{"id":13650,"date":"2021-02-19T11:01:41","date_gmt":"2021-02-19T08:01:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13650"},"modified":"2021-02-19T11:03:18","modified_gmt":"2021-02-19T08:03:18","slug":"de-ai-nostri-octavian-mosescu-alte-vitralii-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13650","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! &#8211; Octavian Mo\u0219escu &#8211; Alte vitralii (5)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Cum a b\u0103rbierit actorul G. Ciprian pe \u00eemp\u0103ratul Franz Joseph<\/strong><\/p>\n<p>Nu-mi amintesc \u00een ce \u00eemprejurare am cunoscut pe actorul G. Ciprian, dar parc\u0103 \u00eel v\u0103d a\u0219ez\u00eendu-se deseori la masa noastr\u0103, \u00een restaurantul din pasajul Comedia, unde ne str\u00eengeam cu Mircea \u0218tef\u0103nescu, Puiu Iancovescu, Mor\u021bun \u0219i mul\u021bi al\u021bi cheflii cu palmares bogat.<br \/>\nEra cel mai nest\u0103vilit consumator de b\u0103uturi fine \u0219i cel mai pl\u0103cut povestitor de anecdote din lumea teatrelor.<br \/>\n\u00cen timpul r\u0103zboiului (1916\u20141918) ne-am \u00eent\u00eelnit la Berbeci \u2014 \u00een spatele frontului \u2014 unde \u00eempreun\u0103 cu el \u0219i cu al\u021bi actori \u0219i scriitori mobiliza\u021bi, organizam \u00een fiecare s\u00eemb\u0103t\u0103 seara \u0219ez\u0103tori artistice, pe atunci singurul ostrov de muzic\u0103 \u0219i teatru, la care participau militari din bivuacurile cele mai \u00eendep\u0103rtate.<br \/>\nLa Berbeci se afla renumita fabric\u0103 de coniac Laville. So\u021bia proprietarului \u2014 o belgian\u0103 pe c\u00eet de frumoas\u0103 pe at\u00eet de voluminoas\u0103, asista \u00eentotdeauna la spectacolele noastre, oferindu-ne la urm\u0103 suculente osp\u0103\u021buri.<br \/>\nPrietenul Ciprian \u2014 prin declara\u021bii \u0219i duete pline de haz \u2014 intrase \u00een gra\u021biile voluptoasei amfitrioane, a\u0219a c\u0103 sticlele de coniac Naville, c\u0103deau ca \u0219rapnelele pe front. Actorului, \u00eendr\u0103gostit mai mult de coniac dec\u00eet de patroan\u0103, camarazii i-au adresat catrene, ca urm\u0103torul:<br \/>\n<em>Ciprian filozofeaz\u0103:<br \/>\nCe ar fi, \u00een loc de slan\u0103,<br \/>\nCum e ea voluminoas\u0103<br \/>\nS\u0103 se schimbe \u00een budan\u0103?<\/em><br \/>\nDup\u0103 \u00eencheierea armisti\u021biului, ne-am \u00eempr\u0103\u0219tiat pe la c\u0103minele noastre ca, trec\u00eend numai c\u00eeteva luni, o parte dintre noi s\u0103 fim rechema\u021bi pe la unit\u0103\u021bile din Transilvania.<br \/>\nDeci m\u0103 g\u0103seam \u00een Clujul pavoazat de s\u0103rb\u0103toare. Era mult a\u0219teptat\u0103 revederea dup\u0103 un mileniu, c\u00eend se rev\u0103rsau pretutindeni bucuriile unei drept\u0103\u021bi istorice.<br \/>\n\u00cen iure\u0219ul entuziasmului \u2014 \u00een redac\u021bia unui ziar local (la care colaboram), m-am \u00eemprietenit cu poetul Emil Isac, care ne-a captivat cu o str\u0103lucit\u0103!