{"id":13538,"date":"2021-02-12T13:27:45","date_gmt":"2021-02-12T10:27:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13538"},"modified":"2021-02-12T13:27:45","modified_gmt":"2021-02-12T10:27:45","slug":"spatii-culturale-nr-62-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13538","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 62 (12)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n<p><strong>Poezia ca \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are perfect\u0103<\/strong><br \/>\n<a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1-197x300.jpg\" alt=\"\" width=\"197\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-13539 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1-197x300.jpg 197w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1.jpg 370w\" data-sizes=\"(max-width: 197px) 100vw, 197px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 197px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 197\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1-197x300.jpg\" alt=\"\" width=\"197\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-13539\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1-197x300.jpg 197w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/10-1.jpg 370w\" sizes=\"(max-width: 197px) 100vw, 197px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>De\u0219i scrie ca \u0219i c\u00e2nd s-ar juca (valen\u021ba ludic\u0103 a poemelor este o constant\u0103), Codru\u021ba Vancea, o scriitoare t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i (prea) pu\u021bin cunoscut\u0103, ia poezia \u00een serios, consider\u00e2nd-o drept \u201eacomodare\u201d cu un spa\u021biu al lucrurilor finite, amenin\u021bat \u00een permanen\u021b\u0103 de \u00eentuneric; ie\u0219irea (pentru c\u0103 \u00eentotdeauna exist\u0103 o ie\u0219ire, \u00een ciuda notei de pesimism) se face brutal, printr-o ruptur\u0103 marcat\u0103 de c\u00e2mpul semantic al ruperii\/ sf\u00e2\u0219ierii: \u201e\u00eencremenesc \u00eentr-o poezie\/ trec dincolo de infinit \u0219i nimeni nu ia \u00een seam\u0103\/ apoi greu \u00eemi deschid ochii\/ par dou\u0103 r\u0103ni \u00een care au pl\u00e2ns c\u00e2ndva lebede\/ \u00eemp\u0103ienjeni\u021bi cu fire de lumin\u0103, ce \u00eenmuguresc doar din \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare\/ rup \u00eentunericul\/ m\u0103 acomodez cu spa\u021biul \u00een care stau lucrurile finite\u201d (\u201eSingur\u0103tate\u201d).<br \/>\nPrima \u201eRafal\u0103\u201d (volumul cuprinde \u0219apte cicluri cu acest titlu) pare una a autocunoa\u0219terii. Poeta se na\u0219te din sine (v \u201eMaternitate\u201d), \u00ee\u0219i descoper\u0103 curajul de a \u00eenfrunta realitatea (\u201ecu mine de m\u00e2n\u0103\/ vechi prieten    de-al meu\/ curajul\/ azi obosit\/ t\u0103cut\/ rezervat\/ cu pasul constant\/ merge \u00eenainte\u201d) \u0219i provoac\u0103 moartea la o joac\u0103 \u00eentre dou\u0103 surori (\u201eNu a\u0219 putea s\u0103 vorbesc despre moarte\/ Pentru c\u0103 ea tr\u0103ie\u0219te cu mine\/ (\u2026)\/ Dar \u00eentotdeauna vine la mine dup\u0103-amiaz\u0103,\/ Se a\u0219az\u0103 la birou, ascute toate creioanele,\/ Rupe multe foi din agend\u0103,\/ Sufl\u0103 peste telefoane.\/ R\u00e2de. \u00cemi fur\u0103 e\u0219arfa din cui.\u201d (\u201eNu a\u0219 putea\u201d).<br \/>\nA doua \u201eRafal\u0103\u201d este una a alterit\u0103\u021bii, de fapt, a plec\u0103rii din sine pentru locuire \u00een alt sine, idee exprimat\u0103 cu simplitatea noii genera\u021bii de poe\u021bi, mai interesat\u0103 de con\u021binutul mesajului transmis dec\u00e2t de prelucrarea lui estetic\u0103: \u201e\u00eemi beau cafeaua din nou\/ cu tine\/ e a treia cafea \u00een aceast\u0103 zi.\/ e neagr\u0103.\/ simt cum \u00eemi ard t\u00e2mplele,\/ s\u00e2ngele circul\u0103 iute.\/ simt o str\u00e2nsoare \u00een spatele oaselor capului\/ acolo unde fierb g\u00e2ndurile.\/ tu cu ochii t\u0103i \u00eentuneca\u021bi\/ vrei s\u0103 p\u0103trunzi dincolo\/ de ochii mei\u201d (\u201e\u00cemi beau cafeaua\u201d). Motivele poetice care apar obsesiv (zborul, pas\u0103rea, floarea, visul, steaua etc.) nu sunt, desigur, noi, a\u0219a cum, \u00een general, nici limbajul poetic nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie (mai apare c\u00e2te o sintagm\u0103 desuet\u0103, cum ar fi \u201enoaptea g\u00e2ndurilor mele\u201d sau \u201eparfumul dimine\u021bii\u201d sau\u2026), dar influen\u021bele livre\u0219ti nu atenueaz\u0103 senza\u021bia pe care-o are cititorul la o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu versurile Codru\u021bei Vancea: aceea de prospe\u021bime, pentru c\u0103 ne afl\u0103m, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een fa\u021ba unei poete care se exprim\u0103 sincer, f\u0103r\u0103 s\u0103 se lase \u00eemb\u0103tat\u0103 de \u201eploile de cuvinte\u201d: \u201evise, amintiri, ploi de cuvinte,\/ crize de nesomn\/ scuipate