoanele Seminarului. Dup\u0103 o peripe\u021bie pe la Bra\u0219ov, la un unchi al s\u0103u, se \u00eentoarce la Tg. Neam\u021b, unde o g\u0103se\u0219te pe mama lui, \u00eengenunchiat\u0103 \u00een fa\u021ba icoanei Maicii Domnului, rug\u00e2ndu-se pentru el.
\n Un am\u0103nunt important: pasiunea lecturii. \u201eTo\u021bi ace\u0219ti ani n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 citesc \u0219i iar s\u0103 citesc\u201d. \u201eFilozofia \u0219i literatura m-au convertit la teologie. Pe veci\u201d.
\n Theodor Damian poveste\u0219te apoi cum a ajuns \u00een America, la New York. El spune c\u0103 a ajuns \u00een America din \u00eent\u00e2mplare. Mai \u00eent\u00e2i, a avut \u0219ansa s\u0103 ob\u021bin\u0103 o burs\u0103 pentru studii de doctorat \u00een Elve\u021bia. Apoi, la invita\u021bia unui prieten american, a cerut s\u0103 plece \u00een America \u0219i a ob\u021binut viza turistic\u0103 pentru SUA. Pe 15 august 1988, a sosit \u00een America. A ob\u021binut o burs\u0103 de studii la Princeton University \u00een New Jersey. \u00cen 1993, dup\u0103 ce a ob\u021binut un doctorat la Fordham University din New York, a \u00eenfiin\u021bat Institutul Rom\u00e2n de Teologie \u0219i Spiritualitate Ortodox\u0103, Biserica \u201eSf. Ap. Petru \u0219i Pavel\u201d \u0219i Cenaclul literar \u201eMihai Eminescu\u201d, \u00een acest ora\u0219. Tot \u00een 1993, a fost numit, prin concurs, titular al Catedrei de filozofie \u0219i etic\u0103.
\n O problem\u0103 important\u0103 pus\u0103 \u00een discu\u021bie este diaspora rom\u00e2neasc\u0103 din America. Unii spun c\u0103 ea este divizat\u0103, al\u021bii, dimpotriv\u0103. Theodor Damian vorbe\u0219te despre p\u0103strarea identit\u0103\u021bii cu care rom\u00e2nii au venit, despre nevoia ca ei s-o cultive, s\u0103 vorbeasc\u0103 limba de ba\u0219tin\u0103, s\u0103 cultive religia, portul, tradi\u021biile, muzica, buc\u0103t\u0103ria de origine. O problem\u0103 delicat\u0103 este aceea a copiilor persoanelor din emigra\u021bie. Un exemplu concret este chiar cel al copiilor lui Theodor Damian. Acum, b\u0103iatul s\u0103u, Andrei, de 21 de ani, vorbe\u0219te fluent trei limbi – german\u0103, englez\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 mama lui, Claudia, nem\u021boaic\u0103, i-a vorbit copilului din prima zi exclusiv \u00een german\u0103, iar Theodor Damian i-a vorbit exclusiv \u00een rom\u00e2n\u0103. \u00cen cas\u0103 au vorbit rom\u00e2ne\u0219te. De abia la gr\u0103dini\u021b\u0103 copilul a \u00eenv\u0103\u021bat engleza.
\n\u201eP\u0103strarea \u0219i transmiterea limbii rom\u00e2ne la urma\u0219i este o datorie moral\u0103 de cea mai mare importan\u021b\u0103\u201d, spune el.
\n Editorul Theodor Damian vorbe\u0219te apoi despre Cenaclul literar \u201eMihai Eminescu\u201d \u0219i despre revista Lumin\u0103 Lin\u0103, revist\u0103 de prestigiu interna\u021bional, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de el \u00een 1996, despre colaboratorii \u0219i structura ei.
\n Theodor Damian r\u0103spunde \u0219i la o \u00eentrebare care \u00eel prive\u0219te direct: Cum trebuie s\u0103 fie un preot, ce calit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103 un preot pentru a-\u0219i cuceri enoria\u0219ii? El vorbe\u0219te despre caracter \u0219i smerenie, despre respectul pentru ceilal\u021bi. El nu trebuie s\u0103 fie un func\u021bionar bisericesc. El trebuie s\u0103 inspire \u00eencredere, deschidere. Preotul este un om ca to\u021bi ceilal\u021bi. \u00cen plus, el are harul primit la hirotonie. El trebuie s\u0103 fie un model de credin\u021b\u0103, de duhovnicie, de comportament cre\u0219tin.
