{"id":13592,"date":"2021-02-15T19:27:22","date_gmt":"2021-02-15T16:27:22","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13592"},"modified":"2021-02-15T19:27:22","modified_gmt":"2021-02-15T16:27:22","slug":"de-ai-nostri-octavian-mosescu-alte-vitralii-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13592","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Octavian Mo\u0219escu – Alte vitralii (1)"},"content":{"rendered":"

Centenarul \u201eRom\u00e2niei june\u201d<\/strong><\/p>\n

De c\u00e2teva zile m\u0103 g\u0103sesc la Viena, renumita
\nmetropol\u0103 a muzicii, invitat de colonia rom\u00e2n\u0103 de aici pentru a lua parte la serb\u0103rile centenarului Societ\u0103\u021bii academice \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c. Organizate sub egida ambasadei rom\u00e2ne, festivit\u0103\u021bile vor dura 4 zile.
\nO delega\u021bie format\u0103 din fo\u0219tii membri ai societ\u0103\u021bii, \u00een frunte cu mitropolitul Nicolae al Ardealului, solie sosit\u0103 pe calea aerului, va reprezenta genera\u021biile de studen\u021bi care au slujit \u2014 din \u00eens\u0103\u0219i capitala imperiului habsburgic \u2014 n\u0103zuin\u021ba fierbinte de dreptate social\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103, idealul prop\u0103\u0219irii patriei, vis\u00eend \u0219i milit\u00eend pentru \u00eenf\u0103ptuirea statului na\u021bional.
\nA trecut un secol de c\u00eend spirite luminate, ani-mate de idealuri generoase, au fondat \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c. Asocia\u021bia studen\u021beasc\u0103, care reunea la acea vreme str\u0103lucite personalit\u0103\u021bi ale spiritualit\u0103\u021bii noastre, ca marele Eminescu \u2014 ctitor de g\u00eend \u0219i de ex-presie rom\u00e2neasc\u0103 \u2014 constituia un mediu efervescent, care stimula crea\u021bia. \u00een sinul acestei societ\u0103\u021bi s-au n\u0103scut opere definitorii ale literaturii noastre, iar ideile acestora, sus\u021binute de cutezan\u021ba inflexibil\u0103 a tinere\u021bii, s-au proiectat cu vigoarea marilor adev\u0103ruri asupra \u00eentregii culturi rom\u00e2ne\u0219ti.
\nSocietatea tineretului studios beneficia de cli-matul de \u00eenalt\u0103 intelectualitate al acestui ospitalier ora\u0219, de nobilele sale tradi\u021bii. Odat\u0103 cu \u00eendeplinirea programului de emancipare na\u021bional\u0103, \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c a fost \u0219i o tribun\u0103 de propulsare a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een circuitul de valori universale Ac\u021biunile sale de ad\u00eenc\u0103 rezonan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, se cer redimensionate \u00een perspectiva istoriei. De aceea, serb\u0103rile de la Viena vor evoca, \u00een primul r\u00eend, aniversarea a 400 de ani de la zidirea M\u0103n\u0103stirii Putna, manifestare aureolat\u0103 de verbul eminescian \u0219i muzica lui Ciprian Porumbescu.
\nMesajul marilor fondatori ai \u201eRom\u00e2niei june\u201d s-a transmis tuturor genera\u021biilor de entuzia\u0219ti care au studiat la universit\u0103\u021bile din Viena.
\nAm avut \u0219i eu privilegiul de a conduce aceast\u0103 insul\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, prezid\u00eend serb\u0103rile jubiliare ale semicentenarului, \u00een \u021bar\u0103 \u0219i la Viena. \u00een toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, m-au c\u0103l\u0103uzit litera \u0219i spiritul marilor no\u0219tri \u00eenainta\u0219i.
\nAici, \u00een aceast\u0103 ve\u0219nic t\u00een\u0103r\u0103 \u0219i superb\u0103 Vien\u0103, \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c \u00ee\u0219i s\u0103rb\u0103tore\u0219te ast\u0103zi pe drept cuv\u00eent centenarul prim\u0103verii. Moment de pioas\u0103 adu-cere aminte a celor ce i-au dat via\u021b\u0103 \u0219i prestigiu, de nuan\u021bat\u0103 valorificare a actului lor patriotic \u0219i cultural.
\nViena, 4 decembrie 1971<\/em><\/p>\n