<br \/>\nCultur\u0103 clasic\u0103 \u0219i contemporan\u0103, declam\u00eend din poe\u021bii favori\u021bi Holderlin \u0219i Rainer Maria Rilke cum \u0219i din Heine \u0219i Ady Endre.<br \/>\nLa \u00eent\u00eelnirile noastre prin cafenelele Clujului, se al\u0103tura \u0219i G. Ciprian, sosit \u00eentr-un turneu cu Apus de soare.<br \/>\nS\u0103rb\u0103torind pe baritonul Jean Atanasiu, care ob\u021binuse un r\u0103sun\u0103tor succes \u00eentr-un concert de arii, duete, ne-am adunat la popota ofi\u021berilor instalat\u0103 \u00een casele unui grof. Nu lipsea dintre noi Emil Isac, c\u00eent\u0103re\u021bii rom\u00e2ni din Cluj, Const. Pavel \u0219i I. Br\u0103tianu, \u00eenc\u00eent\u0103toarea primadon\u0103 Pinter Boske, de la opereta maghiar\u0103, \u0219i G. Ciprian \u00eenso\u021bit de colegii Vasile Toneanu \u0218i Ion M\u00e2nu. De asemenea t\u00een\u0103rul grof, un intelectual cu studii la Budapesta \u0219i Viena, era nelipsit la petrecerile noastre.<br \/>\nA fost o sear\u0103 de c\u00eentece \u0219i poezie, cu un colorit vesel \u0219i tineresc, la \u00een\u0103l\u021bimea savurosului vin Tokay.<br \/>\n\u00cen holul popotei, trona pe un \u00eenalt soclu de marmur\u0103, impun\u0103torul \u0219i seme\u021bul bust \u00een ghips al \u00eemp\u0103ratului Franz Joseph, cu favori\u021bii invol\u021bi care d\u0103deau at\u00eeta maiestate monarhului.<br \/>\nDeodat\u0103 Ciprian \u2014 dup\u0103 mai multe sticle de delicioas\u0103 ambrozie \u2014 dispare pentru c\u00eeteva clipe, ca s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din baie, cu ustensilele de care avea nevoie \u00een cur\u00eend.<br \/>\nUrcat pe un scaun, autorul de mai t\u00eerziu al comediei Capul de r\u0103\u021boi, \u00eendesat ca un buldog, s\u0103pune\u0219te lini\u0219tit favori\u021bii \u00eemp\u0103ratului \u0219i cu un brici \u00eencepu tacticos s\u0103-l \u201eb\u0103rbiereasc\u0103\u201d, p\u00een\u0103 c\u00eend toat\u0103 podoaba c\u0103zu la picioarele soclului.<br \/>\n\u00cen acest moment solemn, u\u0219a se deschise larg \u0219i comandantul unit\u0103\u021bii noastre ap\u0103ru \u00een prag, \u00eenso\u021bit de gentilul amfitrion.<br \/>\nV\u0103 las, stima\u021bi cititori, s\u0103 v\u0103 \u00eenchipui\u021bi ilariant\u0103 scen\u0103, hazul comandantului \u0219i al t\u00een\u0103rului grof \u0219i cum ar\u0103ta \u00eemp\u0103ratul&#8230; f\u0103r\u0103 favori\u021bi.<br \/>\n<em>5 aprilie 1971<\/em><\/p>\n<p><strong><br \/>\nUrma\u0219ul lui Homer<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 o escal\u0103 neprev\u0103zut\u0103 \u00een portul Famagusta din insula Cipru, vaporul \u201eDacia\u201c a acostat la Port-Said. Vizitam \u00eent\u00eeia oar\u0103 acest port vestit pentru traficul de m\u0103rfuri \u0219i c\u0103l\u0103tori din Orientul Mijlociu.