{"id":13607,"date":"2021-02-16T14:15:33","date_gmt":"2021-02-16T11:15:33","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13607"},"modified":"2021-02-16T14:15:33","modified_gmt":"2021-02-16T11:15:33","slug":"de-ai-nostri-octavian-mosescu-alte-vitralii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13607","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Octavian Mo\u0219escu – Alte vitralii (2)"},"content":{"rendered":"

Tudor Vianu<\/strong><\/p>\n

Rar, foarte rar, titlul de academician se potrivea cuiva mai bine ca acestui magistru care a ilustrat catedra de estetic\u0103 a Universit\u0103\u021bii bucure\u0219tene cu sobrietate, inteligen\u021b\u0103, noble\u021be \u0219i erudi\u021bie.
\nL-am cunoscut la Viena, la \u00eenceput de an universitar. Se oprise c\u00eeteva zile \u00een ora\u0219ul muzicii, \u00een trecere spre Germania unde, la Tubingen pe Neckar, ca \u0219i poetul Ion Barbu \u00ee\u0219i des\u0103v\u00eer\u0219ea studiile \u00een preajma unor profesori de renume universal.
\n\u00cen timpul acesta, ne vizita des \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201d \u021bin\u00eend \u00een fiecare s\u00eemb\u0103t\u0103 seara prelegeri despre Eminescu.
\n\u00centors \u00een \u021bar\u0103, \u00eel \u00eent\u00eelneam adeseori cu sentimentul prieteniei care-i leag\u0103 pe rom\u00e2ni dincolo de hotarele patriei. \u00eentotdeauna era corect \u00eembr\u0103cat, cu gesturi re\u021binute \u0219i cu un z\u00eembet abia schi\u021bat. Povestea pu\u021bin, cu un umor sec, \u00eent\u00eempl\u0103ri din via\u021ba universitar\u0103. Distribuia aceea\u0219i polite\u021be pentru to\u021bi prietenii \u0219i cunoscu\u021bii, eviden\u021biind, discret \u0219i poate f\u0103r\u0103 vrere, titlul de doctor \u00een filozofie.
\nC\u00eend \u00eenfiin\u021basem cenaclul cultural pentru zona Buz\u0103u, R\u00eemnicu-S\u0103rat \u0219i Foc\u0219ani, a fost printre primii conferen\u021biari care a r\u0103spuns cu entuziasm la apelul meu. Astfel \u2014 \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 de duminic\u0103 \u2014 am poposit \u00een Buz\u0103u, unde, \u00een cea mai \u00eenc\u0103p\u0103toare sal\u0103 din ora\u0219, a vorbit despre romantism \u2014 tem\u0103 pe atunci savurat\u0103 mult de marele public.
\nDup\u0103 conferin\u021b\u0103, din mul\u021bimea care luase parte, o doamn\u0103 ceva mai \u00een v\u00eerst\u0103 a \u021binut s\u0103 ne invite la dejun. Era scriitoarea Constan\u021ba Marino-Moscu, so\u021bia unui cunoscut avocat din localitate. Acolo, \u00een casa ca fa\u021bada de marmor\u0103 \u0219i ferestre luminoase am cunoscut \u0219i pe fiica sa Adina, ast\u0103zi profesoar\u0103 la Institutul de Arte Plastice, pictori\u021b\u0103 de talent.
\nAutoarea volumului de nuvele Ada Lazu ne-a citit c\u00eeteva fermec\u0103toare scrisori pline de un senzualism feminin, apar\u021bin\u00eend prietenei sale Hortensia Papadat-Bengescu, pe care o cunoscusem personal la Foc\u0219ani, la \u00eenceputul primului r\u0103zboi mondial.
\n\u00een ziua aceea, domnea at\u00eeta voie bun\u0103, incit Tudor Vianu fu \u00eendemnat s\u0103-\u0219i dest\u0103inuie o dragoste fugitiv\u0103 de pe malurile Neckarului. T\u00eerziu, cu greu ne-am desp\u0103r\u021bit, urm\u00eend s\u0103 fim seara la R\u00eemnicu-S\u0103rat, unde avea loc a doua conferin\u021b\u0103.
