{"id":13711,"date":"2021-02-23T12:49:48","date_gmt":"2021-02-23T09:49:48","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13711"},"modified":"2021-02-23T12:49:48","modified_gmt":"2021-02-23T09:49:48","slug":"de-ai-nostri-ionel-i-bisceanu-legende-si-povestiri-dedulestene-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13711","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Ionel I. B\u00eesceanu – Legende \u0219i povestiri dedule\u0219tene (2)"},"content":{"rendered":"

LA ROIU<\/strong><\/p>\n

\u00cen partea de miaz\u0103noapte a satului nostru, printre copacii care str\u0103juiau cele dou\u0103 maluri ale apei R\u00e2mnicului, cu c\u00e2teva sute de ani \u00een urm\u0103, se aflau ascunse c\u00e2teva bordeie \u0219i c\u0103soaie ale unor cl\u0103ca\u0219i m\u0103n\u0103stire\u0219ti, ce-\u0219i aveau aici \u021barcurile. La marginea acestor \u021barcuri, sub strea\u0219in\u0103 p\u0103durii, m\u0103n\u0103stirea a\u0219ezase o stupin\u0103 mare cu c\u00e2teva sute de buduroaie, care aducea cuvio\u0219ilor c\u0103lug\u0103ri cear\u0103 \u0219i miere din bel\u0219ug. Stupina era dat\u0103 \u00een grija unui b\u0103tr\u00e2n priceput c\u0103lug\u0103r care era ajutat \u00een aceast\u0103 \u00eendeletnicire de cl\u0103ca\u0219ii ce locuiau \u00een apropiere.
\nMeleagurile acestea erau deseori c\u0103lcate de cete de ba\u0219buzuci fugi\u021bi din raiaua Br\u0103ilei \u0219i care umblau slobozi dup\u0103 c\u0103p\u0103tuial\u0103.
\nSt\u0103p\u00e2nirea nu le punea stavil\u0103, \u00eentruc\u00e2t t\u00e2lharii jefuiau de la negu\u021b\u0103torii m\u0103run\u021bi \u0219i de la s\u0103rmanii acestui p\u0103m\u00e2nt: de la primii scuturau ce brum\u0103 de parale g\u0103seau prind fundul sipe\u021bilor, iar de la ceilal\u021bi furau copiii \u0219i nevestele pe care le vindeau mai apoi \u00een t\u00e2rgurile de peste Dun\u0103re. S\u0103 te jeluie\u0219ti n-aveai cui c\u0103ci \u00eensu\u0219i domnul \u021b\u0103rii tremura de frica acestor \u0219lehte.
\n\u00eentr-o var\u0103, cam prin luna lui cuptor, o ceat\u0103 de zece c\u0103l\u0103re\u021bi urcau pe firul apei, c\u0103tre munte, c\u0103ut\u00e2nd cu luare-aminte locuri prielnice de prad\u0103 \u0219i ferindu-se de satele \u0219i conacele unde se puteau afla o\u0219teni de paz\u0103 ai st\u0103p\u00e2nirii. Mergeau agale, iar umbletul lor era al unor oameni f\u0103r\u0103 r\u00e2nduial\u0103: cu popasuri ferite \u0219i cu ochi iscoditori.
\nP\u0103durile ce str\u0103juiau de o parte \u0219i de alta albia R\u00e2mnicului ofereau ad\u0103post bun pentru c\u0103l\u0103re\u021bii ce ie\u0219eau la vedere numai c\u00e2nd ad\u0103pau caii sau c\u00e2nd erau nevoi\u021bi s\u0103 treac\u0103 matca r\u00e2ului spre a-\u0219i urma drume\u021bia. Dup\u0103 oboseala cailor \u0219i dup\u0103 colbul \u00eembel\u0219ugat ce se a\u0219ezase pe straiele lor, se vedea c\u0103 veneau cale lung\u0103.
\nAjun\u0219i \u00een dreptul stupinei, se oprir\u0103 \u00een loc, privind cu l\u0103comie c\u0103tre buduroaiele \u00een\u0219irate r\u00e2nduri-r\u00e2nduri, la urdini\u0219urile c\u0103rora albinele se zbenguiau ca ni\u0219te pufule\u021bi aurii \u00een lumina soarelui arz\u0103tor, iar zumzetul acestor harnice vie\u021buitoare se \u00een\u0103l\u021ba peste firea \u00eenconjur\u0103toare, ca o melopee.
\nC\u0103lug\u0103rul pris\u0103car \u00eempreun\u0103 cu doi cl\u0103ca\u0219i, av\u00e2nd capetele \u00eenf\u0103\u0219urate cu tulpane albe de borangic, se aflau printre buduroaie. Mergeau agale, privind cu luare-aminte \u00een st\u00e2nga \u0219i- n dreapta, ici mai mic\u0219or\u00e2nd c\u00e2te un urdini\u0219, dincolo mai acoperind cu c\u00e2te o m\u00e2n\u0103 de frunze vreun buduroi aflat \u00een b\u0103taia soarelui, pun\u00e2nd \u00een toat\u0103 prisaca grij\u0103 deplin\u0103 \u0219i bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103.
\nDar g\u00e2ndurile hainilor c\u0103l\u0103tori nu erau numai la buduroaiele cu miere, ci se v\u00e2nturau mai cu s\u00e2rg ceva mai departe, c\u0103tre \u021barcurile \u0219i c\u0103soaiele cl\u0103ca\u0219ilor, unde pl\u0103nuiau s\u0103 dea n\u0103val\u0103 spre a lua c\u00e2\u021biva robi, copii, fete \u0219i femei.