<br \/>\n\u00cent\u00eerziasem pe drumuri de ape, a\u0219a c\u0103 pierdusem leg\u0103tura cu trenul de Cairo \u2014 punctul final al c\u0103l\u0103toriei mele. Dar am fost bucuros s\u0103 r\u0103m\u00een p\u00een\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, aleg\u00eend o c\u0103l\u0103uz\u0103 pentru un tur de orizont \u00een fabulosul ora\u0219, a\u0219ezat \u00eentr-o priveli\u0219te panoramic\u0103 la gurile Canalului de Suez.<br \/>\nChiar de la debarcader se desf\u0103\u0219urau \u00een evantai cochetele pie\u021be cu \u00een\u0219iruiri de firme atractive, cafenelele cu perdele \u0219i umbrele, animate de lume cosmopolit\u0103, aflat\u0103 \u00een trecere spre \u00eendep\u0103rtatele Indii.<br \/>\n\u00cen diminea\u021ba aceea, cu cerul boltit \u00een faian\u021b\u0103 albastr\u0103, am str\u0103b\u0103tut bulevardele lungi \u0219i \u00eentinse de-a lungul \u021b\u0103rmului, am z\u0103bovit prin gr\u0103dinile exotice, prin moscheele trufa\u0219e, cu minunatele minarete, prin muzeele cu vestigii de pe timpul fanario\u021bilor. Mai t\u00eerziu, ne-am a\u0219ezat la o cafenea umbrit\u0103 de platani, unde se servea cafeaua cea mai aromat\u0103 \u0219i se fuma din narghilele de ceramic\u0103 persan\u0103.<br \/>\nAcolo, aproape de noi, mi-a atras aten\u021bia un arab \u00eentre dou\u0103 v\u00eerste, t\u0103lm\u0103cind celor nevoia\u0219i, ne\u0219tiutori de carte, dorurile \u00een versuri.<br \/>\nEra vorba de un beduin-poet care, dup\u0103 o via\u021b\u0103 de nomad, ademenit de o egipteanc\u0103 frumoas\u0103, ca \u00een stampele vechi, s-a stabilit aici pentru totdeauna. T\u00eenjea dup\u0103 poezia caravanelor de c\u0103mile din pustiurile asiatice.<br \/>\nL-am invitat la masa noastr\u0103. Poliglot \u0219i autodidact, st\u0103p\u00eenind mai multe dialecte arabe \u0219i persane, beduinul, care ajunsese pe vremuri p\u00een\u0103 \u00een \u021bara Soarelui-R\u0103sare, sim\u021bea o voluptate \u00een a istorisi \u00een limba francez\u0103 momente din peregrin\u0103rile din trecut, amintiri, balade \u0219i scene eroice.<br \/>\nNe povesti cum parte din aceste scrisori le versifica pentru ca vraja strofelor s\u0103 fie mai conving\u0103toare; iar multe dintre aceste r\u0103va\u0219e rimate, puse pe muzic\u0103, circulau \u00een popor. Astfel era cunoscut c\u00eentecul unei tinere p\u0103r\u0103site de iubitul plecat s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103.<br \/>\n<em>\u201eAceea\u0219i lun\u0103 lumineaz\u0103 pe mare,<br \/>\nAcelea\u0219i vapoare vin \u0219i dispar \u00een zare,<br \/>\n\u0218i tot z\u00eena de azi nu mai e ca cea de ieri,<br \/>\nDe\u0219i fream\u0103t\u0103 acelea\u0219i alei de palmieri<br \/>\n\u0218i acelea\u0219i p\u0103s\u0103ri fac cuiburi sub strea\u0219in\u0103 noastr\u0103<br \/>\nAt\u00eet pustiu se \u00eentinde \u00een noaptea albastr\u0103<br \/>\nDe c\u00eend \u021bi-ai \u00eembr\u0103cat frumosul burnuz<br \/>\n\u0218i mi-a r\u0103mas numai cuv\u00eentul ADIO s\u0103-mi sune \u00een auz\u201d<\/em><br \/>\nNedumerit de