\nDar mare ne-a fost surpriza c\u00eend \u00een sala teatrului s-a ivit Constan\u021ba Marino-Moscu, \u00eempreun\u0103 cu dou\u0103 prietene, dornice s\u0103 asiste la prelegerea distinsului conferen\u021biar. Cu aceast\u0103 ocazie i-a adus \u0219i o fotografie a sa \u00eempreun\u0103 cu Hortensia Papadat-Bengescu.
\nA doua zi dis-de-diminea\u021b\u0103, plecam pe valea R\u00e2mnicului spre Poiana M\u0103rului. Pe Tudor Vianu \u00eel interesa locul de exil a lui Cezar Bolliac.
\n27 decembrie 1970<\/em><\/p>\n


\nEpilogul unui libret de operet\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un timp, locuiam la Viena, pe Maria Treugasse, o strad\u0103 \u00eengust\u0103 \u0219i lini\u0219tit\u0103, care leag\u0103 dou\u0103 bulevarde principale. Gazda mea, dintr-o familie de baroni sc\u0103p\u0103ta\u021bi, nemaiav\u00eend nici o alt\u0103 surs\u0103 de venituri, m\u0103 rugase s\u0103 o ajut s\u0103 deschid\u0103 o pensiune pentru un grup mic de studen\u021bi rom\u00e2ni.
\n\u00cen c\u00eeteva zile i-am adus c\u00ee\u021biva prieteni \u0219i colegi, studen\u021bi la diverse universit\u0103\u021bi vieneze, to\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii \u201eRom\u00e2nia jun\u0103”. Printre ei se afla \u0219i compozitorul Filaret Barbu, originar din Lugoj, un t\u00een\u0103r de 20 de ani, bondoc \u0219i brunet cu veleit\u0103\u021bi de autor de muzic\u0103 de operet\u0103, \u00eenfierb\u00eentat de minunatul ora\u0219 al valsurilor lui Strauss. De aceea, nu m-am mirat c\u00eend, \u00eentr-o zi, r\u0103ma\u0219i singuri, la sf\u00eer\u0219itul mesei, a insistat s\u0103-i scriu textul unui libret de operet\u0103 cu subiect din via\u021ba de la \u021bar\u0103. Inten\u021biona, dup\u0103 scrierea muzicii, s-o reprezinte la teatrul din Lugoj. Lu\u00eend propunerea \u00een glum\u0103, i-am promis t\u00een\u0103rului b\u0103n\u0103\u021bean c\u0103 va avea textul \u00een cel mai scurt timp.
\nDe atunci \u2014 zi fatal\u0103 \u2014 de c\u00eete ori venea la pensiune, \u00eemi amintea de f\u0103g\u0103duiala dat\u0103, eu am\u0103gindu-l c\u0103 am scris actul I, iar dup\u0103 mai multe zile, c\u0103 s\u00eent la finalul textului. \u00cenaintea vacan\u021bei de var\u0103, Filaret Barbu \u00eemi cere manuscrisul, la care compusese deja muzica prologului, dar la care eu nu scrisesem nici un r\u00eend.
\nCrez\u00eend c\u0103 este un capriciu sortit s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 un vis ne\u00eemplinit \u00een sertarele prietenului, \u00eentr-o sear\u0103, izolat la cafeneaua Alserhof, consum\u00eend cafele \u0219i coniacuri, i-am dat \u00eentregul text gata, despre care ast\u0103zi nu-mi amintesc nici m\u0103car titlul.
\n\u00centors pentru vacan\u021b\u0103 la R\u00eemnicu-S\u0103rat, m-am pomenit cu o telegram\u0103 din Lugoj:
\n\u201eDuminic\u0103 seara premiera. Vino neap\u0103rat\u201d.