\nUnul dintre pris\u0103cari z\u0103ri printre tufi\u0219urile din jurul stupilor c\u00e2teva turbane turce\u0219ti \u0219i chibzuind cu grij\u0103 s\u0103 nu trezeasc\u0103 b\u0103nuiala \u00eempresur\u0103torilor, se apropie cu un bra\u021b de frunze de b\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r care tocmai se c\u0103znea s\u0103 a\u0219eze un roi \u00eentr-un buduru\u0219 gol \u0219i pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103-l ajut\u0103 la aceast\u0103 treab\u0103, \u00eei povesti \u00een \u0219oapt\u0103 despre ar\u0103t\u0103rile din tufi\u0219uri. Pe dat\u0103 cump\u0103nir\u0103 primejdia \u0219i b\u0103nuind g\u00e2ndurile turcilor, hot\u0103r\u00e2r\u0103 s\u0103-i pun\u0103 pe fug\u0103. Planul trebuia \u00eemplinit repede, p\u00e2n\u0103 a nu apuca p\u0103g\u00e2nii s\u0103 se dezmeticeasc\u0103.
\nNici un p\u0103trar de ceas nu trecu \u0219i turcii urlau turba\u021bi c\u00e2t \u00eei \u021bineau gurile, \u00een\u021bepa\u021bi de albinele \u00eent\u0103r\u00e2tate; alergau bezmetici s\u0103 prind\u0103 caii ce rupseser\u0103 conove\u021bele \u0219i o luar\u0103 iama prin p\u0103dure…
\nVestea acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de pomin\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndi cu iu\u021beala fulgerului, pe toat\u0103 valea R\u00e2mnicului, dar oamenii vr\u00e2nd s\u0103 afle cu am\u0103nuntul cum s-au petrecut lucrurile, veneau la b\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r pris\u0103car, ispitindu-l, iar el le povestea tuturor acela\u0219i lucru:
\n\u201eTocmai rostuiam un roi de albine \u00eentr-un buduru\u0219 nou \u0219i c\u00e2nd am auzit c\u0103 \u00een jurul pris\u0103cii a venit ceata turcilor, am luat \u00een bra\u021be buduru\u0219ul, l-am scuturat cu n\u0103dejde c\u0103tre tufi\u0219urile unde erau piti\u021bi p\u0103g\u00e2nii cu caii lor cu tot…Ce a urmat se \u0219tie: fugeau \u0219i caii, fugeau \u0219i turcii de n-a mai r\u0103mas nimic \u00een urma lor. Pierdui eu un roi, dar sc\u0103pai un sat!” \u00eencheia povestirea sa b\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r pris\u0103car.
\nLocului aceluia oamenii i-au zis de-atunci \u201eLa Roiu” \u0219i a\u0219a \u00eei zicem \u0219i noi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n


\n R\u00e2pa mutului<\/strong><\/p>\n

\u00cen partea de miaz\u0103noapte-r\u0103s\u0103rit a satului nostru, pe o pant\u0103 repede ce coboar\u0103 c\u0103tre albia R\u00e2mnicului, se \u00eentinde c\u00e2t vezi cu ochii p\u0103durea Ciuciurului, iar \u00een mijlocul acestei p\u0103duri, un izvor bucluca\u0219 a s\u0103pat \u00een malul de argil\u0103 \u0219i nisip o r\u00e2p\u0103 uria\u0219\u0103 pe unde nici caprele s\u0103lbatice nu se pot c\u0103\u021b\u0103ra.
\n Povestesc b\u0103tr\u00e2nii c\u0103 pe aceste locuri, cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103, tr\u0103ia un sihastru care se ferea din calea oamenilor, nec\u0103t\u00e2ndu-le tov\u0103r\u0103\u0219ia nici iarna, nici vara, care \u00ee\u0219i f\u0103urea cele de trebuin\u021b\u0103 traiului f\u0103r\u0103 a cere ajutor cuiva \u0219i care se sim\u021bea mai lini\u0219tit \u00eentre jivinele p\u0103durii dec\u00e2t \u00eentre semenii de care se desp\u0103r\u021bise. Sihastrul era mut, dar nu fusese f\u0103r\u0103 grai dintru \u00eenceput, ci dob\u00e2ndise acest bete\u0219ug \u00een urma unui mare necaz, iar \u00eent\u00e2mplarea se pomenea nu numai \u00een sat la noi ci \u0219i \u00een toate satele dimprejur, p\u00e2n\u0103 dincolo de \u021bara Vrancei.
\n Acest sihastru fusese, \u00een tinere\u021bea lui, om \u00een r\u00e2ndul oamenilor, av\u00e2nd nevast\u0103 \u0219i copii, cu bordeiul lui, cu \u021barcul lui \u0219i cu t\u00e2rla lui, un om voinic ca bradul \u0219i chilos ca cremenea.
\n \u0218i se mai poveste\u0219te c\u0103 \u00een vremurile de demult, n\u0103v\u0103leau pe aici cete de ba\u0219buzuci \u0219i t\u00e2lhari de codru care jefuiau bordeiele s\u0103rmanilor cl\u0103ca\u0219i, le r\u0103peau nevestele \u0219i copiii pe care apoi \u00eei vindeau robi, d\u0103deau foc \u021barcurilor \u0219i bordeielor, iar pe cei care se \u00eempotriveau jafului \u0219i r\u0103pirilor \u00eei treceau prin ascu\u021bi\u0219ul Iataganelor.