\nPoetul de la miezul nop\u021bii<\/strong><\/p>\n

\u00cen toamna anului 1918, m\u0103 g\u0103seam mobilizat la Cluj, unde aproape \u00een fiecare sear\u0103 nu lipseam de la teatrul de operet\u0103. Acolo, primadona Pinter Boske, o ingenu\u0103 maghiar\u0103, atr\u0103gea prin c\u00eentec \u0219i dans un numeros public. Dup\u0103 spectacol, treceam pe la braseria din centrul ora\u0219ului, r\u0103m\u00een\u00eend \u00eentotdeauna p\u00een\u0103 t\u00eerziu \u00een compania c\u00eetorva artiste \u0219i scriitori transilv\u0103neni. Printre ace\u0219tia era poetul Emil Isac. De obicei, intra \u00een local pe la miezul nop\u021bii ca s\u0103 se recreeze dup\u0103 multe ceasuri de lucru. Traducea pe atunci din Oscar Wilde \u0219i \u0218andor Petofi sau din Vasile Alecsandri \u00een limba maghiar\u0103. Ne era drag pentru temperamentul cald \u0219i deschis, c\u00eend lini\u0219tit ca \u0219ipotul unui izvor de munte, c\u00eend agitat ca o zi de var\u0103 \u00een preajma furtunii. Purta p\u0103l\u0103rie neagr\u0103, o lavalier\u0103 colorat\u0103 aprins, iar la subsuoar\u0103, bastonul care \u00eel ajuta la mers, poetul fiind infirm din fraged\u0103 copil\u0103rie. \u00cei pl\u0103cea taraful de l\u0103utari maghiari care, cum \u00eel z\u0103reau \u00een pragul braseriei, \u00eei c\u00eentau roman\u021ba nostalgic\u0103 \u201eA\u0219a cum te-am iubit eu, nu te-a iubit nimeni\u201c. T\u0103cut, se a\u0219eza la masa noastr\u0103, \u00eenchidea ochii umezi\u021bi de melancolia unei taine \u00eendep\u0103rtate, ascult\u00eend melodia p\u00een\u0103 c\u00eend se stingea \u00een suspinele viorilor. Apoi, prietenos \u0219i generos, ne povestea multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din trecutul Ardealului.
\nLa plecare, am\u00eendoi ne desp\u0103r\u021beam de grup \u0219i r\u0103t\u0103ceam \u00eempreun\u0103 pe str\u0103zile Clujului, uneori p\u00een\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui, eu, pun\u00eendu-1 la curent cu literatura din patrie, el, recit\u00e2nd versuri din Haine \u0219i din Ady Endre, nefericitul poet maghiar pe care \u00eel cunoscuse personal \u0219i a c\u0103rei oper\u0103 revolu\u021bionar\u0103 o tradusese \u00een \u00eentregime.
\n\u00centr-o noapte, Emil Isac m\u0103 invit\u0103 ca s\u0103-mi citeasc\u0103 o plachet\u0103 de poezii a unui t\u00een\u0103r care abia \u00eemplinise dou\u0103zeci de ani : Poemele Luminii de Lucian Blaga. Se f\u0103cuse ziu\u0103 c\u00eend le-am terminat de citit, \u00eenfiora\u021bi pl\u0103cut de zorile unui mare poet. Alt\u0103 dat\u0103, poetul de la miezul nop\u021bii, a\u0219a cum \u00eel tachinam la apari\u021bia lui \u00een local, trecea la confesiuni \u00een care vibra un suflet de o mare puritate, dar ferecat at\u00e2ta vreme.