s\u0103lbatic \u00eentre pere\u021bii albi\/ trezit\u0103 la cap\u0103tul unui labirint\/ simt parfumul dimine\u021bii cum ucide bl\u00e2nd\/ aburul \u00een care au respirat\/ trupurile din paharul\/ acum gol\u201d (\u201eCriz\u0103\u201d). Pentru c\u0103 autoarea \u0219tie c\u0103 este \u201etulbur\u0103tor de femeie\u201d, nu-\u0219i cenzureaz\u0103 lirismul de tip confesional: \u201e\u00eenc\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103-mi iert\/ toate sup\u0103r\u0103rile sau alint\u0103rile\/ dar le-am \u00eenchis \u00een cutii cu fermoare\/ \u00eenc\u0103 nu \u0219tiu c\u00e2t de bun\u0103 trebuie s\u0103 fiu\/ ca s\u0103 nu-mi pierd inocen\u021ba\/ \u00eentr-o searb\u0103d\u0103 irosire\/ \u00eenc\u0103 nu \u0219tiu s\u0103-mi ascund toate lacrimile\u201d (\u201eTulbur\u0103tor de femeie\u201d).<br \/>\nDac\u0103 a treia \u201eRafal\u0103\u201d continu\u0103 \u201elupta cu umbra\u201d \u0219i viziunea animist\u0103 asupra lumii (poeta se plaseaz\u0103  \u00eentr-un cronotrop primar, \u00eensufle\u021bind lucrurile \u0219i fenomenele, exact a\u0219a cum f\u0103ceau primii oameni \u0219i a\u0219a cum fac \u00een continuare copiii), cea de-a patra, f\u0103r\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00eentru totul lirismul oarecum \u201ezburdalnic\u201d\/ juc\u0103u\u0219, este una a drumului spre maturizarea poetic\u0103: \u201efemeia venit\u0103 dintr-o lume \u00een care literele\/ erau ascunse \u00een necunoscute\/ se rostogole\u0219te \u00eentr-o alt\u0103 lume\/ cu literele complet noi\/ cuvintele\/ se aprind \u00een g\u00e2nd\/ cu traiectorii ame\u021bitoare\/ se nasc fragile\/ zdrobite\/ curg \u00een p\u0103m\u00e2nt\u201d (\u201eAlt\u0103 lume\u201d). \u0218i, ca \u0219i c\u00e2nd s\u0103m\u00e2n\u021ba de floare (metafor\u0103 recurent\u0103 \u00een volum) aruncat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul poeziei, dup\u0103 ce a fost purtat\u0103, din rafal\u0103 \u00een rafal\u0103, printr-o prim\u0103var\u0103 nesf\u00e2r\u0219it\u0103, s-ar \u00een\u0103l\u021ba \u00een fraged\u0103 \u0219i pur\u0103 \u00eenflorire,  a \u0219aptea \u201eRafal\u0103\u201d este a deciziilor poetice eroice: \u201e\u00eempart lumea \u00een dou\u0103 frumuse\u021bi:\/ frumuse\u021bea pe care o cunosc\/ o iubesc\/ o aleg\/ m\u0103 acop\u0103r cu ea \u00een fiecare prim\u0103var\u0103\/ \u0219i\/ frumuse\u021bea necunoscut\u0103 mie\/ \u00een care se ascund ceilal\u021bi\/ \u00eentr-o semiumbr\u0103 de iarn\u0103\u201d (\u201e\u00cempart\u201d).<br \/>\nUltimul \u201ePoem\u201d din volum este o art\u0103 poetic\u0103 din care se desprinde concluzia c\u0103 poezia este o \u201e\u00eembr\u0103\u021bi\u0219are perfect\u0103\u201d, dar \u0219i o migrare dintr-un trup \u00eentr-altul (prin \u201etrup\u201d \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se, desigur, at\u00e2t structura textului poetic, c\u00e2t \u0219i con\u021binutul ideatic: \u201etrec fluturi de fum\/ peste trupul ei\/ gol \u0219i obosit\/ care-\u0219i poart\u0103 aripile\/ mai departe\/ \u00eenspre alte trupuri goale\/ c\u0103ut\u00e2nd \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area perfect\u0103\/ ca un drog necesar\u201d.<\/p>\n<p>*<strong>Codru\u021ba Vancea<\/strong>, \u201e<em>Rafale de prim\u0103var\u0103<\/em>\u201d, Ed. Brumar 2018<\/p>\n<p><strong><br \/>\nMihaela MERAVEI<\/strong><\/p>\n<p><strong>De la alb purificator la \u201eRo\u0219u shiraz\u201d<\/strong><\/p>\n<p>\t\u201eActul crea\u021biei poetice arat\u0103 mai bine dec\u00e2t orice c\u00e2t este de complex sufletul omenesc \u0219i ce rol are incon\u0219tientul \u00een via\u021ba sufleteasc\u0103.(&#8230;) Este drept c\u0103 femeia, prin natura ei mai afectiv\u0103, ar trebui s\u0103 fie condamnat\u0103 numai la efuziuni de sentiment (\u00een voia c\u0103rora se las\u0103 \u00een adev\u0103r unele scriitoare); dar nu-i mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 \u00een femeie exist\u0103 \u0219i o secular\u0103 rezerv\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 \u2013 ca o adaptare la via\u021ba erotic\u0103 \u2013 rezerv\u0103 care se generalizeaz\u0103 \u00een toat\u0103 via\u021ba ei sentimental\u0103. \u0218i nu pu\u021bine femei se supun mai degrab\u0103 acestuia din urm\u0103 dec\u00e2t celuilalt imperativ al naturii lor. \u00cen cazul acesta, poezia feminin\u0103 se poate defini ca un romantism comprimat\u201d, spunea Garabet Ibr\u0103ileanu \u00een volumul de aforisme \u201eEternul feminin\u201d, Editura ALTpublica, 2012. Volumul de debut al poetei Erika Bloj, intitulat incitant \u201eRo\u0219u shiraz\u201d, cu o copert\u0103 inspirat\u0103 semnat\u0103 de poetul Florin Dochia, ap\u0103rut la Editura Rafet, 2018, urmare a Premiului \u201eCorneliu Ostahie\u201d acordat la Festivalul Interna\u021bional \u201eTitel Constantinescu\u201d, edi\u021bia a XI-a, R\u00e2mnicu S\u0103rat, 2018, sus\u021bine cu prisosin\u021b\u0103 aceste adev\u0103ruri, el dezv\u0103luind \u201eun univers romantic, vag-livresc erotic \u0219i multicolor,  din care descinde o poet\u0103 ce dialogheaz\u0103 suav \u0219i anxios cu un sine auctorial complex\u201d, cum noteaz\u0103 criticul Angela Furtun\u0103 \u00een prefa\u021ba c\u0103r\u021bii.