\nS-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een aceste locuri o ceat\u0103 de t\u00e2lhari turci. Cl\u0103ca\u0219ii care se aflau \u00een sat \u0219i au prins de veste la vreme au avut r\u0103gazul s\u0103-\u0219i ascund\u0103 \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul p\u0103durii din apropiere desagii cu merindele \u0219i nevestele cu copiii, spre a nu-i l\u0103sa de izbeli\u0219te. \u00eens\u0103 sihastrul nostru, cu al\u021bi c\u00e2\u021biva s\u0103teni, era plecat departe \u00een inima p\u0103durii, la t\u0103iat de lemne.
\n Femeia lui cu cei patru plozi n-au avut vreme s\u0103 ajung\u0103 sub aripa codrului \u0219i s-au cuib\u0103rit cum au putut, l\u00e2ng\u0103 o c\u0103pi\u021b\u0103 de f\u00e2n, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 primejdia.
\n C\u00e2nd au intrat \u00een sat t\u00e2lharii, colibele erau toate pustii. Un vr\u0103jma\u0219 al sihastrului, care mai f\u0103cuse \u0219i \u00een trecut bun\u0103 tov\u0103r\u0103\u0219ie cu t\u00e2lharii \u0219i r\u0103pitorii, se \u00eenvoi cu n\u0103v\u0103litorii s\u0103 le arate unde sunt piti\u021bi nevasta \u0219i copiii sihastrului. Ace\u0219tia au fost sco\u0219i cu sila din ascunz\u0103toarea lor, li s-au pus c\u0103lu\u0219uri de c\u00e2l\u021bi \u00een gur\u0103, au fost lega\u021bi cu fr\u00e2nghii, b\u0103ga\u021bi \u00een saci \u0219i azv\u00e2rli\u021bi pe cai pentru a fi c\u0103ra\u021bi mai lesne.
\n V\u00e2nz\u0103torul, r\u00e2njind de bucurie c\u0103 f\u0103cuse lucru mare, d\u0103du foc cu m\u00e2na lui bordeiului sihastrului, cu g\u00e2nd s\u0103-i piar\u0103 acestuia \u0219i urma \u0219i s\u0103m\u00e2n\u021ba.
\n Sihastrul, care lucrase \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi s\u0103teni la t\u0103iatul lemnelor \u00een p\u0103dure, se \u00eenturn\u0103 \u00een sat tocmai c\u00e2nd jefuitorii \u00ee\u0219i
\nispr\u0103viser\u0103 jaful \u0219i se osp\u0103tau din prada pe care o aflaser\u0103 prin bordeiele p\u0103r\u0103site. Cuprinz\u00e2nd dintr-o privire ceata t\u00e2lharilor \u0219i \u021barcul s\u0103u mistuit de fl\u0103c\u0103ri, se repezi cu toporul \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eentre turci \u0219i-l izbi pe unul din ei \u00een moalele capului, \u00eenjur\u00e2nd cumplit.
\n Turcii se dezmeticir\u0103 repede din z\u0103p\u0103ceala de-o clip\u0103, \u00eel \u00eenconjurar\u0103 pe sihastru cu iataganele preg\u0103tite a-l str\u0103punge, \u00eel prinser\u0103 \u0219i-l legar\u0103 fedele\u0219, apoi \u00eel \u00eendatorar\u0103 pe tr\u0103d\u0103torul \u0219i vr\u0103jma\u0219ul lui s\u0103-i scurteze limba.
\n A \u00eemplinit tr\u0103d\u0103torul cu bucurie mare porunca turcilor \u0219i i-a scurtat limba sihastrului, dar tot atunci, de sub poala codrului au \u00eenceput s\u0103 se iveasc\u0103 s\u0103tenii cu topoarele, cu ciomege \u0219i cu \u021bepoaie, \u00eenaint\u00e2nd amenin\u021b\u0103tori. Nu mai avur\u0103 r\u0103gaz s\u0103 scape de m\u00e2nia lor nici tr\u0103d\u0103torul \u0219i nici t\u00e2lharii turci, care au fost zdrobi\u021bi \u0219i amesteca\u021bi una cu p\u0103m\u00e2ntul. C\u00e2nd vrur\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-i dezlege \u0219i s\u0103-i elibereze din saci pe nevasta \u0219i pe copiii sihastrului, to\u021bi erau f\u0103r\u0103 suflare: se \u00een\u0103bu\u0219iser\u0103 cu c\u0103lu\u0219ii de c\u00e2l\u021bi.
\n \u00cen cumplita-i durere, sihastrul ajutat de s\u0103teni \u0219i-a \u00eengropat nevasta \u0219i copiii, apoi, v\u0103duvit pentru tot restul vie\u021bii de darul graiului, a p\u0103r\u0103sit satul, s\u0103l\u0103\u0219luindu-se \u00een mijlocul p\u0103durii Ciuciurului, \u00eentr-o r\u00e2p\u0103 ad\u00e2nc\u0103, unde nu putea s\u0103 p\u0103trund\u0103 picior de om \u0219i unde s-a \u0219i sf\u00e2r\u0219it dup\u0103 ani \u0219i ani de singur\u0103tate \u0219i am\u0103r\u0103ciune.