\nC\u0103l\u0103torise mult prin alte \u021b\u0103ri, sl\u0103vind \u00eens\u0103 Fran\u021ba ca pe o a doua patrie :
\n\u2014 De acolo \u2014 \u00eemi spunea poetul \u2014 au \u021b\u00ee\u0219nit izvoarele umanismului, care, \u00eenvolburate, au p\u0103truns pe toate continentele.
\nApoi, se \u00eenfl\u0103c\u0103ra necru\u021b\u0103tor \u00eempotriva unei oligarhii egoiste \u0219i tiranice, aceea\u0219i la toate popoarele. C\u00eeteodat\u0103, \u00een vraja amintirilor, \u00eemi istorisea copil\u0103ria sa pe malurile Some\u0219ului.
\nEra fiul lui Aurel Isac, n\u0103scut \u00een fosta capital\u0103 domneasc\u0103 T\u00eergovi\u0219te. Tat\u0103l s\u0103u a urmat studiile juridice la Viena, unde l-a cunoscut pe Eminescu. A fost membru al Asocia\u021biei studen\u021bilor rom\u00e2ni, devenit\u0103 mai t\u00eerziu \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c. Re\u00eentors \u00een \u021bar\u0103, s-a stabilit \u00een Cluj, fiind un vajnic ap\u0103r\u0103tor \u00een procesul memorandi\u0219tilor. Pe fiul s\u0103u, Emil, l-a dat la \u0219coala unde mai \u00eenainte \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 Avram Iancu \u0219i Gheorghe Bari\u021biu. \u201eLe-am urmat pilda ap\u0103r\u00eend prin scris neamul de iobagi.\u201c
\n\u00centr-adev\u0103r, de la 1902, a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la Familia din Oradea, la Rom\u00e2nia muncitoare \u0219i Facla din \u021bar\u0103. Emil Isac a r\u0103mas un c\u0103rturar patriot.
\nNu pot s\u0103 \u00eenchei aceste r\u00eenduri f\u0103r\u0103 s\u0103-mi ar\u0103t recuno\u0219tin\u021ba fa\u021b\u0103 de poetul care cu elan mi-a deschis focarul idealurilor rom\u00e2ne\u0219ti din fosta capital\u0103 habsburgic\u0103, care era \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c. A fost un imbold, ca \u00eentr-o zi aurie de toamn\u0103, s\u0103 cobor \u00een ora\u0219ul plin de mirajul unei culturi universale. T\u00een\u0103r, sfios \u0219i emo\u021bionat, am urcat treptele acestei societ\u0103\u021bi \u00een-fiin\u021bate de Mihai Eminescu \u0219i care a fost pe vremuri steaua polar\u0103 a tineretului universitar din toate \u021binuturile rom\u00e2ne\u0219ti.
\n20 august 1972<\/em><\/p>\n