<br \/>\n\tDin start ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui debut recunoscut literar av\u00e2nd \u00een vedere distinc\u021bia ob\u021binut\u0103, amplitudinea c\u0103r\u021bii venind nu doar din corpolen\u021ba sa, o sut\u0103 \u0219aisprezece poeme, dar \u0219i din tematica abordat\u0103. Particularitatea erotic\u0103 a versurilor penduleaz\u0103 \u00eentre arhetipul animus al ra\u021biunii \u0219i spiritului feminin, care nu este altceva dec\u00e2t \u201eun depozit al tuturor experien\u0163elor ancestrale ale femeii vizavi de b\u0103rbat &#8211; \u015fi nu numai pentru c\u0103 el este \u015fi o fiin\u0163\u0103 creativ\u0103 \u015fi procreativ\u0103, \u015fi nici \u00een sensul creativit\u0103\u0163ii masculine, ci \u00een sensul c\u0103 el aduce ceva ce am putea numi&#8230; cuv\u00e2ntul ziditor. (Anima and Animus, Collected Works 7, par. 336.), \u0219i arhetipul anima, femeia din b\u0103rbat sau \u0219i mai concludent sufletul, \u00een sens de emotivitate sau senzualitate, opus\u0103 ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii sau ra\u0163iunii (animus). Din acest tangaj s-au n\u0103scut poeme de o sensibilitate aparte, emotivitatea autoarei sim\u021bindu-se \u00een metaforele construite cu delicate\u021be \u0219i senzualitate, compara\u021biile sugestive, totul pe un fond meditativ, determinat de efuziunea st\u0103rii de \u00eensingurare \u0219i singur\u0103tate pe care o simte poeta. Iat\u0103 c\u00e2teva din aceste construc\u021bii lirice, menite s\u0103 justifice afirma\u021biile de mai sus: \u201etimpul ne minte\/ secundele au plecat\/ e doar noapte pe coapse\u201d; \u201edoar t\u0103cerile se dau\/ cu capul de asfalt\u201d; \u201elas\u0103-m\u0103 s\u0103 te m\u00e2ng\u00e2i\/ cum pulpa neagr\u0103 a lunii m\u00e2ng\u00e2ie\/ firele de crepuscul\u201d; \u201estelele sunt nasturii cerului\u201d; \u201eun pui de soare\/ se na\u0219te \u00een t\u0103cere\u201d; \u201eazi aerul e o piele b\u0103tr\u00e2n\u0103 ce absoarbe apa\u201d;    \u201em\u00e2ng\u00e2ierile noastre\/ se vor preface \u00een lebede albe\u201d; \u201epielea \u00eemi deseneaz\u0103 linii\/ ca ni\u0219te picioru\u0219e de pas\u0103re pe z\u0103pad\u0103\u201d; \u201eo constela\u021bie de aripi fr\u00e2nte\/ pielea \u00eemi arde \u00een punctele \u00een care pleci\u201d; \u201eun ropot de copite fl\u0103m\u00e2nde\/ pe trupul t\u0103u\u201d, exemplele ar putea continua, \u00een fiecare poem exist\u00e2nd m\u0103car o sclipire metaforic\u0103.<br \/>\nZbuciumul fervent al vie\u021bii, pierderea repetitiv\u0103 a iubirii aduc poeta la o \u00eenstr\u0103inare interioar\u0103 \u0219i evanescen\u021b\u0103 a sinelui, la pierderea propriei identit\u0103\u021bi. Triste\u021bea prinde valen\u021be paroxistice, se transform\u0103 \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen care cuprinde morbid\u0103 versurile, poemul devenind elegiac, gustul amar fiind tot mai pregnant. Erika Bloj tr\u0103ie\u0219te cu intensitate fiecare cuv\u00e2nt pe care \u00eel scrie, ca \u0219i cum poezia o scrie pe ea \u0219i nu invers: \u201ede pe care piedestal s\u0103 m\u0103 dau jos\/ am fost pe r\u00e2nd din toate c\u00e2te un pic\/ fat\u0103, femeie, iubit\u0103, p\u0103r\u0103sit\u0103\/ nu s-a sinucis nimeni pentru mine\/ doar eu am tot murit \u00een repetate r\u00e2nduri\/ (\u2026)? Mi-am \u00een\u0219irat pa\u0219ii pe drumul de lacrimi\/ mi-am dat jos stelele din p\u0103r\/ am str\u00e2ns din din\u021bi p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge\/ \u0219i am scris\/ of, doamne c\u00e2t am scris!\/ \u0219i ce muz\u0103 neagr\u0103 aveam\/ acum nu mai \u0219tiu cine sunt\/ \u00eemi cad visele din ochi\/ adorm \u00een cuvintele mele poezii \u00eentregi\/ muza neagr\u0103 \u00eemi cose\u0219te paji\u0219tea de silabe\/ s\u0103 vin\u0103 mieii noi\/ \u00een\u021belegi?\u201d (pag 105, \u201eNu mai \u0219tiu cine sunt\u201d).<br \/>\nPoeta Erika Bloj se tope\u0219te \u00een procesul crea\u021biei. Ea este con\u0219tient\u0103 c\u0103 poezia, \u201ecasa alb\u0103 c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu stele\u201d, se scrie sub o tr\u0103ire puternic\u0103, la ora c\u00e2nd coco\u0219ii vestesc zorii, \u201eora la care to\u021bi poe\u021bii lumii\/ \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 ra\u021biile de cuvinte\u201d \u0219i  sunt liberi s\u0103 viseze \u201eprin ochii de sticl\u0103\/ ai elefantului de beton\u201d. \u0218tie c\u0103 acest proces sisific al crea\u021biei se petrece \u00een interiorul fiin\u021bei departe de ochii lumii, \u00eentr-o lini\u0219te absolut\u0103 \u0219i o singur\u0103tate aproape de moarte: \u201etot ce scriu azi e praf de molii uscate\/ lipit pe retina luminii mele\/ (\u2026)\/ am obosit \u00een dospirea aluatului r\u00e2nced al lumii\u201d (pag 14, \u201eTot mor c\u00e2te un pic\u201d); \u201ezdruncin carnea fierbinte de stele\/ sperii cerul \u0219i mormintele\/ mor\/ \u00een clipa cea mai lini\u0219tit\u0103\/ c\u00e2nd doar o moarte ar mai putea trezi\/ via\u021ba de lut \u00eempietrit\u0103\/\/ nu las nimic \u00een urm\u0103\/ se \u0219tie\/ doar lut\u2026\u0219i poezie\u201d (pag 22, \u201eLini\u0219tea\u201d).