\nPovestesc b\u0103tr\u00e2nii c\u0103 o surp\u0103tur\u0103 mare din malul r\u00e2pei ar fi astupat gura bordeiului unde-\u0219i avea el ad\u0103postul, \u00eengrop\u00e2ndu-l acolo de viu. \u00eens\u0103 nimeni nu \u0219tie l\u0103murit ce \u0219i cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. L\u0103murit se \u0219tie numai c\u0103 acelei r\u00e2pe i s-a spus de- atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi ,,R\u00e2pa mutului\u201d…\u2003 <\/p>\n


\n Sc\u0103ri\u0219oara<\/strong> <\/p>\n

\u00cen partea de miaz\u0103zi a m\u0103n\u0103stirii Dedului se \u00eenal\u021b\u0103 m\u0103gura Sc\u0103ri\u0219oara.
\n Cu c\u00e2teva veacuri \u00een urm\u0103, aceast\u0103 m\u0103gur\u0103 era acoperit\u0103 \u00een \u00eentregime de o p\u0103dure deas\u0103 de fagi, carpeni \u0219i juga\u0219tri, iar mantia acestui codru secular \u00ee\u0219i muia poala \u00een izvorul Baba, care f\u0103cea hotar \u00eentre m\u0103n\u0103stire \u0219i p\u0103dure. \u00een acest izvor se ad\u0103pau la ceasul tainic al \u00eenser\u0103rii lighioanele codrului, iar vie\u021buitorii din curtea m\u0103n\u0103stirii ascultau \u00een nop\u021bile senine cu lini\u0219te ad\u00e2nc\u0103 fream\u0103tul frunzelor \u0219i c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rilor.
\n Am aflat de la b\u0103tr\u00e2nii satului pentru care pricin\u0103 i se spune acestei m\u0103guri ,,Sc\u0103ri\u0219oara\u201d…
\n Se poveste\u0219te c\u0103, acum trei veacuri \u0219i jum\u0103tate, c\u00e2nd a pornit ctitorul Dedu cu me\u0219terii adu\u0219i de peste Dun\u0103re s\u0103 temeluiasc\u0103 m\u0103n\u0103stirea ce-i poart\u0103 numele, v\u0103z\u00e2nd ei c\u0103 locul acesta a\u0219ezat \u00eentre p\u0103duri era prea singuratec \u0219i fiindu-le team\u0103 ca nu cumva turcii care c\u0103lcau mereu \u021bara, ori t\u00e2lharii de codru s\u0103 strice m\u0103n\u0103stirea \u0219i s-o jefuiasc\u0103, au s\u0103pat din biseric\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een marginea codrului din vecin\u0103tate o cale de sc\u0103pare, care putea fi folosit\u0103 la vreme de mare primejdie. Hruba aceasta, a c\u0103rei gur\u0103 se vede \u0219i ast\u0103zi \u00een biserica Dedule\u0219ti, era \u00eenalt\u0103 cam de statura unui om mijlociu \u0219i era acoperit\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt peste care \u00een\u021belenise iarba. Dup\u0103 un mic ocol prin fa\u021ba bisericii, aceast\u0103 taini\u021b\u0103 avea bolta \u00eent\u0103rit\u0103 cu bolovani de r\u00e2u lega\u021bi cu mortar de var gras \u0219i trecea pe sub izvorul Baba, apoi urca pe o scar\u0103 s\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u00eent\u0103rit cu c\u0103r\u0103mizi arse, c\u0103tre coasta m\u0103gurii. Cap\u0103tul hrubei avea ie\u0219irea \u00eentr-un h\u0103\u021bi\u0219 greu de g\u0103sit de un ne\u0219tiutor al locurilor, iar odat\u0103 ajun\u0219i aici, cei \u00een primejdie erau salva\u021bi. Nici din biseric\u0103 nu se putea vedea u\u0219or cap\u0103tul acestei taini\u021be, deoarece o u\u0219\u0103 ce se deschidea din cafas c\u0103tre chiliile din turl\u0103 o acoperea f\u0103r\u0103 a da de b\u0103nuit.
\n Apoi, sub apa izvorului Baba, \u00een partea de sus a hrubei, pitit\u0103 printre bolovanii \u0219i tencuiala care \u00eent\u0103rea bolta, se afla o porti\u021b\u0103 de aram\u0103, care se deschidea cu ajutorul unei p\u00e2rghii \u0219i care \u00eeng\u0103duia izvorului s\u0103-\u0219i reverse apele \u00een c\u00e2teva clipe, prin \u00eentreaga galerie, \u00eenec\u00e2nd f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de sc\u0103pare pe to\u021bi cei ce s-ar fi aflat \u00een ea. Aceast\u0103 cale de izb\u0103vire pu\u021bini o cuno\u0219teau chiar \u0219i numai dintre vie\u021buitorii m\u0103n\u0103stirii.
\n A\u0219ez\u0103m\u00e2ntul acesta bogat, cu p\u0103duri \u00eentinse pe mii de hectare, cu livezi de pomi roditori \u0219i cu sfori de vie, cu zeci de poslu\u0219nici \u0219i sute de robi, cu sate de cl\u0103ca\u0219i, cu cirezi de vite, cu ele\u0219teie de pe\u0219te, velni\u021be pentru \u021buic\u0103, cu mori de ap\u0103 \u0219i mul\u021bime de nenum\u0103rate acareturi, era obl\u0103duit de o m\u00e2n\u0103 de c\u0103lug\u0103ri greci care gospod\u0103reau aceste bog\u0103\u021bii cu mare zg\u00e2rcenie, agoniseau cu prisosin\u021b\u0103 \u0219i trimiteau apoi toate aceste roade c\u0103tre marea lavr\u0103 Ca\u021bica din Ianina Epirului, care-l patrona \u00eenc\u0103 de la jum\u0103tatea veacului al \u0219aptesprezecelea, c\u00e2nd fusese \u00eenchinat acolo de ctitori.