\nUn prieten devotat al literaturii rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n

La sf\u00eer\u0219itul anului trecut \u2014 dup\u0103 un r\u0103stimp de 50 de ani \u2014 l-am v\u0103zut pe scriitorul maghiar Franyo Zoltan.
\nPrietenul de alt\u0103dat\u0103 m\u0103 anun\u021ba prin telefon c\u0103 se afl\u0103 la \u201eNord Hotel\u201d din Bucure\u0219ti, sosit de c\u00eeteva zile, \u00een vederea \u00eencheierii unui contract cu o editur\u0103, pentru un nou volum de traduceri din poezia contemporan\u0103.
\nChiar \u00een seara aceea, ne-am str\u00eens m\u00eeinile cu bucurie. De la ultima \u00eent\u00eelnire trecuser\u0103 ani, cu ninsori \u00een p\u0103r \u0219i zile viforite. \u00cemplinise demult 80 de ani.<\/p>\n

\u00cen camera 333 de la \u201eNord Hotel\u201d, \u00een preajma noastr\u0103 \u0219i \u00een noi \u00eenflorise trecutul din visele \u0219i iluziile tinere\u021bii.
\n\u00eel a\u0219teptam la cafeneaua \u201eArkaden\u201d din Viena ca s\u0103-\u0219i deschid\u0103 caietul cu lucr\u0103ri, ispitit s\u0103 citeasc\u0103 din volumele de versuri pe care i le aduceam, \u00eencep\u00eend cu Mihai Eminescu \u0219i Tudor Arghezi, \u0219i termin\u00eend cu tinerii, pe atunci, Lucian Blaga, Ion Barbu, V. Voiculescu.
\nTotdeauna ne desp\u0103r\u021beam t\u00eerziu, c\u00eend luminile din local \u00eencepeau s\u0103 se sting\u0103. R\u0103m\u00eeneam singuri \u0219i interpretam c\u00eet mai fidel pe creatorii rom\u00e2ni de suave metafore, pentru ca subtilul traduc\u0103tor s\u0103 le \u00eenv\u0103luie \u00een ve\u0219mintele altor limbi.
\n\u0218i ce frumoase rezonan\u021be de armonii ne delectau auzul \u00een t\u0103lm\u0103cirea limbilor german\u0103 \u0219i maghiar\u0103, al\u0103turi de Holderlin, Heine \u0219i Ady Endre !
\nC\u00eet umanism \u00eenc\u0103lzea pe acest scriitor care, \u00een serile de la \u201eRom\u00e2nia juna\u201c, citea emo\u021bionat \u0219i vr\u0103jit \u201eLuceaf\u0103rul44 lui Eminescu, dornic s\u0103 \u00eentind\u0103 pe acest drum luminos pun\u021bi de argint \u00eentre popoare.
\nAsemenea poetului Octavian Goga, care a t\u0103lm\u0103cit pe marii scriitori maghiari, Franyo Zoltan, laureat al marelui premiu \u201eHerder\u201d pentru truda de scriitor \u0219i traduc\u0103tor, a scos la iveal\u0103 comorile noastre literare \u00een reviste \u0219i antologii de importan\u021b\u0103 european\u0103. Gra\u021bie unor asemenea eforturi, \u00eenaltul premiu \u201eHerder\u201d a fost acordat \u0219i lui Tudor Arghezi, Al. Philippide \u0219i, de cur\u00eend, lui Zaharia Stancu.
\n\u0218i \u00een seara aceea, a re\u00eent\u00eelnirii noastre, \u00een ceasuri \u00eenfrigurate de nostalgia vremurilor apuse, am evocat amintiri din anii tr\u0103i\u021bi la Viena, c\u00eend ne \u00eent\u00eelneam prin s\u0103lile de concert, la opera mare, ascult\u00eend pe tenorul cu faim\u0103 mondial\u0103 Traian Groz\u0103vescu, la \u0219edin\u021bele \u201eRom\u00e2niei june”, ori \u00een jurul mesei de la \u201eToidl”, unde, \u00eenainte cu o jum\u0103tate de veac, Eminescu, solitar \u0219i nefericit, privea prin ferestre cum \u00eenfloreau teii pe bulevardele \u0219i \u00een parcurile marii metropole.
\nAnul acesta, \u00eemplinindu-se 100 de ani de la \u00eentemeierea societ\u0103\u021bii academice \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c ne-am \u00een\u021beles, cu Franyo Zoltan, membru de onoare al acestei asocia\u021bii studen\u021be\u0219ti s\u0103 ne \u00eent\u00eelnim la Viena, cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor centenarului, c\u00eend va apare, cartea comemorativ\u0103, care va avea o elocvent\u0103 semnifica\u021bie. De-a lungul unui veac, \u00een plenul acestui l\u0103ca\u0219 de spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103 n-au b\u00eentuit curentele \u0219ovine, ci numai flac\u0103ra unui cald umanism care a c\u0103l\u0103uzit tineretul studios \u2014 venit din toate provinciile \u021b\u0103rii noastre \u2014 c\u0103tre luminosul liman de \u00eenfr\u0103\u021bire \u00eentre popoare.
\n18 aprilie 1971<\/em><\/p>\n