<br \/>\nUniversul liric al poetei Erika Bloj este pur, culoarea predominant\u0103, contrar a\u0219tept\u0103rilor sugerate de titlul volumului \u201eRo\u0219u shiraz\u201d, este albul. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple metaforice extrase din poeme pentru a reliefa suprema\u021bia albului \u00een volumul de fa\u021b\u0103: \u201ezorile albe\/ se ridic\u0103 din a\u0219ternuturi \u0219i gem\u201d; \u201emucegai alb de g\u00e2nduri stinghere\u201d; \u201eluna miroase a var\u201d;  \u201evia\u021ba se zugr\u0103ve\u0219te \u00een alb\u201d; \u201ecre\u0219te \u00een mine un corb alb\u201d; \u201ecasa mea alb\u0103 c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu stele\/ poezia\u201d; \u201eceasurile s-au albit de la at\u00e2tea rotiri inutile\u201d; \u201em\u00e2ng\u00e2ierile noastre se vor preface \u00een lebede albe\u201d; \u201eunivers pudrat cu zah\u0103r\u201d; \u201ecerc de cuvinte cu miezul alb\u201d. Acest crug poetic al autoarei este \u00eensufle\u021bit de \u201e\u00eengeri descul\u021bi\u201d, care \u201e\u00ee\u0219i culc\u0103 inocen\u021ba\/ pulbere fin\u0103 de nemurire\/ pe turla bisericii\u201d,   \u201e\u00eengeri mici\/ vor ridica pe pervazul ochilor t\u0103i\/ ieder\u0103 parfumat\u0103\u201d, \u201e\u00eengeri de cristal\u201d care au puterea \u201es\u0103       te-a\u0219eze icoan\u0103\/ pe al nop\u021bii altar\u201d,  \u00eengeri care \u201ese joac\u0103\/ \u0219i \u00ee\u0219i m\u00e2zg\u0103lesc cu v\u00e2rful aripilor\/ cuvinte ghidu\u0219e \u00een suflet\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eens\u0103\u0219i poezia devine \u201elacrim\u0103 de \u00eenger\u201d.  \u00cens\u0103 vine \u201eminutul alb\u201d, minutul de intensitate maxim\u0103 care face s\u0103 dispar\u0103 culoarea alb\u0103, inocen\u021ba: \u201e(\u00eentr-o zi a disp\u0103rut culoarea alb\u0103)\/ azi ninge ciudat\/ ai v\u0103zut?\/ ninge cu fulgi mov\/ toate nuan\u021bele de mov\/ p\u0103m\u00e2ntul seam\u0103n\u0103 cu un c\u00e2mp de lavand\u0103\/ marea recit\u0103 poezii \u00een aburii movulii\/ (\u2026)\/ \u00eentr-o zi te vei trezi\/ \u0219i lumea va ar\u0103ta total altfel\/ frica \u00ee\u021bi va intra \u00een oase ca o stare normal\u0103\/ iar locul albului va fi luat\/ de culori cu nume de bomboane\/ pe care le vei  \u00eenghi\u021bi ca pe o cucut\u0103 amar\u0103\/ rug\u00e2ndu-te \u00een fiecare sear\u0103\/ s\u0103 te treze\u0219ti \u00een culorile de ieri\/ dar nu\u2026lumea dispare\/ culoare dup\u0103 culoare\/ doar tu \u0219tii s\u0103 m\u0103 iube\u0219ti \u0219i a\u0219a\u201d (pag 47,  \u201eMov\u201d); un fel de Big Bang care creeaz\u0103 condi\u021biile dezvolt\u0103rii unui alt cosmos liric str\u0103b\u0103tut de diverse culori, metamorfozate \u00een sentimente, \u00een care frica \u0219i ne\u00eencrederea vor face parte din via\u021b\u0103, paleta coloristic\u0103 ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la ro\u0219ul intens \u0219i corpolent al vinului nobil fran\u021buzesc din Valea Rh\u00f4ne-ului, Ro\u0219u Shiraz (sau Shirah), \u00een volumul de fa\u021b\u0103 cu sensul de iubire \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 sau\/ \u0219i iubire de poezie: \u201eam stors rochia ro\u0219ie de s\u00e2nge\/ m-am \u00eembr\u0103cat greu\/ oasele mele nu se mai mi\u0219c\u0103 de mult\/ e o paralizie de sim\u021buri \u00een lumea asta\/ plutim to\u021bi cu bolovanii zilelor at\u00e2rna\u021bi de glezne\/ (\u2026)\/ p\u0103catul e fructul zemos din care mu\u0219c\u0103 zorile\/ albind trupuri de ghea\u021b\u0103 pe buze de cer\/ leag\u0103-m\u0103 cu lan\u021buri de raiul dimine\u021bii\/ gust\u0103-m\u0103 cu din\u021bii de fier ai luminii\/ \u0219i apoi las\u0103-m\u0103 s\u0103 pier\/ \u00een rochie ro\u0219ie\/ s\u00e2nge de cuvinte din carnea iubirii\u2026\u201d (pag 123, \u201eRochia ro\u0219ie\u201d); \u201epe cerul gurii\/ mi se \u00eennegresc cuvintele\/ ca ni\u0219te stele de onix\/ opre\u0219te-m\u0103 din scris\/ cea mai neagr\u0103 poezie\/(\u2026)\/ mai bine s\u0103rut\u0103-m\u0103\/ cu ro\u0219u shiraz\/ pe sideful silabelor de ploi\/ iube\u0219te-m\u0103 negru onix\/ pe cerul gurii\/ limba ta\u2026 poezie\u201d (pag 137, \u201eOpre\u0219te-m\u0103 din scris\u201d).