\nRecunoa\u0219tem aici un excelent autoportret.
\n \u00cen \u00eencheierea convorbirilor, Florentin Popescu m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a tr\u0103it o clip\u0103 astral\u0103 atunci c\u00e2nd l-a cunoscut pe Theodor Damian, demn descendent al marilor figuri descinse de pe meleagurile mirifice ale Moldovei de Nord: Eminescu, Iorga, George Enescu, Ciprian Porumbescu.
\n Cartea se \u00eencheie cu o bogat\u0103, fascinant\u0103 biobibliografie a luii Theodor Damian \u0219i cu un excelent album foto, prezentat cronologic. <\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Voiculescu \u2013 un portret \u00eentr-o carte<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 Via\u021ba \u0219i opera lui Vasile Voiculescu, o monografie despre lumea, via\u021ba \u0219i opera poetului \u0219i scriitorului V. Voiculescu, n\u0103scut la P\u00e2rscov la 27 noiembrie 1884 din p\u0103rin\u021bi munteni (Costache \u0219i Sultana), scriitorul p\u00e2rscovean Gheorghe Postelnicu, \u00een romanul documentar (conceput \u201ebeletristic\u201d) T\u00e2n\u0103rul Voiculescu \u00eentre medicin\u0103 \u0219i literatur\u0103 (ed. Teocora, 2020), sondeaz\u0103 via\u021ba sufleteasc\u0103 a lui V. Voiculescu, cu observa\u021bia de analiz\u0103 psihologic\u0103 a momentului istoric \u00een care s-a petrecut destinul acestui mare poet al neamului nostru, urm\u0103rit (ca un blestem) de acele dezl\u0103n\u021buiri brutale ale unei epoci haotice \u0219i \u00eentunecate instaurate dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Aceast\u0103 carte, scris\u0103 \u00een formula marilor construc\u021bii epice, a fost conceput\u0103 (spuneam), beletristic, dintr-o dorin\u021b\u0103 de reflectare a unui labirint de lumin\u0103 prin via\u021ba marelui creator p\u00e2rscovean, urm\u0103rind firul tragic al unui destin de poet, nu oricare, ci acel \u201espirit rom\u00e2nesc de o fine\u021be des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, de o eleva\u021bie spiritual\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu substan\u021b\u0103 liric\u0103 \u0219i rafinament artistic\u201d.
\n Prozator critic, monografist al lui V. Voiculescu, redactor de revist\u0103, istoric literar \u201ef\u0103r\u0103 un cod estetic\u201d, Gheorghe Postelnicu, \u00eentr-o nara\u021biune romanesc\u0103, care are toate perspectivele unui roman modern documentar, urm\u0103re\u0219te de aceast\u0103 dat\u0103 via\u021ba t\u00e2n\u0103rului poet p\u00e2rscovean \u0219i, \u00een detaliu, portretul aflat la grani\u021bele dintre real \u0219i fantasticul zugr\u0103vit \u00een scrierile magice ale idolului p\u00e2rscovean. Iat\u0103 cum \u00ee\u0219i argumenteaz\u0103 autorul ei, scrierea: \u201eAcolo unde nu vorbe\u0219te documentul, acolo unde nu probeaz\u0103 informa\u021bia, imagina\u021bia critic\u0103 legitimeaz\u0103. Nara\u021biunea, ca discurs istoriografic, \u0219i subiectivitatea, ca manier\u0103 inerent\u0103, pot reconstitui trecutul, \u00eel pot conduce \u00een mod direct la obiectivul cercet\u0103rii\u201d (din cuv\u00e2nt \u00eenainte). Spa\u021biul epic al c\u0103r\u021bii reconfigureaz\u0103 atmosfera de atunci din copil\u0103ria poetului p\u00e2rscovean \u0219i prezint\u0103 odiseea unei vie\u021bi \u00een toat\u0103 complexitatea ei social\u0103 \u0219i psihologic\u0103, \u00een fapt, un scenariu \u00eentrez\u0103rit \u0219i dibuit din tr\u0103irile fragmentate surprinse de V. Voiculescu \u00een scrierile sale. Totodat\u0103, bazat pe documente de arhiv\u0103, av\u00e2nd \u0219i voca\u021bia sintezei, nu avem cum a nu observa aplecarea autorului c\u0103r\u021bii spre expertiz\u0103 a elementelor magice din prozele voiculesciene, intuind un traseu de martir al portretului pe care \u00eel descrie.