\nTablourile lui Victor Eftimiu<\/strong><\/p>\n

Pentru mine a fost o \u00eent\u00eemplare fericit\u0103 faptul c\u0103 acest mare maestru al versului a primit invita\u021bia de a participa la o \u0219ez\u0103toare literar\u0103 la R\u00eemnicu- S\u0103rat. Era \u00een anul 1921. \u00cen \u00eent\u00eempinarea poetului, un imens public se rev\u0103rsa pe str\u0103zi, \u00een gr\u0103dina public\u0103, la teatrul comunal. A \u021binut o conferin\u021b\u0103 despre dramaturgia contemporan\u0103, citind \u0219i versuri din \u201e\u00een\u0219ir\u2019te m\u0103rg\u0103rite”. De\u0219i t\u00een\u0103r, era cunoscut p\u00een\u0103 \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate sate cu drumuri desfundate \u0219i cu lumin\u0103 de opai\u021b. \u00cen deceniile urm\u0103toare, gloria sa de poet a crescut tot mai mult. Pu\u021bini \u00eens\u0103 \u00eei cunosc colec\u021bia de art\u0103 de pe strada Dr. Marcovici, de l\u00eeng\u0103 Ci\u0219migiu.
\nAici, pe coridoarele ce te conduc de la intrare, pere\u021bii s\u00eent acoperi\u021bi p\u00een\u0103 la plafon de desene, gravuri, acuarele \u0219i caricaturi de Sirato, Iser, lonescu-G\u0103in\u0103 \u0219i Ross. \u00cen primul salon de mari dimensiuni, admir\u0103m peisaje, naturi statice, flori \u0219i nuduri de Pallady, Petra\u0219cu, Tonitza, Jean Al. Steriadi, Camil Ressu. \u00cei pl\u0103ceau \u00een mod deosebit nudurile \u0219i portretele de Pallady \u0219i Tonitza. Observai acest lucru dup\u0103 felul cum le a\u0219eza, \u00een plina lumin\u0103 a becurilor totdeauna aprinse \u0219i a unui reflector portativ. Mai departe \u00eent\u00eelneai p\u00eenze imense, cu scene din \u201e\u00een\u0219ir\u2019te m\u0103rg\u0103rite\u201d toate de Magdalena R\u0103dulescu, precum \u0219i minunate tablouri din delt\u0103, semnate de N. D\u0103r\u0103scu, despre care a scris el elogioase articole \u00een presa timpului.
\nPretutindeni admiri p\u00eenzele pictorilor no\u0219tri, oa-meni care au g\u0103sit \u00een acest generos Mecena nu nu-mai un cuv\u00eent de \u00eencurajare, o prefa\u021b\u0103 entuziast\u0103 pentru catalogul unei expozi\u021bii, dar \u0219i o \u00eencurajare material\u0103.
\nSub bombardamentele din 4 aprilie 1944 a fost distrus\u0103 o mare parte din colec\u021bie. Au fost cele mai triste momente prin care a trecut poetul. Dar n-a renun\u021bat. A ref\u0103cut-o, transform\u00eendu-\u0219i casa \u00eentr-un muzeu.
\n\u00cen cur\u00eend, ea va deveni cu toat\u0103 bog\u0103\u021bia de g\u00eendire, de crea\u021bie \u0219i de art\u0103, Casa memorial\u0103 Victor Eftimiu. Autorul dramei \u201eMe\u0219terul Manole\u201d a preg\u0103tit-o cu sacrificii. A pus tot ce i-a fost mai drag \u0219i mai de pre\u021b la temeliile acestui a\u0219ez\u0103m\u00eent de aleas\u0103 sim\u021bire.
\nH decembrie 1972<\/em><\/p>\n