<br \/>\nDe la alb purificator la \u201e Ro\u0219u shiraz\u201d, poeta Erika Bloj c\u0103l\u0103uze\u0219te cititorul cu ajutorul versului voluptuos, amplu, metaforic, meditativ \u0219i profund, printr-un univers poetic plastic, plin de via\u021b\u0103 \u0219i emo\u021bie. Talentul, dragostea de poezie \u0219i perseveren\u021ba, deja recunoscute prin premiul ob\u021binut pentru volumul de debut \u201e Ro\u0219u shiraz\u201d, \u00eei prefigureaz\u0103 un drum sigur \u00een lirica feminin\u0103 actual\u0103. \u0218i asta \u00een mod cert ne-o va demonstra cu urm\u0103torul volum de poezii.<\/p>\n<p><strong>*Bloj Erika<\/strong>, \u201e<em>Ro\u0219u shiraz<\/em>\u201d, Editura Rafet, 2018 <\/p>\n<p><strong><br \/>\nPetru\u0219 ANDREI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Adrian Lungu \u0219i  Ferestrele destinului<\/strong><\/p>\n<p>Romanul \u201eOmul din ferestre\u201d (\u201eTimpul\u201d, Ia\u0219i, 2018) al scriitorului Adrian Lungu cuprinde patru p\u0103r\u021bi: \u201eFuga\u201d, \u201eSingur\u201d, \u201eVinovat\u201d, \u201eT\u0103cere\u201d \u0219i debuteaz\u0103 cu tribula\u021biile lui Tudor Florea, pricinuite de trecerea timpului. \u201eDezam\u0103girile, decesul so\u021biei, plecarea copiilor\u201d  \u201enu l-au dobor\u00e2t\u201d (pag. 11) pentru c\u0103 \u201evia\u021ba nu poate fi dec\u00e2t un act de sublim\u0103 fericire\u201d (pag. 10).<br \/>\nPersonajul principal are convingerea c\u0103 trebuie \u201es\u0103 dea un sens existen\u021bei \u0219i s\u0103 umple timpul cu prezen\u021ba sa \u201d (pag. 10). Pe mai multe voci auctoriale, ni se spune povestea unui intelectual (fiecare roman este o poveste), care, ca noi to\u021bi, traverseaz\u0103 dou\u0103 epoci istorice: epoca totalitarismului \u0219i aceasta, a capitalismului s\u0103lbatic. \u00censingurat \u0219i introvertit, Tudor Florea, de\u0219i \u201eAr fi putut s\u0103 ajung\u0103 un profesor de succes, cu doctorat \u00een efectele c\u00e2mpului magnetic de care era pasionat \u00eenc\u0103 din anul doi al facult\u0103\u021bii\u201d, prefer\u0103 s\u0103 ofere totul so\u021biei, care devine profesoar\u0103 universitar\u0103. \u0218i cum orice bine nu r\u0103m\u00e2ne nepedepsit, consoarta se r\u0103ce\u0219te la ambii poli, \u201eat\u00e2t la cel sentimental c\u00e2t \u0219i la cel moral\u201d.<br \/>\n\u201eSchimb\u0103rile politice din &#8217;89 \u00eei aduc, pe l\u00e2ng\u0103 e\u0219ecul familial \u0219i matrimonial, \u0219i pe cel profesional \u0219i etic. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, el este \u201eOmul din ferestre\u201d. Lovitura de stat din decembrie a deschis ferestrele spre o lume nou\u0103, la care noii rom\u00e2ni n-au avut acces. Numai c\u0103 derbedeii politici au spart geamurile cu pra\u0219tia \u0219i au furat stoleria l\u0103s\u00e2nd \u021bara ca o ruin\u0103 cu ochii sco\u0219i.<br \/>\n\u00cen conformitate cu \u201eDic\u021bionarul de simboluri\u201d (Editura \u201eArtemis\u201d, Bucure\u0219ti, 1994) \u201etablourile care \u00eei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe Ucenic \u0219i Calf\u0103 au trei ferestre prev\u0103zute cu z\u0103brele (\u201eCartea a treia a Regilor\u201d (6,4). Ferestrele Timpului din Ierusalim corespund estului, sudului \u0219i vestului, nu \u0219i nordului, pe unde soarele nu p\u0103trunde. Ca deschidere spre aer \u0219i lumin\u0103, fereastra simbolizeaz\u0103 receptivitatea, asem\u0103n\u0103toare celei a ochiului \u0219i a con\u0219tiin\u021bei.<br \/>\nCitit \u00een aceast\u0103 paradigm\u0103, romanul de fa\u021b\u0103 este o carte \u201edespre con\u0219tiin\u021b\u0103, dragoste sau suflet\u201d (pag. 317). \u201eOmul din ferestre\u201d face o invita\u021bie la primenirea con\u0219tiin\u021bei, iar dragostea de \u021bar\u0103 s\u0103 redevin\u0103 prioritar\u0103. Celor doi copii, eroul le ofer\u0103 o alternativ\u0103 conving\u00e2ndu-i \u201es\u0103 mearg\u0103 cu el s\u0103 vad\u0103 locul \u00een care s-a n\u0103scut, locul \u00een care a copil\u0103rit cu bunicii lui, locul \u00een care legendele \u0219i basmele erau la ele acas\u0103\u201d (pag. 25).<br \/>\nO iubire pasager\u0103 pentru Tania, o fost\u0103 elev\u0103 \u00eendr\u0103gostit\u0103 lulea de el, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 estompeze dragostea ideal\u0103 pentru Sirina. Profesoratul nu-i aduce satisfac\u021biile visate \u0219i Tudor accept\u0103 propunerea de a activa \u201e\u00een alt domeniu dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul\u201d.<br \/>\n\u201eCa director, preluase o societate adormit\u0103 \u00een marasmul economiei planificate, cu idei \u00eenvechite\u201d dar prin d\u0103ruire \u0219i pricepere, printr-o nou\u0103 politic\u0103 de marketing, reu\u0219e\u0219te s\u0103 o pun\u0103 pe picioare. Vocea interioar\u0103 \u00eens\u0103 \u00eel aduce cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt: \u201eCrezi c\u0103 oamenii \u00ee\u021bi vor face o statuie pentru c\u0103 ai fost corect \u0219i te-ai zb\u0103tut pentru ei?