\n Cartea este structurat\u0103 \u00een 20 de capitole, toate la fel de incitante, iar ochiul s\u0103u atent la contextul istoric al tr\u0103irilor voiculesciene une\u0219te fragmentarismul documentar cu regia ordon\u0103rii argumentelor aduse din interpretarea datelor reale g\u0103site \u00een opera scris\u0103. \u00cenc\u0103 din primele capitole: \u201eAscenden\u021bii\u201d; \u201eHanul cu ur\u0219i: legend\u0103 \u0219i realitate\u201d; \u201eUn copil fericit\u201d; \u201eElevul Voicu C. Vasile\u201d; \u201eAmbian\u021ba plaiurilor natale\u201d, autorul c\u0103r\u021bii nu renun\u021b\u0103 la aura de poveste a vie\u021bii lui V. Voiculescu, doar c\u0103 o prefigureaz\u0103 din secven\u021be autobiografice ancorate \u00een prozele sale magice, recompun\u00e2nd-o din secven\u021be reale din via\u021ba prozatorului p\u00e2rscovean \u0219i tr\u0103irile fic\u021bionale, intersect\u00e2nd realul cu fantasticul. Nu ne \u00eendoim c\u0103 zona P\u00e2rscovului, cu \u00eemprejurimile sale, era un \u021binut acaparat at\u00e2t mental, dar \u0219i \u00een realitate, de diversitatea legendelor \u0219i miturilor, cu locuri magice \u00eensemnate de Dumnezeu. Dar e un fantastic magic, reie\u0219it din prozele ce mustesc de miracolul lumii (intuit de copil); \u0219i prin care a r\u0103t\u0103cit mai t\u00e2rziu, ca adolescent, \u00een labirintul vremurilor. Acesta e argumentul cu care, hamletian, Gheorghe Postelnicu, mereu \u00een c\u0103utare de documente inedite prin cuf\u0103rul cu amintiri ale celor care l-au cunoscut pe poet \u00een cursul vie\u021bii, se \u00eenroleaz\u0103 \u00een aceast\u0103 golgot\u0103 voiculescian\u0103, navig\u00e2nd \u00eentr-o ram\u0103 realist p\u00e2rscovean\u0103, printre naratorii \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 ne dea efigia unui V. Voiculescu al P\u00e2rscovului dintotdeauna. Spune autorul: \u201eVoicule\u0219tii, ca \u0219i al\u021bi p\u00e2rscoveni, aveau \u00een cas\u0103 cartea lui Vasile Alecsandri \u201ePoezii populare ale rom\u00e2nilor\u201d, \u00een edi\u021bia din 1866, cu piese culese din toate regiunile locuite de rom\u00e2ni. Cititorii din sat erau impresiona\u021bi de frumuse\u021bea baladelor \u201eMiori\u021ba\u201d, \u201eToma Alimo\u0219\u201d, de c\u00e2ntecele b\u0103tr\u00e2ne\u0219ti \u201eMovila lui Burcel\u201d, \u201eC\u00e2ntecul lui Mihai Viteazul\u201d…(care) treceau din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103\u201d, iar \u201epatima cititului unor lucr\u0103ri dificile a fost dublat\u0103 de lungi colocvii sus\u021binute cu inteligen\u021bii colegi bucure\u0219teni\u201d. De re\u021binut c\u0103, la m\u00e2n\u0103stirile buzoiene \u0219i vr\u00e2ncene vizitate, a avut \u0219i revela\u021bia c\u0103r\u021bilor \u0219i tip\u0103riturilor vechi. Dar \u201ecopilul era \u00eenclinat spre reverie \u0219i spre via\u021ba simpl\u0103, ferit\u0103 de confort. Avea un suflet duios, era generos \u0219i apropiat de cei dragi\u201d. \u00centr-un cuv\u00e2nt, atmosfera copil\u0103riei p\u00e2rscovene este una a basmelor \u00een mijlocul c\u0103rora a copil\u0103rit, de aici \u0219i tendin\u021ba lui Gheorghe Postelnicu \u00een a-\u0219i revendica mediul rural \u0219i fructifica \u201estraiele\u201d unui mediu \u021b\u0103r\u0103nesc pe care \u00eel cunoa\u0219te foarte bine \u0219i \u00een care \u0219i V. Voiculescu a tr\u0103it.