\nFilaret Barbu<\/em><\/p>\n

M\u0103rturisesc mustr\u0103rile de con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 n-am luat \u00een serios propunerea prietenului meu. Bine\u00een\u021beles, nu m-am dus la Lugoj, \u00eemi venea mai mult s\u0103 plec… \u00een mun\u021bi.
\nDup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 primesc o scrisoare l\u0103muritoare, cu regrete c\u0103 n-am luat parte la aceast\u0103 manifestare artistic\u0103. Totodat\u0103, \u00eemi comunica c\u0103 a apelat la poetul Lucian Blaga \u2014 aflat \u00een localitate \u2014 s\u0103 scrie rolul unui personaj comic, pentru a-i da operetei o not\u0103 hazlie.
\nLucian Blaga s-a amuzat de aceast\u0103 propunere cre\u00eend rolul f\u0103g\u0103duit, devenind astfel coautorul libretului.
\nDe atunci au trecut mul\u021bi ani. La Cap\u0219a \u00eel \u00eent\u00eelneam des pe Lucian Blaga, dar nu i-am amintit niciodat\u0103 de acest amuzament muzical. De asemenea, cu Filaret Barbu \u2014 cunoscutul compozitor al muzicii din operetele de mare succes Ana Lugojana \u0219i Pluta\u0219ul de pe Bistri\u021ba \u2014 m\u0103 \u00eent\u00eelnesc \u0219i acum, evit\u00eend s\u0103 vorbim de acest \u201ep\u0103cat al tinere\u021bii\u201d.
\nCe curios eram s\u0103 cunosc titlul operetei… mele. T\u00eerziu, \u00een iarna anului 1971, g\u0103sindu-m\u0103 cu Filaret Barbu \u00eentr-o delega\u021bie la Viena, invita\u021bi la serb\u0103rile jubiliare ale \u201eRom\u00e2niei june\u201c, am aflat c\u0103 libretului meu \u00eei pusese titlul Privighetoarea alb\u0103.
\n22 decembrie 1971<\/em><\/p>\n


\nUn savant buzoian la Paris<\/strong><\/p>\n

Colegul meu de clas\u0103 de la gimnazul din R\u00eemnicu-S\u0103rat, Virgil Apostolescu, \u00eemi vorbea cu admira\u021bie de un unchi al s\u0103u din Buz\u0103u, plecat la Paris pe la sf\u00eer\u0219itul secolului trecut. Acolo, \u00een c\u00ee\u021biva ani, uimise lumea medical\u0103 cu interesante descoperiri \u00een vastul domeniu al \u0219tiin\u021bei medicale.
\n\u00cemi d\u0103duse \u0219i o carte (nu-mi amintesc editura) cu fragmente din logica morbidului, sub titlul \u201eLe somvieil et Ies reves\u201c.
\nTotodat\u0103, mi-a ar\u0103tat c\u00eeteva lucr\u0103ri literare publicate \u00een \u201eJournal des Debats\u201d, \u201eLe temps\u201d, \u201eRenaissance latine14, \u201eL\u2019independance Roumaine\u201d, periodice \u00een care t\u00een\u0103rul plecat de pe meleagurile noastre se afirmase ca literat, polemist \u0219i ziarist.
\nNicolae Vaschide, c\u0103ci despre el este vorba, s-a n\u0103scut \u00een ora\u0219ul Buz\u0103u \u00een anul 1874, unde \u00ee\u0219i termin\u0103 \u0219coala primar\u0103 \u0219i cursul inferior al liceului.
\nFire meditativ\u0103, se complace \u00een singur\u0103tate, evit\u00eend societatea, hoin\u0103rind mai mult pe malul apei Buz\u0103ului. Lua \u00eens\u0103 parte la reuniunile \u0219colare, unde se producea cu lecturi \u0219i proz\u0103 original\u0103 \u0219i creion\u0103ri de portrete ale unor oameni de \u0219tiin\u021b\u0103.