\n De\u0219i ferit\u0103 din calea deselor umbl\u0103turi, vestea despre bog\u0103\u021bia m\u0103n\u0103stirii se \u00eentinsese pretutindeni \u0219i nu rareori, cete r\u0103zle\u021be de turci hoinari sau de t\u00e2lhari de codru cercau s-o calce, cu g\u00e2nd de jefuire. Dar c\u0103t\u0103torii de prad\u0103 \u00eent\u00e2lneau aici paz\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103 \u0219i \u00eempotrivire grea care z\u0103d\u0103rnicea g\u00e2ndurile haine, pun\u00e2ndu-i pe fug\u0103 pe \u00eempresur\u0103tori.
\n S-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 \u00eens\u0103, ca la vremea str\u00e2ngerii haraciului anual s\u0103 vin\u0103 la m\u0103n\u0103stire un dreg\u0103tor domnesc, \u00eenso\u021bit de o ceat\u0103 de ba\u0219buzuci.
\n C\u0103lug\u0103rul portar le-a cerut zapisul domniei, i-a adeverit ca oameni ai st\u0103p\u00e2nirii \u0219i, deschiz\u00e2ndu-le poarta, i-a primit \u00een m\u0103n\u0103stire. Au fost osp\u0103ta\u021bi \u0219i mai cu osebire au b\u0103ut din bel\u0219ug din vinurile ce umpleau beciurile m\u0103n\u0103stire\u0219ti. Dup\u0103 osp\u0103\u021b, at\u00e2t trimisul domnesc c\u00e2t \u0219i ba\u0219buzucii au fost g\u0103zdui\u021bi la arhond\u0103rie, urm\u00e2nd ca a doua zi pungile cu galbeni \u0219i cu argin\u021bi s\u0103 fie \u00eenc\u0103rcate \u00een desagi \u0219i date \u00een grija convoiului care trebuia s\u0103 se \u00eentoarne c\u0103tre cetatea de scaun a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.
\n B\u0103nuitor ca totdeauna fa\u021b\u0103 de credin\u021ba turcilor, stare\u021bul puse pe unul dintre c\u0103lug\u0103rii s\u0103i de tain\u0103 care cuno\u0219tea graiul turcesc, s\u0103 se strecoare pe l\u00e2ng\u0103 u\u0219a unde g\u0103zduiau o\u0219tenii \u0219i s\u0103 trag\u0103 cu urechea. Lucrul se dovedi de mare folos, \u00eentruc\u00e2t turcii vorbeau \u00eentre ei \u0219i se pl\u0103nuiau ca dup\u0103 miezul nop\u021bii s\u0103 intre cu sila \u00een chiliile c\u0103lug\u0103rilor, s\u0103-i taie pe to\u021bi \u00eempreun\u0103 cu trimisul domnesc, apoi jefuind visteria m\u0103n\u0103stirii, s\u0103 fug\u0103 c\u0103tre raiaua Br\u0103ilei.
\n Auzind acest plan \u00eenfrico\u0219\u0103tor, c\u0103lug\u0103rul vesti \u00een grab\u0103 \u0219i mare tain\u0103 pe stare\u021b \u0219i am\u00e2ndoi pornir\u0103 \u00eendat\u0103, \u00een crucea nop\u021bii, s\u0103 care cu s\u00e2rg banii \u0219i odoarele m\u0103n\u0103stire\u0219ti \u00een hruba care-i mai izb\u0103vise \u0219i-n alte r\u00e2nduri.
\n Unul dintre c\u0103lug\u0103rii care f\u0103cea de caraul\u0103 la c\u0103m\u0103rile cu merinde, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce puseser\u0103 la cale turcii \u0219i se f\u0103cea stare\u021bul, a z\u0103rit o lic\u0103rire de opai\u021b \u00een beciul m\u0103n\u0103stirii \u0219i a slobozit strig\u0103t de primejdie, a f\u0103cut mare \u00eembulzeal\u0103 \u00eentre slujitori \u0219i i-a ridicat \u00een picioare \u0219i pe ba\u0219buzuci care \u00eendat\u0103 au dat n\u0103val\u0103 la st\u0103re\u021bie, unde \u0219tiau ei c\u0103 se afl\u0103 sipe\u021bii cu banii haraciului. Aici \u00eens\u0103, banii nic\u0103ieri, sipe\u021bii lips\u0103, c\u0103m\u0103rile pustii, iar stare\u021bul fugit.
\n V\u0103z\u00e2nd c\u0103 le-a fost dat pe fa\u021b\u0103 planul cel ascuns \u0219i au r\u0103mas \u00een pagub\u0103, ba\u0219buzucii l-au prins pe c\u0103lug\u0103rul p\u0103zitor ce d\u0103duse alarma \u0219i l-au schingiuit p\u00e2n\u0103 ce le-a dezv\u0103luit taina hrubei. Apoi, \u00eemboldindu-l \u00een ceaf\u0103 cu un iatagan, l-au b\u0103gat \u00een hrub\u0103 s\u0103 le arate drumul pe care sc\u0103paser\u0103 fugarii cu comoara m\u0103n\u0103stirii.