\n Mai trebuie ad\u0103ugat c\u0103 arhiva oral\u0103 p\u00e2rscovean\u0103 este \u00eenc\u0103 activ\u0103, dar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd? Satele noastre \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc \u0219i pier, odat\u0103 cu ele, legendele. Este oare V. Voiculescu, omul pe care \u00eel prezint\u0103 Gheorghe Postelnicu? Pentru a ilustra puterea pe care a avut-o \u0219tiin\u021ba, crea\u021bia \u0219i credin\u021ba asupra poetului p\u00e2rscovean, autorul face largi trimiteri la arborele genealogic al familiei V. Voiculescu (Voicu B\u0103canu \u0219i Ion Hagiu \u2013 bunicii dup\u0103 tat\u0103 \u0219i mam\u0103 ai poetului, veniser\u0103 pe Valea Buz\u0103ului, dinspre S\u0103li\u0219tea Sibiului \u0219i \u021aara P\u0103durilor de dincolo de curbura mun\u021bilor Carpa\u021bi) – apoi ne poveste\u0219te c\u00e2te ceva despre copil\u0103ria feciorului de b\u0103can petrecut\u0103 \u00een valea P\u00e2rscovului. De mic copil, Vasile Voiculescu a fost atras de mirajul r\u00e2ului Buz\u0103u, cu desi\u0219urile s\u0103lciilor \u0219i arbu\u0219tilor ce ad\u0103posteau mari ochiuri de ap\u0103, a\u0219a numitele b\u0103l\u021bi ori lacuri. C\u00e2nd a mai crescut, era ne\u00eentrecut la \u00eenot. Alteori (poveste\u0219te autorul), \u00eel g\u0103sim atras de lumea c\u0103r\u021bilor iar locul preferat era: \u201e\u00een fundul gr\u0103dinii sau ascuns \u00eentre ramurile nucului b\u0103tr\u00e2n\u201d – unde dialoga cu personajele \u0219i cerul de deasupra sa. Urmeaz\u0103 anii petrecu\u021bi prin \u0219colile urmate, educa\u021bia cre\u0219tin\u0103 c\u0103p\u0103tat\u0103 \u0219i asumat\u0103 \u00eenc\u0103 de la 18 ani c\u00e2nd \u201esim\u021bea o mare tragere de inim\u0103 pentru literatur\u0103 \u0219i filozofie\u201d, c\u0103p\u0103tat\u0103 \u0219i prin \u00eenscrierea la \u201eLitere\u201d, pe care n-o termin\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u201e\u00een vara lui 1903, inginerul \u0218erb\u0103nescu i-a luat dosarul de la Litere \u0219i l-a dus la Medicin\u0103\u201d. Un critic spunea odat\u0103 c\u0103 unul dintre efectele unei c\u0103r\u021bi monografice beletristice trebuie s\u0103 fie acela de a ne da impresia c\u0103 nu descoperim, neap\u0103rat, ceva nou, ci c\u0103 ne amintim de ceva uitat. Istoria lumii \u00een care a tr\u0103it un mit ca V. Voiculescu, e memoria genera\u021biilor ulterioare, care nu exclude erori ale unui \u00eentreg sistem, dar ne a\u0219tept\u0103m ca autorul s\u0103 deschid\u0103 por\u021bile \u00eenc\u00e2lcitelor labirinturi care l-au \u00eempins de colo-colo pe omul V. Voiculescu. Observ\u0103m c\u0103 aceste trimiteri la textele voiculesciene par a inten\u021biona s\u0103-i ofere cititorului un indiciu de acceptare a necunoscutului metafizic din via\u021ba poetului, pentru a-l c\u0103l\u0103uzi \u00een acest labirint al unei realit\u0103\u021bi \u00een care a \u0219i tr\u0103it. Aceast\u0103 intruziune a fantasticului din atmosfera prozelor voiculesciene, cu realitatea zugr\u0103vit\u0103 \u00een documentele cercetate, transform\u0103 scrierea lui Gheorghe Postelnicu \u00eentr-o nara\u021biune romanesc\u0103 \u0219i-i d\u0103 o tent\u0103 de poveste. O poveste, de dragoste, este \u0219i evocarea primei iubiri a poetului, din paginile \u00een care Gheorghe Postelnicu descrie idila t\u00e2n\u0103rului student Voiculescu, urmat\u0103, mai apoi, de c\u0103s\u0103toria cu Marioara Florioara C. Mitescu, \u00een 1910. C\u0103s\u0103toria