\n\u00cen Bucure\u0219ti, termin\u0103 cursul superior al liceului la \u201eSf. Sava\u201c, ob\u021bine, la Facultatea de Filologie, licen\u021ba \u00een litere \u0219i filozofie cu magna cum lauda.
\n\u00cen acel an, o \u00eent\u00eemplare neprev\u0103zut\u0103 \u00eei deschidea eminentului absolvent al universit\u0103\u021bii orizontul spre t\u0103r\u00eemul luminos al culturii \u0219i \u0219tiin\u021bei universale. Profesorul de la Sorbona, Alfred Binet, invitat \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 \u021bin\u0103 prelegeri de psihologie general\u0103 pentru studen\u021bii de la filozofie, r\u0103m\u00eene uluit de erudi\u021bia lui Nicolae Vaschide, care reu\u0219ise \u00eentre 127 de candida\u021bi, s\u0103 ob\u021bin\u0103 bursa \u201eHiller\u201d, pentru studii de literatur\u0103 \u0219i filozofie la Paris.
\n\u00cen capitala Fran\u021bei, dup\u0103 trei ani de studii, prime\u0219te titlul de conferen\u021biar la Sorbona, pentru catedra de psihologie \u0219tiin\u021bific\u0103, iar Dr. Toulouse \u00eei pune la dispozi\u021bie laboratoarele pentru studii asupra afec\u021biunilor sistemului nervos. Rezultatul lor va constitui subiectul a peste 100 de comunic\u0103ri la Academia de \u0218tiin\u021be \u0219i Medicin\u0103, unele reprezent\u00eend importante jaloane ale cercet\u0103rilor viitoare pe plan mondial.
\nNicolae Vaschide a r\u0103mas unul dintre cei mai aprecia\u021bi prieteni ai lui Br\u00e2ncu\u0219i, pe care \u00eel vizita des \u00een atelierul din Place Dauphine, aduc\u00eendu-i \u0219i c\u00eeteva comenzi din Buz\u0103u ca \u201eRug\u0103ciunea\u201d \u0219i un portret al lui G. Lupescu din R\u00eemnicu-S\u0103rat.
\nT\u00een\u0103rului savant rom\u00e2n i s-au decernat titlurile de laureat al facult\u0103\u021bii de medicin\u0103, laureat al facult\u0103\u021bii de \u0219tiin\u021be a Colegiului Fran\u021bei. De asemenea, este decorat cu Bene Merenti \u0219i \u201epalmele\u201d Academiei, iar cu c\u00eeteva zile \u00eenainte de a fi r\u0103pus de boal\u0103, prime\u0219te cea mai \u00eenalt\u0103 decora\u021bie francez\u0103, Legiunea de onoare.
\nDeparte de \u021bar\u0103 \u0219i de ai lui, departe de colegii \u0219i prietenii din Bucure\u0219ti, cu care \u00eentre\u021binea coresponden\u021b\u0103 regulat, cu dorul de a revedea ora\u0219ul natal, dorea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru o var\u0103 \u00een \u021bar\u0103, cu credin\u021ba c\u0103 numai Muni\u021bii Nehoiului pe unde hoin\u0103rise copil, \u00eel vor \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i. Dar \u00een ultima vreme boala se agraveaz\u0103 \u0219i savantul moare la v\u00eersta de 33 de ani.
\nEste \u00eenmorm\u00eentat \u00een cimitirul Montparnasse, unde, dup\u0103 22 de ani, printr-o coinciden\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Virgil Apostolescu venit la Paris pentru specializare, vizitam \u00eentr-un sf\u00eer\u0219it de martie, morm\u00eentul uitat de to\u021bi.
\nEra singurul nepot care-i aducea un omagiu de la familia de la \u021bar\u0103, \u00eengenunchind pe lespedea de marmur\u0103 pe care era s\u0103pat numele savantului buzoian.
\nSoarele asfin\u021bise, iar copacii \u00eenfrunziser\u0103 pe toate aleile cimitirului.