\n Sub apa izvorului Baba, auzind pa\u0219i \u0219i glasuri str\u0103ine, stare\u021bul care se afla \u00een mijlocul hrubei a strigat:
\n – Care e\u0219ti acolo? Opre\u0219te-te \u0219i d\u0103-\u021bi crez\u0103m\u00e2ntul!
\n – Eu sunt, cuvioase p\u0103rinte stare\u021b, eu sunt, Stoica, paznicul c\u0103m\u0103rilor \u0219i de vrei sfin\u021bia ta, iart\u0103-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul \u0219i trage \u00eendat\u0103 porti\u021ba de aram\u0103…
\n Stare\u021bul pricepu pe dat\u0103 t\u00e2lcul acestor cuvinte, c\u0103ci tragerea porti\u021bei de aram\u0103 \u00eensemna c\u0103 nu mai era cu putin\u021b\u0103 de sc\u0103pare. Chiar dac\u0103 ar fi urcat sc\u0103ri\u0219oara s\u0103pat\u0103 \u00een inima dealului \u0219i ar fi ajuns \u00een mijlocul codrului, turcii tot l-ar fi ajuns din urm\u0103 \u0219i l-ar fi t\u0103iat, iar comoara m\u0103n\u0103stirii, oricum, era pierdut\u0103.
\n Murmur\u00e2nd o rug\u0103ciune pentru plecarea din ast\u0103-lume, trase p\u00e2rghia porti\u021bei de aram\u0103 din peretele de bolovani tencui\u021bi, iar apa izvorului n\u0103v\u0103li cu l\u0103comie \u00een g\u00e2lg\u00e2iri surde. \u00een c\u00e2teva clipe, hruba fu inundat\u0103, iar pere\u021bii \u0219ubrezi\u021bi de viitura apei se cl\u0103tinar\u0103 \u0219i se surpar\u0103 acoperind cu m\u00e2l \u0219i pietre at\u00e2t pe cei urm\u0103ri\u021bi c\u00e2t \u0219i pe urm\u0103ritori, precum \u0219i \u00eentreaga comoar\u0103 a m\u0103n\u0103stirii. Un bubuit \u00eenfundat venind din str\u0103fundul p\u0103m\u00e2ntului d\u0103du de veste c\u0103 malurile dealului s-au surpat cuprinz\u00e2nd \u00een bra\u021bele mor\u021bii pe cei din ad\u00e2ncuri \u0219i trec\u00e2ndu-i c\u0103tre alte t\u0103r\u00e2muri. Iar apa izvorului Baba, z\u0103bovit\u0103 un migai \u00een calea-i, \u00ee\u0219i relu\u0103 s\u0103ltatul pe f\u0103ga\u0219ul ei de veacuri.
\n De-atunci nimeni n-a mai putut p\u0103\u0219i prin aceast\u0103 taini\u021b\u0103, iar \u00eent\u00e2mplarea de demult a trecut \u00een pove\u0219tile b\u0103tr\u00e2nilor, b\u0103tr\u00e2nii au l\u0103sat-o nepo\u021bilor, iar de la str\u0103nepo\u021bii celor de alt\u0103 dat\u0103 am auzit-o \u0219i noi, a\u0219a precum v-o povestim domniilor voastre, aici.
\n Acestei m\u0103guri, care ascunde \u00een inima ei o comoar\u0103, o poveste \u0219i o sc\u0103ri\u0219oar\u0103, oamenii i-au spus de-atunci, precum \u00eei zicem \u0219i noi ast\u0103zi: \u201eSc\u0103ri\u0219oara\u201d.<\/p>\n


\nLA MORMINTE<\/strong><\/p>\n

\u00cen partea de apus a vetrei satului Dedule\u0219ti, la o dep\u0103rtare de aproape trei kilometri de actuala \u0219i moderna \u0219osea asfaltat\u0103 ce leag\u0103 ora\u0219ul R\u00e2mnicu-S\u0103rat de Dumitre\u0219tii Vrancei, la marginea p\u0103durii Baba, cu sute de ani \u00een urm\u0103, se aflau aici zeci de bordeie \u0219i c\u0103soaie \u00een mijlocul unor \u021barcuri \u00eentinse de f\u00e2nea\u021b\u0103.
\nLocuitorii acestor a\u0219ez\u0103ri erau numi\u021bi \u201eb\u0103ba\u0219i”, dup\u0103 numele p\u0103durii din apropiere \u0219i erau lega\u021bi de mo\u0219ia m\u0103n\u0103stirii Dedului, chivernisit\u0103 de c\u0103lug\u0103rii greci trimi\u0219i aici de la Ca\u021bica. Erau cl\u0103ca\u0219i m\u0103n\u0103stire\u0219ti care-\u0219i dep\u0103nau firul zilelor trudind din greu pentru un codru de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bind crugul anului pe din dou\u0103. O jum\u0103tate de an – prim\u0103vara \u0219i toamna – muncind pe mo\u0219iile m\u0103n\u0103stirii Dedului, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate – vara \u0219i iarna – pe l\u00e2ng\u0103 bordeie \u0219i prin p\u0103durile seculare ale Babei, care erau tot ale m\u0103n\u0103stirii.