\u201d (pag. 38). Nu, oamenii aceia interesa\u021bi, manipula\u021bi, iresponsabili \u00eel mazilesc, iar societatea omeneasc\u0103 \u0219i mai ales rom\u00e2neasc\u0103 intr\u0103 \u00een faliment.<br \/>\nC\u0103l\u0103toria \u00een Canada, pentru a-\u0219i vedea copiii \u0219i unde ar avea posibilitatea de a r\u0103m\u00e2ne nu este o solu\u021bie. \u201eCopiii? Au via\u021ba lor, bucuriile \u0219i necazurile lor, aspira\u021biile&#8230;\u201d (pag. 70). \u0218i atunci se pensioneaz\u0103 anticipat.<br \/>\nT\u00e2n\u0103rul pensionar Tudor Florea, de\u0219i se simte tot \u201esingur\u201d, ca \u0219i p\u00e2n\u0103 atunci, are, \u00een sf\u00e2r\u0219it, timp pentru sine. Observ\u0103 \u00eentr-o localitate din apropierea Bra\u0219ovului \u201eo cl\u0103dire \u00eenconjurat\u0103 de b\u0103l\u0103rii\u201d, care, de\u0219i o ruin\u0103, \u201eeman\u0103 for\u021b\u0103\u201d: \u201eparc\u0103 ar fi scheletul unei broa\u0219te \u021bestoase\u201d sau imaginea noii Rom\u00e2nii. Reu\u0219e\u0219te \u00een cele din urm\u0103 s-o cumpere. O \u201eintrospec\u021bie retrospectiv\u0103\u201d face leg\u0103tura cu o copil\u0103rie traumatizant\u0103 \u0219i cu primii ani de \u0219coal\u0103, timp \u00een care este terorizat de un tat\u0103 monstruos \u0219i de ni\u0219te fra\u021bi mai mari grosolani \u0219i incul\u021bi. Doar \u201emama era \u00eengerul lui p\u0103zitor\u201d, iar biblioteca \u0219colii un loc \u201eospitalier \u0219i agreabil\u201d care-l ajuta s\u0103 evadeze \u00een via\u021ba real\u0103. Ca \u0219i Smaranda Creang\u0103, mama \u00eei repeta mereu: \u201eS\u0103 nu ui\u021bi, mam\u0103, s\u0103 nu ui\u021bi, s\u0103 mergi la liceu, la \u0219colile cele \u00eenalte\u201d (pag. 94).<br \/>\nStuden\u021bia, cu \u201eefervescen\u021ba, ambi\u021biile \u0219i patimile ei\u201d, cu cele \u201e\u0219ase paturi de fier\u201d, dar \u0219i cu povestea  de dragoste pe care o tr\u0103ie\u0219te \u00eempreun\u0103 cu \u201eSorina, sora lui Radu\u201d \u0219i cu omniprezen\u021ba securit\u0103\u021bii, va fi, pentru toat\u0103 via\u021ba, de neuitat. Tudor se simte \u201evinovat\u201d f\u0103r\u0103 vin\u0103.<br \/>\nEl cump\u0103r\u0103 hardughia care seam\u0103n\u0103 cu o \u201ebroasc\u0103 \u021bestoas\u0103\u201d \u0219i de aici romanul cap\u0103t\u0103 aspectul de senza\u021bional. Lingourile descoperite din captura de r\u0103zboi a nem\u021bilor d\u0103 prilej romancierului Adrian Lungu s\u0103 \u00eembine \u00een mod armonios realitatea cu fic\u021biunea.<br \/>\nNe oprim o clip\u0103 asupra celor dou\u0103 simboluri: \u201ebroasca \u021bestoas\u0103\u201d \u0219i \u201eapa\u201d.<br \/>\nBroasca \u021bestoas\u0103 este spiritul universal \u0219i simbolul materiei obscure, nediferen\u021biate. Conform dic\u021bionarului citat, ea este un simbol al \u00eenvierii, datorit\u0103 metamorfozelor sale, este o form\u0103 a sufletului care c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een timp ce timpul doarme. Broasca atrage fericirea. Un haiku apar\u021bin\u00e2nd lui Bosho (1644-1694) sun\u0103 astfel: \u201eB\u0103tr\u00e2nul hele\u0219teu\/O broasc\u0103 sare-n el:\/ Ah! Ce clipocit!\u201d<br \/>\n\u00cen timp ce broasca r\u00e2ioas\u0103 este un simbol al ur\u00e2\u021beniei \u0219i ne\u00eendem\u00e2n\u0103rii, broasca \u021bestoas\u0103, prin cele dou\u0103 carapace semnific\u00e2nd cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, reprezint\u0103 o imagine a universului. Longevitatea broa\u0219tei \u021bestoase a fost asociat\u0103 cu ideea de nemurire. De la cosmofor se trece la acela de \u201ecreator \u0219i de str\u0103mo\u0219 mitic\u201d. Ea este legat\u0103 de stele \u0219i constela\u021bii: Scutul lui Orion \u0219i ploaia de meteori\u021bi. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, broasca \u021bestoas\u0103 este simbolul materiei  folosite \u00een art\u0103.<br \/>\nApa care, la un moment dat, \u00eei pune via\u021ba \u00een primejdie, are trei dominante: origine a vie\u021bii, mijloc de purificare \u0219i centru de regenescen\u021b\u0103. \u201eRig-veda pream\u0103re\u0219te apele ca put\u0103toare ale vie\u021bii, for\u021bei \u0219i purit\u0103\u021bii, at\u00e2t pe plan spiritual, c\u00e2t \u0219i trupesc.\u201d (cit. aprox.). Apa \u201ereprezint\u0103 asprimea vie\u021bii \u0219i element al regener\u0103rii trupe\u0219ti \u0219i spirituale, simbol al fertilit\u0103\u021bii, ca \u0219i al purit\u0103\u021bii, \u00een\u021belepciunii harului \u0219i virtu\u021bii.\u201d Apa este materia prim\u0103, leac \u0219i elixir al nemuririi, mijloc de purificare ritual\u0103. Apa (yin) simbolizeaz\u0103 originea crea\u021biei, mam\u0103 \u0219i matrice.<br \/>\n Apa \u00een\u021belepciunii este dat\u0103 de Dumnezeu s\u0103 scalde sufletul omului. Apa devine simbolul vie\u021bii spirituale: \u201eCel va bea din apa pe care i-o voi da eu nu va mai \u00eensetat \u00een veac, c\u0103ci apa pe care i-o voi da eu se va face \u00een el izvor de ap\u0103 curg\u0103toare spre via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103 (Ioan, 4,14). \u201eNumai apa botezului spal\u0103 de p\u0103cate \u0219i ea nu este conferit\u0103 dec\u00e2t o dat\u0103, pentru c\u0103 ea \u00eeng\u0103duie intrarea \u00eentr-o stare nou\u0103: cea de om f\u0103r\u0103 de p\u0103cat\u201d.