\n13 decembrie 1970<\/em><\/p>\n


\nPoetul vizionar<\/strong><\/p>\n

La 29 aprilie s-au \u00eemplinit 75 de ani de la moartea poetului Traian Demetrescu, cunoscut militant socialist \u0219i precursor al poeziei bacoviene:
\nTrec corbii \u2014 ah, \u00abCorbii\u00bb
\nPoetului Tradem \u2014
\n\u0218i curg pe-nnoptat
\nPe-un t\u00eerg \u00eenghe\u021bat.<\/em><\/strong><\/p>\n

Fostul redactor \u0219i colaborator permanent al ziarului \u201eAdev\u0103rul” a l\u0103sat nu numai duioase, dar \u0219i tragice amintiri confra\u021bilor \u0219i prietenilor din acea vreme. \u00cen anii de tulbur\u0103ri (1930\u20141940) c\u00eend se organizau manifest\u0103ri ostile presei progresiste din str.
\nS\u0103rindar, de multe ori ne z\u0103voram ceasuri \u00een \u0219ir, ascu\u021bind tumultul furibund de-afar\u0103 \u0219i c\u0103derea geamurilor de la redac\u021bii. \u00cen vuietul de agita\u021bie \u0219i teroare, lucr\u0103torii tipografi \u2014 bloca\u021bi p\u00een\u0103 la lini\u0219ti-rea valurilor \u2014 lucrau cu d\u00eerzenie, pe c\u00eend \u00een birouri, cei mai v\u00eerstnici dintre noi ne terminam articolele, dep\u0103nam amintiri legate de lupt\u0103torii sociali\u0219ti de alt\u0103dat\u0103, sau istoriseam \u00eent\u00eempl\u0103ri hazlii \u0219i triste din via\u021ba ziari\u0219tilor proletari.
\n\u00centr-una din aceste retrageri strategice, colaboratoarea Sofia N\u0103dejde, aduc\u00eend manuscrisele pentru gazet\u0103 \u0219i fiind nevoit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 cu noi, ne povesti c\u00eeteva lucruri din via\u021ba oropsit\u0103 \u0219i mizer\u0103 a autorului volumului \u201eIntim\u201d. Printre altele \u2014 dup\u0103 ce contur\u0103 figura blajin\u0103 \u0219i melancolic\u0103 a poetului \u2014 ne-a descris starea deplorabil\u0103 \u00een care \u00eel g\u0103si la editura \u201eSteinberg\u201d din Bucure\u0219ti unde \u00ee\u0219i tip\u0103rise volumul de poezii \u201eSensitive\u201d. Primise 11 lei din v\u00eenzarea exemplarelor, sum\u0103 care nu acoperea dec\u00eet c\u0103l\u0103toria de la Craiova, de unde venise plin de vise \u0219i speran\u021be, \u00een urma unei telegrame a editorului.
\nScriitoarea ie\u0219ean\u0103 cuno\u0219tea afec\u021biunea pe care i-o purta Alexandru Macedonski lui Demetrescu, dovedit\u0103 prin prefa\u021barea primului volum de poezii, ap\u0103rut c\u00eend poetul avea numai 17 ani, odat\u0103 cu an-gajarea la \u201eLiteratorul”, sau prin primirea unei locuin\u021be chiar \u00een curtea maestrului. La serile cenaclului, Traian Demetrescu participa cu regularitate, citind \u00eentotdeauna ultimele manuscrise.
\nOdat\u0103 chiar, t\u00een\u0103rul poet, fiind grav bolnav, autorul \u201eRondelelor” \u00eei d\u0103du toat\u0103 suma g\u0103sit\u0103 \u00een cas\u0103, 3 lei, ca apoi s\u0103 ias\u0103 \u00een ora\u0219 s\u0103 se \u00eemprumute de la prieteni, pentru a asigura pr\u00eenzul din ziua respectiv\u0103.