celor doi s-a petrecut la P\u00e2rscov, respectiv la M\u00e2n\u0103stirea Ciolanu. Anii 1915-1916 au fost anii dublei ucenicii, medical\u0103 \u0219i literar\u0103, ca \u00een 1933 s\u0103-l g\u0103sim pe V. Voiculescu numit referent literar la Societatea de Difuziune Radiotelefonic\u0103, ini\u021biind emisiuni pentru s\u0103teni, gen \u201eSfatul Medicului\u201d. Cit\u0103m pe autor: \u201eVoiculescu \u0219i-a asumat activitatea de misionar social, crez\u00e2nd cu t\u0103rie \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea vie\u021bii \u021b\u0103ranului, cu ajutorul medicinii, al \u0219colii \u0219i al culturii\u201d. Odat\u0103 cu trecerea sa c\u0103tre maturitate, din ce au scris al\u021bii despre el, reiese c\u0103 avea \u0219i un sim\u021b al profe\u021biei, p\u0103r\u00e2nd a-\u0219i \u00eentrez\u0103ri destinul: \u201eS-ar putea ca pe to\u021bi s\u0103 ne a\u0219tepte odat\u0103, la mal, aceea\u0219i singur\u0103tate glacial\u0103, acela\u0219i astru mut \u0219i nep\u0103s\u0103tor\u201d, profe\u021bie devenit\u0103 \u0219i realitate prin \u00eenchisorile \u00een care fusese aruncat, f\u0103r\u0103 mil\u0103, de un regim nerecunosc\u0103tor \u0219i excesiv oprimant, dup\u0103 care \u00eei va urma moartea, petrecut\u0103 \u00een condi\u021bii groaznice.
\n Efigia omului V. Voiculescu, dup\u0103 cum sintetizeaz\u0103 criticul, ca \u00eensu\u0219ire dominant\u0103, generatoare de fapte \u0219i atitudini, este omenia. O anumit\u0103 nostalgie am avut pe tot parcursul lecturii, av\u00e2nd \u00een imagine chipul poetului p\u00e2rscovean din tabloul misterios al sf\u00e2ntului \u021binut la loc de cinste, pe un perete, \u00een holul de intrare al Bibliotecii buzoiene, c\u00e2t \u0219i \u00een epitaful scris de poet pe un portret realizat de artistul Velisaratu: \u201eL\u0103sa\u021bi-l, nimeni s\u0103 nu-l \u0219tie,\/Un biet b\u0103tr\u00e2n mocnind sub praf,\/O biat\u0103 umbr\u0103 pe h\u00e2rtie,\/Mai trist\u0103 ca un epitaf…\u201d. Cartea concentreaz\u0103 \u00een cele 20 de capitole \u201e\u00eentreaga \u0219i tragica poveste\u201d a unui poet numit V. Voiculescu. O carte care se adaug\u0103 patrimoniului voiculescian de la Casa Memorial\u0103 a poetului, din P\u00e2rscov. <\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Un prizonier \u00een lumi imaginare<\/strong><\/p>\n

Recentul roman publicat de Janine Vadislav este o subtil\u0103 \u00eempletire de poezie \u0219i proz\u0103, modurile de expunere tradi\u021bionale fuzion\u00e2nd \u00een scopul ob\u021binerii unei situ\u0103ri pe o linie discontinu\u0103 a timpului narativ. Este foarte greu s\u0103 separi nara\u021biunile care aduc la suprafa\u021b\u0103 secven\u021be din copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103 de cele care apar ca halucina\u021bii\/ co\u0219maruri provocate de boal\u0103, planul real fiind \u00eentotdeauna intersectat de cel oniric. Cartea devine \u201eteritoriu labirintic\u201d: \u201e\u0218i eu creez evenimente \u00eentr-o distribu\u021bie uniform\u0103, zice Adam, g\u00e2ndite treptat, astfel \u00eenc\u00e2t cele din urm\u0103, tocmai suma evenimentelor g\u00e2ndite constituie timpul de coordonare al acestora \u0219i, ca atare, entitatea fictiv\u0103 care le-ar fi g\u00e2ndit. Adic\u0103 biata fiin\u021b\u0103, lipsit\u0103 de orice putere de \u00een\u021belegere, prin sugestie se folose\u0219te de acel <> care o men\u021bine tot timpul \u00een interiorul c\u0103r\u021bii devenit teritoriu labirintic\u201d (pag. 237).