<br \/>\n Apa \u00eens\u0103 poate fi \u0219i malefic\u0103, pedepsindu-i pe p\u0103c\u0103to\u0219i. Apele \u00eenvolburate sunt semnul r\u0103ului, al dezordinii. Apele amare izvor\u0103sc din \u201eam\u0103r\u0103ciunea inimii\u201d. \u00cemb\u0103ierea \u00een izvorul nemuririi este o tem\u0103 ini\u021biatic\u0103.<br \/>\nSosirea inopinat\u0103 a celor dou\u0103 tinere nepoate ale lui Tudor Florea, Cristina \u0219i Ana, la frumosul \u0219i pitorescul motel simbolizeaz\u0103 zbor, prin ferestrele deschise, spre viitor. Pacea sufleteasc\u0103 pare o reflectare a p\u0103cii din natur\u0103: \u201ePeste p\u00e2r\u00e2u frunzele copacilor se leg\u0103nau \u00een soare cu diverse nuan\u021be de verde. O unduire molcom\u0103 ce degaja r\u0103coare, abur \u0219i mult\u0103 tihn\u0103. Teiul de deasupra \u0219i micii pomi ai livezii se leg\u0103nau \u0219i ei r\u0103spunz\u00e2nd parc\u0103 r\u0103sf\u0103\u021bului oferit de soare. Sub razele lui binef\u0103c\u0103toare, florile \u0219i iarba se sc\u0103ldau \u00een roua dimine\u021bii, t\u0103cute\u201d (pag. 323).<br \/>\nPentru cititorul \u00eendr\u0103gostit de literatur\u0103, romanul \u201eOmul din ferestre\u201d al scriitorului Adrian Lungu \u00eenseamn\u0103 o lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103, atractiv\u0103 \u0219i instructiv\u0103, iar pentru oamenii politici de la noi ar \u00eensemna un manual de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, dac\u0103 ar \u0219ti s\u0103 citeasc\u0103&#8230;<\/p>\n<p><strong><br \/>\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n<p><strong>Priveli\u0219ti marine \u0219i sentimente<\/strong><\/p>\n<p>Poemele, schi\u021bele \u0219i prozopoemele incluse \u00een volum tr\u0103deaz\u0103 prezen\u021ba unui poet sensibil, care-\u0219i construie\u0219te universul personal cu migal\u0103, atent la semnalele venite dinl\u0103untrul s\u0103u \u0219i din exterior, la mi\u0219carea ideilor, dar \u0219i la dinamica unei m\u0103ri t\u0103l\u0103zuite, nicic\u00e2nd p\u0103r\u0103site: Marea \u00ee\u0219i arunc\u0103 poneii pe plaj\u0103\/ \u201eGone\u0219te-i, gone\u0219te-i de-a lungul \u021b\u0103rmurilor\u201d\/ te aud\/ Arunc \u00een ei cu pietre \u0219i r\u00e2d;\/ nu m-am mai jucat din copil\u0103rie cu caii de mare (\u201eCu soarele \u00een fa\u021b\u0103\u201d). Pentru cel plecat de mult\u0103 vreme din \u021binutul fabulos al Dobrogei, ceairurile cu m\u00e2nji, cornul lunii, pove\u0219tile pesc\u0103re\u0219ti, tradi\u021biile \u0219i obiceiurile t\u0103tarilor, modul de via\u021b\u0103 \u0219i mentalitatea diferite, dar \u0219i peisajele aproape lunatice r\u0103m\u00e2n o permanen\u021b\u0103 poetic\u0103, o surs\u0103 de inspira\u021bie \u0219i un motiv de \u00eentoarcere, fie \u0219i prin actul de crea\u021bie, la ob\u00e2r\u0219ie. Dac\u0103 schi\u021bele se concentreaz\u0103 mai mult pe secven\u021be rememorate care au ca tem\u0103, \u00een general, via\u021ba de familie, poemele condenseaz\u0103 st\u0103ri de spirit, nostalgii, \u00eentr-o exprimare \u00een r\u0103sp\u0103r c\u00e2teodat\u0103, explicabil\u0103 prin neputin\u021ba poetului de a se \u00eentoarce acolo altfel dec\u00e2t \u00een g\u00e2nd: \u201e- Veni\u021bi cu mine \u00een port. Azi-noapte Luna\/ A acostat la cheu, ferind furtuna.\/ Veni\u021bi! C\u0103pit\u0103neas\u0103-i o siren\u0103\/ \u0218i-un stol de pesc\u0103ru\u0219i \u00eei \u021bin de tren\u0103\/ S\u0103 facem selfie! Pentru totdeauna\u201d(\u2026)\/ \u0218i ast\u0103zi mi se pare\u2026 Cititorul\/ Pe \u021b\u0103rmul m\u0103rii, h\u00e2r\u0219\u00e2ind piciorul\/ E auzit cum \u00eei tresalt\u0103 buza:\/ \u201eS\u0103 fie Poezia? Poate Muza!\/ Ori ea m\u0103 duce, iar\u0103\u0219i, cu ulciorul?\u201d (\u201eMarin\u0103\u201d).<br \/>\nMarea, ca tem\u0103 fundamental\u0103 a poemelor din volum, are dimensiuni mitice\/ magice. \u00cen ea s\u0103l\u0103\u0219luiesc \u201ebalene albastre cu ochi viole\u021bi, misterio\u0219i\u201d, pe care doar ini\u021bia\u021bii, vis\u0103torii \u0219i copiii, cu inocen\u021ba lor funciar\u0103, le pot vedea. Balada cu titlul \u201eCheia de aur\u201d impresioneaz\u0103 prin modul \u00een care practicile str\u0103vechi sunt transmise de la maestru la ucenic, \u00eentr-o imaginar\u0103 v\u00e2n\u0103toare ini\u021biatic\u0103 prin marea etern\u0103: \u201eNimeni n-a v\u0103zut \u00eenc\u0103 balena albastr\u0103,\/ Nimeni n-a ajuns p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul m\u0103rilor\/ unde soarele odihne\u0219te pe tronul de aur.\/ Nu r\u00e2de copile! ofta bunicul cu durere.\/ Balenele de care spun eu, nu-s himere.