\nTot Alexandru Macedonski l-a ajutat pe Tradem s\u0103 plece la Reichenholl (1894), unde p\u0103durea de brazi \u0219i ozonul mun\u021bilor l-au \u00eentremat pentru un timp. Aici a vizitat M\u00fcnchenul, Salzburgul \u0219i Viena, unde studen\u021bii de la \u201eRom\u00e2nia jun\u0103” l-au primit cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u0219i unde poetul a \u021binut o conferin\u021b\u0103 despre Sully Proudhomme.
\nRe\u00eentors \u00een \u021bar\u0103, scrie p\u00een\u0103 la epuizare romanul \u201eCum iubim”, pe l\u00eeng\u0103 celelalte colabor\u0103ri zilnice la diverse periodice. Istovit, pleac\u0103 apoi la Solea, \u00een bordul Moldovei. Oarecum restabilit, se re\u00eentoarce la Craiova. \u00een drum se opre\u0219te la R\u00eemnicu-S\u0103rat, la institutoarea Ivanovici, originar\u0103 din Craiova \u0219i care copil\u0103rise cu Tradem, cum \u00eei spuneau to\u021bi \u00een jur. Poetul se intereseaz\u0103 de Poiana M\u0103rului, cu glodul s\u0103-\u0219i petreac\u0103 aici vacan\u021ba anului viitor.
\nAna Ivanovici \u2014 m\u0103ritat\u0103 Petrescu \u2014 directoarea \u0218colii de fete nr. 2 din ora\u0219, \u00eei promite tot sprijinul, \u00eensenin\u00eendu-i existen\u021ba de c\u00eeteva luni \u00een fermec\u0103torul loc de exil a lui Cezar Bolliac.
\nCur\u00eend, \u00eens\u0103 visele s-au scuturat, pref\u0103c\u00eendu-se \u00een flori pe un morm\u00eent. \u00cen prim\u0103vara anului 1895, cu dou\u0103 zile \u00eenainte de s\u0103rb\u0103toarea muncii, Traian Demetrescu care a \u00eenchinat un inspirat poem zilei de 1 Mai, se stinge.<\/p>\n

Din idealurile voastre,
\nO, vis\u0103tori fl\u0103m\u00eenzi \u0219i goi
\nVor r\u0103s\u0103ri, ca ni\u0219te astre,
\nSenine lumi cu oameni noi;
\n\u0218i-n vremurile-acelea sfinte
\nP\u0103m\u00e2ntul poate va fi rai,
\nVor r\u0103suna mai dulci cuvinte
\n\u00cen c\u00eentecele lor de mai!<\/em><\/strong>
\n9 mai 1971<\/em><\/p>\n


\nBarbu Fundoianu<\/strong><\/p>\n

Cum s\u0103 \u00eencep? Cum s\u0103 \u00eenchid \u00een spa\u021biul restr\u00eens, de gazet\u0103, at\u00eeta efervescen\u021b\u0103 de lumin\u0103 izvor\u00eet\u0103 de pe colinele Moldovei? Cum pot s\u0103 redau \u00een cuvinte bucuriile unui copil n\u0103scut \u00eentr-un t\u00eerg moldovenesc, c\u00eend sf\u00eer\u0219itul i-a fost a\u0219a de tragic?
\nC\u00eend l-am cunoscut pe Barbu Fundoianu, m\u0103 aflam mobilizat la Ia\u0219i, iar el era un licean cu buzunarele pline de manuscrise \u0219i recitind din Baudelaire \u0219i Francis Jammes. Parc\u0103 \u00eel am \u00een fa\u021b\u0103 : un cap de vis\u0103tor pe un trup firav. O inteligen\u021b\u0103 remarcabil\u0103; poet descifr\u00eend pe marii filozofi ai lumii \u0219i \u00eens\u0103il\u00eend primele eseuri literare.