ce nu le semneaz\u0103 pentru a le publica \u00een revistele literare ale \u021b\u0103rii, beduinul, departe de toate aceste vanit\u0103\u021bi, r\u0103spunse:<br \/>\n\u201eNimic nu-mi apar\u021bine. Dramele pe care le ascult \u00een fiecare zi la aceast\u0103 mas\u0103 a confesiunilor s\u00eent ale at\u00eetor necunoscu\u021bi oropsi\u021bi \u0219i \u00eengenunchia\u021bi. C\u00eet\u0103 fantezie, c\u00eet\u0103 m\u0103iestrie \u0219i c\u00eet lirism izbucnesc din durerile lor, de multe ori m\u0103 simt neputincios s\u0103 le a\u0219tern pe h\u00eertie.<br \/>\nC\u00eeteodat\u0103 le ascult ca un str\u0103in, de\u0219i s\u00eent poeziile mele, dar dorurile s\u00eent ale altora. Niciodat\u0103 nu m-am g\u00eendit s\u0103 le string \u00eentr-o carte.\u201d<br \/>\nPlec\u00eend spre gar\u0103, doream s\u0103 aflu adresa poetului, \u00een\u021belept ca un proverb arab. Dar c\u0103l\u0103uza mea nu-i cuno\u0219tea nici m\u0103car numele.<br \/>\n<em>19 septembrie 1971<\/em><\/p>\n<p><strong><br \/>\nCu trei scriitori la Foc\u0219ani<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen urm\u0103 cu aproape jum\u0103tate de veac, am f\u0103cut un popas literar \u00een ora\u0219ul moldovenesc de pe Milcov. Camil Petrescu, Perpessicius \u0218i Cincinat Pavelescu sus\u021bineau un program alc\u0103tuit dintr-o conferin\u021b\u0103 \u0219i lecturi poetice.<br \/>\nAutorul romanului \u201ePatul lui Procust\u201d a vorbit \u00een sala teatrului, (pe atunci de cur\u00eend construit) despre munca intelectual\u0103.<br \/>\nEra un subiect inedit \u0219i surprinz\u0103tor pentru vremurile acelea, \u00eentruc\u00eet al\u0103tura pe intelectuali, muncitorilor din uzine \u0219i lucr\u0103torilor de pe ogoare.<br \/>\nLa apari\u021bia scriitorului pe scen\u0103 \u2014 un t\u00een\u0103r pl\u0103p\u00eend \u0219i sfios, f\u0103r\u0103 calit\u0103\u021bi oratorice \u0219i f\u0103r\u0103 \u021binut\u0103 impun\u0103toare \u2014 s-a produs o oarecare dezam\u0103gire \u00een public. O clip\u0103 numai. \u00een cuvintele topite din metale pre\u021bioase, vizionarul a prefa\u021bat revista care urma s\u0103 apar\u0103: \u201eMunca intelectual\u0103&#8221;. Aici, la Foc\u0219ani, ca \u0219i la R\u00eemnicu-S\u0103rat, Camil Petrescu, a trasat \u00eent\u00eeia oar\u0103 \u00een linii mari, rostul \u0219i misiunea acestei publica\u021bii, cu at\u00eet r\u0103sunet \u00een lumea intelectual\u0103, apoi cunoscutul critic literar Perpessicius, a citit versuri din volumul \u201eScut \u0219i targ\u0103\u201d.<br \/>\n<em>\u201eFlorile de pe c\u00eempie le cosesc mitraliere<br \/>\n\u0218i cu sucurile scurse spal\u0103 r\u0103nile mortale.<br \/>\nDe eroi c\u0103zu\u021bi in tin\u0103 ca \u0219i simple efemere<br \/>\nCe adorm de veci pe-o floare, \u00eengrop\u00eendu-se-n petale.<\/em><br \/>\nMajoritatea poeziilor scrise \u00een ecouri de mitraliere, a impresionat publicul, aflat \u00een apropierea frontului, care nu uitase barajul de foc de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti.<br \/>\nGreu i-a fost poetului Cincinat Pavelescu s\u0103 des-trame aceast\u0103 atmosfer\u0103 \u00een\u0103bu\u0219itoare, cu c\u00eentece de dragoste. A izbutit totu\u0219i. La urm\u0103 a fost rugat s\u0103 citeasc\u0103 c\u00eeteva epigrame, \u00eensenin\u00eend cupola teatru-lui. Reproduc din cele inedite:<br \/>\n<em>\u201eA\u0219 vrea s\u0103 c\u00eent \u00eentr-un verset<br \/>\nOra\u0219ul vostru, dar regret&#8230;<br \/>\nCe ar putea s\u0103 m\u0103 inspire<br \/>\nCa s\u0103 \u00eei trec la&#8230; nemurire?&#8221;<\/em><br \/>\nFream\u0103t de aplauze \u0219i proteste. Cineva din sal\u0103, mi se pare c\u0103 un profesor, se ridic\u0103 \u0219i ceru voie s\u0103 intre \u00eentr-un dialog epigramatic:<br \/>\n<strong>Bardului r\u00eemnicean<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201eDe e\u0219ti din R\u00eemnicu-S\u0103rat<br \/>\nPe to\u021bi ne prinde o mirare&#8230;<br \/>\n\u00cen epigram\u0103, Cincinat,<br \/>\nNoi nu g\u0103sim&#8230; un pic de sare\u201d.<\/strong><br \/>\n\u00cen fine, publicul s-a \u201er\u0103zbunat\u201d. Dup\u0103 torentul de aplauze poetul r\u0103spunde:<br \/>\nPersoanei din sal\u0103 care m-a \u201eepigramat\u201d:<br \/>\n<em>\u201eDe multe ori, via\u021ba-i o dram\u0103<br \/>\n\u0218i comp\u0103timirea-mi mare;<br \/>\nCum, \u0219i aici, \u00een epigram\u0103,<br \/>\nAi vrea s\u0103 tai&#8230; blocuri de sare<\/em>?<br \/>\nEfectul a fost magistral. O doamn\u0103 din stal arunc\u0103 maestrului un trandafir.<br \/>\nSurprins de acest gest, ridic\u0103 floarea \u0219i improvizeaz\u0103:<br \/>\n<em>\u201eDe\u0219i-s pornit pe ofensiv\u0103,<br \/>\nNecunoscuta mea din stal,<br \/>\nO rim\u0103, c\u00eet de corosiv\u0103,<br \/>\nTu o prefaci \u00een madrigal.\u201d<\/em><br \/>\n\u0218i trubadurul serenadelor, adreseaz\u0103 ora\u0219ului un ultim catren:<br \/>\n<em>\u201eFoc\u0219ani, vestit ora\u0219 duios,<br \/>\nDin vremea chiar lui Cuza-Vod\u0103<br \/>\nCunosc trecutu-\u021bi glorios<br \/>\n\u0218i \u00ee\u021bi r\u0103m\u00een dator o od\u0103!\u201d<\/em><br \/>\nPublicul \u00een picioare, satisf\u0103cut, ova\u021bioneaz\u0103 pe cei trei scriitori. Camil Petrescu str\u00eenge m\u00eena f\u0103urarului de epigrame, \u0219optindu-i: \u201eMare vr\u0103jitor, e\u0219ti, dar \u0219i mare co\u021bcar\u201d.<br \/>\nPeste o or\u0103 \u00een trei ma\u0219ini urcam colinele la Odobe\u0219ti.<br \/>\nT\u00eerziu ne-am \u00eentors pe acela\u0219i drum.<br \/>\n&#8230; Pe coline se aprindeau focuri, se auzeau chiote, \u0219i c\u00eentecele l\u0103utarilor, nelipsi\u021bi toamnei.<br \/>\n&#8230; Deodat\u0103, s-a auzit o melodioas\u0103 voce de te\u00acnor, departe undeva&#8230; \u00eentr-o vie:<br \/>\n<em>\u201e\u00ce\u021bi mai aduci aminte, Doamn\u0103?