\nActorul-personaj se situeaz\u0103 \u00een lipsa de logic\u0103 a lumilor fictive prin care trece, fie datorit\u0103 rolurilor pe care le interpreteaz\u0103 pe scen\u0103, fie datorit\u0103 propriei imagina\u021bii, uneori de tip maladiv, care-i permite ubicuitatea, delirul, pierderea capacit\u0103\u021bii de a discerne \u00eentre vis \u0219i realitate: \u201e\u201eLini\u0219tea declan\u0219eaz\u0103 un mic cutremur care-i r\u0103v\u0103\u0219e\u0219te ziua. Nu \u0219tie cum s\u0103-i spun\u0103 Dr\u0103gu\u021bei c\u0103 o iube\u0219te. <> , se mir\u0103 el\u201d. (pag. 214). De fapt, Dr\u0103gu\u021ba, personaj inventat, pe care doar Adam Nour \u00eel vede, reprezint\u0103 o proiec\u021bie imaginar\u0103, idealul feminin, niciodat\u0103 \u00eent\u00e2lnit \u00een aventuroas\u0103 via\u021b\u0103 real\u0103, \u00een ciuda renumelui de b\u0103rbat frumos \u0219i cu succes la femei. Mia (so\u021bia lui Adam), Brigida ori Thea sunt copii imperfecte ale idealului, de aceea desp\u0103r\u021birea de ele se face cu u\u0219urin\u021b\u0103. Dr\u0103gu\u021ba, \u00een schimb, apare obsesiv, \u00een timpul \u0219i spa\u021biul fic\u021bional al romanului: \u201eEa e v\u00e2ntul, ploaia de dup\u0103-amiaz\u0103, fluturele care te poate n\u0103uci cu splendoarea lui, \u00eempr\u0103\u0219tiind deasupra lumii pulberea stelar\u0103. Eu, da, am ratat ocazia, dar viermele care roade, cre\u0219te \u0219i puie\u0219te \u00een carnea mea, \u00een mintea mea, vegheaz\u0103. Dr\u0103gu\u021ba este scris\u0103 \u00een inim\u0103, \u00een creier, \u00een carnea mea\u2026\u201d (pag. 215).
\nExist\u0103, desigur, o trimitere la mitul protop\u0103rin\u021bilor, \u00een primul r\u00e2nd prin numele personajului (Adam), apoi prin ritualul magic al crea\u021biei: Dr\u0103gu\u021ba este pl\u0103smuit\u0103 de personajul-demiurg al propriei lumi, dar nu carnal\/fizic din coasta\/s\u00e2ngele\/carnea sa, ci mental, asocierea cu ei, \u00eentr-un paradis imaginar, accentu\u00e2nd imposibilitatea \u00eentoarcerii \u0219i a vindec\u0103rii: \u201eAdam nu-\u0219i mai amintea c\u00e2nd l-a primit \u00een via\u021ba ei, s\u0103 se bucure de parfumul ei, de z\u00e2mbetul ei, de trupul plin de via\u021b\u0103 cum nu mai sim\u021bise la nimeni altcineva. Ar fi putut \u00eennebuni pe loc de at\u00e2ta fericire. Singura imagine clar\u0103, Dr\u0103gu\u021ba \u00een lumina lunii, c\u0103ldura care roia \u00een jurul ei, parfumul av\u00e2nd consisten\u021ba focului, a\u0219a cum se reflecta pe umerii dezgoli\u021bi. O ciudat\u0103 statuet\u0103 tanagra, \u00een rochia roz pr\u0103fuit, aproape de negru, c\u00e2nd aerul se-ntunec\u0103 brusc deasupra lacului cu ap\u0103 tulbure. Mla\u0219tina, printre \u0219iruri compacte de lev\u0103n\u021bic\u0103, ridic\u0103 la suprafa\u021b\u0103 balona\u0219e cu miros de petrol, care plutesc \u00een slava ora\u0219ului mitic. Aerul care-l \u00eenconjoar\u0103, anvelopa de lumin\u0103 care-o pune \u00een eviden\u021b\u0103, face din ea fiin\u021ba divin\u0103 pe care o ador\u0103 uimit de c\u00e2t noroc i-a dat Dumnezeu c\u00e2nd i-a scos-o \u00een cale\u201d (pag.203). Niciuna dintre femeile lui Adam, nici m\u0103car Dr\u0103gu\u021ba, deci femeia