\n\u00cen ceasurile libere din serile aurii de toamn\u0103 urcam pe str. L\u0103pu\u0219neanu p\u00een\u0103 la Copou \u0219i acolo, pe b\u0103ncile din jurul teiului lui Eminescu, venea \u00een mijlocul nostru z\u00eembitor, dar aprig \u00eempotriva a tot ce era \u00eenvechit \u00een art\u0103 \u0219i \u00een literatur\u0103. De multe ori nu eram de p\u0103rerea copilandrului \u00een uniforma liceului-internat, dar ne amuzau tiradele aprinse \u00eempotriva s\u0103m\u0103n\u0103torismului \u0219i elogiile la adresa simbolismului, de care se desp\u0103r\u021bise cur\u00eend, dup\u0103 ce publicase primele poezii \u00een Via\u021ba Nou\u0103 \u0219i Flac\u0103ra.
\nPoetul Ion Minulescu, refugiat \u0219i el la Ia\u0219i, \u00eel descoperi, \u00eei pre\u021bui talentul \u00eenmugurit \u0219i-i public\u0103 mai t\u00eerziu volumul Priveli\u0219ti, de\u0219i autorul plecase demult din \u021bar\u0103.
\n\u00cen critica literar\u0103 B. Fundoianu trece drept tradi\u021bionalist, al\u0103turi de Ion Pillat, dar c\u00eet de original ne apare acest poet bucolic, care sl\u0103ve\u0219te fertilitatea p\u0103m\u00eentului, toamnele cu livezi \u00eenc\u0103rcate, podgoriile cu ugerele doldora de poam\u0103, mireasma finului cosit, izul vinului din cram\u0103, gutuile \u00eent\u00eerziate pe crengi desfrunzite, cirezile \u00eentorc\u00eendu-se de la p\u0103\u0219une \u00een sunet de t\u0103l\u0103ngi, hambarele pline cu gr\u00eene. C\u00eet de diferit de provincia bacovian\u0103, \u00eenecat\u0103 \u00een p\u00eecl\u0103 \u0219i spintecat\u0103 de corbi, apare t\u00eergul moldovenesc \u00een toat\u0103 opera sa poetic\u0103:
\nVremea \u00een jil\u021b adoarme b\u0103tr\u00eene\u0219te.
\n\u00ce\u021bi scriu: au dat \u0219i lucrurile \u00een p\u00eerg,
\nDe data asta nu se mai cocle\u0219te
\nToamna at\u00eet de rumen\u0103 din t\u00eerg.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de a pleca la \u021bar\u0103, colaborase la Cuv\u00eentul liber, Adev\u0103rul literar \u0219i artistic, Flac\u0103ra, continu\u00eend de la Paris s\u0103-\u0219i trimit\u0103 colaborarea \u0219i la revistele de avangard\u0103 Integral \u0219i Unu.
\nSingular \u0219i fecund, B. Fundoianu a abordat aproape toate genurile literare, de la poezie, eseuri, cronici literare la scenarii de cinematograf \u0219i teatru.
\nDe multe ori l-am \u00eent\u00eelnit la Paris, dup\u0103 \u00eenapoierea sa din America de Sud.
\nUltima oar\u0103, l-am vizitat prin 1938 \u00een strada Rollin 6, unde \u00ee\u0219i amenajase un interior rom\u00e2nesc, cu scoar\u021be moldovene\u0219ti \u00eenflorate, ceramic\u0103 \u0219i crest\u0103turi \u00een lemn. Ca niciodat\u0103 era nelini\u0219tit, febril \u0219l duios ca prieten. Nu b\u0103nuisem, la desp\u0103r\u021bire, c\u0103 n-am s\u0103-l mai rev\u0103d.
\nLa \u00eenceputul lunii octombrie 1944, poetul, arestat de Gestapo, moare gazat la Auschwitz, \u00een timp ce, \u00een Moldova, r\u0103sunau c\u00eentece de biruin\u021b\u0103 \u0219i imnuri de libertate.
\n3 octombrie 1971<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tudor Vianu Rar, foarte rar, titlul de academician se potrivea cuiva mai bine ca acestui magistru care a ilustrat catedra<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13593,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13607"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13607"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13607\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13608,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13607\/revisions\/13608"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13607"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13607"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}