<br \/>\nEra t\u00eerziu \u0219i era toamn\u0103&#8230;\u201d<\/em><br \/>\n<em>28 decembrie 1969<\/em><\/p>\n<p><strong><br \/>\nPoveste de iarn\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen seara aceasta \u00eemi amintesc de Olo, un lapon cu tr\u0103s\u0103turi mongoloide \u0219i fa\u021ba bo\u021bit\u0103, cu m\u00eeinile ca de p\u0103pu\u0219\u0103. Se prip\u0103\u0219ise \u00een R\u00eemnicu-S\u0103rat \u00een urm\u0103 cu 6 decenii, venit cu un circ instalat pentru mai multe luni. \u00eentotdeauna \u00eel z\u0103ream la intrarea \u00een circ, \u00eemp\u0103r\u021bind spectatorilor programele cu surprize \u0219i \u201enumere senza\u021bionale\u201d. Noi, copiii, \u00eel \u00eenconjuram cu dragoste, c\u0103ci nu o dat\u0103 ne-a l\u0103sat s\u0103 intr\u0103m \u00een grupuri, f\u0103r\u0103 nici o plat\u0103. P\u00een\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00eend circul \u0219i-a str\u00eens cortul \u00een c\u0103ru\u021be masive \u0219i ne-a p\u0103r\u0103sit.<br \/>\nOlo a r\u0103mas. Pentru \u00eent\u00eeia oar\u0103, de c\u00eend f\u0103cea parte din personalul circului, n-a mai urmat obi\u0219nuitul itinerar, spre bucuria noastr\u0103, care ne-am \u00eemprietenit cu acest r\u0103t\u0103citor din pustiurile de ghea\u021b\u0103.<br \/>\nSe spunea c\u0103 o dragoste l-a vr\u0103jit pe acest cu-l treier\u0103tor de ora\u0219e \u0219i z\u0103ri care a ajuns s\u0103-\u0219i \u00eentemeieze pe meleagurile noastre un c\u0103min. \u00eencepuse s\u0103-\u0219i c\u00ee\u0219tige existen\u021ba din comisioane, a\u0219tept\u00eend prin fa\u021ba cafenelelor. La \u00eenceputul primului r\u0103zboi am plecat pe la unit\u0103\u021bile unde eram repartiza\u021bi. C\u00eend ne-am \u00eentors, nu l-am mai g\u0103sit. Cu timpul, l-am uitat.<br \/>\nCe \u00eent\u00e2mplare neprev\u0103zut\u0103! \u00cen vara anului 1933, fiind \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie prin \u021b\u0103rile nordice \u0219i travers\u00eend Golful Finic pe la Tallin, m-am oprit c\u00eeteva zile la Helsinki. Acolo, \u00een \u021bara cu o mie de lacuri, la agen\u021bia de voiaj, un ghid lapon m-a invitat la biroul de informa\u021bii. Era Olo. M-a recunoscut, ar\u0103t\u00eendu-mi o bucurie pe care o \u00eentrez\u0103ream \u00een priviri \u0219i \u00een cuvintele de bun\u0103 primire. M-a sf\u0103tuit s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu la caravana cu scriitori, actori \u0219i turi\u0219ti, care pornea a doua zi s\u0103 viziteze Laponia timp de 8 zile, asigur\u00eendu-m\u0103 c\u0103 el ne va fi c\u0103l\u0103uz\u0103.<br \/>\nCaravana mai avea misiunea, \u00een cele trei luni c\u00eet \u021binea vara, s\u0103 organizeze reuniuni artistice. M\u0103 atr\u0103gea \u021binutul polar, cu roci \u0219i arbu\u0219ti pipernici\u021bi \u0219i, mai ales, peisajul dezolant al nordului.<br \/>\nDin trenul cu vagoane de dormit \u0219i restaurante, acela\u0219i \u0219i acela\u0219i decor cu p\u0103duri de conifere, de lacuri albastre, pe malurile c\u0103rora fuseser\u0103 ridicate hoteluri elegante \u0219i cabane turistice. &#8230;\u0218i cu c\u00eet \u00eenaintam spre cercul arctic, nop\u021bile disp\u0103reau, soarele r\u0103m\u00een\u00eend tot timpul pe cer.