\/ Ceasul t\u0103u va sosi \u0219i harponul e gata!\/ \u00cenva\u021b\u0103-\u021bi cu bra\u021bul unealta,\/ asemenea prin\u021bului ce v\u00e2na \u0219i el pe uscat cerbul\/ doar cu s\u0103geata\u201d.<br \/>\nRecompus\u0103 din amintire, ca \u0219i pove\u0219tile despre ea, marea din poemele lui Tudor Cicu este fr\u0103m\u00e2ntat\u0103, tulbure, tainic\u0103, ascunzi\u0219 pentru sufletele la fel de nelini\u0219tite ca \u0219i ea, sub ce\u021buri \u0219i cer de toamn\u0103 plumburiu: \u201eCerul era at\u00e2t de jos sau a\u0219a credeam\/ \u021aineam ochii \u00eenchi\u0219i, ghemuit l\u00e2ng\u0103 dig,\/ vorbeam cu mine \u00eensumi, \u00een g\u00e2nd,\/ ca s\u0103 nu m\u0103 rog cu glas tare.\/ Pesc\u0103ru\u0219ii zburau jos, pe deasupra \u0219lepurilor.\/ Doar dinspre turnul de paz\u0103\/ r\u0103suna ceva \u2013 o siren\u0103 de cea\u021b\u0103\/ avertiz\u00e2nd vapoarele r\u0103t\u0103cite\u201d (\u201ePovestea femeii care   n-a visat niciodat\u0103\u201d).<br \/>\nMarea este prezent\u0103 \u0219i \u00een pove\u0219tile de iubire, ca martor sau ca decor, personificat\u0103 sau doar ca dimensiune pictural\u0103: \u201e\u00cemi spuneai ceva despre\/ ni\u0219te mesaje secrete ale norilor.\/ Eu c\u0103utam doar acele graiuri ascunse -\/ era ca \u0219i cum ne-am fi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u00een frig\/ \u0219i p\u0103rul \u00ee\u021bi mirosea precum apa m\u0103rii\u201d (\u201eNiciodat\u0103 lui\u2026 a fost ca odat\u0103\u201d). Marea poate s\u0103 dea via\u021b\u0103 (ipostaza de element primordial se reg\u0103se\u0219te \u00een \u021bes\u0103tura subtil\u0103 a discursului poetic), dar poate s\u0103 \u0219i tr\u0103deze: \u201ePe atunci\/ nu \u0219tiam cum m\u0103 va tr\u0103da marea\/ \u0219i acum toate tr\u0103d\u0103rile sunt aproape de cer-\/ grani\u021be ridicate \u0219i ziduri \u00eentunecate.\/ Ca la Rembrandt! Odat\u0103 cu soarele\/ v\u0103zut tot mai stins \u00eenec\u00e2ndu-se-n mare\u201d (\u201eOdat\u0103 cu soarele\u201d). Toate amintirile din copil\u0103rie, toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile simple, spumoase ori cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 tragic\u0103, se leag\u0103 de peisajul marin, de forfota pesc\u0103ru\u0219ilor, de lumin\u0103 (motiv recurent \u00een volum) sau de \u00eentuneric (metafor\u0103 str\u0103veche a mor\u021bii): \u201eC\u00e2nd am privit \u00een sus, de jum\u0103tatea lunii\/ st\u0103tea flanela bunicului c\u00e2rpit\u0103 de bunica\/ O v\u0103zusem doar cum rupsese a\u021ba cu din\u021bii;\/ nici r\u0103bdare s\u0103 o probeze la m\u00e2neci, n-a avut.\/ \u0218i ar mai fi fost timp p\u00e2n\u0103 \u00een zori\/ c\u00e2nd, de obicei, pornea cu luntrea\/ s\u0103 dea b\u0103t\u0103lia cu pesc\u0103ru\u0219ii de mare\/ p\u00e2n\u0103 dincolo de linia orbitoare a soarelui\u201d (\u201eCine \u0219tie\u2026\u201d). Marea poate dob\u00e2ndi \u201econsisten\u021ba unei fiin\u021be vii\u201d, iar poetul, \u00een replic\u0103, devine \u201ealbatros peste ora\u0219 r\u0103t\u0103cit\u201d; un poem intitulat \u201ePlaj\u0103 \u00een iarn\u0103\u201d marcheaz\u0103, prin sinestezii delicate, aceast\u0103 simbioz\u0103 a celui ce scrie cu sursa lui de inepuizabil\u0103 inspira\u021bie: \u201e\u0218ir de cocori \u00eens\u0103 trec de o vreme\u2026\/ Tot num\u0103r\u2026 Spre tine, c\u00e2te poduri mai sunt,\/ C\u00e2te cor\u0103bii se-ntorc prea devreme?\/\/ Prin cripte de g\u00e2nduri mai sufl\u0103 un v\u00e2nt,\/ Mai pun \u00een grafitti doi nori de cerneal\u0103\u2026\/ Doar n-ai s\u0103-mi \u0219tii frigul iu\u021bind prin cuv\u00e2nt,\/\/ Nici m\u00e2na ce scrie, \u00eenvins\u0103 de boal\u0103,\/ Prin vis alergam. \u00cen vis chiar eram\/ ca plaja \u00een iarn\u0103, str\u0103in\u0103 \u0219i goal\u0103\u201d.<br \/>\nImportante \u00een ceea ce scrie Tudor Cicu r\u0103m\u00e2n, \u00eenainte de toate, expresia netrucat\u0103 a propriilor tr\u0103iri \u0219i tonalitatea confesiv\u0103 care p\u0103streaz\u0103 \u00eentotdeauna o decen\u021b\u0103 care apar\u021bine altui veac \u0219i, parc\u0103, altui t\u0103r\u00e2m: poate de aceea cititorului i se pare c\u0103 este rechemat \u00een acea tulbur\u0103toare carte de la Metopolis a lui \u0218tefan B\u0103nulescu.<\/p>\n<p>*<strong>Tudor Cicu<\/strong>, \u201e<em>Pe Carul Mare abia z\u0103rit<\/em>\u201d, Editgraph, 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Poezia ca \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are perfect\u0103 De\u0219i scrie ca \u0219i c\u00e2nd s-ar juca (valen\u021ba ludic\u0103 a poemelor este o<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13538"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13538"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13538\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13540,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13538\/revisions\/13540"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}