\nUn sorbonist rom\u00e2n la Viena<\/strong><\/p>\n

\u00cen parcul de la Hofburg din Viena, trandafirii \u0219i scuturaser\u0103 demult floarea, c\u00eend un t\u00een\u0103r \u00eenalt, cu o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are viril\u0103, de efeb, ne-a vizitat \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201c, \u00eentr-o zi de toamn\u0103 t\u00eerzie.
\nS-a recomandat Mihai Ralea. Se afla \u00een trecere spre Paris unde \u00ee\u0219i continua studiile universitare, terminate cu elogii \u00een \u021bar\u0103.
\nPe atunci, era o tradi\u021bie ca studen\u021bii rom\u00e2ni, \u00eenscri\u0219i la institu\u021biile superioare de cultur\u0103 din Fran\u021ba \u0219i Germania, s\u0103 se opreasc\u0103 pe c\u00eeteva zile \u00een ora\u0219ul \u201eDun\u0103rii Albastre\u201c, pentru vestitele specta\u00accole de oper\u0103 \u0219i operet\u0103, pentru comorile de art\u0103 din muzeele de pe Ring.
\nMihai Ralea, iubind deopotriv\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i via\u021ba, nu putea s\u0103 se sustrag\u0103 de la minunatele seri vieneze, r\u0103m\u00een\u00eend oaspetele asocia\u021biei noastre mai mult dec\u00eet prev\u0103zuse itinerariul \u00eentocmit de acas\u0103. \u00eemi amintesc figura expresiv conturat\u0103, cu p\u0103rul bogat, cu luciri de baga, obrajii proeminen\u021bi, nasul prelung, gura senzual\u0103 \u2014 fire deschis\u0103 \u0219i pl\u0103cut partener al \u0219otiilor galante, istorisind cu plasticitate! anecdote \u0219i \u00eent\u00eempl\u0103ri din anii de studen\u021bie.
\nChiar \u00een seara aceea, la o petrecere cu \u201evin nou\u201c \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 cu boschete \u0219i muzic\u0103, t\u00een\u0103rul student de la Sorbona r\u0103sp\u00eendi at\u00eeta jovialitate \u00een jur, \u00eenc\u00eet grupul nostru se afla \u00een unghiul tuturor privirilor gale\u0219e, \u00een timp ce musafirul antrenat la agapele] noastre se familiariza cu obiceiurile Vienei de alt\u0103dat\u0103.
\nA doua zi, dup\u0103-amiaz\u0103, \u00een sala \u201eRom\u00e2niei june\u201c \u00eentr-o \u021binut\u0103 solemn\u0103, Mihai Ralea conferen\u021bia \u00een I fa\u021ba unui public select despre poetul Eminescu, | care-\u0219i tr\u0103ise \u00een burgul imperial anii de lumin\u0103 \u0219i de medita\u021bii, precum \u0219i anii \u00eenc\u0103rca\u021bi de negur\u0103. Distinsul invitat, inspirat \u0219i cu resurse de erudi\u021bie \u0219i elocven\u021b\u0103, cu sobrietate \u00een gesturi, st\u0103rui \u00eendeosebi asupra poeziei sociale.
\nLa plecarea din Viena, junele sorbonist s-a desp\u0103r\u021bit cu p\u0103reri de r\u0103u de to\u021bi cei care l-am \u00eenconjurat, cu f\u0103g\u0103duieli de a reveni \u00een ora\u0219ul unde a avut at\u00eetea ceasuri pl\u0103cute.
\n\u0218i pe Mihai Ralea toamne de-a r\u00eendul l-am avut \u00een mijlocul nostru, unde a deschis, al\u0103turi de Tudor Vianu, drumuri de lumin\u0103 tineretului rom\u00e2n care studia \u00een fosta capital\u0103 habsburgic\u0103.
\n23 mai 1971<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Centenarul \u201eRom\u00e2niei june\u201d De c\u00e2teva zile m\u0103 g\u0103sesc la Viena, renumita metropol\u0103 a muzicii, invitat de colonia rom\u00e2n\u0103 de aici<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13593,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13592"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13592"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13592\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13594,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13592\/revisions\/13594"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}