<br \/>\nLaponia se desf\u0103\u0219ura \u00een fa\u021ba noastr\u0103 cu farmecul plin de legende al unui \u021binut f\u0103r\u0103 sf\u00eer\u0219it. \u00een dou\u0103 ora\u0219e trenul s-a oprit mai mult, d\u00eend r\u0103gaz societ\u0103\u021bii scriitorilor finlandezi s\u0103 organizeze reuniuni distractive, la care luau parte laponi veni\u021bi cu s\u0103nii trase de reni, bucuro\u0219i s\u0103-\u0219i desfac\u0103 marfa de artizanat, lucrat\u0103 \u00een nop\u021bile lungi de iarn\u0103. Un critic literar ne-a vorbit despre scriitorul Alexis Kivi \u2014 un Sadoveanu finic \u2014 mare prozator, al c\u0103rui roman \u201eCei 7 fra\u021bi\u201c, a fost tradus \u00een majoritatea limbilor europene. Un poet suedez a citit din literatura scandinav\u0103, c\u00ee\u021biva actori au declamat versuri, iar un t\u00een\u0103r lapon a c\u00eentat balade \u0219i c\u00eentece de dragoste, din care Olo mi-a tradus c\u00eeteva versuri:<br \/>\n<em>\u201eHai iu\u021bii mei reni, hai dragii mei reni,<br \/>\nPurta\u021bi-mi sania, acolo, departe&#8230;<br \/>\nV\u0103zduhul v\u00eentur\u0103 puzderie de ierni.<br \/>\nNumai o noapte de ea ne desparte<br \/>\nLa casa din b\u00eerne \u2014 pitit\u0103 \u00een troieni \u2014<br \/>\nLumini de foc ard; \u0219i-n bl\u0103ni de urs polar<br \/>\nM-a\u0219teapt\u0103 iubita cu bra\u021bul de licheni,<br \/>\nAceea\u0219i, cu sufletul tandru \u0219i stelar\u201d.<\/em><br \/>\nLa \u00eentoarcerea din acest \u021binut al miracolului alb, Olo \u0219i-a ar\u0103tat dorin\u021ba de a reveni \u00een Rom\u00e2nia. S-a \u021binut de cuv\u00eent. Cu primul grup de turi\u0219ti finlandezi, care s-a oprit c\u00eeteva zile \u00een Bucure\u0219ti, \u00een drum spre Orient, Olo ne-a vizitat la redac\u021bia ziarelor \u201eAdev\u0103rul&#8221; \u0219i \u201eDiminea\u021ba&#8221;, care i-a propus un post la biroul nostru de turism.<br \/>\nA fost \u0219i \u00een R\u00eemnicu-S\u0103rat, la cimitirul de pe deal, la morm\u00eentul iubitei, dar s-a \u00eentors \u00een aceea\u0219i zi ca s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 grupul mai departe.<br \/>\n<em>9 septembrie 1971<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cum a b\u0103rbierit actorul G. Ciprian pe \u00eemp\u0103ratul Franz Joseph Nu-mi amintesc \u00een ce \u00eemprejurare am cunoscut pe actorul G.<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13593,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13650"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13650"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13650\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13653,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13650\/revisions\/13653"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}