\nA\u0219a se desf\u0103\u0219ura aici via\u021ba oamenilor \u0219i asta nu de azi de ieri, ci de sute de ani: \u021b\u0103ranii trudeau din greu, logofe\u021bii \u0219i c\u0103lug\u0103rii
\nm\u0103n\u0103stire\u0219ti adunau cu spor, unii prea ghiftui\u021bi, al\u021bii prea jindui\u021bi, to\u021bi \u00eens\u0103 f\u0103c\u00e2nd aceea\u0219i umbr\u0103 p\u0103m\u00e2ntului \u00een care coborau la sorocul hot\u0103r\u00e2t \u00een cartea vie\u021bii. Iar p\u0103m\u00e2ntul acestei odihne unde \u00ee\u0219i dormeau de-a valma somnul ve\u0219niciei st\u0103p\u00e2nii vremelnici ca \u0219i truditorii n\u0103p\u0103stui\u021bi se afla \u00een jurul m\u0103n\u0103stirii. Aici se \u00eenjghebase \u021bintirimul acestei sufl\u0103ri omene\u0219ti r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 prin toate h\u0103urile z\u0103rii, st\u0103p\u00e2nit\u0103 \u0219i obl\u0103duit\u0103 de acest bogat a\u0219ez\u0103m\u00e2nt c\u0103lug\u0103resc. \u00eent\u00e2mplarea ce v-o povestesc acum s-a petrecut pe vremea domnitorului Ioan Vod\u0103 Caragea, pe la \u00eenceputul celui de-al nou\u0103sprezecelea veac al erei noastre de la Hristos.
\nAbia se ispr\u0103vise greul r\u0103zboi dintre ru\u0219i \u0219i turci prin pacea \u00eencheiat\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een 1812, r\u0103zboi ce \u021binuse mai bine de \u0219ase ani \u0219i care fusese purtat \u00een bun\u0103 parte de p\u0103m\u00e2ntul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, dar \u00eencetarea v\u0103rs\u0103rii de s\u00e2nge de pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103, departe de a aduce oamenilor lini\u0219tea \u0219i bucuria mult r\u00e2vnite, le d\u0103rui o suferin\u021b\u0103 \u0219i o \u00eencercare ce avea s\u0103 se cere \u0219i s\u0103 \u00eempu\u021bineze suflarea rom\u00e2neasc\u0103 cu de dou\u0103 ori mai multe jertfe dec\u00e2t cele pl\u0103tite r\u0103zboiului.
\n\u00een \u021bara sec\u0103tuit\u0103 de jafurile \u0219i de luptele dintre muscali \u0219i turci, izbucnise cumplita cium\u0103 cunoscut\u0103 \u00een scrierile vremii de \u201eciuma lui Caragea”, dup\u0103 numele domnitorului p vremea c\u0103ruia s-a ivit.
\nMolima aceasta \u00eenfrico\u0219\u0103toare fusese adus\u0103 de armatele turce\u0219ti \u0219i se r\u0103sp\u00e2ndise mai \u00eent\u00e2i prin t\u00e2rguri \u0219i ora\u0219e, iar de aici trecuse \u0219i prin numeroase sate. Mureau s\u0103rmanii oameni, de nu mai pridideau cioclii st\u0103p\u00e2nirii s\u0103-i \u00eengroape: f\u0103r\u0103 pop\u0103, f\u0103r\u0103 slujbe, f\u0103r\u0103 pomp\u0103 \u0219i mai ales f\u0103r\u0103 sicrie, iar de cele mai multe ori chiar f\u0103r\u0103 haine. F\u0103ceau groparii ni\u0219te morminte mari c\u00e2t o arie, apoi scoteau mor\u021bii de prin case cu c\u00e2rlige sau cu c\u0103ngi \u0219i a\u0219a dezbr\u0103ca\u021bi cum erau \u0219i cum se g\u0103seau, \u00eei \u00eenc\u0103rcau claie peste gr\u0103mad\u0103 \u00een cotigi \u0219i-i duceau la gropile de ob\u0219te, arunc\u00e2ndu-i la \u00eent\u00e2mplare ca pe ni\u0219te lemne, stropindu-i cu var \u0219i acoperindu-i cu p\u0103m\u00e2nt \u0219i cu bolovani grei, ca s\u0103 nu fie dezgropa\u021bi de c\u00e2inii care umblau h\u0103mesi\u021bi.
\nGropile nu se mai f\u0103ceau \u00een cimitire, ci pe unde se nimereau: \u00een gr\u0103dini, la margine de \u021barini, pe l\u00e2ng\u0103 drumuri sau pe unde le venea mai aproape \u0219i mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 solilor mor\u021bii s\u0103 care st\u00e2rvurile care intrau \u00een descompunere din cauza c\u0103ldurilor \u0219i r\u0103sp\u00e2ndeau miasme ce otr\u0103veau \u00eentreaga suflare.
\n\u00een casele unde p\u0103trundea ciuma nu mai era cu putin\u021b\u0103 de sc\u0103pare: afumau oamenii cu fumegare de c\u00e2rpe \u0219i de tizic, op\u0103reau \u00eembr\u0103c\u0103mintea, fierbeau str\u0103chinile, lingurile, oalele, ardeau a\u0219ternuturile, stropeau cu var b\u0103t\u0103turile \u0219i lucrurile din cas\u0103, dar totul era zadarnic.