lui ideal\u0103, nu-l salveaz\u0103, nu-i vindec\u0103 sufletul \u0219i mintea, ci \u00eei acutizeaz\u0103 suferin\u021bele moral\/psihice: \u201eI se \u00eent\u00e2mpla tot mai des, se trezea noaptea \u0219i nu \u0219tia unde e, nu recuno\u0219tea locul \u0219i-i era team\u0103. \u00cencet, \u00eencet, ap\u0103reau din neantul moale ca un g\u0103lbenu\u0219, conturele tablourilor \u00een ramele lor late. Nu-l lini\u0219tea s\u0103 afle dintr-odat\u0103 c\u0103 este \u00een dormitor, \u00een patul Brigidei, care dormea cu fa\u021ba la perete. Treceau minute bune p\u00e2n\u0103 recuno\u0219tea \u00een femeia adormit\u0103 pe cea la care se mutase de c\u00e2teva luni\u2026\u201d (pag. 150).
\nAdam Nour tr\u0103ie\u0219te drama celui care-\u0219i caut\u0103 identitatea, \u00eentoarcerea \u00een timp \u0219i spa\u021biu reflect\u00e2nd \u00eencerc\u0103rile sale de a se legitima prin invocarea familiei, a bunicilor, a rudelor apropiate, a vecinilor cu apuc\u0103turi nu \u00eentotdeauna ortodoxe (be\u021bia, jocul de c\u0103r\u021bi, scandalurile apar frecvent \u00een amintirile din copil\u0103rie ale personajului), dar, mai ales, a p\u0103rin\u021bilor: mama, Coca, fragil\u0103, frumoas\u0103, \u00eentotdeauna prad\u0103 pentru b\u0103rba\u021bii fascina\u021bi de incapacitatea ei de a rezista la tenta\u021bii, \u0219i tat\u0103l, Gic\u0103, un fel de trubadur\/ amorez de mahala, mare crai \u0219i juc\u0103tor, care-\u0219i tr\u0103deaz\u0103 familia \u0219i alege s\u0103 fie odios pentru toat\u0103 lumea. Adam va r\u0103m\u00e2ne, p\u00e2n\u0103 la finalul romanului, confuz \u00een privin\u021ba sentimentelor pe care le nutre\u0219te pentru tat\u0103l s\u0103u, oscil\u00e2nd \u00eentre dor \u0219i repulsie, furie comprimat\u0103 \u0219i dragoste lipsit\u0103 de logic\u0103.
\nRomanul scris de Janine Vadislav este unul al dramei prin care trece intelectualul, incapabil de integrare\/ adecvare la realitate, \u00een permanent conflict cu sine \u0219i cu lumea. Cumva situat \u00eenafara timpului \u0219i a spa\u021biului \u00een care figureaz\u0103 ca persoan\u0103 \u00eenscris\u0103 \u00een registrul civil, Adam este unul dintre acei condamna\u021bi la singur\u0103tate pe care nici sexul, nici banii, nici succesul la public nu-l pot transforma \u00een om obi\u0219nuit.<\/p>\n

*Janine Vadislav<\/strong>, \u201eAdam Nor cel bun<\/em>\u201d, Ed. Terra, Foc\u0219ani, 2020<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Octavian MIHALCEA VIBRA\u021aII INCANDESCENTE Cartea de versuri a lui Ionu\u021b Calot\u0103, Cum s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een dragoste (Editura Art Creativ, Bucure\u0219ti,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13740"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13740"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13740\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13741,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13740\/revisions\/13741"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13740"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13740"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13740"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}