\nMolima \u00ee\u0219i purta steagul ei negru \u0219i triumf\u0103tor, cu furie, iar coasa mor\u021bii secera \u00een fiecare zi sute \u0219i sute de suflete: b\u0103rba\u021bi ori femei, copii, tineri sau b\u0103tr\u00e2ni, pricopsi\u021bi ori s\u0103rmani, st\u0103p\u00e2ni sau truditori, to\u021bi laolalt\u0103 erau azv\u00e2rli\u021bi la \u00eent\u00e2mplare \u00een gropile comune care se \u00eent\u00e2lneau la mai toate marginile a\u0219ez\u0103rilor omene\u0219ti de la ora\u0219e \u0219i sate.
\nVestea acestei cumplite pl\u0103gi ajunse \u0219i prin p\u0103r\u021bile noastre. De spaima mor\u021bii, adunau s\u0103rmanii oameni gr\u0103mezi mari de vreascuri \u0219i frunz\u0103ri la hotarul \u021barinilor sau la marginea a\u0219ez\u0103rilor \u0219i le d\u0103deau foc, pun\u00e2nd deasupra lor zdren\u021be \u0219i b\u0103legar uscat s\u0103 se fac\u0103 fum din bel\u0219ug. Desimea perdelei de fum acoperea \u0219i cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul iar aerul se primenea numai c\u00e2nd adia vreo boare de v\u00e2nt \u0219i \u00eemprosp\u0103ta r\u0103suflarea \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een giulgiul mor\u021bii.
\nA \u021binut a\u0219a aceast\u0103 stare de lucruri, de la Dr\u0103gaic\u0103 p\u00e2n\u0103 la S\u00eent\u0103m\u0103ria Mare, c\u00e2nd \u00een m\u0103n\u0103stirea Dedului s-a ivit primul caz de cium\u0103.
\nUnul dintre logofe\u021bii m\u0103n\u0103stire\u0219ti, trimis cu treburi la scaunul vl\u0103dicesc din Buz\u0103u, a adus aici s\u0103m\u00e2n\u021ba acestei mor\u021bi cumplite. Numai la un ceas dup\u0103 ce s-a \u00eenapoiat la m\u0103n\u0103stire, logof\u0103tul \u0219i- a dat duhul: \u00eel g\u0103siser\u0103 \u021beap\u0103n c\u0103tre sear\u0103, c\u00e2nd b\u0103gaser\u0103 de seam\u0103 ceilal\u021bi vie\u021buitori ai m\u0103n\u0103stirii c\u0103 nu venise la cina de ob\u0219te din trapez\u0103.
\nC\u0103lug\u0103rii \u0219i prietenii lui l-au \u00eenmorm\u00e2ntat la loc de cinste \u00een \u021bintirimul bisericii \u0219i \u00eenfrico\u0219a\u021bi de groz\u0103via molimei, au \u00eenchis por\u021bile m\u0103n\u0103stirii; nimeni nu mai avea \u00eeng\u0103duin\u021ba s\u0103 p\u0103trund\u0103 sau s\u0103 ias\u0103 din cuprinsul sf\u00e2ntului a\u0219ez\u0103m\u00e2nt, iar cei din afar\u0103 puteau agr\u0103i cu cei din\u0103untru, numai prin ferestruica din poarta de la intrare.
\nDe aducerea celor mor\u021bi \u0219i \u00eengroparea lor \u00een \u021bintirimul din curtea bisericii, nici pomeneal\u0103. Ba de frica mor\u021bii, nici c\u0103lug\u0103rii nu mai ie\u0219eau ca s\u0103 prohodeasc\u0103 pe cei r\u0103posa\u021bi. Ciuma p\u0103trunsese \u0219i \u00een c\u00e2teva case \u0219i bordeie de-ale \u021b\u0103ranilor cl\u0103ca\u0219i. Murir\u0103 oamenii r\u0103pu\u0219i de cumplita molim\u0103 \u0219i dup\u0103 obiceiul p\u0103m\u00e2ntului \u0219i dup\u0103 pravila credin\u021bei, al\u0103turi de rudeniile lor, \u00een \u021bintirimul bisericii. Aici, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd \u00eempotrivirea c\u0103lug\u0103rilor, \u0219i-au \u00eenghi\u021bit durerea \u0219i ner\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-le alta de f\u0103cut, au fost sili\u021bi s\u0103-\u0219i sape mormintele chiar \u00een \u021barcurile unde se aflau bordeiele \u0219i c\u0103soaiele celor r\u0103posa\u021bi.
\nDup\u0103 o vreme, a\u0219a precum venise de n\u0103prasnic, tot at\u00e2t de grabnic s-a \u0219i stins aceast\u0103 molim\u0103 cumplit\u0103…Iar vremea a trecut dep\u0103n\u00e2nd mereu din caerul ei clipele, ceasurile, zilele, s\u0103pt\u0103m\u00e2nile, lunile \u0219i anii…
\nDurerile s-au uitat, domniile s-au schimbat, oamenii s-au str\u0103mutat din vechile s\u0103la\u0219uri \u0219i s-au adunat \u00eentr-o vatr\u0103 nou\u0103 de sat, cea de ast\u0103zi. \u0218i crucile mormintelor de odinioar\u0103 au putrezit… Doar amintirile au r\u0103mas \u00een povestirile b\u0103tr\u00e2nilor care au numit locurile unde au fost \u00eengropa\u021bi cei r\u0103pu\u0219i de cium\u0103: \u201eLa morminte”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LA ROIU \u00cen partea de miaz\u0103noapte a satului nostru, printre copacii care str\u0103juiau cele dou\u0103 maluri ale apei R\u00e2mnicului, cu<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13700,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13711"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13711"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13712,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13711\/revisions\/13712"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}